DELTA DUNĂRII ȘI

PLATFORMA
CONTINENTALĂ A MĂRII
NEGRE

Profesor : Popescu–Duță Adrian

Prezentare pentru elevii clasei a-VIII-a
Lecția : Delta Dunării – Caracterizare fizico-geografică
Moment didactic : Predare – învățare - evaluare
 Poziție geografică și limite

 Delta Dunarii, cea mai joasa si cea mai noua

regiune de campie, care se edifica continuu si sub
ochii nostri, este situată în estul tării, la gura de
vărsare a fluviului Dunărea în Marea Neagră, fiind
traversată de paralela de 45 grade. latitudine nordică.

 Se învecinează cu:
- Podișul Dobrogei în partea de vest și SV
- Ucraina în partea de nord
- Marea Negră în partea de sud si est
 Formarea unității
Delta Dunării este cel mai nou pământ românesc, o câmpie formata prin
aluvionarea unui fost golf al Mării Negre; procesul de colmatare a început în
Cuaternar și se continuă si în prezent.

Modul de formare a unei delte Evoluția Deltei Dunării

 Relieful

• Cuprinde în regim natural, terenuri joase și terenuri

inalte:
• - Terenurile joase - depresiunile (Sireasa- Șontea-
Furtuna, Pardina, Matița-Merhei, Litcov, Puiu-Roșu
cuprind:
- mlastini
- lacuri ( Isac, Obretin, Matița, Merhei )
- garle ( Litcov, Dranov, Dunavaț )
- brate secundare ( Tataru, Cernovca)
- ostroave ( Tataru, Babina, Cernovca)
sunt terenuri inundabile și numai parțial îndiguite și
desecate.

• - Terenurile inalte sunt neinundabile ( 13% ), în

general grinduri. Există grinduri :
- longitudinale ( fluviale)
- transversale ( fluvio-maritime)
- continentale
 Grindurile deltei

1. Grindurile longitudinale fluviale sunt create de aluviunile

depuse de fluviu.

2. Grindurile transversale fluvio-maritime au fost formate de

aluviuni aduse de fluviu si de mare prin curentii circulari ai Marii
Negre; aceste grinduri sunt :
Letea, Caraorman, Saraturile, Crasnicol  
• - Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta ( 13 m ) si reprezinta o
mare acumulare de nisip, dispus in fasii aproape paralele, sub forma unui
evantai, cu un relief de dune - interdune, despartite de depresiui -
hasmacuri
• - Grindul Caraorman ( cu altitudinea maxima de 8 m ) reprezinta de
asemenea o mare acumulare de nisip
• - Grindul Saraturile, situat la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare,
formeaza pe tarm cea mai intinsa plaja din tara, cu cel mai fin nisip.

3. Grindurile continentale sunt Chilia si Stipoc.

• Grindul Chilia ( cu altitudinea de 6,5 m ) este o portiune a uscatului
predeltaic ( al Campiei Bugeacului, de la nord ) inclusa Deltei datorita
formarii si evolutiei bratului Chilia este acoperit cu loess.
• Grindul Stipoc ( 3m ) este mult erodat.
 Clima

• Clima deltei este determinata de poziția ei în

extremitatea estica a țării, unde predomină climatul
temperat continental de tranziție cu nuanțe de
ariditate evidente.

• Temperatura medie anuală este de 10 - 11 C.

• Precipitațiile sunt foarte reduse ( sub 400 mm/an ), delta

fiind regiunea cea mai secetoasa din țara. Lipsa
precipitatiilor este compensata de umiditatea datorata
evaporației de pe suprafețele acvatice.

• Vanturile. Bat frecvent crivațul ( din nord-vest) si brizele

diurne
 Apele
• Reprezinta o componenta de baza a Deltei: exista bratele fluviului, garlele si
tesatura canalelor de legatura intre lacuri si brate si in final lacurile, baltile si
mlastinile.
• Dunarea se desparte in cele trei brate principale :
- prima bifurcatie se produce la vest de Tulcea, la Patlageanca , aici
departandu-se spre nord bratul Chilia si spre mijlocul Deltei un alt brat care -
la est de Tulcea , se bifurca in celelalte doua brate ale Dunarii : Sulina si
Sf.Gheorghe.
- Bratul Chilia - situat in nordul Deltei are lungimea cea mai mare si debitul
cel mai ridicat (120 km, 58% din debitul total al fluviului;).
- Bratul Sulina - este cel mai scurt (64 km, navigabil, 19%) deoarece este
aproape rectiliniu. A fost regularizat si canalizat in urma cu aproape un secol.
- Bratul Sfantul Gheorghe (70 km, 23%), cu directie dominanta nor-vest
/sud-est este foarte meandrat. Din bratul Sfantu Gheorhe se desprind spre sud
canale: Dranov si Dunavat, prin care se realizeaza legatura cu lacul Razim
• Lacurile :
• cele mai importante lacuri sunt: Dranov ( cel mai intins din delata propriu-
zisa - 2170 ha ), Furtuna, Gorgova, Isac,Uzlina,Bogdeaproste, Lumuna, Puiu
 Sectorul lagunar Razim-Sinoe

• In sudul Deltei se afla situata laguna Razim -

Sinoe, cel mai mare complex lacustru ( 700 kmp ).
• Este format din lacurile :
 Razim – 415 km ( cel mai mare lac al României )
 Sinoe
 Golovița
 Zmeica
 Periteașca

