Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti

1. DATE GENERALE

1.1. Informaţii despre titularul proiectului

Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă aparţin Societăţii Naţionale

Nuclearelectrica (SNN) cu sediul în Bucureşti, str. Polonă nr. 65, sector 1, în calitate
de titular de investiţii şi de beneficiar (Ref. 1-4, Ref. 1-5).

Proiectantul lucrărilor: Consorţiu de management de proiectare şi inginerie

(participanţi tradiţionali: AECL-Canada, Ansaldo-Italia, SITON-România).

Titularul proiectului: PCO (Project Company) Compania de proiect creată de

S.N. Nuclearelectrica S.A. împreună cu investitorii privaţi din ţară şi străinătate.

1.2. Informaţii despre autorul raportului de evaluare a

impactului asupra mediului

Evaluarea impactului asupra mediului este efectuată de ICIM pe baza

documentaţiei elaborată de SITON şi a altor investigaţii şi rapoarte, incluzând studii
de specialitate. Raportul conţine unele date şi informaţii din acestea.

ICIM este atestat de Ministeriul Mediului şi Gospodăririi Apelor pentru

efectuarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului şi bilanţurilor de mediu
pentru toate domeniile de activitate (certificate ataşate la sfârşitul raportului).

ICIM a realizat continuu activităţi de monitoring (din 1985) pentru Comisia

Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR).

Începând din 1994, ICIM a pregătit multe documentaţii pentru CNE

Cernavodă, necesare pentru autorizarea activităţilor acesteia de către autorităţile de
protecţia mediului.

1.3. Denumirea proiectului

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă - Unităţile 3 şi 4 (CNE Cernavodă - U3,

U4).

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4. Contract 203/2006 Capitolul 1 Pag. 1 - 1
 Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti

1.4. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia (construcţie,

funcţionare, dezafectare)

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă este situată la 160 km est de Bucureşti

şi este amplasată în judeţul Constanţa, la 2 km sud-est de oraşul Cernavodă şi la 1,5
km nord-est de prima ecluză a Canalului Dunăre - Marea Neagră (CDMN). Centrala
a fost proiectată să funcţioneze cu 5 Unităţi de câte 700 MWe.

Caracteristică unităţilor de la CNE Cernavodă, este amplasarea în linie a

centrelor reactorilor nucleari de la Unităţile 1 ÷ 4, la distanţă interax de 160 m şi faptul
că cele 5 unităţi sunt independente.

Unităţile 3 şi 4 vor avea ca proiect de referinţă proiectul Unităţii 2 în ceea ce

priveşte soluţiile de proiect şi proiectul va include îmbunătăţirile posibil de
implementat aduse unităţilor similare cum ar fi Wolsong 3 şi 4. Vor fi adoptate
ultimele ediţii ale codurilor şi standardelor de proiectare, asigurarea calităţii şi
securitate nucleară.

Fiecare unitate, proiectată să funcţioneze la baza curbei de sarcină, are un

turbogenerator care furnizează o putere electrică brută de 720 MWe, utilizând aburul
produs de energia dezvoltată într-un reactor nuclear tip CANDU-PHWR-6 (Canadian
Uranium - Pressurized Heavy Water Reactor).

Acest tip de reactor utilizează apa grea ca moderator şi ca agent de răcire, în

două sisteme separate. Combustibilul este uraniul natural sub formă de pastile
sinterizate de bioxid de uraniu, întecuite în teci de zircaloy şi asamblate în fascicule
de combustibil care conţin 37 creioane fiecare. Pastilele ceramice au proprietatea de
a reţine produsele de fisiune în interiorul lor.

Încărcarea şi descărcarea reactorului cu combustibil este continuă,

bidirecţională şi sub sarcină. Reactorul este prevăzut cu un sistem de transport al
căldurii având doua bucle independente care transferă căldura produsă în
combustibil în urma reacţiei controlate de fisiune în lanţ la 4 generatori de abur care
conţin apă uşoară. Aburul saturat din generatorii de abur se destinde în turbină,
punând-o în mişcare, după care, trecând prin condensator, este răcit folosind apă

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4. Contract 203/2006 Capitolul 1 Pag. 1 - 2
 Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti

preluată din Dunăre, printr-un canal deschis de aducţiune, racordat la bieful 1 al

Canalului Dunăre - Marea Neagră (CDMN).

