11.

Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății publice din România

Schimbarea climatică reprezintă o amenințare semnificativă pentru sănătatea umană din cauza creșterii
temperaturilor (de multe ori cuplată cu reducerea locală a calității aerului), modificării regimului
precipitațiilor, creșterii nivelului oceanului planetar și modificării statisticii fenomenelor extreme (figura 1).
Aceste consecințe ale schimbării climei vin și cu impacturi asupra vectorilor purtători de agenți patogeni,
cantității de alergeni din atmosferă și resursei de apă și hrană care afectează la rândul lor sănătatea publică.

Fig.1 Impactul schimbării climatice asupra sănătătii publice

Sursele pentru emisii de poluanți locali și gaze cu efect de seră sunt în multe situații aceleași, astfel că prin
reducerea emisiilor se obțin simultan atât beneficii privind combaterea efectelor schimbării climei, cât și
beneficii pentru sănătatea publică

Stresul termic cauzat de temperaturi scăzute și ridicate crește mortalitatea și morbiditatea.

Temperatura optima este definită ca fiind cea corespunzătoare excesului minim de mortalitate
Bolile sistemului circulator, care includ și bolile cardio-vasculare, reprezintă 50-60% din totalul deceselor
din România.
Bolile ischemice de inimă și accidentele vasculare cerebrale au reprezentat mai mult de 550 de decese la 100
000 de locuitori în 2016.
Pe lângă impacturile legate de stresul termic și răspândirea vectorilor ce transportă patogeni, trebuie luate în
considerare și alte impacturi ale hazardurilor climatice, cum ar fi pierderile de vieți omenești în contextul
fenomenelor meteorologice extreme, bolile cauzate de calitatea apei, afectarea sănătății mentale, efectul
răspândirii alergenilor și chiar cele legate de securitatea alimentară precară.