Sighetul Marmatiei Asezare Municipiul Sighetu-Marmatiei apartine administrativ de judetul Maramure (cu municipiul Baia Mare ca resedinta de jude),

situat in nordul Romaniei, la frontiera cu Republica Ucraina. Ca pozitie acesta este asezat excentric fata de teritoriului sau de influenta (Maramuresul Istoric), insa la convergenta celor cinci vai principale ale regiunii (Valea Izei, Valea Marei, Valea Cosaului, Valea Tisei si Valea Viseului), care constitue cele mai importante cai de circulatie din Depresiunea Maramuresului. Aceasta pozitionare confera orasului un esential rol administrativ (mai pregnant pana in 1948, cand se desfiinteaza judetul Maramures cu resedinta la Sighet si se incorporeaza regiunii Baia Mare), economic si socio-cultural.

Coordonatele geografice ale Sighetului (475543 latitudine N, 235333 longitudine E) il pozitioneaza aproape de una dintre presupusele locatii ale Centrului Geografic al Europei (dupa masuratorile austro-ungare din 1887, locatie intarita si de sovietici dupa Al II-lea Razboi Mondial) si anume satul Dilove de pe marginea raului Tisa, in apropiere de orasul Rahau, din regiunea Transcarpatia, astazi Ucraia.

Geomorfologc Sighetul (situat la o altitudine de 274 m) apratine microdepresiunii Sighetului, inclusa in Depresiunea Maramuresului. Aceasta zona este dominata de Dealul Solovan si de Dealurile Maramuresului, peste care se inalta piemontul Mara-Sapanta si Muntii Ignis (cu cel mai inalt punct de pe raza teritoriului administrativ al municipiului muntele Tiganu 1222m). Zona de intreavilan a orasului este marginita apropae in totalitate de raurile Tisa (care reprezinta si linia de delimitare a teritoriului national), Iza si Ronisoara.

Sursa: Sighet.ro

Sursa: Sighet.ro

Acces Accesul auto inspre oras se realizeaza prin trecerea Muntilor Gutai, Tibles, Rodnei, sau a Muntilor Maramuresului, iar mai apoi prin traversarea principalelor vai ale Depresiunii Maramuresului. Astfel doar patru sosele leaga Sighetul (respectiv Tara Maramuresului) de restul tarii:

- DN 19 dinspre judetul Satu Mare, prin Pasul Fargau;

- DN 18 dinspre municipiul resedinta de judet, Baia Mare, prin Pasul Gutai;

- DN 17C (continuat apoi cu DJ 186 sau DN 18) dinspre judetul Bistrita-Nasaud, prin Pasul Setref;

- DN 18 dinspre judetul Suceava, prin Pasul Prislop.

Din Sighet pornesc curse regulate spre toate localitatile din Tara Maramuresului si spre orase ca Baia Mare, Cluj, Oradea, Timisoara.

Accesul feroviar se face dinspre judetul Bistrita-Nasaud (pe sub Pasul Setref Tunelul de la Dealul Stefanitei), urmarind cursul raului Viseu pana la varsarea acestuia in Tisa. De aici pana la Sighet, care este o statie terminus (de unde continua doar calea ferata cu ecartament lat, care duce spre localitatile din dreapta Tisei), calea ferata urmeaza cursul raului Tisa (de-a lungul frontierei romano-ucrainene) dezvaluind panorame deosebite.

Punctul de trecere a frontierei Sighetu-Marmatiei Solotvino (Romania Ucraina), asezat pe malul stang al raului Tisa (in dreptul podului ce leaga cele doua tari) permite traversarea doar a autovehiculelor de mici dimensiuni. Traversarea este permisa doar pe baza pasaportului (viza nefiind necesara cetatenilor Uniunii Europene). Scurt Istoric Sighetul apare consemnat pt prima oara in documente in anul 1326, insa in zona s-au gasit vestigii arheologice ale altor asezari umane mult anterioare atestarii; 1352 privilegiile orasenesti acordate de catre Carol Robert, in 1329, celor patru asezari de oaspeti regali din Maramures (Visc, Hust, Teceu si Camplung) se extind si asupra Sighetului prin diploma data de Ludovic I regele Ungariei; 1472 Matei Corvin intareste privilegiile orasului; 1551 Sighetul are dreptul de a tine targuri; 1611 imparatul Leopold acorda dreptul de stema a orasului (capul de bour-zimbru); 1717 tatarii jefuiesc bogatiile sighetenilor ascunse in biserica reformata (la Borsa vor fi nimiciti); 1816 pe toate edificiile publice s-au afisat insemnele imperiale: vulturul cu doua capete; limba oficiala germana; limba de cancelarie si in congregatia comitatensa latina; 1940 Dictatul de la Viena Maramuresul incorporat Ungariei hortiste; 1945 Maramuresul este incorporat Ucrainei subcarpatice prin diversiunea organizata de Odoviciuc; 1948 se desfiinteaza judetul Maramures cu resedinta la Sighet, orasul fiind incorporat regiunii Baia Mare; 1950 la inchisoarea din Sighet sunt intemnitati tinerii opozanti liceeni, ministri, sefi de guvern, liderii partidelor istorice, generali, academicieni si oameni de cultura, episcopii bisericii greco-catolice, opozanti ai instalarii comunismului in Romania.