Pentru asigurarea apei de răcire se au în vedere lucrări de îmbunătăţire a

gradului de captare a apei din Dunărea Veche în Nodul Hidrotehnic Cernavodă, prin
lucrări hidrotehnice în zona Bala şi în Bieful 1 al CDMN.

Amplasamentul Cernavodă a fost iniţial proiectat şi dezvoltat pentru 5 unităţi

de tip CANDU 6. Cota de amenajare a terenului în zona Unităţilor 3 şi 4 este
+16,00 mMB, fiind aceeaşi cu cea a platformei incintei CNE (5 Unităţi).

Au fost deja construite clădirile celor 5 reactoare, iar pentru Unităţile 3 şi 4,

unele componente şi servicii fiind comune, se regăsesc la celelalte unităţi existente.

Se estimează că procentul de completitudine al lucrărilor civile pe partea

nucleară şi clasică (fără partea hidro) pentru Unitatea 3 este de 52 % iar pentru
Unitatea 4 de 35 %.

Se estimează că lucrările de construcţii hidrotehnice, alimentări cu apă şi

canalizări la Unitatea 3 sunt executate în proporţie de 49 % iar la Unitatea 4 de 30 %.

Lucrările de finalizare a Unităţilor 3 şi 4 vor consta în următoarele categorii

mari:

- lucrări de construcţie;

- lucrări de montaj echipamente şi conducte;

- lucrări de instalaţii electrice şi de automatizare;

- lucrări de curăţiri, spălare a circuitelor tehnologice şi probe hidraulice ale

acestora;

- teste de operare P.I.F.

Perioada de execuţie este estimată a fi de 64 luni iar data punerii în funcţiune

planificată este mijlocul anului 2013 pentru U3 şi prima jumătate a anului 2014 pentru
U4.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4. Contract 203/2006 Capitolul 1 Pag. 1 - 3
 Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti

Modul şi regimurile de exploatare ale fiecărui sistem şi ale centralei în

ansamblu sunt prezentate în capitolul 2.2. Durata de viaţă proiectată a fiecărei unităţi
nucleare este de 30 de ani.

Perioada de timp necesară pentru dezafectarea unei centrale nuclearo-

electrice depinde de inventarul radioactiv, opţiunea de dezafectare aleasă şi tehnicile
de dezafectare folosite, şi poate să varieze de la câţiva ani până la zeci de ani.

Planul de dezafectare este elaborat, de regulă, în trei faze: iniţial, pe parcurs

şi final.

Planul de dezafectare va fi revizuit periodic conform prevederilor

reglementărilor CNCAN, prilej cu care vor putea fi incluse tehnologiile şi tehnicile de
dezafectare devenite disponibile din experienţa mondială acumulată între timp.

1.5. Alternative de proiect

Oportunitatea realizării Unităţii 3 de la Cernavodă a pornit de la evoluţia

posibilă a necesarului de energie electrică pentru România (Ref. 1-1, 1-2, 1-3) până
în anul 2025. Evoluţia posibilă a acestui necesar s-a bazat pe următoarele
documente oficiale:

- Strategia pentru creşterea eficienţei energetice în România;

- Foaia de parcurs în domeniul energetic pentru aderarea României la

Uniunea Europeană.

În estimarea evoluţiei probabile a necesarului de energie electrică şi termică în

anul 2025 s-au avut în vedere:

- evoluţia produsului intern brut prognozată precum şi ipotezele "minimală" şi

"îngheţată";

- evoluţia necesarului de energie în principalele categorii de consumatori

(sectoarele: industrial, rezidenţial, terţiar, agricol, transporturi);

- intensitatea energetică şi reducerea acesteia la valori apropiate de valorile

din ţările Comunităţii Europene;

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4. Contract 203/2006 Capitolul 1 Pag. 1 - 4
 Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti

- resursele energetice interne şi externe disponibile;

- evoluţia populaţiei ţării;

- cerinţele de îmbunătăţire a protecţiei mediului cuprinzând alinierea la

standardele Uniunii Europene şi obligaţiile asumate prin ratificarea
Convenţiei Cadru privind Schimbările Climatice;

- consumul anual de energie primară pe cap de locuitor şi evoluţia acestuia;

- contextul regional şi european determinat de poziţia României faţă de

resursele energetice, de cerinţele interconectării sistemelor energetice în
cadrul UE şi de situaţia energetică a ţărilor din zonă.

