ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

Potenţialul turistic al jud. Teleorman

 Bucureşti
2013

Datorită așezării geografice, dar şi a patrimoniului cultural-istoric relativ modest în

comparaţie cu alte judeţe, potenţialul turistic în Teleorman nu este unul impresionant. În judeţul
Teleorman se practică cu precădere turismul de tranzit şi cel de agrement. În ceea ce priveşte
oferta turistică, aceasta se regăseşte concentrată în partea de sud, aici evidenţiindu-se zone cu un
pitoresc special precum cele de pe malul Dunării, în apropierea lacurilor, precum şi în apropierea
pădurilor.
Alte atracţii turistice majore sunt constituite de potenţialul oferit de turismul piscicol şi
cel de vânătoare. Principalele obiective turistice sunt concentrate în partea sudică, cu precădere
în apropierea aşezărilor urbane Alexandria, Turnu Măgurele şi Zimnicea.
Pentru a avea o imagine detaliată a obiectivelor turistice din judeţ, este important de repertoriat
potenţialul turistic al principalelor zone de interes:
Potențialul turistic al Municipiului Alexandria
Având în vedere faptul că Municipiul Alexandria nu deţine un patrimoniu cultural-istoric
impresionant, infrastructura turistică este adecvată ofertei turistice actuale.
Infrastructura turistică de bază din Municipiul Alexandria este compusă în principal din:
- Hotel Parc situat în centrul municipiului, cu un standard de 2 stele,o capacitate de 240 de paturi
şi dotat
cu bar, restaurant şi terasă;
- „Hanul cu Noroc” aflat pe E 70, la ieșirea din Alexandria spre Roșiorii de Vede;
- Complexul „Splendid” situat in pădurea Vedea;
- Ştrandul „Mara” din zona Peco;
- O serie de baruri, terase şi cofetării dispuse echilibrat în centru civic al oraşului.
De asemenea în Alexandria există cinci agenţii de turism: Agenta „Vedea”, Agenţia „RomSind”,
Agenţia
„ElionTour”, Agenţia „Atlassib” şi Biroul de turism şi tranzacţii.
Dintre monumentele cu o valoare arhitecturală ridicată menţionăm:
- Catedrala Sf. Alexandru 1869 - 1898, ce adăpostește osemintele fostului domnitor al Ţării
Româneşti
Alexandru Dimitrie Ghica(1834 - 1842), patronul spiritual al oraşului;
- Biserica Sf. Apostoli realizată la 1846;
- Școala Veche – 1895.
Potențialul turistic al Municipiului Turnu Măgurele
 Municipiul Turnu Măgurele, prin poziţionarea sa la confluenţa Dunării cu râul Olt,
împreună cu multitudinea obiectivelor turistice prezente în apropierea sa, constituie principalul
centru istoric al judeţului, aici regăsindu-se ruinele cetăţii medievale Turnu construită pe ruinele
cetăţii romane „Turris”. Având în vedere recentele investiţii realizate (crearea bazei sportive
pentru copii, şi deschiderea punctului de trecere al frontiere), putem afirma faptul că Municipiul
Turnu Măgurele prezintă un real potenţial de dezvoltare din punct de vedere turistic.
Potențialul turistic al oraşului Zimnicea
Poziţia geografică a oraşului Zimnicea îi oferă un potenţial turistic important –
neexploatat până în momentul de faţă – prin oportunităţile oferite de fondul piscicol şi cinegetic,
de peisajul pitoresc, flora şi fauna deosebit de bogate. În momentul de faţă se poate constata o
tendinţă de diversificare a ofertei turistice, susţinută în principal de compania InterAgro, prin
realizarea unui proiect de bază nautică de agrement pe Dunăre (finanţat prin fonduri europene) şi
prin crearea unui punct de traversare a Dunării cu bacul. Compania InterAgro are în vedere
înfiinţarea de pensiuni agroturistice , fiind depuse în acest sens cereri de finanţare pentru
accesarea fondurilor 103Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Teleorman2010-2020
europene. Aceste proiecte susţin atractivitatea turistică a oraşului, contribuie la diversificarea
ofertei de agrement a locuitorilor şi contribuie la atragerea turiştilor străini.
 În ceea ce privește serviciile locale, acestea nu sunt suficient dezvoltate şi diversificate
conform tendinţelor mondiale în domeniu (turism cultural, ecoturism, agroturism, turismul
vinului, pescuit, vânătoare, plimbări pe Dunăre etc.). De asemenea nu există preocupare pentru
promovarea şi valorificarea tradiţiilor populare specifice locului.
În urma analizei datelor obţinute de la Oficul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul
Teleorman, cu privire la societăţile comerciale ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul
turismului observăm că aproape ¼ din totalul acestora se află în stare de întrerupere temporară a
activităţii.
De asemenea se poate observa faptul că din totalul agenţilor economici ce îşi desfăşoară
activitatea în domeniul turismului, mai mult de jumătate dintre aceştia sunt concentraţi în zonele
urbane ale judeţului, mai exact:
- 3 în Alexandria, din care toţi în funcţiune
- 4 în Turnu Măgurele, din care unul în întrerupere temporară de activitate
- 2 în Roşiori de Vede, din care unul în întrerupere temporară de activitate
- 1 în Zimnicea în funcţiune
- 1 în Videle în întrerupere temporară de activitate

