I.

IMPACTUL
FACTORILOR
GEOLOGICI
ASUPRA STĂRII DE
SĂNĂTATE A POPULAȚIEI
Roca şi solul - potenţiali factori de contaminare
• unele elementele minerale deţin proprietăţi
patogene dereglări fiziologice

?
• rocile cu un conţinut ridicat de metale radioactive

- iradiere prelungită - traumatisme grave

 Cum?
• intensificarea radioactivităţii unor elemente minerale
• prelungirea duratei de expunere la acţiunea lor nocivă,

- se declanşează intense reacţii biochimice patogene

- BOLI DE IRADIERE

• nu se manifestă clinic imediat

• dozele mari de radiaţii acumulate în organismul
uman au generat mutaţii biochimice ireversibile.
 BOALA DE IRADIERE
evoluţie patologică fulgerătoare şi ireversibilă

CARACTERISTICI:
o inflamaţii cutanate - radiodermite ulceroase/necrotice
o încetinirea travaliului tractului digestiv (permite
pătrunderea florei bacteriene în sânge)
o hemofilie
o stoparea procesului de osificare
o diminuarea fertilităţii
o alterarea biocurenţilor cerebrali
o apariţia tumorilor cancerigene, etc.
 BOALA DE IRADIERE

 efecte biologice severe

 traumatismele fiziologice provocate de radiaţiile ionizate sunt cele
mai periculoase
cauze: - lipsesc organismul uman de capacitatea de regenerare
- îi scad potenţialul de apărare împotriva altor factori de risc

consecințe: boala de iradiere odată declanşată nu se poate finaliza

decât printr-o înaltă rată a morbidităţii şi mortalităţii.

o evoluţie relativ lentă

o efectele patogene se manifestă la distanţă
o nu se prezintă ca o boală propriu-zisă
o o stare patogenă degenerativă
o areal de incidenţă se difuzează în teritoriu de-a lungul rutelor
urmate de indivizii care au fost anterior supuşi acţiunii radiaţiilor
 BOALA DE IRADIERE
CARACTER ENDEMIC - trăieşte într-un mediu natural
contaminat
- cauza - acţiunea radioactivă permanentă a
substratului geologic

CARACTER EPIDEMIC - numărul indivizilor afectaţi creşte

exploziv în urma unor accidente nucleare
- Cernobâl (Ukraina) din 1986
- Fukushima (2011)
Formarea de cicatrici - pielea victimei a fost expusă direct la razele
” blitz” declanșate de explozia nucleară
(U. S. Arhivele Naţionale)
 II. IMPACTUL
RELIEFULUI ASUPRA
STĂRII DE SĂNĂTATE A
 Cum?
altitudine
forma de relief
 formele de relief - crează condiţii locale determinante în
peisajul local şi în viaţa omului

- formele negative - depresiuni şi văi - la deal şi la munte

- inversiuni termice şi calm atmosferic
- temperaturile scăzute din timpul iernii
- pot accentua poluare atmosferică
Formele pozitive - culmi
- vârfuri de deal şi munte

 climat cu insolaţie ridicată şi dinamică mult mai activă,

care modifică parametri de confort termic.

Expunerea versanţilor
- deosebiri climatice locale importante în repartiţia
radiaţiei solare sau a precipitaţiilor
- creează condiţii specifice de viaţă ale aşezărilor şi ale
staţiunilor balneoclimatice.
 IMPACTUL RELIEFULUI ASUPRA STĂRII DE
SĂNĂTATE A POPULAȚIEI

Altitudinea principalul factor geografic al

modificărilor condiţiilor de viaţă a omului, în special prin
modificarea parametrilor climatici şi, de aici, a stării de
sănătate.

 Odată cu înălţimea - temperatura aerului scade,

supunând organismul unui stress rece, cu atât mai
accentuat, cu cât înălțimea crește.

 alți factori: creşterea vitezei vântului, scăderea presiunii

atmosferic, creşterea umezelii relative
– determină creşterea cantităţii de precipitaţii.
 cel mai important factor - scăderea presiunii
parţiale a oxigenului, odată cu creşterea altitudinii

o La nivelul mării - presiunea atmosferică : 760 mb,

- presiunea oxigenului, 159 mm

(20,9%)
o 2000 m - 597 mb
o 4 000 m este 478 mb.

Un organism sănătos suportă relativ uşor o scădere a

presiunii parţiale a oxigenului pana la 120 mm, ceea ce
corespunde cu o altitudine în jurul a 2 000 m.


 Forme de manifestare ale adaptării organismului la
scăderea presiunii parţiale a oxigenului:
 mărirea volumului respirator, bradicardie (scăderea
frecvenței cardiace sub 60 de bătăi pe minut la adulți și la mai
puțin de 80 bătăi pe minut la copil)
 reducerea pulsului şi a cantităţii de sânge
 creşte numărul de globule roşii şi cantitatea de
hemoglobină şi de fier din sânge
 se produc modificări în metabolismul bazal, glicemia şi
colesterolul scad
 sistemul endocrin este stimulat
 în sistemul nervos, modificările se manifestă prin
scăderea pragului de excitabilitate, dar şi printr-un timp de
reacţie mai scurt
Dacă stressul de altitudine continuă şi organismul
nu are timp să se adapteze, într-o a doua fază se pot
produce modificări inverse: tahicardie, extrasistole,
alterări hemodinamice, creşterea glicemiei şi a
colesterolului.