Pornind de la evoluţia probabilă a necesarului de energie pe perioada până în

anul 2025 au fost construite:

- un scenariu de bază alcătuit pe evoluţia prognozată a PIB conform Foii de

parcurs cu o creştere medie anuală de 5,46 %;

- scenariul în ipoteza pesimistă care consideră "îngheţarea" consumului de

energie la valoarea anului 2005;

- scenariul în ipoteza minimală în care nerealizându-se ţintele de creştere / de

scădere a PIB şi respectiv a intensităţii energetice, s-a admis în această
ipoteză o creştere anuală mai moderată a PIB de 3,5 % şi o reducere medie
anuală a intensităţii energetice de 3,7 % faţă de 4.3 % din Foaia de parcurs.

În privinţa asigurării necesarului de putere, toate cele trei scenarii au o parte

comună şi o parte care le diferenţiază.

Partea comună include:

- o putere de 8040 MW rezultată din evoluţia capacităţilor existente (din

grupurile hidro, grupurile pe lignit, grupurile pe huilă, grupurile pe hidrocarburi
şi Unitatea 1 Cernavodă);

- o putere de 1222 MW din surse regenerabile (grupuri biomasă, grupuri

eoliene, grupuri hidro mici şi grupuri solare);

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4. Contract 203/2006 Capitolul 1 Pag. 1 - 5
 Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti

- o putere de 947 MW conform Foii de parcurs (creşterea puterii grupurilor

hidro Porţile de Fier 1, grupul 4 de cogenerare de la Paroşeni, Unitatea 2 de
la Cernavodă);

- o putere de 9435 MW necesar a fi instalată în grupuri de cogenerare, grupuri

pe lignit, grupuri pe huilă, grupuri cu ciclu combinat.

Partea care diferenţiază scenariile se referă la posibilitatea de acoperire a

restului de putere cu Unitatea 3 de la Cernavodă, cu grupuri cu ardere în strat
fluidizat la presiune atmosferică, cu recirculare cu lignit şi huilă în alternativă cu
variante fără Unitatea 3 acoperite prin diferite tehnologii disponibile (grupuri cu ciclu
combinat, turbine cu gaze - turbine cu abur pe gaze naturale şi grupuri cu ardere în
strat fluidizat la presiune atmosferică cu recirculare cu funcţionare pe lignit şi huilă).

Analiza, compararea şi selectarea scenariului optim de dezvoltare a sectorului

energetic pe termen lung s-a făcut prin alegerea sa dintr-o mulţime finită de scenarii
într-o problemă de tip multiatribut.

Scenariile construite au fost comparate după criterii pertinente grupate în

următoarele categorii:

- tehnico-economic;

- de impact asupra mediului;

- de impact social.

În afara comparării scenariilor pe criteriile menţionate s-a făcut şi o analiză

multicriterială. În acest scop a fost stabilită o importanţă relativă a criteriilor, criteriului
cu importanţa cea mai mare atribuindu-i 4 puncte, următorului criteriu 3 puncte, etc.
Ordonarea criteriilor s-a obţinut prin însumarea valorilor normalizate şi ponderate
pentru fiecare criteriu.

