Concept boli profesionale

Sunt acele afecţiuni fizice şi psihosociale și problemele de sănătate care pot fi provocate de condiţiile de
muncă, direct sau în combinaţie cu alţi factori.
Condiţiile de muncă legate de tipul de activitate economică favorizează expunerea angajaților la anumite
riscuri sanitare: accidentări (loviri), boli respiratorii, cancer, boli osteo-articulare, boli ale aparatului
reproducător, boli cardiovasculare, boli mentale sau neurologice, afecţiuni ORL (pierderea auzului sau
văzului), boli infecţioase.
Factorilor ocupaţionali li se asociază factori non- ocupaţionali: bolile infecţioase, igiena precară, nutriţia
deficitară, sărăcia, nivelul redus de instruire , care contribuie la agravarea efectelor factorilor ocupaţionali
asupra sănătăţii.
Accidentele de muncă reprezintă o problem majoră, cele mai multe riscuri ocupaţionale
Tipuri de riscuri ocupaţionale după efectele asupra sănătăţii :
• Accidentele → datorate în special maşinilor sau a structurilor tehnologice învechite, specifice industriei
grele;
• Munca fizică grea → presupune ridicarea şi deplasarea unor obiecte grele sau mişcări manuale repetitive.
Cei mai expuşi sunt minerii, constructorii, fermierii, pescarii, sau cei care efectuează meserii legate de
transportul şi depozitarea mărfurilor.
Expunerea la agenţi biologici - viruşi, bacterii, paraziţi, praf, sunt foarte frecventă în anumite medii
ocupaţionale.
Boli ocupaționale generate sunt:
• hepatita B sau C şi tuberculoza (în special la lucrătorii sanitari)
• astmul bronşic (în special la cei expuşi la praf)
• bolile infecţioase cronice (în special la muncitorii agricoli şi forestieri)
• bolile sângelui - HIV/SIDA sau hepatita B, prezintă riscuri majore pentru
personalul mebical.
Expunerea la factori fizici, precum zgomotul, vibraţiile, radiaţia ionizantă şi non-ionizantă, condiţiile de
microclimă de la locul de muncă , produc efecte nefavorabile asupra sănătăţii, cum ar fi pierderea sau
scăderea auzului, datorită zgomotului. Sectoarele de risc sunt mineritul, construcţiile şi industria
manufacturieră.
Expunerea la agenţi chimici - variată: industria chimică şi metalurgie, industria producătoare de bunuri de
consum, în industria textilă şi în construcţii, în domeniul activităţilor non-industriale - birouri sau în
saloanele de frumuseţe.
Expunerea la agenţi alergeni - circa 3.000, este în cea mai mare parte de natură ocupaţională, cele mai
frecvente efecte fiind bolile alergice ale pielii, bolile alergice respiratorii – astmul - efect al expunerii la praf,
micro organisme, bacterii, fungi sau la unele substanţe chimice.
Stresul psihologic - cauzat de "timp" sau de "presiunile de la locul de muncă": munca monotonă sau care
necesită concentrare permanentă, orele neregulate de muncă, munca exercitată în condiţii de risc (poliţişti
sau gardieni de închisoare), munca izolată sau responsabilităţile excesive, de natură economică sau umană
creşte riscul instalării bolilor cardiovasculare, în speţă a afecţiunilor coronariene şi hipertensiunii.

Bolile profresionale în România

Până în 1990 - concentrarea populaţiei era în agricultură, minerit, industria grea, cu condiţii dificile de
muncă (activitate fizică intensă, temperaturi ridicate, inhalare praf, otrăviri cu pesticide sau accidente de
muncă), ceea ce a favorizat creşterea mortalităţii şi morbidităţii ocupaţionale geberate de "boli profesionale".

După 1990 - schimbări structurale economice: apariţia firmelor mici şi mijlocii, numeroasele activităţi din
cadrul sectorului privat, flexibilitatea pieţei muncii, noile ramuri de servicii pentru populaţie, dezvoltarea
sectoarelor bazate pe informatică şi noi tehnologii, marchează starea de sănătate a lucrătorilor, prin apariția
unor noi boli profesionalecum sunt cele neuro-psihiatrice, expunere la câmpuri electromagnetice,
suprasolicitarea ochilor şi a sistemului osteo-muscular.

În industria metalurgică predomină astmul bronşic, afecţiunile musculo-scheletale şi siliocza.

În extracţia minereurilor metalifere predomină afecţiunile musculo- scheletale, silicoza şi bolile profesionale
determinate de zgomot;
în fabricarea autovehiculelor predomină silicoza, urmată de afecţiunile musculo-scheletale şi de bronşita
cronică.
Între bolile profesionale, silicoza este una dintre cele mai vechi, fiind motivul decesului a mii de persoane,
anual, pretutindeni în lume. Este o boală incurabilă și ireversibilă.
Intoxicaţiile profesionale - prezintă o tendinţa de scădere în ultimii patru ani. Cele mai răspândite sunt
intoxicațiile cu plumb. Cele mai numeroase cazuri de intoxicaţie cronică cu plumb, ca urmare a expunerilor
îndelungate (ani), s-au înregistrat în judeţele Neamţ şi Sibiu.
Astmul bronşic profesional este în creştere în comparaţie cu anii anteriori. Afecțiumi cu o incidență mai
mare sunt bolile profesionale ale pielii, cum ar fi dermatozele profesionale provocate de factori ca: uleiuri,
răşini, latex.

Accidente şi catastrofe datorate activităţilor umane

Impactul accidentelor de la Cemobîl și Fukushima au relevat importanţa găsirii unor sisteme adecvate de
protecţie şi supraveghere a instalaţiilor. Numeroasele accidente, produse mai ales în industria chimică,
provoacă îngrijorare și impun necesitatea identificării unor măsuri de prevenire a acestora. Accidentele de
muncă, ca şi cele de trafic, otrăvirile cu substanţe chimice sau biologice reprezintă o cauză majoră de
mortalitate şi morbiditate.