 Reacţiile patologice, la persoane neadaptate, se

manifestă, la peste 2000 m, "rău de munte"
- oboseală
- somnolenţă
- eficienţă fizică redusă
- dureri de cap, etc.
Adaptarea şi naturalizarea la mare
altitudine se manifestă prin:
- adaptarea la hiperventilaţie antrenează
- lipsă de dioxid de carbon
- un torace larg
- creşterea cantităţii de hemoglobină în sânge şi
hiperglobulie

creşterea tensiunii arteriale

modificări în funcţionarea rinichiului
IMPACTUL RELIEFULUI ASUPRA STĂRII DE
SĂNĂTATE A POPULAȚIEI

Recomandări ale climatoterapiei la munte :

 convalescenţe, anemie, creşterea capacităţii de
muncă fizică şi intelectuală, boli cronice
bronhopulmonare, astm, tuberculoză pulmonară.

Contraindicații :
 pacienţii cu instabilitate neurovegetativă,
cardiopatii decompensate, hipertensiune,
arterioscleroză generalizată
 III. IMPACTUL FACTORILOR
PEDOLOGICI ASUPRA
STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI
 IMPACTUL FACTORILOR PEDOLOGICI
ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI

în general scăzută, în limite ce

nu afectează starea de sănătate

Radioactivitatea solului condiții:

şi a aerului - lipsa accidente antropice
- expuneri îndelungate, care pot
creşte doza de radiaţie la care se
expune populaţia.

recomandări restrictive
- tratamentele balneologice cu depăşirea dozelor
ape minerale şi gaze naturale
(mofete) radioactive
limită – îmbolnăviri:
- perioade când erau folosite în
tratarea bolilor reumatice,
leucemii, cancer,
cardiovasculare, alergice, de piele, boala de radiaţie, etc.
ginecopatii.
TELUROPATIA
Elementele minerale din sol, în exces sau absente, pot
determina boli care capătă un caracter endemic.

 lipsa iodului - apariţia guşei endemice, în anumite regiuni

muntoase.

o Guşa propriu-zisă  (latinescul ”guttur”)= gât

- o protuberanţă a gâtului dezvoltată prin umflarea unuia
sau ambilor lobi ai glandei tiroide
o geografic - legată nemijlocit de acţiunea factorilor de mediu

- diminuarea cantităţii de iod disponibil în resursele

naturale de alimentaţie
REPARTIȚIA SPAȚIALĂ - legată de:
- repartiţia solurilor sau surselor de apă deficitare în iod
- extensiunea glaciaţiunii cuaternare
- zonele de mare altitudine şi latitudine -
împiedicat /încetinit procesele pedogenetice
- profile imature, cu multiple deficienţe minerale
(Learmonth, 1978).

o America de Nord (aria guşei endemice la max. 490 lat. N)

o Canada - frecvenţă moderată ; 
o America de Sud – arealele  endemice sunt legate de :
- extinderea glaciaţiunii andine
- principalele ei rute de evoluţie post-glaciară
- Europa - din Pirinei şi Alpi până în Carpaţi şi Urali
- Asia - munţii înalţi
 Australia şi Noua Zeelandă
- nu au fost afectate de glaciaţiunea cuaternară
- este posibil ca ariile endemice de guşă să se fi
conturat fie în timpul unei glaciaţiuni mai vechi
- fie prin acumularea marină a unor depozite
aluviale slab iodurate.
O problemă insuficient lămurită încă este aceea a
prezenţei arealelor cu guşă endemică în:
-Africa
- sud-estul Asiei
- se desfăşoară în medii climatice total diferite de cele
iniţial analizate
 REPARTIȚIA SPAȚIALĂ

Pe Glob (2012, OMS)

- aproximativ 1,5 miliarde de oameni din 118 ţări trăiesc
în zone geografice ale căror ape sau soluri sunt sărace în iod
- cca. 807 milioane prezintă deja forme evolutive de guşă:

o 372 milioane în Asia

o 145 milioane în Africa
o 93 milioane în Europa
o 43 de mil. - diverse tipuri de deficienţe mentale
o 11 milioane suferă de cretinism.
 Regional, cea mai mare frecvenţă a cazurilor se
înregistrează în ţările Asiei de Sud-Est
- afectează până la 65 % din populaţia
- Bhutanului
- regiunea Pacificului occidental
- Africa
- Mediterana orientală
- Europei - incidenţa - 10 % din totalul populaţiei.

Etiopia de est, în satele muntoase, sărace,

- trei sferturi din femeile ţinutului
- din peste 20 de mil. loc., peste 1 milion sunt bolnavi,
datorită consumului sării cu puţin iod, fie extrasă din
Marea
, Roşie, fie din depozitele locale din ţară (Schaller et
al., 1972).
 Singura măsură eficientă de prevenire a guşei
endemice - introducerea şi utilizărea, în
alimentaţia curentă, a sării intens iodurate.