În cadrul criteriului tehnico-economic au fost comparate cheltuielile totale

actualizate (CTA) pe perioada analizată pe scenariile construite pe perioada 2005-
2025. Comparaţia s-a efectuat în următoarele condiţii:

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4. Contract 203/2006 Capitolul 1 Pag. 1 - 6
 Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti

- includerea în cheltuielile totale actualizate a investiţiilor în grupurile nou

instalate pentru acoperirea necesarului de energie precum şi a cheltuielilor
anuale fixe şi variabile;

- considerarea veniturilor obţinute din vânzarea energiei produse egale în

toate scenariile;

- considerarea constantă a tarifelor într-o primă fază, pe intervalul de analiză la

toţi combustibilii folosiţi. Pentru gazul natural valoarea tarifului a fost de 269 €
/ 1000 Nm3 corespunzătoare estimărilor pentru intervalul 2010 - 2012 în care
s-a presupus că va intra în funcţiune şi va produce Unitatea 3 Cernavodă.

- includerea investiţiilor noi necesare privind protecţia mediului cu respectarea

normelor actuale româneşti până în anul 2007, an considerat cel mai probabil
de aderare a României la UE şi a legislaţiei UE după anul 2007;

- considerarea implicaţiilor instalaţiilor pentru protecţia mediului în creşterea

cheltuielilor de exploatare şi reparaţii, în scăderea randamentelor sau a
puterilor nete, în creşterea coeficienţilor de avarie, etc.;

- actualizarea cheltuielilor la data de 01.01.2004 cu o rată anuală de 10 %

conform nivelului considerat oportun pentru economia românească în
analizele de sistem.

Având în vedere ipoteza admisă în Foaia de parcurs de creştere a tarifului

gazelor naturale până la 350 € / 1000 Nm 3, în condiţiile menţinerii constante a
tarifelor la cărbune şi la combustibilul nuclear s-a efectuat o analiză de variaţie a
criteriului CTA cu creşterea tarifului gazelor naturale.

Tot în cadrul criteriului CTA au mai fost analizate drept criterii siguranţa în
aprovizionare cu combustibil şi ponderea mijloacelor fixe care pot fi reutilizate în
cazul în care s-ar modifica programul iniţial de investiţii.

În cadrul criteriului de impact asupra mediului (ecologic) analiza comparativă a

scenariilor a avut în vedere:

- impactul asupra apelor de suprafaţă;

- impactul asupra solului, subsolului şi apelor subterane;

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4. Contract 203/2006 Capitolul 1 Pag. 1 - 7
 Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti

- impactul asupra sănătăţii;

- impactul asupra culturilor şi materialelor;

- impactul determinat de emisiile de gaze cu efect de seră.

În analiza după criteriul de impact asupra mediului, pe lângă alte metode, s-a
utilizat metoda Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de exprimare valorică a anilor de
viaţă pierduţi (YOLL) din cauza mortalităţii premature, pentru analiza economico-
ecologică exprimată în pierderi financiare (valori actualizate).

În privinţa criteriului de impact social s-a pornit de la faptul că în România

ponderea sectorului extracţiei cărbunelui este mare, cu un număr mare de salariaţi
iar acceptarea de către populaţie are o importanţă relativ mică (10 %).

Detalii privind evoluţia PIB, a necesarului de energie, scenariile alcătuite,

privind comparaţia după fiecare criteriu sunt prezentate în capitolul 5.

Analiza multicriterială care dă o imagine globală asupra scenariilor

considerate, a relevat ca favorit scenariul C care include Unitatea 3 Cernavodă urmat
de scenariile B şi A. Este de subliniat în acelaşi timp că această concluzie devine cu
atât mai evidentă cu cât este de aşteptat ca tariful gazelor naturale şi presiunea
asupra creşterii sale viitoare să fie mai mari.

Deşi nu a fost reluat studiul alternativelor elaborat pentru instalarea Unităţii 3,

din analiza criteriilor avute în vedere la Unitatea 3 pentru cazul instalării şi a Unităţii 4
se poate concluziona că:

- din punctul de vedere al criteriului cheltuielilor totale actualizate considerarea

Unităţii 4 pe lângă Unitatea 3 va conduce la mărirea diferenţei între scenariile
B şi C în favoarea scenariului C în care sunt luate în considerare Unităţile 3
şi 4;

- din punctul de vedere al criteriului ecologic, indiferent de valoarea taxei

pentru emisiile de gaze cu efect de seră, instalarea Unităţii 4 va mări
diferenţa dintre scenariile B şi C în favoarea scenariului C;

- luarea în considerare atât a criteriului tehnico-economic cât şi a celui

ecologic, indiferent de valoarea considerată a taxei pentru emisiile de gaze

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4. Contract 203/2006 Capitolul 1 Pag. 1 - 8
 Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti

cu efect de seră arată de asemenea, că diferenţa între scenariile B şi C se

măreşte în favoarea scenariului C care ia în consideraţie instalarea Unităţilor
3 şi 4 de la Cernavodă.