În ceea ce priveşte forma de organizare a agenţilor economici din sectorul turistic aceasta este cu
precădere cea de Societate cu răspundere limitată.

În urma analizei repartiţiei în funcţie de obiectul de activitate observăm că majoritatea agenţilor

economici oferă servicii de cazare, iar 4 dintre aceştia s-au concentrat pe activitatea de
alimentaţie (catering) pentru evenimente şi alte activităţi de alimentaţie. Este important de
menţionat faptul că toţi agenţii economici ce se regăsesc în starea de întrerupere temporară de
activitate au ca obiectiv principal de activitate facilităţi şi servicii de cazare.

Potențialul turismului piscicol şi de vânătoare

În afara obiectivelor turistice prezente în partea de Sud a judeţului, cadrul natural împreună cu
reţeaua hidrografică oferă de asemenea un potenţial turistic ce nu trebuie neglijat. Judeţul
Teleorman se bucură de notorietate în ceea ce priveşte turismul piscicol iar fondul cinegetic oferă
condiţii excepţionale pentru turismul de vânătoare.
 Cu începuturile pierdute în negura veacurilor, Teleormanul, străvechiul teritoriu de la
extremitatea sudică a spaţiului geografic românesc, atestă, prin neîntreruptele semne pe care le-a
transmis de-a lungul timpului printre codrii seculari–permanenţa pe aceste meleaguri, dar şi locul
distinct, bine definit, al teleormănenilor în geografia spiritualităţii românesti. Pornind de la
considerentul că acest spaţiu din proximitatea confluenţei Oltului cu Dunărea, o provincie
culturală deosebit de bogată în tradiţii şi în resurse, este mai puţin cunoscut decât îl îndreptăţesc,
atât valoarea personalităţilor din istoria şi cultura sa, cât şi realizările contemporanilor, vă
transmit invitaţia de a ne cunoaste şi prin intermediul acestui ghid. Îmi exprim speranţa că după
parcurgerea acestei “cărţi de vizită” ne veţi înţelege mai bine, ne veţi deveni mai apropiaţi, veţi fi
musafirii nostri, pe care-i asteptăm cu drag, în spiritul tradiţionalei ospitalităţi românesti.
Situat în sudul ţării, în provincia istorică Muntenia, Judetul Teleorman se învecinează cu judeţele
Olt (vest), Argeş şi Dâmboviţa (nord), Giurgiu (est). Limita de sud, formată de Dunăre,
corespunde frontierei cu Bulgaria. Teritoriul judeţului aparţine Câmpiei Române, cu altitudini de
20 m în sud şi 175 m în nord. Principalele ape curgătoare sunt Dunărea, Oltul, Vedea,
Teleormanul, Călmăţuiul şi Glavaciocul, iar dintre apele stătătoare (lacuri, bălţi, iazuri) cea mai
mare este Balta Suhaia. Alexandria, reşedinţa judeţului este aşezată la intersecţia principalelor
drumuri comerciale din sudul ţării, Roşiorii de Vede este unul dintre cele mai vechi târguri din
România, important centru comercial şi nod feroviar, Turnu Măgurele este port la Dunăre, cu
specific industrial, Zimnicea este port la Dunăre, vechi centru de export al cerealelor, Videle este
un oraş nou, într-o zonă de extracţie a petrolului.

