Bott Madalina-Ioana

PIPP IFR AN III

DELTA DUNĂRII

România a fost descrisă adesea ca spațiul Carpato-

Danubiano-Pontic; ”Carpato” de la munții Carpați,
”Danubiano” de la Dunăre și ”Pontic” de la Marea
Neagră. Deci ne putem da seama încă din această
descriere cât e de importantă Dunărea pentru țara noastră.
Dunărea este al doilea fluviu European ca lungime și
debit.
Precum alte ape curgătoare Dunărea formează la
vărsarea în mare o delta. Aici se întâlnes atât vegetație cât
și animale sălbatice iubitoare de apă.
Cea mai joasă câmpie a țării, aflată în continuare la vărsarea Dunării în mare, prin cele trei
brațe ( Sf.Gheorghe, Sulina și Chilia) este Delta Dunării.
Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina[1], este a
doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.

Delta Dunarii, situata intre Dunare si partea de

vest a Marii Negre, reprezinta un ecosistem divers,
unic nu doar in Europa, atat acvatic cat si terestru,
ocupand 2,5% din suprafata tarii si formandu-se
intre cele 3 brate ale sale: Chilia, Sulina si Sf.
Gheorghe.
Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul
Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei, iar în est se
varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este
traversată de paralela de 45° latitudine N și de
meridianul de 29°, longitudine E. La nord, brațele
Chilia și Musura formează granița cu Ucraina.
Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar
Razim-Sinoe 5050 km², din care 732 km² aparțin
Ucrainei, Dunarea ajunsă la Pătlăgeanca se
bifurcă: Brațul Chilia la nord și Brațul Tulcea la sud, braț care mai apoi, la Furca Sfântu
Gheorghe (în turcește Çatal Çedırlez uneori transcris în română „Ceatal Sf. Gheorghe”) se
desparte în Brațul Sulina și Brațul Sfântu Gheorghe.
Brațul Chilia, formează granița cu Ucraina, și transportă pe cursul său, de o lungime de 104 km²,
60% din apele și aluviunile Dunării.
Brațul Sulina este situat în mijlocul Deltei și, spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu,
fiind permanent dragat și întreținut pentru navigația vaselor maritime. Are o lungime de 71 km și
transportă 18% din volumul de apă al Dunării. Cursul Brațului Sfântu Gheorghe este orientat
spre sud-est, și se desfășoară pe 112 km, transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare
formeaza insulele Sacalin considerate un început de deltă secundară.
Delta Dunării (cu excepția deltei secundare
a brațului Chilia) face tradițional parte din
Dobrogea, dar în Antichitate și Evul Mediu
litoralul se afla mult mai la apus (între
Chilia Veche și Murighiol pe vremea lui
Strabon, între Periprava și Lacul Dranov în
epoca bizantină), astfel încât hărțile istorice
care reprezintă Dobrogea cuprinzând toată
Delta actuală, sunt geomorfologic false
.Deltei românești revenindu-i o suprafață
de 2540 km². Este încadrată de limane și
lacuri adiacente și cuprinde sute de lacuri între brațe, dintre care câteva zeci de mari dimensiuni.
Datorită celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunării crește anual cu
aproximativ 40 m².
Este un ținut unic în lume deoarece este format de aluviunile care sunt aduse de Dunăre care se
depun și formează griduri (porțiuni înguste de teren între canale și apă).Cea mai mare suprafață a
deltei este ocupată de lacuri, bălți, mlaștini, canale. Aceasta are o importanta semnificativa
pentru tara noastra deoarece adaposteste o multime de specii rare de animale si de plante,
reprezentand totodata cea mai instinsa
si compacta suprafata ocupata cu stuf si
campuri imense de plaur, cca 78% din
intinderea totala, fiind inalt si gros.
La baza ecosistemului acvatic sta
lantul trofic ce are la randul lui la baza
ficoplanctonul, care cuprinde
numeroase alge albastre, verzi sau
brune si zooplactonul care reprezinta
hrana nevertebratelor,
molustelor(scoici, melci, stridii, o mare varietate de viermi etc.), adica a organismelor care
vietuiesc in mal si pe fundul apei.
În apă se întâlnesc o varietete de pești precum