Numele orasului a cunoscut cateva modificari in timp, dintre care amintim: Zygeth, Sihet, Sziget, Maramorosszighet, Sighet, Marmatia, Sighetu-Marmatiei.

Populatie

In urma recensamantului din anul 2002, populatia orasului numara 41.246 de persoane, dintre care 48,21% barbati si 54,79% femei. In functie de etnie, sighetenii se prezinta astfel: 79.54% romani, 15.8% maghiari, 3.01% ucrainieni, 1.1% rromi si 0.55% alte etnii, iar in functie de religia declarata: 69.04% ortodocsi, 20% catolici (fiind inclusi si greco-catolicii), 3.9% protestanti si 7.6% alte religii.

Economie Dupa evenimentele din decembrie 1989, revenirea economica a Sighetului a fost destul de dificila. Astazi principalele ramuri industriale se bazeaza pe producerea mobilei si a confectiilor. Dar odata cu intarirea statutului de centru al Maramuresului, Sighetul a inceput sa isi dezvolte si latura comerciala. Astfel in ultimii ani, s-au deschis multe unitati cu profil comercial, bancar si prestatoare de servicii diverse. Cu deschiderea noului punct de trecere al frontierei SighetuMarmatiei Solotvino, inspre Ucraina (15 ianuarie 2007), viata economica a orasului cunoaste deja o rapida dezvoltare.

Componena etnic a municipiului Sighetul Marmaiei

2% 1% 0% 9% Romni Maghiari 12% Romi Ucrainieni 76% Necunoscut Alt etnie

Componena confesional a municipiului Sighetul Marmaiei

4% 2% 5% 3% 11% 66% Ortodoci 9% Romano-catolici Reformai Greco-catolici Martori ai lui Iehova Necunoscut Alt religie

Turism Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei este cel mai important obiectiv turistic al orasului (aflat in apropierea Primariei municipiului). Fosta inchisoare, transformata intr-un memorial al durerii, ajunge in anul 1995 sub egida Consiliului Europei. Primele sali ale muzeului au fost inaugurate in 1997, an in care Memorialul a fost declarat ansamblu de interes national, totodata fiind recunoscut ca cel mai important proiect dedicat de societatea civila reconstituirii si analizei trecutului comunist, unic in tarile est-europene.

Un alt obiectiv important situat in partea sud-estica a orasului este Muzeul Satului Maramuresean (muzeu in aer liber). Muzeul este constituit ca o rezervatie de monumente de arhitectura taraneasca, urmarindu-se recrearea unui sat cu specific zonal, cu case si gospodarii grupate pe principalele subzone ale Maramuresului Istoric.

Tot din acelasi domeniu, amintim Muzeul Etnografic al Maramuresului, situat in centrul orasului, in cladirea care azi gazduieste Cinematograful Mara. In expozitiilor se pot vedea obiecte folosite de-a lungul timpului in ocupatiile de baza din zona etnografica Maramures. De asemenea sunt expuse icoane pe sticla si lemn, piese din portul popular, masti si costumatii purtate cu ocazia datinilor din preajma sarbatorilor de iarna etc.

Unul dintre cele mai importante evenimente gazduite de Sighet, il constituie Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna MARMATIA (care desfasoara in fiecare an in jurul datei de 27 decembrie). Momentul principal al evenimentului il constituie defilarea pe strazile orasului a

grupurilor si ansamblurilor folclorice (imbracate in porturi populare specifice zonei din care au venit), a dracilor si a personajelor mascate, a calaretilor si carutelor impodobite de sarbatoare.

Mai merita vazute: Muzeul culturii evreiesti si Casa Muzeu Elie Wiesel, cu o expozitie dedicata sigheteanului, laureat al premiului Nobel pentru pace, Elli Wiesel; Casa-Muzeu Dr. Ioan Mihaliy de Apsa; celelalte sectii ale Muzeului Maramuresului; cladirile din centrul orasului datand, in majoritate, din sec. al XIX-lea. Din punct de vedere geologic teritoriul municipiului este carcterizat prin intermediul unor depuneri cuaternare, care urca si in zonele de piemont vulcanic de la Iapa-Sugau, respectiv pe dealurile Maramuresului (in zona Valea Mare-Mociar). Pe Valea Ronisorii au fost gasite urme ale unui golf paleogen impreuna cu depozite tortoniene. Andezitele neogene caraterizeaza zonele montane ale orasului (apartinand muntilor Ignisului), iar pe varfurile Tiganu si Vacaru au fost identificate resturi ale unor aparate vulcanice acoperite de lave.

