Universitatea Româno-Americană

Economia Turismului Intern şi Internaţional

PROIECT ECONOMIA TURISMULUI

VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC
JUDEŢUL TULCEA

Bucureşti
-2011-
INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI TULCEA

1.1. Asezare şi căi de acces
1.2. Cadrul natural
1.3. Cadrul socio-economic
1.3.1. Contribuţia turismului la P.I.B.
1.3.2. Rata şomajului
1.3.3. Nivelul angajarilor
1.4. Turismul
1.4.1. Rolul turismului şi nivelul de dezvoltare
1.4.2. Obiective turistice importante

CAPITOLUL II. ANALIZA INDICATORILOR TURISTICI

2.1. Analiza echipamentelor turistice
2.1.1. Capacitatea de cazare turistică
2.1.2. Unităţi de alimentaţie
2.1.3. Unităţi de agrement şi tratament
2.2. Analiza circulaţiei turistice
2.2.1. Număr sosiri turişti
2.2.2. Număr înnoptări
2.2.3. Durata medie a sejurului
2.2.4. Densitatea circulaţiei turistice

CAPITOLUL III. PLANURI STRATEGICE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN

JUDEŢUL TULCEA

CAPITOLUL IV. STRATEGII DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI TURISTIC

4.1. Analiza SWOT
4.2. Propuneri de dezvoltare şi valorificare a turismului

2
 INTRODUCERE

Turismul, caracterizat pe scurt, apare ca un fenomen economico-social specific civilizaţiei

moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi, ca atare, influenţat de evoluţia ei. Adresându-se
unor segmente sociale largi şi răspunzând pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaşează printr-
un înalt dinamism, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. De asemenea, prin caracterul său de
masă şi prin conţinutul complex, turismul antrenează un vast potenţial material şi uman, cu
implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii, asupra relaţiilor interumane naţionale
şi internaţionale.
În turism se disting două categorii de relaţii: relaţii materiale, care apar atunci când turiştii
recurg la anumite servicii plătite, şi relaţii imateriale, rezultate din contactul cu populaţia locală, cu
civilizaţia, cultura, tradiţiile, instituţiile publice din zona vizitată.
Motivaţiile pentru practicarea turismului sunt diversificate şi cu ajutorul lor se pot distinge
multe forme de turism: pentru recreere, odihnă şi divertisment, cultural, religios, sportiv, de
tratament şi balneoclimateric, pentru vânătoare şi pescuit, de agreement, ştiinţific, pentru
cumpărături, comercial expoziţional, montan şi de sporturi de iarnă etc.
Judeţul Tulcea, o zonă încă prea puţin cunoscută şi valorificată din punct de vedere turistic,
dispune de un bogat potenţial natural şi antropic ce se aşteptă a fi descoperit. Delta Dunării, un
paradis faunistic şi floristic, cu peisaje de neuitat şi bălţi pline cu peşte reprezintă o premisă pentru
practicarea turismului în cele mai variate forme. Numărul mare de mănăstiri şi lăcaşe de cult sunt
în aşteptarea credincioşilor de pretutindeni, iar siturile arheologice, monumentele arhitecturale,
muzeele şi alte obiective turistice interesante de pe tot cuprinsul judeţului oferă o mulţime de
posibilităţi pentru petrecerea timpului.
Cei mai mulţi sunt impresionaţi de specificul locuitorilor din Delta Dunării şi de bucătăria
tradiţională de aici, şi tocmai de aceea trebuie ca această zonă să fie făcută cunoscută, ea
beneficiind de un potenţial turistic foarte ridicat.
Chiar dacă turismul gastronomic reprezintă o formă de turism relativ nouă la noi în ţară, el
este practicat cu succes în alte locuri şi de aceea merită ca o încercare de promovare a produselor
culinare tradiţionale din zona Tulcea. Toţi turiştii care au vizitat această zonă au gustat măcar un
borş de peşte sau o baclava, dar pe lângă acestea mai sunt multe delicatesuri care merită încercate.

3
 CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI TULCEA

În acest capitol sunt prezentate datele generale despre judeţul Tulcea. Sunt descrise pe rând
date cu privire la aşezarea geografică, căile de acces şi informaţii succinte despre relieful, clima,
flora, fauna şi hidrografia specifică zonei. Deasemenea sunt prezentate sectoarele economice
precum şi date referitoare la indicatorii economici (PIB, rata şomajului, nivelul angajărilor) cu
evoluţia acestora.
În ultimul subcapitol sunt evidenţiate informaţii despre turism, rolul acestuia şi nivelul de
dezvoltare, precum şi obiectivele turistice importante.

1.1. Aşezare şi căi de acces

Judeţul Tulcea, se situează în extremitatea sud-estică a României. Ocupă jumătatea nordică

a provinciei istorice Dobrogea, a cărei însemnătate vine din aşezarea ei la gurile Dunării şi ieşirea
la Marea Neagră. Înconjurat din trei părţi de ape, se învecinează:
- la vest cu judeţele Brăila şi Galaţi,
- la nord cu Ucraina prin graniţa naturală Dunărea,
- la est cu Marea Neagră,
- la sud cu judeţul Constanţa.
Suprafaţa judeţului este de 8.499 km², reprezentând 3,6% din suprafaţa ţării.
Populaţia totală: 248367 locuitori
În mediu urban: 121996 locuitori
În mediu rural: 126371 locuitori
Densitate: 29,2 loc./ km²
Judeţul Tulcea este format din 4 oraşe (Măcin, Babadag, Isaccea, Sulina), un municipiu, 46
de comune şi 133 sate.
Din suprafaţa totală a judeţului, 3.446 km² reprezintă suprafaţa umedă constituită din Delta
Dunării şi Complexul Lagunar Razim-Sinoe.
Accesul în judetul Tulcea se poate face atât pe căi terestre, cât şi pe căi navale şi aeriene.
Căi rutiere – Transporturile turistice rutiere se caracterizează printr-o intensitate variabilă
a traficului, determinată de specificul cererii sezoniere ale turiştilor şi de diversitatea itinerarelor
parcurse. Ele se realizează cu preponderenţă prin folosirea mijloacelor motorizate de transport,
printre care ponderea cea mai mare o deţin autocarele, microbuzele şi autoturismele.
Căi ferate – În Tulcea există două gări: Tulcea Mărfuri şi Tulcea Oraş. Aceasta din urmă
este cea mai importantă şi este capătul liniei 804, ce care leagă Tulcea de Medgidia (144 km).