TURISMUL
Accesul în judeţ este excelent din toate direcţiile principale (Bucureşti, Piteşti, Craiova), atât pe
calea ferată, cât şi pe şosea. Apropierea de Capitală (60 km între Bucureşti şi limita estică a
judeţului) constituie un avantaj. De asemenea, există posibilitatea trecerii directe în Bulgaria –
pietonal sau auto– prin porturile Turnu Măgurele şi Zimnicea, care dispun de serviciu ferry–boat.
Activităţile de agrement
Activităţile de agrement, în special cele de week–end, sunt favorizate de numărul mare de zile
senine, de precipitaţiile reduse, iar pădurea (sleaul) de câmpie, cu o suprafaţă totală de peste 28
mii hectare constituie refugiul ideal în zilele toride de vară. Printre cele mai ”ospitaliere” păduri
sunt Vedea/Alexandria, Dandara/Drăgănesti Vlasca, Drăgăneşti de Vede, Roşiorii de Vede,
Scrioastea, Brânceni, Păuleasca, Nanov, Trivalea–Mosteni, Lăceni, Slăvesti, Tătărăştii de Sus,
Ciolăneşti, Stejaru, Nicolae Bălcescu, Plopii Slăvitesti.
Ariile naturale protejate
Ariile naturale protejate, care adăpostesc specii rare aparţinând florei şi faunei de câmpie/luncă,
prezintă cel mai mare grad de interes atât pentru iubitorii naturii, cât şi pentru specialişti. Judeţul
Teleorman are 5 arii naturale protejate/rezervaţii: Pădurea cu bujori (Troianu), Pădurea
Pojorâtele (Drăgăneşti de Vede), Ostrovul Mare (Islaz), Ostrovul Gâsca (Năsturelu) şi Balta
Suhaia (Suhaia).

Drumeţii şi relaxare
Drumeţii şi relaxare într-un cadru natural, care şi-a păstrat în multe locuri caracterul sălbatic,
sunt oferite iubitorilor naturii de Lunca Dunării.
Pescuitul sportiv
Pescuitul sportiv se poate practica pe Dunăre (cu braţele secundare Dunărica şi Pasărea) şi în
lacuri naturale şi amenajate (iazuri, heleştee), dintre care cele mai mari sunt Suhaia si Făţana.
Fauna acvatică are un important potenţial piscicol: crap, somn, ştiucă, şalău, caras – în apele
interioare, scrumbie, nisetru, păstrugă, păstrăv de mare, morun – în Dunăre.

Turismul cinegetic/vânătoarea
Turismul cinegetic/vânătoarea constituie o oportunitate oferită de fondul cinegetic relativ ferit de
o exploatare excesivă, reprezentat de fauna specifică zonei de luncă şi câmpie: iepure, mistreţ,
căprioară, vulpe, fazan, potârniche, prepeliţă, păsări de baltă.

Pelerinaj crestin–ortodox
Pelerinaj crestin–ortodox la cele 10 mânăstiri ale Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului: ),
Brânceni (hramul Naşterea Sf. Ioan Botezătorul), Crângu (hramul Sf. Galaction), Drăgăneşti
Vlasca (hramul Sf. Treime), Năsturelu (hramul Sf. Nicolae), Plăviceni (hramul Sf. Arhangheli
Mihail si Gavriil), Siliştea Gumeşti (hramul Sf. Fanurie), Siliştea Gumeşti (hramul Sf.
Pantelimon), Tătărăştii de Sus (hramul Sf. Ecaterina), Ţigăneşti (hramul Sf. Gheorghe).

Circuitul monumentelor
Circuitul monumentelor istorice include peste 50 de obiective de interes, dintre care menţionăm:
Centrul memorial Marin Preda (Siliştea Gumeşti), Ruinele Curţii boieresti a Bălăcenilor (Balaci),
Expoziţia memorială Gala Galaction (Dideşti), Monumentul Proclamaţia de la 9/21 iunie 1848
(Islaz), Ruinele cetăţii medievale Turnu (Turnu Măgurele), Cetatea geto–dacică de tip dava
(Zimnicea), Catedrala Episcopală Sf. Alexandru (Alexandria), Foişorul conacului C. Noica
(Vitănesti), Tellul gumelniţean de la Bran (Măgura), Monumentul Sarja de la Prunaru
(Prunaru/Bujoreni). În acest circuit pot fi incluse si muzeele: Muzeul Judeţean Teleorman
(Alexandria), Muzeul Municipal de Istorie Petre Voivozeanu (Roşiorii de Vede) şi Muzeul
Sătesc de Etnografie (Drăcsenei).

