Universitatea “Dunarea de Jos” Galati

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Proiect la disciplina “Economie in Turism”

Monografia turistica a zonei Sighetu
Marmatiei

Coordonator:conf.dr. Mihaela-Carmen MUNTEAN

Student:Teodorescu Alina-Florentina
Specializare:ECTS
An de studiu:2
Grupa:2
 Cuprins
Cap 1:Descrierea zonei
1.1 Geografie
1.2 Istorie si populatie
1.3 Economie

Cap 2:Tipuri de turism practicate

Cap 3:Inventarul patrimoniului in zona respective
Cap 4:Prezentarea bazei tehnico-materiale turistice a zonei
4.1 Modalitatile si caile de acces in localitate sau in apropiere
4.2 Modalitatile de deplasare in cadrul localitatii
4.3. Unitatile de cazare din localitate sau din apropiere
4.4 Unitatile de alimentatie publica din localitate sau din apropiere

Cap. 5:Gastronomie nationala si/sau locala

Cap 6. Cultura, arhitectura
Webografie

Cap 1.Descrierea zonei

1.1 Geografie
Sighetu Marmației este un municipiu în județul Maramureș, Transilvania,
România, format din localitățile componente: Iapa, Lazu Baciului, Sighetu
Marmației (reședința), Șugău, Valea Cufundoasă și Valea Hotarului.
Situat la confluența râurilor Iza și Tisa, municipiul Sighet (cuprinzând în anul
2007 circa de 55.000 locuitori) este centrul cultural și economic al
Maramureșului istoric. Până în 1919 Sighetul a fost reședința comitatului
Maramureș, iar în perioada interbelică a fost reședința județului Maramureș
(interbelic) și, totodată, reședința plășii Sighet.

Având o formă triunghiulară, Sighetul se învecinează la nord, prin granița de pe

cursul râului Tisa, cu Ucraina, la nord-est cu comuna Bocicoiu Mare, la sud și
vest cu comunele Rona de Jos, respectiv Vadu Izei, iar la vest cu comuna
Sarasău. Spre sud-vest se află lanțul vulcanic al munților Gutâi, acolo unde
extravilanul municipiului se învecinează cu comunele Giulești, Ocna Șugatag.

1.2 Istorie
Oraşul Sighetul Marmaţiei (numit în trecut şi Sighetul Maramureşului) este
atestat documentar în anul 1326 şi ca oraş în anul 1352. Capitală de peste şase
veacuri a Maramureşului istoric, oraşul Sighet are urme de vieţuire umană din
paleoliticul superior (10.000 î.Cr.), neolitic, epoca bronzului şi epoca fierului;
aşezarea de pe dealul Solovan din perioada dacică ne dă dreptul a afirma că
teritoriul oraşului a fost locuit permanent de comunităţi umane din cele mai
vechi timpuri până în zilele noastre.

Aşezat la confluenţă de ape şi văi, oraşul Sighet a polarizat economic şi

comercial zona Maramureşului. Cetatea de pe Solovan, de la începutul epocii
fierului, una din cele mai mari aşezări fortificate din România, a fost supusă
atacurilor în contextul exploatării metalelor din munţii Maramureşului.
Numeroase urme ale dacilor liberi din zonă (Onceşti, Călineşti) şi descoperirile
arheologice din feudalismul timpuriu certifică arheologic perimetrul oraşului ca
vatră de existenţă a strămoşilor noştri daco romani şi apoi români.

De la mijlocul veacului XIV, Sighetul devenea un centru înfloritor, odată cu

dezvoltarea urbană şi intensificarea meşteşugurilor şi a comerţului. Se păstrează
şi acum importante mărturii documentare ale breslelor oraşului în special a
cizmarilor din sec XVII - XIX.