4
 Zilnic pleacă două perechi de trenuri personale spre Constanţa şi o pereche de trenuri
accelerate spre Bucureşti.
Căi navale – Transporturile navale sunt des folosite pentru practicarea turismului în judeţul
Tulcea, deoarece ele fac legătura cu Delta Dunării şi cu localităţile aflate aici, la multe dintre ele
neputându-se ajunge pe altă cale de transport. Dunărea este cale navigabilă fluvio-maritimă între
Măcin şi Sulina, iar braţele Sfâtu Gheorghe şi Chilia Veche sunt căi de acces fluviale.
Căi aeriene – Transporturile aeriene sunt slab dezvoltate în judeţul Tulcea. Aeroportul
„Delta Dunării” din judeţ se află la 17 km distanţă de municipiul Tulcea şi 3 km faţă de localitatea
Cataloi, pe şoseaua Tulcea - Constanţa. Este un aeroport intern, dar la cerere poate fi deshis şi
pentru traficul internaţional.

1.2. Cadrul natural

Relieful cuprinde Horstul Dobrogean la vest, rest al lanţului de munţi Hercinic din care
face parte Munţii Măcinului, care este cea mai veche formaţiune de pământ a ţării, şi Delta Dunării
la est, care împreună cu complexul Razim-Sinoe ce trece şi în judeţul vecin Constanţa, acoperă mai
mult de 4.000 km². Suprafaţa de uscat din Delta Dunării este în continuă creştere şi reprezintă cel
mai tânăr relief de acumulare din ţara noastră, la apariţia căruia au participat şi participă Dunărea
cu mâlurile, Marea Neagră cu nisipurile, vântul cu praful şi vegetaţia cu resturile de plante.
Suprafaţa totală a Deltei Dunării este de 5 640 km², din care 4 470 km² (inclusiv complexul
Razim) se află pe teritoriul tării noastre, iar 1 170 km² pe teritoriul Ucrainei. Aproape 80% din
suprafaţa deltei se află permanent sub apă, 20% îl reprezintă uscatul neinundabil sau temporar
inundabil, format din grinduri a căror înalţime variază între 2,4 şi 6,5 metri.
Delta Dunării este una dintre deltele cele mai mari de pe glob şi în acelaş timp, una dintre
cele mai frumoase. Pescuitul şi piscicultura, stuful, terenurile de cultură, păşunile, pădurile,
potenţialul turistic remarcabil, bogăţiile subsolului fac din Delta Dunării o adevărată bază a
dezvoltării economice a judeţului Tulcea. Dunărea ce formează hotar natural la vest şi nord este
principala cale de transport în judeţ. Ea are trei braţe principale, Chilia la nord, Sfântu Gheorghe la
sud şi Sulina la mijloc. În 1990 Delta Dunării a fost declarată rezervaţie a mediului, ecologică şi a
păsărilor, sub protecţia UNESCO pentru diversitatea florei şi faunei sale (păduri de sălcii, stuful,
trestia,apoi plante specifice zonelor umede, specii de de animale, păsări, insecte, reptile şi
aproximativ 160 de specii de peşte).
Clima este continentală extremă, de tip pontic, foarte secetoasă şi cu puternice contraste de
temperatură între iarnă şi vară (25°-26°). Iernile însă sunt mai puţin geroase decât în Bărăgan de
pildă; totuşi, crivăţul, care bate nestingherit, produce scăderi de temperatură bruşte şi foarte
accentuate. Precipitaţiile sunt dintre cele mai scăzute din ţară, de până în 450 mm. Ca toată

5
Dobrogea, judeţul Tulcea prezintă, sub raport climatic, caracteristici cu totul aparte de restul ţării,
datorită poziţiei sale geografice, conformaţiei reliefului şi altor factori de interferenţă.
Reţeaua hidrografică – După ce parcurge mii de kilometri de la izvoarele sale, Dunărea
străbate judeţul Tulcea pe o lungime de 276 km, aproximativ 10% din lungimea ei totală,
vărsându-se în Marea Neagră prin trei braţe: Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe.
Lacurile, fiind situate de-a lungul Dunării, în Delta Dunării şi pe litoralul Mării Negre sunt
mult mai bine reprezentate. Dintre lacurile aflate în lunca Dunării, cele mai importante sunt: Jijila,
Crapina, Racova, Rotund, Saon, Somova şi Câşla.
Solurile predominante în judeţul Tulcea sunt solurile bălane şi cernoziomurile carbonatice,
soluri cu o răspândire largă şi care acoperă aproape toate arealele cu altitudini mai joase. În zonele
Niculiţel şi Babadag, ca şi în zona Culmii Pricopanului se întânlesc soluri brune podzolice, în
ultima zonă fiind frecvent răspândite solurile scheletice.
Bogăţiile naturale ale subsolului – Rezervere de marmură şi calcar marmorean, folosite
pentru mozaic, se exploatează la Parcheş, în comuna Somova, o rezervă importantă reprezentând-o
zăcământul de marmură de la Agighiol. Nisipurile din delta maritimă, mai ales cele de la Sfântu
Gheorghe, conţin minerale grele ca: titan, zircon, granaţi.
Flora din judeţul Tulcea se caracterizează prin bogăţie şi diversitate, determinate de factori
multipli, între care, pe primul loc, se situează aşezarea geografică. În acelaş timp, variabilitatea
vegetaţiei mai este determinată şi de temperatură, precipitaţiile atmosferice, vânturile, solurile şi
condiţiile fizico-geografice.
Fauna - Peştele constituie una din bogăţiile deltei. În general, peştii de aici sunt buni
înotători, speciile sedentare fiind puţine: somnul, zvârluga, ţiparul. Fauna terestră a Deltei Dunării
se remarcă prin abundenţa păsărilor. Cele mai numeroase sunt reţele: raţa mare, raţa pestriţă, raţa
suliţar, raţa cu ciuf, raţa cu cap brun.Stârcii sunt şi ei o mare varietate: egretele, stârcul roşu,
stârcul cenuşiu.