Manifestările culturale, economice şi tradiţionale

Manifestările culturale, economice şi tradiţionale cu potenţial turistic cele mai cunoscute sunt:
Festivalurile musicale
Ghiocelul de Aur (muzică uşoară, primăvara) şi Pe deal la Teleormănel (muzică populară,
toamna), cu circa 50 de ediţii fiecare.
Târgurile expoziţionale
Agralimex (august, agricultură), Flores (mai, flori) şi Târgul gospodarului (toamna, horticultură
şi amenajări grădină–spaţii verzi).
Bâlciurile anuale
Activităţile comerciale sunt completate cu manifestări culturale şi artistice: Roşiorii de Vede (1–
8 septembrie), Alexandria (28 mai–10 iunie si 27–30 august), Turnu Măgurele (15–30 august),
Videle (14 septembrie), Orbeasca, Băbăiţa, Drăgăneşti Vlasca, Ciolăneşti, Vârtoapele, Balaci,
Dobroteşti, Plopii Slăvitesti, Salcia, Slobozia Mândra, Siliştea, Tătărăştii de Sus, Olteni, Gratia.
Unităţile de cazare
Unităţile de cazare sunt in cea mai mare parte noi sau modernizate, totalul locurilor de cazare în
judeţ fiind de peste 500, în hoteluri şi pensiuni; multe dintre acestea sunt amplasate lângă
obiective turistice cu potenţial natural sau cultural. Posibilităţi de cazare pentru turisti:
Alexandria (Hotel Parc, Hotel Red Confort, Hotel Neoturist Universal, Motel Hanul cu Noroc,
Motel Riviera), Turnu Măgurele (Hotel Turris), Roşiorii de Vede (Hotel Parc, Hotel Conti
MCG), Zimnicea ( Hotel Danubius, Hotel Inter). Mai există două tabere şcolare (total 154 locuri)
la Alexandria şi Zimnicea.
Obiectivul turistic cu cel mai ridicat potenţial turistic îl constituie Cetatea Medievală de la Turnu
Măgurele
construită pe ruinele cetăţii romane Turris.
Judeţul Teleorman beneficiază de o promovare turistică neglijată datorată inexistenţei unui
organism public sau
privat dedicat acestei acţiuni şi înregistrează o activitate culturală modestă (datorată numărului
scăzut de
vizitatori). Puternica sezonalitate estivală, datorată în mod special lipsei unei oferte concrete
pentru lunile de
iarnă reprezintă o reală ameninţare pentru viitoarea dezvoltare turistică a judeţului.
Teleormanul , al carui nume în limba cumană , adică turceasca veche înseamnă "pădure nebună"
, este printre singurele judeţe care prin nume poate demonstra cu tărie frumuseţea , desimea şi
"frăţia" codrilor cu românii.
Istoria ne aduce la cunoştinţă că în anii 75-74 înainte de era noastră, proconsulul Macedoniei, C.
Scribonius Curio , atinge , cu armata sa , Dunărea , în faţa Telormanului , dar nu îndrazneşte să
treacă fluviul: s-a temut, după spusa istoricului antic Florus, de "întunecimea codrilor" ( "Curio
Dacia tenus venit , sed tenerebas saltuumm expavit " ). A îndrăznit un alt general roman ,
Cornelius Fuscus , pe vremea împăratului Domiţian în anul 87 , dar îndrazneala i-a fost funestă :
armata lui Decebal , l-a surprins în locuri grele , în mijlocul pădurilor , şi în lupta care a avut loc ;
Fuscus a pierdut întreaga sa oaste , el însuşi căzând în locul bătăliei .
Astazi pădurile teleormănene , taiate de-a lungul timpului in mare parte , reprezintă doar o
atracţie agroturistica pentru vânătorii şi pescari.
Amplasat în partea de sud a României , într-o zonă de câmpie, Teleormanul se numără printre
primele judeţe din ţară în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă şi potenţialul productiv.
Reşedinţa judetului teleorman este orasul Alexandria , oras construit din ordinul Domnului
Alexandru I. Ghica . Alte orase importante sunt Rosiori de Vede , Turnu Magurele si Zimnicea,
cele doua din urma fiind si porturi .
Localizare geografica :Judetul Teleorman este asezat in partea de sud a tarii, orasul Zimnicea, cu
latitudinea de 43o37’07’’, constituind punctul extrem sudic al teritoriului national. Dunarea
reprezinta, pe cca 90 Km, limita sudica a judetului si totodata frontiera de stat cu Bulgaria.
