DELTA DUNARII

Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa, singura delta fluviala intacta dar si singura delta din lume declarata rezervatie a biosferei, ea acopera o suprafata de 4.152 km patrati. Este o zona exotica cu peste 1200 de specii de plante si copaci, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent, mai mult de 331 de specii, printre care colonii unice de pelicani si ihtiologica, reprezentata de circa 135 de specii de pesti, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar. Cel mai tanar pamant al Romaniei, s-a format intr-un golf al Marii Negre in timpul erei glaciare si a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate ale sale. In zilele noastre Delta Dunarii este cuprinsa intre cele trei brate de revarsare ale Dunarii: Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe ce au varste diferite de aparitie. La finalul unui drum serpuit ce depaseste ca lungime 2800 km colectand apele unui impresionant bazin hidrografic a carui suprafata acopera mai mult de 8% din suprafata Europei, Fluviul Dunarea, cel de-al doilea ca marime al batranului continent construieste la varsarea sa in Marea Neagra, de mai bine de 16000 de ani, una dintre cele mai frumoase delte din Europa, poate chiar din lume. Delta Dunarii la nord formeaza granita Romaniei cu Ucraina, la sud-vest este limitata de Podisul Dobrogei iar in est se varsa in Marea Neagra. Delta ocupa, impreuna cu Complexul lagunar Razim Sinoe 5050 km, din care 732 km apartin Ucrainei. Datorita celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunare, Delta Dunarii creste anual cu aproximativ 40 m. Fluviul Dunarea ajunsa in dreptul localitatii Patlageanca se bifurca in doua brate, Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat care mai apoi in zona Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte inBratul Sulina si Bratul Sfantu Gheorghe. Bratul Chilia, formeaza granita cu Ucraina, si transporta pe cursul sau de o lungime de 104 km, 60% din apele si aluviunile Dunarii. Bratul Sulina este situat practic in mijlocul Deltei Dunarii, si spre deosebire de Bratul Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. Cursul Bratului Sfantu Gheorghe este

orientat spre sud-est, si se desfasoara pe 112 km, transportnd 22% din debitul Dunarii. La varsare formeazaInsulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara. In Antichitate si Evul Mediu, litoralul se afla mult mai in interiorul deltei (intre Chilia Veche siMurighiol pe vremea lui Strabon, intre Periprava si Lacul Dranov in epoca bizantina), iar Lacul Razelm facea parte din Marea Neagra.

Actuala configuratie a Rezervatiei Deltei Dunarii este rezultatul interactiunii dintre Dunare siMarea Neagra in perioada Holocenului. La inceputul acelei ere, cand nivelul Marii Negre a crescut pana aproximativ la nivelul actual, exista un golf al Dunarii la varsarea in mare. La gura acestui golf, delimitat intre promontoriul Jibrieni, la nord si promontoriul Murighiol Dunavat la sud, s-a format cordonul initial Letea Caraorman. Materialul aluvionar a fost transportat de curentii marini de-a lungul tarmului dintr-o zona situata la nord, la gurile Nistrului, Bugului siNiprului. Cel mai vechi brat al Dunarii, bratul Sfantu Gheorghe, curgea in Marea Neagra printr-un pasaj situat in capatul sudic al grindului Letea Caraorman dezvoltand prima delta a Dunarii, Delta Sfantu Gheorghe I. Cel de-al doilea brat al Dunarii, bratul Sulina s-a dezvoltat odata cu blocarea prin aluvionare a bratului Sfantu Gheorghe. Bratul Sulina a preluat un flux din ce in ce mai mare de sedimente si a inceput sa-si formeze propria delta, Delta Sulina. In decursul timpului, in partea sudica a zonei s-a format o alta mica delta secundara Delta Cosneidatorita bratului secundar Dunavat. Delta Sulina a fost treptat erodata, in timp ce bratul Chilia, la nord si Sfantu Gheorghe, la sud si-au construit propriile lor delte: Delta Chilia si Delta Sfantu Gheorghe II. Aceste doua delte sunt formate din material sedimentar adus de Dunare in timp ce materialul transportat de curentul litoral al Marii Negre se acumuleaza la nord de Bratul Chilia si constituie formatiunea Jibrieni. Aspectul morfologic actual al Deltei Dunarii se datoreaza ultimei ridicari a nivelului Marii Negre, care a creat conditiile unei puternice aluvionari avand drept consecinte meandrari si ramificatii ale bratelor principale. Flora Deltei Dunarii este reprezentata in mare parte de o vegetatie specifica mlastinilor (rogozul, papura, stuful in amestec cu salcia pitica) si ocupa trei sferturi din totalul suprafetei. Zavoaiele

ocupa 6% din suprafata deltei, fiind paduri de salcie, arin, plop, frasin, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apa sunt acoperite de o vegetatie acvatica si plutitoare, ocupand 2% din suprafata deltei. De asemenea, exista paduri pe campurile Caraormansi Letea, paduri alcatuite din stejar brumariu, frasin, ulm, stejar pedunculat, plop tremurator, plante agatatoare. Fauna Deltei Dunarii cuprinde 331 de specii de pasari, delta fiind locul unde milioane de pasari din diferite colturi ale lumii vin sa cuibareasca. Fauna piscicola are o varietate remarcabila, cuprinzand 135 de specii, speciile majore sunt stiuca si somnul. Majoritatea sunt specii de apa dulce, dar sunt si specii marine precum si specii eurihaline care traiesc in Marea Neagra si patrund in Delta Dunariisi in Dunare in timpul sezonului de reproducere. Nevertebratele formeaza cea mai mare parte din fauna deltei cu 3.477 de specii. Din acestea sunt 91 de specii de moluste, 73 de specii de viermi si rotifere, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide si 2.244 de specii de insecte. Mamiferele sunt reprezentate de 54 de specii incluzand specii de importanta conservativa cum sunt vidra si nurca. Bizamul si mistretul ce au importanta economica pentru blana si respectiv, pentru vanatoare. Alti pradatori sunt reprezentati de hermina, cainele enot, vulpea si pisica salbatica. Populatia Deltei Dunarii a fost totdeauna razleata, mediul mlastinos nepermitand localitati mari. Vara, afluxul de turisti tripleaza populatia stabilita in delta in jur de 15.000 locuitori, dintre care in mare parte sunt romani dar si lipoveni sau ucrainieni. Localitatiile deltei sunt: Baltenii de Jos, Baltenii de Sus, Caraorman, C.A. Rosetti, Ceatalchioi, Chilia Veche, Crisan, Dunavatul de Jos, Dunavatul de Sus, Gorgova, Ilganii de Jos, Ilganii de Sus, Jurilovca, Letea, Mahmudia, Maliuc, Mila 23, Murighiol, Nufaru, Pardina, Partizani, Patlageanca, Plauru, Periprava, Salceni, Sfantu Gheorghe, Sfistofca, Sulina, Tudor Vladimirescu, Victoria si Vulturu. Cazarea in Delta Dunarii este destul de variata, de la pontoane plutitoare amenajate in unitati de cazare, pana la pensiuni si hoteluri de lux, campinguri si case particulare in sate pescaresti. TurismLand va prezinta si o oferta de cazare variata, aici. In delta exista si posibilitatea de inchiriere ambarcatiuni cu motor cu sau fara conducator, ghizi buni cunoscatori ai zonei, precum si o serie de restaurante pescaresti.