1.3. Cadrul socio-economic

În judeţul Tulcea gradul de urbanizare este de 49%. Judeţul are cea mai mică densitate 29,2
locuitori/km², faţă de media pe ţară de 91 locuitori/km², acest lucru datorându-se suprafeţei mari
acoperită de ape. Pe teritoriul judeţului convieţuiesc circa 17 etnii ale căror obiceiuri şi credinţe au
fost integrate în viaţa culturală şi spirituală a regiunii. Din totalul populaţiei 90,73% sunt români şi
9,23% sunt minorităţi naţionale (ruşi, lipoveni, ucranieni, turci, tătari, italieni, armeni, unguri,
germani, rommi, evrei, greci). Dintre acestea, grecii, turcii şi tătarii, şi în special ruşii şi lipovenii
sunt cei care şi-au păstrat tradiţiile şi modul de viaţa, iar arta culinară specifică fiecărei comunităţi
reprezintă baza turismului gastronomic pe teritoriul judeţului. Fiecare etnie are secretele ei în

6
domeniul gastronomic, preparatele lor fiind apreciate atât de locuitorii judeţului, care au
împrumutat multe din bucatele tradiţionale lipoveneşti sau turceşti, dar şi de turiştii care au vizitat
judeţul.
Sectoarele economice cu şansele cele mai ridicare de dezvoltare economică şi implicit
socială a comunităţii sunt turismul (pescuitul sportiv, plimbările cu barca pe Dunăre), agricultura,
zootehnia, transportul naval, sectorul de servicii şi piscicultura. La cealaltă extremă, activităţile
care au adus un aport economiei judeţului în anii trecuţi, cultivarea orezului şi industria textilă sunt
sectoare ce trec prin declin în prezent. Din punct de vedere etnografic, vestigiile arheologice şi
documentele istorice demonstrează permanenţa, pe pământul dobrogean, a populaţiei aborigene şi
a suprapunerii în straturi succesive atât a elementului românesc din celelalte ţinuturi, cât şi a
populaţiilor alogene.
Fiecare fapt de cultură populară din judeţul Tulcea dezvăluie relaţii de convieţuire între
românii autohtoni: moldoveni, mocani, păstori transilvăneni, pe de o parte, şi diferitele populaţii
stabilite aici: bulgari, turci şi tătari, lipoveni şi ucraineni, nemţi, italieni, greci, pe de altă parte. În
timp s-a creat o civilizaţie care se caracterizează atât prin elemente comune tuturor etniilor, cât şi
prin note particulare, individuale, ale fiecărei etnii în parte.
Elementele comune, similitudinile, se datorează convieţuirii în acelaşi habitat (dacă avem
în vedere civilizaţia materială) cât şi a aceluiaşi fond străvechi mitic, a unor concepţii arhaice care
în evoluţia mentală a omenirii s-au materializat în credinţe şi obiceiuri (dacă avem în vedere
cultura spirituală). Elementele de diferenţiere în cultura tradiţională a fiecărei etnii ţine, în fapt, de
variantele reprezentării acelor credinţe arhaice generate de: religie, secvenţa de timp în care s-a
conturat obiceiul, de locul de origine al etniei respective. Aceste elemente n-au împiedicat însă, în
judeţul Tulcea, convieţuirea paşnică a tuturor etniilor. Acestea şi-au respectat reciproc obiceiurile,
religia, modul de viaţă. Toleranţa a constituit întotdeauna nota esenţială a comportamentului
comunităţii tradiţionale dobrogene. Istoria şi dinamica vieţii sociale, manifestările la nivel mental
în acest areal în decursul timpului, permite să considerăm şi să definim judeţul Tulcea drept zonă
de convieţuire etnică.
1.3.1. Contribuţia turismului la P.I.B.

În ansamblul unei aconomii naţionale, turismul acţionează ca un element diminizator al

sistemului economic global, el presupunând o cerere specifică de bunuri şi servicii, cerere care
antrenează o creştere în sfera producţiei acestora. Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un
semnificativ spor de producţie. Cu toate că are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are şi
o contributie aparte la realizarea valorii adăugate. Având ca specific consumul mare de muncă vie,
de inteligenţă şi creativitate turismul participă la crearea valorii adăugate într-o măsură mai mare
decat alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.
7
 Produsul Intern Brut este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piaţă
a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei
în interiorul unui stat în decurs de un an.1

Tabelul 1.1.1. Produsul Intern Brut

Valori absolute Dinamică (%) Ritm de creştere (%)

Anii
milioane lei(RON) Ii I i-1 Ri R i-1
2005 2516,4 - - - -
2006 3027,3 1,20 1,20 20 20
2007 3250,1 1,29 1,07 29 7
2008 3616,8 1,43 1,11 43 11
2009* 3983,6 1,58 1,10 58 10
2010* 4350,4 1,72 1,09 72 9
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

Din datele înregistrate în tabelul 1.1.1. se observă că în anul 2005 produsul intern brut a
înregistrat valoarea de 2516,4 u.m., crescând până în anul 2010 când a atins valoarea de 4350,4
u.m.. Această creştere este datorată contribuţiei semnificative a agriculturii şi industriei din judeţul
Tulcea la produsul intern brut.

5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Produsul Intern Brut

Fig. 1.1. Evoluţia PIB-ului în judeţul Tulcea în perioada 2005-2010

1.3.2. Rata şomajului

Rata şomajului este un indicator prin intermediul căruia se masoară intensitatea şomajului,
calculându-se sub forma unui raport între numărul de şomeri şi numărul total al populaţiei active.