Desfiinţarea judeţului Maramureş cu capitala la Sighet (1950) duce la

transformarea oraşului într-o localitate fără prea mare importanţă în Regiunea
Maramureş. Doar eforturile cetăţenilor Sighetului şi dezvoltarea social-
economică prin industrializare fac posibilă creşterea oraşului în zestrea
economică şi în cea edilitară. Se ridică noi cartiere de locuinţe.
1.3Economie
Datorită poziţiei sale la răscurecea unor vechi drumuri, oraşul a fost
dintotdeauna un important centu economic. Sighetul a fost şi în trecut un centru
de export pentru cherestea, vite şi fructe. În deceniile 7 şi 8 ale secolului trecut,
municipiul Sighetu Marmaţiei a cunoscut o importantă dezvoltare economică, el
asigurând 49% din exportul judeţului Maramureş. După revoluţie, Combinatul
de prelucrare a lemnului, fabrica de tricotaje „Unitatea", UPSA Maramureşeana,
au fost înlocuite, prin pătrunderea capitalului privat, de o serie de societăţi
comerciale, dintre care amintim: S.C. Sigmob S.A., S.C.Sigstrat S.A., S.C.
Steilllmann Bukarest Romania S.R.L., S.C. Mimo. S.R.L., S.C.Prima Fashion
S.R.L., S.C. Mecanica S.A., S.C. Orizont S.R.L., S.C. Consim S.A., S.C. ITA
Production S.R.L., S.C. Transilvania Bois S.R.L., S.C. Vârsteana S.R.L.

Odată cu construirea liniei ferate Salva - Vişeu, economia municipiului se

dezvoltă ca urmare a posibilităţilor oferite de legăturile cu Moldova,
Transilvania precum şi cu capitala ţării.Industrializarea a adus, odată cu
creşterea automatizării, extinderea unor domenii de producţie ca: mobila,
construcţiile de maşini, industria materialelor de construcţii şi industria
textilă.Ca şi toată zona Maramureşului istoric, Sighetul încearcă o solidificare
economică. Dacă până acum agricultura era un domeniu cu rezultate pozitive, în
ultimii ani aceasta înregistrează o direcţie negativă, în special datorită restângerii
activităţii fermelor zootehnice.În prezent, capitalul privat controlează întreaga
activitate a oraşului, iar societăţile comerciale sunt într-o continuă creştere.

Cap 2.Tipuri de turism practicate in zona

Turiştii pot avea în aceeaşi zi activităţispecific urbane sau rurale. În mediul
rural, datorită disponibilităţii de spaţiu se pot desfăşuraactivităţi turistice cu
caracter intermediar (urban-rural): schi, pescuit, sporturi (tenis, fotbal, etc.),
activităţi şcolare educative,ecologice, de cunoaşterea patrimoniului, excursii, sau
activităţi specific urbane.

La nivelul regiunii analizate se regăsesc toate tipurile de turism (recreativ,

cultural,curativ şi mixt), desfăşurate sub variate forme. Tipurile de turism
predominante fiind turismul cultural şi recreeativ
 Cap.3 Inventarul patrimoniului turistic al zonei
Oraşul şi împrejurimile reprezintă un bun turistic, existând multe obiective
importante:

Memorialul Victimelor Comunismului şi al rezistenţei. Aflat în imediata

apropiere a clădirii Primăriei, fosta închisoare este unul din puţinele proiecte
internaţionale dedicate analizei trecutului comunist din ţările est-europene;

„Muzeul etnografic al Maramureşului" cu secţiile: ştiinţele naturii, istorie şi

etnografie;

„Muzeul Satului Maramureşean";

„Muzeul Culturii Evreieşti", acesta prezintă o expoziţie în cinstea sigheteanului

laureat al Premiului Nobel pentru pace, Ellie Wiesel.

În ceea ce priveşte Maramureşul şi tradiţiile ce atrag turişti anual, nu putem să

nu amintim :

Casa memorială Dr. Ioan Mihalyi de Apşa

„Festivalul Datinilor şi obiceiurilor de iarnă - Marmaţia". Festivalul are loc în

fiecare an pe data de 27 decembrie şi întruneşte oameni şi tradiţii populare din
toată ţara.

Arii naturale protejate (de interes național)

Peștera din Dealul Solovan (Legea 5/2000).

Cap 4.Prezentarea bazei tehnico-materiale turistice
a zonei
4.1 Modalitatile si caile de acces in localitate sau in apropiere
Transportul rutier
Transportul rutier se realizează mai dificil, fiind necesară trecerea Munților
Gutâi, Țibles, Rodnei, si Munții Maramureșului

DN 19 spre județul Satu Mare, prin Pasul Fargau

DN 18 spre municipiul resedinta de județ, Baia Mare, prin Pasul Gutâi

DN 17C spre judetul Bistrița-Năsăud, prin Pasul Setref

DN 18 spre județul Suceava, prin Pasul Prislop

Din Sighet pornesc curse regulate spre toate văile din Maramureș (Valea Izei,
Marei, Vișeului si Tisei), și spre orase ca Baia Mare, Cluj, Oradea, Timișoara.