1.6. Informaţii privind producţia şi necesarul de resurse

energetice
Fiecare dintre unităţile centralei, proiectate să funcţioneze la baza curbei de
sarcină, are un turbogenerator care poate furniza o putere electrică brută de
720 MWe, utilizând aburul produs de energia dezvoltată într-un reactor nuclear tip
CANDU-PHWR-6 (Canadian Uranium - Pressurized Heavy Water Reactor).

Producţia şi necesarul anual de resurse energetice pentru o unitate sunt

prezentate in tabelul 1.6-1 (Ref. 1-4).

Tabelul 1.6-1. Producţia şi necesarul anual de resurse energetice pentru o unitate a

CNE Cernavodă
Producţie Resurse folosite in scopul asigurării producţiei
Cantitate
Denumire Cantitate anuală Denumire Furnizor
anuală
Combustibil
Energie 5,239 TWh RAAN-SCN
nuclear 108 t/96 t
electrică Piteşti
(UO2/U)
PETROM sau alt
Motorină 400 t
furnizor

Uraniul pentru fabricarea combustibilului necesar Unităţilor 3 şi 4 pe durata de

viaţă, estimată în prezent la 30 de ani, se poate face din ţară din:

- stocul de concentrate tehnice de uraniu sub formă de U 3O8 existent la

Compania Naţională a Uraniului;

- resursele certe de uraniu cunoscute în prezent;

- resursele de uraniu estimate.

În perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, asigurarea alternativă

a uraniului din surse externe va trebui să respecte regulile impuse de Tratatul
EURATOM. Cadrul legal de asigurare a uraniului şi serviciilor pentru combustibilul

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4. Contract 203/2006 Capitolul 1 Pag. 1 - 9
 Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti

nuclear în Uniunea Europeană prevede realizarea tuturor contractelor de cumpărare

sau schimb de uraniu prin intermediul ESA (Euratom Supply Agency), care este
împuternicită să gestioneze toate tranzacţiile de uraniu şi serviciile asociate
combustibilului nuclear având ca beneficiar o ţară membră a Uniunii Europene.

De asemenea ESA are responsabilitatea de a defini o politică unitară de

repartizare a resurselor de uraniu, astfel ca toţi beneficiarii din UE să îşi poată
asigura combustibilul şi/sau resursele pe baze echitabile şi cu regularitate.

Aceste politici sunt implementate prin dreptul exclusiv al ESA de a decide

contractele referitoare la asigurarea uraniului, surselor şi materialelor fisile speciale
provenite din interiorul comunităţii sau importate (EURATOM Treaty Art. 52).

Fabricarea combustibilului va fi realizată de către SNN filiala Fabrica de

Combustibil Nuclear (FCN) Piteşti autorizată de către ZPI Canada pentru fabricarea
de combustibil nuclear pentru centralele de tip CANDU-PHWR.

În prezent FCN Piteşti furnizează combustibil pentru Unitatea 1 de la CNE

Cernavodă, începând cu anul 2007 va furniza combustibilul pentru Unitatea 2 iar
începând cu anul 2013 respectiv anul 2014 va furniza combustibilul şi pentru Unităţile
3 şi 4. Se menţionează că mărirea capacităţii acestei fabrici va spori eficienţa sa
conducând la costuri de combustibil mai scăzute.