1
Ioncică M., Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2003, p. 77
8
Tabelul 1.2.1. Numărul şomerilor şi rata şomajului -mii persoane-
2005 2006 2007 2008 2009* 2010*
Numărul şomerilor 5548 4340 3461 4005 3492 2978
Rata şomajului - % - 6,0 4,7 3,8 4,4 3,9 3,4
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

Având în vedere datele expuse în tabelul 1.2.1. se observă o scădere a numărului de şomeri
de la 5548 în anul 2005 pana la 3461 în anul 2007, ulterior în anul 2008 o uşoară creştere ce ajunge
până la 4005 dupa care iarăşi o scădere substanţială de 2978 în anul 2010. Deasemenea se constată
o scădere a ratei şomajului din 2005 pana în 2010.

6000

5000

4000

3000 Numărul şomerilor

2000

1000

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig. 1.2. Evoluţia numărului şomerilor în perioada 2005-2010

Tabelul 1.2.2. Rata şomajului

Dinamică (%) Ritm de creştere (%)

Anii Valori absolute
Ii I i-1 Ri R i-1
2005 6,0 - -
2006 4,7 0,78 0,78 -22 -22
2007 3,8 0,63 0,81 -37 -19
2008 4,4 0,73 1,15 -27 15
2009
3,9 0,65 0,88 -35 -12
*
2010
3,4 0,56 0,87 -44 -13
*
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

Cauza principală a creşterilor din anul 2008 este criza financiară care a generat o serie de
evenimente negative în economia naţională. O cauză pentru scăderea ulterioară a ratei somajului
poate fi finanţarea mai multor întreprinderi care a condus la crearea unor noi locuri de munca şi

9
astfel numărul şomerilor a scăzut treptat până în anul 2010. O altă cauză pentru reducerea lentă a
ratei şomajului ca răspuns la reluarea creşterii economice o constituie normele2 (valori morale,
preconcepţii) pe care firmele le au în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă.

4
Rata şomajului
3

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig. 1.3. Evoluţia ratei şomajului în perioada 2005-2010

1.3.3.Nivelul angajărilor

Tabelul 1.3.1. Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei naţionale -mii
pers-
ACTIVITATEA 2006 2007 2008 2009* 2010*
Agricultura, vânătoare, silvicultură 2669 2573 2477 2381 2285
Pescuit şi piscicultură 664 368 593 558 522
Industria extractivă 517 691 647 712 777
Industria prelucrătoare 16146 15053 15354 14958 14562
Energie electrică şi termica, gaze şi apă 901 901 901 901 901
Construcţii 2596 3139 3072 3310 3548
Comerţ 5681 5276 5361 5201 5041
Hoteluri şi restaurante 1064 1334 1285 1396 1506
Transport, depozitare şi comunicaţii 3318 3187 3137 3047 2956
Intermedieri financiare 474 619 524 549 574
Tranzacţii imobiliare, închirieri 1401 1588 1536 1604 1671
Administraţie publică 2730 3006 2993 3125 3256
Învăţamânt 4182 4010 4159 4148 4136
Sănătate şi asistenţa socială 4116 4202 4231 4289 4346
Celelalte activităţi ale economiei 753 861 836 878 919
nationale
TOTAL 47212 46808 47106 47051 47000
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

2
O prezentare in extenso a ipotezei şi a implicaţiilor ei sunt prezentate în Lucian Croitoru, „Trei rate ale şomajului
relevante pentru politica monetară”, în Caiete de Studii nr. 27, august 2010, www.bnr.ro/Caiete-de-studii-484.aspx.
10
 Se observă în tabelul 1.3.1. faptul că numărul total al populaţiei ocupate pe domenii de
activitate a scăzut în anul 2007 la 46808 mii persoane faţă anul precedent când înregistra 47212.
Ulterior s-a înregistrat o creştere uşoară care nu a depăşit însă valoarea din anul 2006.
Turismul este unul dintre domeniile generatoare de locuri de muncă. Ponderea populaţiei
ocupate în turism înregistrează niveluri diferite pe zone şi ţări.3
Se poate observa de asemenea o creştere a numărului salariaţilor din sectorul activităţii
hotelurilor şi restaurantelor din judeţul Tulcea ce indică faptul că în urma promovării şi dezvoltării
atât a zonei cât şi a unităţilor de cazare şi alimentaţie s-au înregistrat o fluctuaţie ridicată de turişti.
Acest lucru a determinat ca numărul salariaţilor din sectorul hotelier să ajungă de la 1064
mii persoane în anul 2006 la 1506 în anul 2010.

Tabelul 1.3.2. Numărul mediu al salariaţilor (populaţia ocupată)

Dinamică (%) Ritm de creştere (%)
Anii Valori absolute
Ii I i-1 Ri R i-1
2006 47212 - -
2007 46808 0,99 0,99 -1 -1
2008 47106 0,99 1 -1 0
2009
47051 0,99 0,99 -1 -1
*
2010
47000 0,99 1 -1 0
*
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu
Din tabelul 1.3.1. se observă că începând cu anul 2006 numărul mediu al salariaţilor
respectiv populaţia ocupată a avut valori absolute de 47212 având o uşoară creştere în urma
dezvoltării şi modernizării tuturor activităţilor şi scadere în urmatorii ani ajungându-se în anul
2010 la valori de 47000.