Transportul rutier se mai realizează prin punctul de trecere al frontierei Sighetul

Marmației - Solotvino (nu mai este nevoie de viză) pe podul peste râul Tisa.

Transportul feroviar
Gara Sighetul Marmației este situată pe magistrala 400 a Căilor Ferate Române.
Accesul feroviar se face dinspre județul Bistrița-Năsăud (prin Pasul Șetref),
urmând cursul râului Vișeu până la vărsarea acestuia în Tisa, în localitatea Valea
Vișeului. De aici calea ferată urmează cursul râului Tisa până la Sighet. Prin
gara Sighetu Marmației trec și trenuri ale căilor ferate ucrainene. Prin urmare,
între Câmpulung la Tisa și Valea Vișeului, calea are și ecartament normal,
pentru CFR, și ecartament larg de 1.520 mm, pentru trenurile ucrainene.

4.2 Modalitati de deplasare in cadrul localitatii si/sau zonei

Transportul în comun este realizat de societatea "Transport Mara-Nord", care
deservește linii de autobuze bine împărțite în întreg municipiul.

4.3 Unitatile de cazare din localitate sau apropiere

Turiştii beneficiază de mai multe unităţi de cazare în cadrul oraşului
Casa Iurca de Călineşti;

Hotel Coroana;

Hotel Marmaţia,

Hotel Nova;

Pensiunea Flamingo;

Perla Sigheteană;

Vila Royal.

4.4 Unitatile de alimentatie publica din localitate sau din

apropiere
Top 7 unitati de alimentatie publica din localitate

1. Casa Lurca
2. J’ador Espresso Bar
3. Café Tabac
4. Pensiunea Restaurant Flamingo
5. Casa Veche
6. Brutaria Patiseria Chindris
7. Pizzeria Riccione

Cap 5. Gastronomie nationala si/sau locala

Experiențele culinare au capacitatea de a te pune față în față cu particularitățile
zonei pe care acestea o descriu. Bucătăria din Maramureș reprezintă un melanj
de preparate culinare savuroase românești, ungurești și săsești, astfel că amintesc
tuturor celor care le degustă de datinile strămoșești. Gastronomia autentică se
axează pe preparate specifice gospodăriei țărănești, mai ales că unul dintre
ingredientele fără de care nu pot găti moroșanii este carnea de porc. De la supe
și ciorbe, până la tocănițe sau găluște cu prune, nicăieri nu vei găsi o diversitate
culinară atât de mare. Iată care sunt cele mai bune preparate tradiționale din
zona Maramureșului:
Supă de porumb cu cașcaval

Una dintre rețetele culinare inedite din partea de nord a țării este supa de porumb
cu cașcaval, care face ca orice altă mâncare preparată cu carne să devină banală.
Această neașteptată combinație se bazează pe porumb, cartofi și cașcaval, toate
transformate într-o supă cremă specifică zonei Maramureșului.

Gomboți

Găluștele cu prune, cunoscute printre moroșani și sub numele de gomboți,

reprezintă un desert tradițional preparat din cartofi, ouă, făină, pesmet,
scorțișoară și prune. Cu toate că nu este vorba decât despre un preparat realizat
sub forma unor bile din aluat, umplute cu prune, fierte în apă și tăvălite printr-un
amestec de pesmet și zahăr caramelizat, găluștele sunt absolut delicioase. De
exemplu, Baia Mare este locul în care poți să comanzi un astfel de desert dacă
vrei să te bucuri de dulciurile specifice ale maramureșenilor.

Gulaș la ceaun

O tocană preparată de regulă din carne de vită, dar care poate fi înlocuită și cu
porc, miel sau oaie, gulașul este un preparat maghiar, păstrat în zona
Maramureșului. Pe lângă carne mai sunt utilizate și ingrediente precum cartofi,
varză ori ciuperci, la final fiind obținută o supă care se îngroașă cu multă boia de
ardei.