• Este despartit de mare de grindurile Chituc si

Perisor( sectionate la Gura Portitei si Periboina) +
grindurile Lupilor si Saele .
• Are ape salmatre, adancimi mici (pana la 2,8 m),
doua insule : Popina, Bisericuta
 Vegetația și fauna
În Delta Dunării, vegetația este constituită în majoritate din:
- stuf, papură pe terenuri mlăștinoase,
- plaur pe suprafețe lacustre,
- zăvoaie de salcie pe grinduri fluviatile,
- păduri de frasin, plop și stejar în Letea-Caraorman
Fauna cuprinde:
- Animale terestre - iepure, vulpe, cainele enot, pisica sălbatică, calul salbatic
- Mamifere de apa - bizamul, vidra, nurcă,
- Pasari: - pelicani, cormorani, egrete, lebede, barza albă, gâsca cu gât roșu,
- Fauna acvatica cuprinzand pesti comuni:
- somn, caras, stiuca, crap, platica lin, roșioară, mreană ,
- sturioni : - morun, pastruga, cega, nisetru
 Importanța Deltei Dunării
1. Rezervaţie a Biosferei
Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în anul 1991,
fiind clasificată ca Rezervaţie a Biosferei, pentru că a păstrat cea mai bogată
biodiversitate, dintre toate deltele de pe Terra. Se întinde pe 3.446 de
kilometri pătraţi, fiind a doua ca mărime şi cea mai bine conservată dintre
deltele europene.

2. Turismul
- Turismul de cunoastere este forma principala practicata si care va continua sa
detina ponderea principala in fluxul turistic.
- Turismul balneomedical se realizeaza prin valorificarea namolurilor
sapropelice de la Murighiol.
- Turismul sportiv reprezinta specificul activitatii turistice in delta: turismul
nautic, pescuitul sportiv, vanatoarea sportiva.

3. Transportul fluvio-maritim
- Bratul Sulina - A fost regularizat si canalizat in urma cu aproape un secol.
La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor, la
contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii, formandu-se
o bara de aluviuni pe braț " bara de la Sulina" care are tendinta de a bloca
gura de varsare; pentru diminuarea acestui efect a fost costruit un dig in
lungime de 12 km, care indeparteaza spre larg aluviunile aduse; de asemenea
are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave
maritime ( cu un pescaj de 7 m )
 Platforma continentală a Mării Negre

• Platforma continentală românească continuă teritoriile Podișului

Dobrogei și Deltei Dunării sub nivelul Mării Negre.
• Ea coboară lin de la țărm (cu deltă, cu faleza si plajă), pâna la
adâncimi de 180-200 m. În nord , are lățimea de peste 170km, iar
în sud se îngustează pâna la 130 m.
.

• Geneza sa este legata de oscilațiile nicelului Mării Negre, de la -

130 m la +5 m, de eroziunea valurilor și de sedimente, în perioada
în care, din cauza nivelului scăzut, Dunărea si râurile dobrogene
înaintau mult spre est.
• Până la adâncimi de circa 50 m platforma este modelată de valuri
și curenti marini.În prelungirea Bratului SF.Gheorghe se
evidențiază un con de aluviuni.
• Din platforma continentala a Mării Negre, României îi revine o
fâsie lata de 12 mile (peste 22km), corespunzător apelor
teritoriale. Din ea țara noastră exploateaza hidrocarburi
 Concluzii
 DeltaDunării este situată în estul tării, la gura de vărsare a fluviului Dunărea în Marea Neagră, fiind traversată de paralela de 45
grade. latitudine nordică.

Delta Dunării este cel mai nou pământ românesc, o câmpie formata prin aluvionarea unui fost golf al Mării Negre; procesul de
colmatare a început în Cuaternar și se continuă si în prezent.

Relieful cuprinde în regim natural, terenuri joase și terenuri inalte.

Clima deltei este determinata de poziția ei în extremitatea estica a țării, unde predomină climatul temperat continental de
tranziție cu nuanțe de ariditate evidente.

Apele reprezinta o componenta de baza a Deltei: exista bratele fluviului, garlele si tesatura canalelor de legatura intre lacuri si brațe
si in final lacurile, baltile si mlastinile.

Vegetatia Deltei este o vegetatie de lunca, cu numeroase specii adaptate excesului de umiditate. Suprafețele de bălți, mlastini și
parțial cele lacustre sunt acoperite cu stuf. Printre arbori predomina esentele moi( plop, salcie) la care se adauga pădurile de stejar pe
grindurule Letea și Caraorman.

Fauna cuprinde animale terestre, mamifere de apa, pasari, pești si reptile.

Importanța Deltei Dunării este dată de cele trei elemente : biosfera Deltei Dunării, turusmul și Transportul fluvio-maritim
 Bibliografie
• Academia Română, Institutul de Geografie, Geografia României, (tratat), Volumul V, Câmpia
Română, Dunărea, Podişul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre, Platforma
continentală, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005

• Universitatea din Bucureşti, Institutul de Geografie, Geografia României, volumul I, Geografia

fizică, (tratat), Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1983

• Gâştescu P., Breţcan P., Hidrologie continentală şi Oceanografie, Ed. Transversal, Târgovişte, 2009

• Ielenicz M., Pătru Ileana, România. Geografie fizică, vol. I, Editura Universitară Bucureşti, 2005

• Ene M., Geomorfologie tectono-structurală, Editura Universitară, Bucuresti, 2012

• Pişota I., Biogeografie, Editura Universitară Bucureşti, 2002

• Ciulache S., Meteorologie şi Climatologie, Editura Universităţii Bucureşti, 1985, 1988, 2002, 2004