47250
47200
47150
47100
47050
Numărul mediu al
47000
salariaţilor
46950
46900
46850
46800
46750
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig. 1.4. Evoluţia numărului mediu al salariaţilor

3
Firoiu D., Gheorghe C., Dridea C., Dodu P., Industra turismului şi a călătoriilor, Ediţia a II a, Editura Pro
Universitaria, Bucureşti, 2008, p. 23
11
 1.4. Turismul în judeţul Tulcea

Turismul este cea mai complexa industrie din lume, în derularea sa fiind implicată întreaga
societate. În acelaşi timp, turismul reflectă întreaga societate, poate fi considerată un adevatat
barometru al acesteia.4
Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate.
Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoşii şi împăduriţii
Munţi Carpaţi, Coasta Mării Negre şi Delta Dunării, care este cea mai mare deltă europeană atât de
bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice, unde oamenii de acolo
trăiesc şi menţin pentru sute de ani tradiţiile. În România este o abundenţă a arhitecturii religioase,
a oraşelor medievale şi a castelelor.
Judeţul Tulcea, ocupă jumătatea nordică a provinciei istorice Dobrogea, situată în
extremitatea sud-estică a României, a cărui însemnătate vine din aşezarea lui la gurile Dunării şi
ieşirea la mare. Paralela 450 latitudine nordică taie judeţul Tulcea în partea centrală, iar meridianul
290 41' 24" longitudine vestică străbate oraşul Sulina, aflat la extremitatea estică a României.

1.4.1. Rolul turismului şi nivelul de dezvoltare

Judeţul Tucea este prin excelenţă o zonă turistică. Frumuseţea şi diversitatea peisajului,
bogăţia şi varietatea vestigiilor arheologice şi a monumentelor istorice dau unicitate judeţului.
Tulcea, reşedinţa administrativă a acestui judeţ, este numită şi Poarta Deltei Dunarii. Aici
Dunarea se divide în trei ramuri formand un pământ magic, Delta Dunarii.
Rute turistice sunt spre Măcin, Garvan şi Isaccea, regiunea fiind cunoscută pentru peisajele
pitoreşti, însă cele mai importante rute turistice ramân cele din Delta, regat al apelor şi al insulelor
plutitoare, un adevarat paradis al pescarilor şi vânătorilor, paradisul păsărilor şi al al florei formând
un peisaj unic.
Sub motto-ul “Delta Dunarii pentru noi şi pentru prosperitate” funcţionează Rezervaţia
Biosferei Delta Dunării. Deşi în lume se mai găsesc peste 300 de asemenea rezervaţii (în România
înca două rezervaţii în zona montana-Retezat şi Pietrosul), Rezervaţia Biosfera Delta Dunării cu
sediul la Tulcea, este a treia ca importanţă ecologică din lume.
În acest sanctuar al naturii care conţine lacuri (peste 400), insule plutitoare de trestie (19,5
km²), “păduri” de trestie (peste 1.800.000 ha, cea mai mare întindere stufariş din lume) şi păduri de
salcii, paradisul păsărilor migratoare revenite din toata Europa şi de pe alte continente.

4
Ion Ionescu, Turismul Fenomen Social-Economic şi Cultural, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2000, p.9.
12
 Deasemenea, în Delta Dunării, în sutele de plauri, canale (2025 km² de apa) traiesc peste
133 de specii de peşti, unele dintre acestea fiind în permanenţă expansiune (crap, platica) altele
fiind în regresiune (ştiuca, linul care nu sunt rezistente la poluare).
Guvernul României şi organizatiile mondiale au început sa dea o atenţie specială
conservării patrimoniului Rezervatiei Delta Dunării, fiind inclusă în câteva programe naţionale şi
internaţionale.
Eforturile Rezervaţiei Biosfera Delta Dunarii au fost recompensate prin acordare premiului
“Eurisite” de catre UNESCO in 1995, acesta fiind cel mai important premiu european in materie
de mediu inconjurator.
Principalele forme de turism care se pot desfaşura pe teritoriul Deltei Dunării:
• Turism pentru recreere: este practicat prin intermediul companiilor de turism;
• Turism de cunoaştere: este practicat fie individual, fie prin intermediul excursiilor organizate;
• Turism cu tematica ştiinţifică: este practicat îndeosebi de către specialişti, ornitologi,
cercetatori, studenti;
• Tabere speciale de tineret: pentru cunoaşterea naturii;
• Turism nautic: pentru practicarea sporturilor nautice;
• Turism foto-safari: pentru practicarea foto-safari;
• Turism pentru practicarea pescuitului sportiv şi vânatoare sportivă.
Pentru ca judeţul Tulcea să devină un judeţ ales ca destinaţie finală de un număr din ce în
ce mai mare de vizitatori este necesară concentrarea resurselor şi eforturilor pe următoarele
domenii:
 infrastructura de transport şi de acces;
 infrastructura de primire;
 reabilitarea obiectivelor culturale şi de patrimoniu;
 protejarea resurselor naturale;
 informare şi comunicare;
 educare şi formare;
 antreprenoriat; parteneriate public-privat.

1.4.2. Obiective turistice importante

13
 Ajunşi în judeţul Tulcea puteţi vizita:
• Delta Dunarii: pentru pasionaţii de natură, pescuit, este locul cel mai indicat. Supranumită şi
raiul peştilor şi a păsărilor, Delta Dunării rămâne pe locul întâi în preferinţele turistice din zonă.
• Parcul Naţional Munţii Măcinului: reprezintă unicul parc naţional din ţară ce protejează
suprafeţe importante de vegetaţie stepică, reprezentată aici prin stepa pontico-balcanică, acest tip
de vegetaţie fiind foarte rar la nivel european.
• Mănăstiri: Mănăstirea Celic Dere, Mănăstirea Cocos, Mănăstirea Saon, Mănăstirea Valea
Teilor, Mănăstirea Vovidenia, Mănăstirea Uspenia, Mănăstirea Stipoc (Schitul Sfantul Atanasie),
Mănăstirea Cerbu.
• Situri arheologice: cetatea Medievală de la Enisala, situl arheologic Orgame-Argamum,
fortificaţia Română - Babadag, cetatea Noviodunum, cetatea Garvan-Dinogetia, situl arheologic
Halmyris, cetatea Troesmis, cetatea Arrubium, cetatea Aegyssus, cetatea Salsovia, cetatea Beroe,
cetatea Proslavita , cetatea Ibida.
• Case memoriale şi monumente: casa Panaghia, casa Panait Cerna, Ensiala-Gospodaria
Taraneasca “In Situ”, monumentul Paleocreştin din Niculiţel, geamia catedrala "Azzizie",
monumentul Independenţei din Tulcea, farul din Sulina.
• Muzee în oraşul Tulcea: Centrul Muzeal Ecoturistic "Delta Dunării", Muzeul de Istorie şi
Arheologie, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, Muzeul de Artă.