Colțunași cu legume

Când vine vorba de gustări, maramureșenii sunt bine cunoscuți pentru

inventivitatea lor. Colțunașii cu legume, care se prezintă ca niște mini plăcinte
cu brânză sau un desert gustos, pot fi serviți între felurile principale ori la o cină
ușoară. Se prepară dintr-un aluat compus din făină, oțet și unt, cu umplutură de
morcov, țelină și cartofi.

Clătite cu urdă și verdeață

În Maramureș, urda este ridicată la rang de cinste și nu lipsește aproape

niciodată de pe mesele localnicilor. O gustare rapidă ce se pregătește în zonă
include clătitele cu urdă și verdeață, respectiv ceapă verde, leurdă și mărar.
Acestea se fac în special primăvara, când aroma ierburilor proaspete face orice
preparat mai îmbietor.
În partea de nord a țării, oamenii sunt primitori, casele sunt frumoase, iar
mâncarea foarte multă și delicioasă. Maramureșului i s-a dus faima peste tot în
lume datorită bucatelor deosebite, așa că dacă vizitezi această zonă pregătește-te
să te bucuri de unele dintre cele mai bune mâncăruri românești.

Cap 6 Cultura si arhitectura

Sighetul Marmaţiei este cunoscut în judeţ şi ca centru cultural, în special din
perioada interbelică, atunci când oraşul avea statutul de reşedinţă a
Maramureşului. În 1861, în Sighet, a luat fiinţă prima Asociaţie Culturală
românească din Transilvania (Asociaţia pentru Cultura Poporului Român din
Maramureş). Un an mai târziu se deschide „Preparandia", prima şcoală
românească de învăţători. Această şcoală, a pregătit în primii ani 120 de
învăţători şi funcţionari. Dovezi ale vremurilor, se găsesc la Muzeul
Maramureşean, dar şi în Muzeul în aer liber al satului maramureşean. Oraşul a
fost gazda primei instituţii de învăţământ superior din judeţ. Astfel, din 1838
până în 1920, a funcţionat Academia de Drept.

În ceea ce priveşte învăţământul, în prezent, Sighetul creşte şi ca centru

universitar, fiind gazda unor extensii ale unor facultăţi din ţară. De asemenea în
municipiu funcţionează:

Casa de Cultură;

Şcoala de muzică;

Şcoala de Artă „Gheorghe Chivu";

Biblioteca Municipală „Laurenţiu Ulici". Biblioteca municipală este instituţia

culturală cu cea mai lungă perioadă de funcţionare neîntreruptă din oraş;

Muzeul Maramureşului cu secţii de ştiinţele naturii, istorie şi etnografie;

Ansamblul folcloric „Mara" ce împlineşte 40 de ani de existenţă.

Un eveniment cultural important ce a devenit deja tradiţional este „Festivalul

Internaţional de Poezie". Diverse personalităţi au vizitat de-a lungul timpului
Sighetul cu prilejul acestui festival şi nu numai: Adrian Popescu, Nicolae
Prelipceanu, Ion Iuga, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Casian Maria Spiridon,
Nicolae Saba, Cristian Livescu, Ioan Liviu Stoiciu, Aurel Dumitraşcu, Aurel
Ioan Brumaru, Mircea Petean, Petre God etc.

Din punct de vedere informaţional, sighetenii s-au bucurat din vechi timpuri de
peste 90 de ziare şi publicaţii locale. Amintim dintre acestea: „Sfatul", „Munca",
„Gazeta oficială", „Maramurăşul", „Dumineca", „Lumina Poporului", „Viaţa
liberă", iar după revoluţie: „Jurnalul de Sighet", „Radical", „Binevestitorul",
„Afaceri Sighetene" etc. În prezent, lipsa presei scrise din oraş este substituită de
înfiinţarea a diverse posturi radio locale.

Webografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sighetu_Marma
%C8%9Biei#Monumente_istorice
https://www.primaria-sighet.ro/ro/pagina?slug=cultura
https://foodlocate.com/Ro-restaurants-Sighetu-marmatiei
https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/
geografie/Simon_Simona_Alina_Ro.pdf
https://www.capital.ro/comunicate/cele-mai-bune-preparate-
traditionale-din-maramures.html