Solurile aluviale si cele brune pozdolice caracterizeaza zonele joase (depresionare), iar cele brune acide zonele inalte.

Sighetul se incadreaza intr-o clima temperat continentala, cu o medie anuala de 9C. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 750 mm, cu o depasire a acestuia pe muntele Tiganu (1000 mm). Pe parcursul anului pot fi intalnite aproximativ 200 zile lipsite de precipitatii. Ceata si vanturile sunt rare, dar acestea aparand mai frecvent in zonele montane.

Din punct de vedere hidrografic orasul este inconjurat de trei rauri, dintre care cel mai important este raul Tisa, cu un debit mediu de 80mc/s, acesta fiind urmat de raul Iza cu 16mc/s (confluenta dintre cele doua realizandu-se la Cearda), iar al treilea este raul Ronisoara (cel mai mic dintre cele trei, acesta avand un debit mult inferior celorlalte).

Floara este caracteristica unei zone de creste cu pante domoale, in care alterneaza pajistile, paduricile si arborii izolati. Se poate observa o diferentiere a plantelor prezente intre zonele nelocuite din depresiuni, predominate de tufarisuri si paduri de gorun si steajr, intre cele din zona montana, predominate de padurile de fag si brad si intre cele din zona locuita, care este caracterizata de o flora alogena foarte variata.

Cateva dintre speciile de plante intalnite sunt: orhideele bozior (Dactylorhiza sambucina), mana Maicii Domnului (Dacylorhiza maculate), plosnitoasa (Orchis coriophora), untul vacii (Orchis morio), bulbucii de munte (Trollius europeanus); in zona de pajisti insorite coada iepurelui (Sesleria heuflerana); locuri uscate clopotei (Campanula patula), drobita (Genista tinctoria), garoafa (Dianthus carthusianorum), margarete (Leucanthemum vulgare); locuri umede ghintura (Gentiana pneumonanthe), bumbacarita (Eriophorum latifolium); ciuperci buretiide roua (Marasmius oreades),Calvatia caelata, specii de Bovista, Lycoperdon, Anthurus archeri (specie rara in Europa).

Fauna variata a zonei cuprinde specii de mamifere in sectoru montan (iepurele de camp, capriorul, bursucul, mistretul si mai rar lupul si ursul), impreuna cu reptile (soparla de camp), amfibieni, pesti, pasari (cuibaritoare pitpalacul, sfranciocul rosiatic, presura galbena, ciocarlia de padure, fasa de padure; rapitoare sorecarul, vanturelul rosu) si nenumarate soiuri de nevertebrate. Parcul Natural Muntii Maramuresului Muntii Maramuresului

Este a doua rezervatie ca marime din Romania, cu o suprafata de 148850 ha.

Nucleul faunistic Nacladovati Valea Viseului, Muntii Maramuresului

Se intinde pe o suprafata de 243 ha si reprezinta o prelungire a rezervatiei Kuzi din Ucraina peste raul Tisa.

Nucleul geologic, floristic si faunistic Zaslau-Runcu-Hlubochi Valea Viseului, Loc.Bistra, Muntii Maramuresului Are o suprafata de 795 ha si cuprinde Dealul Tocarnea, Muntele Muncelu si defileul raului Viseu. Aici se pot gasi: papucul doamnei (Cypripedium calceolus L.), specie aflat pe lista specilor ameninate la nivel european.

Nucleul floristic si faunistic Serban-Hututeanca, Tomnatec-Sehleanu Loc. Bistra, Loc. Crasna, Loc. Repedea, Muntii Maramuresului

In cele 1810 ha ale sale cuprinde Masivul Pop Ivan si reprezinta o prelungire a rezervatiei biosferei Masivul Maramoroskiy din Ucraina. Aici se afla narcisele (Narcissus poeticus L. ssp. radiiflorus, Salisb), specie aflata pe lista specilor amenintate la nivel european (Aii).

Rezervatia de gorunet de la Ronisoara Loc. Rona de Sus, Hera Intinsa pe o suprafata de 62 ha, are ca scop protejarea gorunului valoros din zona. Aici se poate observa gorun (Quercus petraea) cu cea mai dreapta tulpina din Europa.

Rezervarea de larice Loc. Rona de Sus, Satul Costiui Aceasta se intinde pe o suprafata de 0,7 ha, si sunt protejate exemplare seculare de larice (Larix deciduas).

Rezervatia Dealul Solovan Sighetu-Marmatiei Se intinde pe 1,02 ha si este constituita in jurul pesterii de pe Dealul Solovan. Aceasta doreste sa protejeze gorunul (Quercus petraea) i stejarul (Qercus robur) din zona

Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei

Cortegiul sacrificatilor

Imagini oras Sighetu Marmatiei

Arhitectura gotica Biserica reformata din Sighet

Alte Biserici

Datini

Gradina Morii