CONCLUZII

În cadrul primului capitol s-a discutat atât trecutul cât şi evoluţia turismului din judeţul
Tulcea, prezentându-se informaţii statistice reprezentative referitoare la cadrul socio-economic ce
implică toate sectoarele economice ale judeţului. Turismul în decursul anilor a căpătat noi forme
care au atras atât investitorii să creeze noi programe cât şi turiştii interesaţi de tradiţiile şi
obiceiurile zonei. Datorită noilor forme de turism apărute şi valorificării zonelor din apropierea
Dunării se vor prezenta ulterior în urmatoarele capitole indicatorii turistici importanţi ce descriu
cât mai bine echipamentele turistice şi analiza circulaţiei turistice ce vor ajuta la dezvoltarea
unităţilor de cazare care să atragă cât mai mulţi turişti.

CAPITOLUL II. ANALIZA INDICATORILOR TURISTICI

14
 2.1. Analiza echipamentelor turistice

Dezvoltarea bazei materiale se poate realiza prin: reabilitarea zonelor urbane cu valoare
turistică ridicată, inclusiv reabilitarea străzilor din staţiunile cu atractivitate turistică demonstrată,
reabilitarea centrelor istorice şi a zonelor pietonale în oraşele care au valoare istorică şi moştenire
culturală bogată; dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea utilitaţilor publice în zonele urbane cu
valoare istorică şi moştenire culturală bogată; investiţii în dezvoltarea de noi atracţii culturale în
staţiunile funcţionale.

2.1.1. Unităţi de cazare

Prin unitate de cazare turistică se întelege orice construcţie sau amenajare care furnizează
în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.5

Tablul 2.1.1. Unităţi de cazare turistică pe tipuri de unităţi

2005 2006 2007 2008 2009* 2010*
HOTELURI 16 19 16 17 17 18
HANURI ŞI MOTELURI 3 3 2 1 1 1
CABANE TURISTICE 1 1 1 1 1 1
PENSIUNI TURISTICE URBANE 10 11 9 8 8 7
PENSIUNI TURISTICE RURALE 20 24 23 14 12 10
VILE TURISTICE 39 51 38 52 56 60
BUNGALOURI 26 26 1 1 1 1
SATE DE VACANTA 1 - 1 1 1 1
CAMPINGURI 1 2 1 1 1 1
POPASURI TURISTICE 2 3 2 2 2 2
TABERE DE ELEVI 3 3 3 1 1 1
SPATII DE CAZARE DE PE 5 4 6 4 4 4
NAVELE FLUVIALE SI
MARITIME
CASUTE TURISTICE 1 1 - 2 1 1
TOTAL 128 148 103 105 106 108
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

Din tabelul 2.1.1. de observă că numărul de unităţi de cazare a scăzut de la 128 în anul
2005, la 108 în anul 2010. Acest lucru se datorează programelor de dezvoltare existente în zonă şi
investiţiilor care se fac în unităţile de cazare pentru primirea turiştilor. Un aspect important de
asemenea este faptul că din totalul înregistrat în 2010 cele mai multe unităţi de cazare au fost
reprezentate de vile turistice acest lucru demonstrandu-ne din nou ca gusturile şi preferinţele
turiştilor sunt cele mai importante şi ca toate unităţile de cazare ar trebui să se orienteze spre client
atunci când doreşte să facă o investiţie.

5
Ioncică M., Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2003, p. 171
15
Tabelul 2.1.2. Unităţi de cazare turistică pe tipuri de unităţi
Dinamică (%) Ritm de creştere (%)
Anii Valori absolute
Ii I i-1 Ri R i-1
2005 128 - - - -
2006 148 1,15 1,15 15 15
2007 103 0,80 0,69 -20 -31
2008 105 0,82 1,01 -18 1
2009
106 0,82 1 -18 0
*
2010
108 0,84 1,01 -16 1
*
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

160

140

120

100
Unităţi de cazare
80
turistică
60

40

20

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig. 1.6. Evoluţia numărului unităţilor de cazare

Capacitatea de cazare turistică existentă reprezintă numărul de locuri de cazare de

folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare, clasificare al structurii de primire
turistică cu funcţiuni de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de
necesitate.6
Tabelul 2.1.3. Capacitatea de cazare existentă
Capacitatea de cazare turistică
existentă (locuri)
2005 4019
2006 4276
2007 3400
2008 3786
2009* 3087
2010* 2854
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

6
Ioncică M., Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2003, p. 172
16
 Conform tabelului 2.1.3. se poate spune despre capacitatea de cazare turistică existentă că a
scăzut de la 4019 de locuri în anul 2005, la 2854 locuri în anul 2010. Acestă scadere se datorează
scaderii numărului de unităţi de cazare turistică.

Tabelul 2.1.4. Capacitatea de cazare turistică existentă

Dinamică (%) Ritm de creştere (%)

Anii Valori absolute
Ii I i-1 Ri R i-1
2005 4019 - -
2006 4276 1,06 1,06 6 6
2007 3400 0,84 0,79 -16 -21
2008 3786 0,94 1,11 -6 11
*200
3087 0,76 0,81 -24 -19
9
*201
2854 0,71 0,92 -29 -8
0
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

Efectele scăderii numărului de locuri de cazare existente sunt datorate investiţiillor care au
început să prindă contur dar nu s-au putut definitiva acest lucru determinând turiştii să se
reorienteze spre unităţi turistice din alte oraşe. Cauzele acestor scăderi se datorează şi lipsei
dezolvătii durabile a zonei respective care a generat scăderi ale capacităţii de cazare turistică
existentă în judeţul Tulcea.