1.7. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele

sau preparatele chimice

Principalele materiale şi tipuri de materiale utilizate în faza de construcţie a

Unităţilor 3 şi 4 sunt: ciment, var, lemn, textile, materiale şi piese metalice, hârtie,
carton, polistiren, plexiglas, polietilenă, materiale polivinilice, piese electrice şi
electronice, materiale din cauciuc, alumină, fibre de sticlă, fibre de celuloză, vată
minerală, uleiuri minerale şi vegetale (ulei turbină, ulei de lustruit, ulei penetrant, ulei
texguard, ulei hidraulic, ulei motor, ulei transformator), degresanţi (white spirt, alcool
metilic, sare de degresare, alcool etilic tehnic, degresanţi tip spray, acetonă),
vopseluri (de diverse tipuri pe bază de solvenţi, acrilice, email, vopsea cu conţinut de
toluen, grunduri diverse, epoxidice), lubrefianţi (vaselină, unsoare lubrefiere

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4. Contract 203/2006 Capitolul 1 Pag. 1 -10
 Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti

multifuncţională), solvenţi (toluen, xilen, etc.), detergenţi (detergent alcalin industrial,

detergent lichid, etc.), hidrocarburi din petrol, hidrocarburi alifatice, petrol lampant
motorină, benzină), poliuretani, mastic siliconic, hidrat de hidrazină, morfolină, biocid,
nitrat de gadoliniu, hidroxid de sodiu, de potasiu, apă amoniacală, acizi (sulfuric,
citric, clorhidric, fosforic, acetic, pe bază de metil-etil-cetonă, nitric), adezivi, răşini
polisterice, epoxidice, alchidice, substanţe de lăcuit, glicol, borax industrial, gel
capsulant pe bază de distilat de petrol.

Combustibilul nuclear şi apa grea reprezintă principalele materii prime utilizate

în centrală (Ref. 1-5).

Combustibilul nuclear folosit la CNE Cernavodă este constituit din pastile de

UO2 natural, sinterizat şi compactat.

Apa grea (D2O) este moderator şi agent de răcire fiind folosit în cadrul
sistemului principal al moderatorului şi sistemele asociate, în sistemul primar de
transport al căldurii şi sistemele asociate, în sistemele de manipulare combustibil şi
în sistemul de alimentare cu apă grea.

Dintre substanţele chimice aprobate pentru utilizare în centrală, din punct de

vedere al impactului asupra mediului sunt relevante substanţele chimice utilizate
pentru condiţionarea chimică a apei din ciclul termic. Alte substanţe (amoniu, nitrit de
sodiu, glicol, hidrochinonă, hidroxid de potasiu, hipoclorit de sodiu, acid citric, EDTA
şi altele) sunt folosite în cantităţi mici şi în general pentru uz de laborator.

În tabelul 1.7-1 se prezintă lista substanţelor utilizate, cantităţile anuale

consumate, categoria de pericol, gradul şi fraza de risc de la CNE Cernavodă pentru
o unitate.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4. Contract 203/2006 Capitolul 1 Pag. 1 -11
 Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti

Tabelul 1.7-1. Consumul anual al substanţelor chimice relevante la CNE Cernavodă

Unitatea 3
Denumirea Cantitatea Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a
materiei anuală preparatelor chimice (conform Ordonanţei de urgenţă
prime, a 200/2000 cu modificările ulterioare)
substanţei sau Categorie - Periculozitate Fraze de risc
a preparatului Periculoase/
chimic Nepericuloase
(P/N)
Bioxid de
uraniu (UO2) / 108 t / 96 t - - -
uraniu (U)
inventarul în
Apă grea sistem: 456,9 t
- - -
(D2O) pierderi anuale:
cca 5 t
Hidrogen 108 butelii P F+ R12
Heliu (He) 500 butelii - - -
Bioxid de
54 butelii - - -
carbon (CO2)
Azot 54 butelii - - -
Oxigen 36 butelii P O R8
Acetilenă 36 butelii P F+ R5 R6 R12
Carbid 10 butoaie - - -
R10
Morfolină 7450 kg P Xn R20/21/22
C R34
Ciclohexilamină 505 kg - - -
R 10
Cat. 2 R45
T R 23/24/25
Hidrazină 1900 kg P
C R34
R 43
N R 50-53
Nitrat de sodiu
42 kg - - -
(Flomat 537)
Hidroxid de
16 kg - - -
litiu
Hidroxid de
111500 kg P C R35
sodiu
T R23
Acid clorhidric 111500 kg P
C R35
Clorură ferică 33500 kg - - -
Var 220000 kg - - -
MB-25
5950 kg - - -
(Biocid)