 Din nefericire însă, asemenea măsură nu a dat rezultatele

scontate:
- dintr-un total de 83 de ţări în care s-au aplicat
programe corespunzătoare de nutriţie, numai 46 au reuşit să
elimine în totalitate această predispoziţie morbidă, celelalte
37 trebuind să-şi intensifice eforturile în vederea unei mai
bune şi eficiente organizări a sistemului de producţie /
import, distribuţie şi desfacere / consum a sării iodurate.
 IMPACTUL FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA STĂRII DE
SĂNĂTATE A POPULAȚIEI
 conţinutul unor ape dure, puternic mineralizate datorită
trecerii lor prin straturi cu conţinut bogat în diferite
minerale determină litiază renală/urinară:
 frecvenţa mare în pen. Arabă, Israel, lran, Irak, Pakistan,
vestul Asiei

CAUZE:
mineralizarea apei, insuficienţa apei de băut, a transpiraţiei
excesive, în condiţii de climat cald şi, în consecinţă, a concentrării
excesive a urinei (Fischer, 1968)

 climatul cald şi uscat (după alţi autori) - urolitiaza este frecventă în

China de Sud (Canton), India de NV, Egipt, Australia de N,
Madagascar (Butty, 1956), Ungaria, Dalmaţia, Italia, Ecuador
 Alimentaţia insuficientă, pe un substrat pedologic şi
climatic sărac, explică anemia hemolitică endemică în
Grecia de nord, India de sud, Arabia de sud, Africa de sud,
vest şi centru, unde se adaugă taIasemia, malaria,
numeroase infecţii caracteristice zonelor slab dezvoltate.

 Surplusul de microelemente din sol sau apă poate

provoca boli etiologice, de pildă guta (podagra endemică)
în Armenia, ca urmare a unui surplus de molibden
(Meşcenko, 1964 ).

 Unele tipuri de cancer sunt mai frecvente în regiuni unde

aerul, solul şi apa au fost puternic poluate în urma instalării
în zonă a unor industrii poluante.
 Boli şi dereglări dependente de metale (Grecu & al . 1982)
Element Afectiuni
Ca Cataracte, tetanie
Co Anemie pernicioasă, miocardiopatie
Cu Limfoame, infarct miocardic, artrite reumatice, boala lui Wilson, psoriazis, leziuni  
arteriale, hepatite infecţioase, leucemie, ciroză, nefrite, boala lui Hodkin, dereglări  
pigmentare, tulburări de crestere

Fe Anemie feriprivă, iritaţii ale mucoaselor, colaps cardiac, cloroză, hemosideroză,

 hemocromatoză
Li Sindrom maniacodepresiv
Mg Spasmofilie infantilă, boli gastrointestinale
Na/K Boala lui Addison, gută
Zn Anemie, cancer, hipogonadism, ciroză hepatică, tulburări de creştere, acrodermatită
enterohepatică, anomalii de schelet
Cr Toleranţă scăzută la glucoză, neuropatie periferică
Mn Dereglarea spermatogenezei, anomalii de schelet
Sc Deces intrauterin al fătului, distrofie musculară
I Distrofia endemiecăă tireopată
F Fluoroză, carii dentare
Cd Pb Hg Toxici puternici şi poluanţi majori
 Teluroterapia
Emanaţiile de gaze, în zonele vulcanice, de exemplu CO2,
determină apariţia mofetelor şi a apelor carbogazoase,
folosite în carbocrenoterapie
zonele masivelor de sare izvoarele cu conţinut mare de
clorură de sodiu, lacurile sărate şi salinele, utilizate în tratarea:
afecţiunilor reumatice prin hidroterapie
afecţiunilor respiratorii, prin speleoterapie.

În zonele înalte, cu pante mici, unde bălteşte apa turba

folosită în scop terapeutic.
Dar mai mult decât acestea, sunt utilizate nămolurile minerale
determinate de prezenţa argilelor și nămolurile organice, ca
depozite pe fundul lacuri lor sărate. FANGOTERAPIA se practică prin
băi de nămol, împachetări, irigaţii vaginale, de obicei în asociaţie cu
ceilalţi factori terapeutici, apa sărată, expunerea la soare, deci
helioterapia sau talasoterapia.
terapia cu argilă - una din metodele care se utilizează în cadrul
terapiilor naturiste. Argila - utilizată din cele mai vechi timpuri,
pentru acţiunea sa considerată bactericidă. În prezent, se indică, sub
control medical
- cură internă - sub formă de "apă de argilă" şi "lapte de argilă“.
- extern, se foloseşte sub formă de cataplasme reci, călduţe, fierbinţi,
prin măşti, creme şi loţiuni.

acţiune antiseptică şi cicatrizantă, împiedicând proliferarea

bacteriilor şi uşurând regenerarea celulelor.
Indicații: în furunculoză, abcese, migrene, artroze, nevralgii, afecţiuni
ginecologice.
Contraindicaţii: constipaţii cronice, hipertensiune, etc. (Virgil
Geiculescu, 1986).