4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Capacitatea de cazare existentă

Fig. 1.7. Evoluţia capacităţii de cazare existente

17
 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse
la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, ţinând
cont de numărul de zile cât sunt deschise structurile de primire turistică în perioada considerată. Se
exprimă în locuri-zile.7

Tabelul 2.1.5. Capacitatea de cazare în funcţiune

Capacitatea de cazare turistică în
funcţiune (locuri/zile)
2005 563500
2006 578300
2007 571300
2008 556100
2009* 533900
2010* 526500
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

Scaderea capacităţii de cazare în funcţiune de la 563500 locuri în 2005 la 526500 locuri în

2010 este, de asemenea un efect al scaderii numărului structurilor de cazare întrucât o scadere a
numărului structurilor generează şi o scadere a numărului de locuri de cazare.

Tabelul 2.1.6. Capacitatea de cazare turistică in functiune

Dinamică (%) Ritm de creştere (%)

Anii Valori absolute
Ii I i-1 Ri R i-1
2005 563500 - -
2006 578300 1,02 1,02 2 2
2007 571300 1,01 0,98 1 -2
2008 556100 0,98 0,97 -2 -3
*200
533900 0,94 0,96 -6 -4
9
*201
526500 0,93 0,98 -7 -2
0
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

Efectele resimţite de această scădere se pot observa datorită lipsei investiţiilor şi dezvoltării
zonei turistice. Structurile de cazare trebuiesc modernizate şi reabilitate pentru a atrage turişti cât
mai mulţi urmând ca în urmatorii ani capacitatea de cazare în funcţiune să aibă valori mai ridicate.

7
Ioncică M., Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2003, p. 173
18
 590000

580000

570000

560000

550000

540000

530000

520000
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Capacitatea de cazare în funcţiune

Fig. 1.8. Evoluţia capacităţii de cazare în funcţiune

Indicii de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculează prin

raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune din
perioada respectivă.

Tabelul 2.1.7. Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune

U.M. 2005 2006 2007 2008 2009* 2010*
INDICELE DE % 27,3 24,4 25,6 31,4 34,0 35,8
UTILIZARE A
CAPACITĂŢII
ÎN FUNCŢIUNE
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

După cum se observă în tabelul 2.1.7. indicele de utilizare a capacităţii în funcţiune a

crescut de la 27,3% în anul 2005, la 35,8% în anul 2010. Cauzele acestei creşteri pot fi atât
programele care se desfăşoară pe teritoriul judeţului, cât şi cele care se desfăşoară la nivelul
întregii ţări pentru promovarea turismului românesc.

40
35
30
25
20
15
10
5
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Indicele de utilizare a capacităţii în funcţiune

Fig. 1.9. Evoluţia indicelui de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune

19
 2.1.2. Unităţi de alimentaţie

Serviciile de alimentaţie (de restauraţie) sunt acele servicii destinate satisfacerii

trebuinţelor de hrană ale turiştilor, dar şi a unor nevoi de recreere şi distracţie. Sunt prestate de
unităţile de alimentaţie cu sau fără specific: restaurante, braserii, cofetării, snack-baruri etc.,
dezvoltându-se în relatie cu serviciile de cazare sau independent de acestea.

2.1.3. Unităţi de agrement şi tratament

Serviciile de agrement. Dintre toate serviciile ce dau conţinut pachetului de servicii

turistice, serviciile de agrement sunt indispensabile, în lipsa acestora celelalte categorii ies din
sfera de cuprindere a turismului. Agrementul este un domeniu ce poate fi definit prin ansamblul
mijloacelor şi formelor capabile să asigure individului sau grupului social o stare de bună
dispoziţie, de placere, să dea senzaţia unei satisfacţii, unei împliniri, să lase o impresie şi o
amintire placută.
Activitatea de agrement se grupeaza în funcţie de locul unde se desfaşoară, de nivelul de
organizare (staţiuni, unităţi de cazare şi alimentaţie publică), de forma de participare a turiştilor
etc. Organizarea agrementului se particularizează, frecvent, pe forme de turism: de litoral, montan,
de vară, de iarnă, balnear etc. Agrementul asigură turiştilor destinderea, reconfortarea fizică,
divertisment, dezvoltarea capacităţilor fizice şi intelectuale, comunicarea.
Toate acestea se realizează prin vizite culturale, prin practicarea sporturilor prin
contemplarea peisajelor naturale, prin vizitarea cunoştintelor, rudelor şi prietenilor, prin practicarea
unor jocuri sau alte căi (promenada, vânatoare, pescuit etc.). Agrementul este un element important
de care trebuie să se ţină seama în amenajarea zonelor turistice, reprezentând un mijloc de
asigurare a competitivităţii, staţiunilor turistice, un mijloc de individualizare a ofertei turistice şi
diversificare a pachetelor turistice, fiind totodată un element ce duce la creşterea atractivităţii
staţiunilor turistice.
Agrementul constituie motivaţia principală a turismului, punctul de plecare, elementul
fundamental de satisfacere a nevoilor de turism şi componentă de bază a prestaţiei turistice,
conducând astfel la crearea unor noi tipuri de vacanţă: vacanta de vânatoare, turism cultural. În
lipsa sa, turismul ca activitate, nu ar exista.
Serviciile de agrement sunt oferite de agenţiile turistice la alegerea clientelei tarifându-se
separat de celelalte servicii turistice (de agenţia turistică sau direct de firma prestatoare). Nu sunt
excluse nici situaţiile când ele sunt incluse în pachetul turistic, tarifându-se ca atare.