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4. Contract 203/2006 Capitolul 1 Pag. 1 -12
 Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti

Depozitarea substanţelor chimice se efectuează după cum urmează:

- hidrazina, morfolina, compusul flomate 537 şi MB25 se păstrează în

depozitul amenajat în acest scop, în ambalajele livrate de furnizor respectiv
butoaie de metal sau plastic de 200 l şi containere de 1000 l pentru biocid;

- hidroxidul de litiu se păstrează în laboratorul chimic, în ambalajul livrat de

furnizor;

- varul se depozitează în silozurile de stocare amplasate la Staţia de Tratare a

Apei;

- acidul clorhidric, hidroxidul de sodiu şi clorura ferică se depozitează în

cisterne stoc amplasate la Staţia de Tratare a Apei. Cisternele sunt grupate
pe o platformă tip cuvă placată antiacid care containerizează scurgerile
accidentale de substanţe chimice şi permite transferul acestora la
rezervoarele de ape uzate. De asemenea, rampa de descărcare a
chimicalelor din cisternele de cale ferată este placată antiacid şi prevăzută cu
facilităţi de transfer a apelor uzate la neutralizare;

- depozitarea materialelor în perioada de finalizare a construcţiei Unităţilor 3 şi

4, procurate de executanţi, se va face în magaziile şi depozitele aparţinând
organizărilor de şantier ale acestora.

Produsele chimice sunt păstrate în ambalajele producătorului, existând cerinţe

procedurate ca, atât la comandă cât şi la recepţie şi inspecţii periodice, să se
urmărească integritatea şi etanşeitatea ambalajelor, etichetarea corectă cu informaţii
asupra denumirii corecte a produsului, marca fabricii şi denumirea fabricantului, data
fabricaţiei, termenul de garanţie, date strict necesare pentru evitarea pericolelor
chimice, de prim ajutor, de îndepărtare a produselor reziduale şi unde este cazul
restricţii de utilizarea produsului.

Spaţiile de lucru aferente laboratoarelor de determinări fizico-chimice sunt

prevăzute cu dotările necesare minimizării riscurilor şi eliminării pericolelor asociate
utilizării substanţelor chimice (nişe ventilate, duşuri de urgenţă, ventilaţia
corespunzătoare spaţiilor de deţinere substanţe chimice, dulapuri cu sisteme de
închidere, etc.).

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4. Contract 203/2006 Capitolul 1 Pag. 1 -13
 Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti

Utilizarea substanţelor chimice, în special a celor toxice si periculoase se

efectuează cu echipamente şi dotări privind securitatea muncii conform normativelor
în vigoare. Personalul care manipulează, depozitează, transportă şi utilizează
substanţele chimice este instruit pentru aceste activităţi conform legislaţiei în vigoare
şi sarcinilor specifice descrise prin Fişa Postului.

Gospodărirea substanţelor chimice se va face cu respectarea prevederilor

Legii 360/2003 cu modificările ulterioare, ale Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic
al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor, modificată şi completată prin
Legea 505/2004 şi ale Legii nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă
nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea, şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase, precum şi ale reglementărilor ulterioare.

1.8. Informaţii despre poluarea fizică generată de activitate

În cursul exploatării Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă se vor utiliza diferite

substanţe chimice (cap. 1.7, tabelul 1.7-1) şi în acelaşi timp se vor forma substanţe
radioactive care pot scăpa în mediu (Ref. 1-5).

În tabelul 1.8-1 sunt prezentate informaţii despre poluarea fizică generată de

exploatarea fiecărei unităţi de la CNE Cernavodă, sursele de poluare, tipul de
poluare produs (radioactivă şi neradioactivă), poluarea estimată precum şi măsurile
principale luate pentru eliminarea sau reducerea poluării produse.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4. Contract 203/2006 Capitolul 1 Pag. 1 -14