crap, caras, știucă, somn, biban și sturion. De asemenea,
se întâlnesc mamifere iubitoare de apă chiar pec ale de
dispariție precum vidra, castorul și nurca. În păduri
trăiesc porcul mistreț, vulpea, iepurele și câinele enot
(animal ajuns recent în fauna Deltei Dunării).
O multime de tipuri de ecosisteme isi gasesc lacasul
in Delta Dunarii, in numar de 32, cele mai importante
fiind ecosistemul apelor curgatoare(canale, garle, brate),
ecosistemul apelor stagnate(canale impotmolite, lacuri) si
ecosistemul suprafetelor mlastinoase si
inudabile(stufariilor si plaurului). De asemenea este si o
combinatie de ecosisteme si ecotonuri naturale si
artificiale, cum ar fi de apa potabila, apa de mare,
ecotonuri terestre, mlastini, zone usor inundate, diguri etc.
Cea mai caldă si mai secetoasă climă este în deltă. Aici preciitațiile sunt rare. Iarna, suflă
Crivățul, iar apele îngheață.
Vegetația naturalăeste reprezentată de păduri de stejar, frasin, plop, salcie, ulm și specii
iubitoare de apă: papură, stuf, rogoz, nuferi.
Delta este un adevărat paradis al
păsărilor aici trăiesc pelicani, berze, rate, gâște
sălbatice, cormorani, egrete, lișite. Aceasta
adăpostețte cea mai mare colonie de pelicani
din Europa. aici migreaza pe tot parcursul
anului peste 300 de specii de pasari, din care
70 extraeuropene, formandu-se o fauna
ornitologica exceptionala. Aici se gasesc mai
multe colonii: lopatari, starci, cormorani,
pelicani, iar 10 specii sunt ocrotite de lege. Nufaru; detine de asemena o importanta crescuta
pentru acest taram ocrotit. Pe langa faptul ca infrumuseteaza apele, aici animalele acvatice isi
depun icrele iar semintele acestora reprezinta hrana mai multor pasari. Unele pasari si maifere
acvatice se hranesc cu pesti, care migreaza din
balti in Dunare si invers pentru a se hrani sau a se
reproduce, creandu-se astfel un lant trofic.
Zona deltei este una foarte productiva care
genereaza o diversitate de resurse biologice,
intrucat este a treia ca importanta ecologica din
cele 300 de rezervatii din lume. Aceasta reprezinta
totodata si un imens laborator stiintific pentru un numar mare de cercetatori si
exploratori(ecologi, biologi, zoologi, ornitologi, geologi, geografi etc.).
Delta este teritoriul cu cea mai puțin numeroasă populație din țara. Așezările sunt
rurale, formate din căteva gospodării grupate pe grinduri. Sulinaeste singurul oraș – port fluvial
și maritim.
Locuitorii se ocupă ce pescuitul și turismul.
Datorită bogăției și rarității ecosistemului,
Delta Dunăriia fost declarată de către UNESCO,
începând cu anul 1990, rezervație natural. Delta Dunării
a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991,
fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel
național în România și ca parc național în taxonomia
internațională a IUCN. Aceasta se suprapune atât
siturilor de importanță comunitară Delta Dunării (sit
SCI) și Delta Dunării (zona maritimă); cât și ariilor de
protecție specială avifaunistică Beștepe - Mahmudia și
Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoie.
Situl Delta Dunării (începând din 21 mai 1991) este protejat prin Convenția Ramsar (The
Ramsar Convention on Wetlands) ca zonă umedă de importanță internațională.
Parcul național include rezervațiile naturale: Capul Doloșman, Cetatea Histria,
Complexul Vătafu - Lunghuleț, Complexul Sacalin Zătoane, Grindul și Lacul Răducu, Grindul
Chituc, Grindul Lupilor, Insula Popina, Lacul Potcoava, Pădurea Caraorman, Pădurea Letea,
Roșca - Buhaiova, Corbu-Nuntași - Histria, Lacul Belciug, Lacul Rotundu, Arinișul Erenciuc,
Complexul Periteașca - Leahova, Lacul Nebunu, Pădurea Babadag - Codru, Dealul
Ghiunghiurmez și Sărăturile Murighiol.
Bibliografie:
1. Geografie
Manual pentru clasa a IV-a
Autori: Carmen Camelia Rădulescu, Ionuț Popa;
Publicat în: 2016
2. Geografie - Manual pentru clasa a IV-a
Autori: Manuela Popescu, Ștefan Pacearcă
3. Geografia României - Manual pentru clasa a VIII-a
Autor(i):
Octavian Mandrut
Editura: corint
An apariție: 2008