Suprafata judetului:Teleormanul se numara printre judetele mijlocii ca intindere avand o
suprafata de 5.790 kmp, ceea ce reprezinta 2,4 % din suprafata Romaniei (locul 19 pe tara si
locul 4 intre judetele din sud care au limita sudica Dunarea).
Informatii istorice generale
Cele mai vechi descoperiri arheologice din judetul Teleorman dateaza din paleolitic sau epoca
pietrei cioplite. Astfel uneltele de silex descoperite la Ciuperceni, langa Turnu Magurele, au o
vechime, de aproximativ 1.500.000 ani . Atribuite aceleiasi epoci sunt si o serie de unelte, aschii
si nuclee de silex gasite pe valea raului Vedea, intre Poroschia, Alexandria si Nanov sau pe valea
Oltului in zona localitatilor Lita si Odaia.
Neoliticul este reprezentat de cele aproape 100 de asezari identificate pe teritoriul judetului,
printre cele mai importante fiind cele de la Vitanesti, Magura, Laceni, Alexandria, Ciolanestii
din Deal, Tiganesti, Slavesti, Tatarastii de Sus. Aici a fost descoperit un numar important de
obiecte: unelte de silex, piatra, os, corn sau cupru, vase ceramice cu forme de decor variat,
statuete antropomorfe si zoomorfe, obiecte de podoaba. Unele descoperiri au caracter de unicat
national, cum sunt fragmentele ceramice pictate din aur, descoperite la Vitanesti, importanta
descoperirilor din epoca neolitica, a determinat organizarea, incepand cu 1998, unui program
international romano-britanic de cercetare ce continua in prezent.
Descoperirile arheologice din epoca bronzului din judetul Teleorman sunt mai reduse ca numar,
dar nu si nesemnificative: necropola din bronzul tarziu de la Zimnicea, eponima pentru cultura
din sudul Romaniei si o mare parte din Bulgaria.
Din prima epoca a fierului sunt de remarcat ceramica bogat ornamentata din asezarea apartinand
culturii Basarabi de la Laceni si mai ales mormantul tumular de la Bujoru unde a fost descoperit
cunoscutul car-cazan (din bronz si fier), apartinand aceleiasi culturi.
O crestere spectaculoasa a numarului asezarilor si necropolelor se produce in cea de-a doua
epoca a fierului, din aceasta perioada dateaza asezarea fortificata si cimitirele de la Zimnicea,
precum si cetatile de la Albesti, Orbeasca de Sus, Pleasov, Trivale Mosteni, etc. Sapaturile
arheologice din siturile amintite au scos la lumina numeroase fragmente si vase ceramice getice,
provenite de la vase grecesti si elenistice, fibule, unelte, etc.
Dintre descoperirile funerare cel mai cunoscut, este, mormantul princiar de la Peretu (descoperit
in noiembrie 1970 si datand din secolul IV i.Chr.) in acest mormant au fost descoperite un coif si
un sceptru, ambele din argint, partial aurite, trei vase de baut de argint, 47 de aplice de argint
pentru impodobirea harnasamentului, resturile unui car cu 4 roti etc. Tot din secolul IV i. Chr.
dateaza si mormantul de la Fantanele (comuna Suhaia), unde, intr-un mormant tumular distrus au
fost descoperite resturile unui vas de bronz grecesc, vase getice, o amfora elenistica si o vatra
decorata.La Zimnicea, intr-un alt mormant tumular, au fost descoperite in 1948 un coif de bronz
grecesc, doua amfore thasiene, vase de argint si de bronz, monede macedonene, vase ceramice,
varfuri de sageti si lance, etc.
Intrucat, Teleormanul este situat la Dunare, la granita cu Imperiul Otoman, pe teritoriul sau, s-au
desfasurat in evul mediu numeroase lupte pe care domnitorii Tarii Romanesti le-au purtat pentru
apararea pamantului stramosesc. Mircea cel Batran (1386-1418) a luat o serie de masuri de
intarire a hotarului de la Dunare prin consolidarea si construirea de noi cetati intre care Cetatea
Turnu. In 1417 Cetatea Turnu a fost cucerita de turci si transformata in raia. In evul mediu
teleormanenii au fost prezenti nu numai pe fontul luptei pentru independenta si libertate
nationala, ci si pe planul luptei pentru emancipare sociala.

Analiza SWOT- turism

Puncte tari: Puncte slabe:

-pozitionarea geografica a judetului
-existenta unei cetati medieval in
Turnu Magurele
-prezenta unor puncte de traversare a
Dunarii cu bacul la Turnu Magurele
si Zimnicea
-fond piscicol si cinegetic
-cadrul natural al judetului
Oportunitati:
- dezvoltarea turismului de nișă (afaceri,
agrement, agroturism);
- dezvoltarea turismului în zona fluviului
Dunăre;
- modernizarea infrastructurii şi îmbunătăţirea
ofertei de agrement, precum și creșterea
sezonalităţii turistice în zona oraşului
Zimnicea şi a municipiului Turnu Măgurele;
- promovarea festivalurilor și a activităţilor
culturale în judeţ;
- valorificarea lacurilor: amenajarea unor zone
de agrement, dezvoltarea turismului de
pescuit şi vânătoare.
Concluzii:
-repartizarea inegala a unitatilor de
cazare pe teritoriul judetului
-infrastructura turistica invechita
-promovarea insuficienta a potentialului
turistic cauzata si de lipsa unui Oficiu
judetean de promovare turistica
- calitatea slabă a serviciilor din
sectorul turistic și a standardelor
din Romania
- lipsa unei oferte de agrement
structurate
- lipsa de încredere cu privire la
valorificarea potenţialului turistic
si la ajutoarele finainciare pentru
investitii in turism
- lipsa unor indicatoare rutiere și a unor
semne de direcţionare către principalele
obiective turistice din judeţ.
Amenintari:
- concurenţa turistică a judeţelor
vecine,
- utilizarea ineficientă a unor fonduri
destinate dezvoltarii turismului local
- exodul forţei de muncă și fluctuaţia
personalului din sectorul turistic;
- starea precară a drumurilor din judeţ;
- costul ridicat al investiţiilor pentru o
infrastructură turistică de calitate;
- exploatarea în mică măsură a
potentialului turistic, implicarea redusă
a agentilor de turism in promovarea
potentialului turistic
- colaborarea defectuoasă a factorilor
decizionali din sectorul turistic;
- incapacitatea de a demara un proces
masiv de creștere a standardelor de
cazare si calitatii serviciilor din sectorul
turistic.
 Judeţul Teleorman prezintă un relief şi o climă tipic Câmpiei Române, adecvate dezvoltării
turismului, şi în acelaşi timp beneficiază de o repartiţie teritorială omogenă a obiectivelor cu
potenţial turistic. Principalele obiective de interes turistic din judeţul Teleorman sunt concentrate
în zonele de influenţă a principalelor aglomerări urbane din judeţ: Alexandria, Turnu Măgurele şi
Zimnicea. Judeţul Teleorman dispune de un cadru natural variat, propice dezvoltării turismului
piscicol si de vânătoare. Obiectivul turistic cu cel mai ridicat potenţial turistic îl constituie
Cetatea Medievală de la Turnu Măgurele construită pe ruinele cetăţii romane Turris.
Judeţul Teleorman beneficiază de o promovare turistică neglijată datorată inexistenţei
unuiorganism public sau privat dedicat acestei acţiuni şi înregistrează o activitate culturală
modestă (datorată numărului scăzut de vizitatori). Puternica sezonalitate estivală, datorată în mod
special lipsei unei oferte concrete pentru lunile de iarnă reprezintă o reală ameninţare pentru
viitoarea dezvoltare turistică a judeţului.

Bibliografie:
1. Nicolae Ilinca, George Erdeli, Catalina Serban, Nela Burcea, “Geografia României”, Editura
Corint, Bucureşti, 2007

2. http://www.ghidulturistic.ro/consilii-judetene

3. ro.wikipedia.org/wiki/Județul_Teleorman

4. http://www.cjteleorman.ro/

Cuprins:
Introducere ................................................................................................... pag.2
Starea societatilor din sectorul touristic ....................................................... pag.6
Repartitia societatilor din sectorul touristic in judet .................................... pag.7
Potentialul turismului piscicol si de vanatoare ............................................ pag.8
Analiza SWOT- turism .............................................................................. pag.15
Concluzii .................................................................................................... pag.16
Bibliografie ................................................................................................ pag.17
Cuprins ....................................................................................................... pag.18