Tabelul 2.1.8. Cinematografe

20
 Cinematografe Locuri in salile Spectacole Spectatori (mii)
cinematografelor -nr.-
2007 1 173 270 1
2008 2 419 698 4
2009* 3 665 1126 7
2010* 4 911 1554 11
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

Tabelul 2.1.9.Activitatea sportivă

Sectii Sportivi Antrenori Instructori Arbitrii
sportive legitimati
afiliate
2007 26 904 29 56 29
2008 71 1587 27 49 53
2009* 106 2270 25 42 77
2010* 151 2953 23 35 101
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

Creşterea structurilor de agrement respectiv a activităţii sportive şi cinematografelor

semnifică faptul că s-a resimţit o creştere a cererii pentru modalităţile de petrecere a timpului liber
la nivelul judeţului Tulcea. Creşterea structurilor de agrement de pe teritoriul judeţului Tulcea se
datorează creşterii cererii consumatorilor pentru astfel de tip de unităţi şi faptului că investiţiile în
structurile de cazare implicau şi dezvoltarea modalităţilor de agrement.

Tabelul 2.1.10. Lacuri naturale

Denumirea lacului Suprafaţa (ha) Volum (mil. cm3)
Razim (lagune marine) 41500 909
Zmeica (lagune marine) 5460 45.6
Rotund (de luncă) 219 2
Dranov (Delta Dunării) 2170 21.7
Lacul Roşu (Delta Dunării) 1445 21.7
Gorgova (Delta Dunării) 1377.5 13.8
Lumina (Delta Dunării) 1367.5 20.5
Merhei (Delta Dunării) 1057.5 15.9
Furtuna (Delta Dunării) 977.5 9.8
Matiţa (Delta Dunării) 652.5 9.8
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

CONCLUZII

21
 În capitolul II respectiv analiza echipamentelor turistice sunt analizate atât unităţile de
cazare turistică respectiv cele existente şi în funcţiune precum şi unităţile de tratament şi agrement.
Referitor la unităţile de cazare se poate concluziona în urma previzionărilor şi datelor din
anii precedenţi faptul că turismul s-a dezvoltat mult mai bine prin practicarea sporturilor, prin
contemplarea peisajelor naturale şi mai exact prin promovarea serviciilor de agrement ce vin în
completarea şi susţinerea dezvoltării unităţilor de cazare ce prezintă o scădere datorită lipsei
investiţiilor şi dezvoltării zonei turistice. Structurile de cazare trebuiesc modernizate şi reabilitate
pentru a atrage turişti cât mai mulţi urmând ca în urmatorii ani capacitatea de cazare în funcţiune
să aibă valori mai ridicate.
După cum se observă agrementul constituie motivaţia principală a turismului, punctul de
plecare, elementul fundamental de satisfacere a nevoilor de turism şi componenta de bază a
prestaţiei turistice, conducând astfel la crearea unor noi tipuri de vacanţă.
Dezvoltare anumitor unităţi de cazare a avut drept scop principal satisfacerea nevoilor
consumatorilor respectiv promovarea şi dezvoltarea programelor ce implică numeroase servicii de
agrement destinare tuturor categoriilor de vârstă.

2.2. Analiza circulaţiei turistice

Principalii indicatori ce caracterizează circulaţia turistică pe teritoriul unui judeţ sunt:

durata medie a sejurului, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică şi densitatea
turistică în raport cu suprafaţa şi cu populaţia judeţului.

2.2.1. Număr sosiri turişti

Sosirea unui turist se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii de
primire turistică cu funcţiune de cazare turistică, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În
fiecare structură de primire se socoteşte o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de
înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă.
Se poate determina pentru total activitate turistică cât şi pe zone turistice , motive de
călătorie, mijloace de transport, perioade de timp.8

Tabelul nr. 2.2.1. Număr sosiri turişti

2005 2006 2007 2008 2009* 2010*
Total 77576 55162 74075 96334 102586.8 108839.5
8
Firoiu D., Gheorghe C., Dridea C., Dodu P., Industra turismului şi a călătoriilor, Ediţia a II a, Editura Pro
Universitaria, Bucureşti, 2008, p. 76
22
 Romani 54617 43294 53630 78894 86986.2 95078.5
Straini 22959 11868 20445 17440 15600.6 13761
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

Din tabel se observă că numărul de turişti sosiţi pe teritoriul judeţului Tulcea în perioada
2005-2010 variază semnificativ de la an la an, cel mai scăzut fiind în anul 2006, an în care numărul
de turişti străini sosiţi a fost foarte mic în comparaţie cu ceilalţi ani, dar şi numărul turiştilor
români a fost foarte redus. În general s-au înregistrat scăderi ale sosirilor de turişti din 2005 până
în 2006, dar în anul 2007 numărul acestora este din nou în creştere.

Tabelul 2.2.2. Număr sosiri turişti

Dinamică (%) Ritm de creştere (%)
Anii Valori absolute
Ii I i-1 Ri R i-1
2005 77576 - - 0 -
2006 55162 0,71 0,71 -29 -29
2007 74075 0,95 1,34 -5 34
2008 96334 1,24 1,30 24 30
2009* 102586.8 1,32 1,06 32 6
2010* 108839.5 1,40 1,06 40 6
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

Evoluţia numărului de turişti din judeţul Tulcea a avut ca efecte creşterea încasărilor din
activităţile de turism şi îmbunătăţirea imaginii judeţului la nivelul turiştilor.

120000

100000

80000

60000

40000

20000

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Număr turişti

Fig.1.10. Evoluţia numărului de turişti

2.2.2. Număr înnoptări

23
 Înnoptarea este intervalul de 24 de ore, incepând cu ora hotelieră, pentru care o persoană
este înregistrată în evidenţa spaţiului de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul
tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului
menţionat. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de
turişti).

Tabelul 2.2.3. Număr înnoptări

Anii 2005 2006 2007 2008 2009* 2010*
Total 154056 141333 146733 175000 181978.2 188956.5
Romani 107746 113500 113123 143094 154876.4 166659
Straini 46319 27833 33610 31906 27101.8 22297.5
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

Din tabel se remarcă o creştere semnificativă a numărului de înnoptări ale turiştilor din
anul 2006 în 2010, datorită creşterii numărului de înnoptări ale turiştilor romani. În anul 2006 se
înregistrează o scădere bruscă, din cauza turiştilor straini, al căror număr de înnoptări s-a redus
foarte mult. Anul 2007 înregistrează, tot datorită turiştilor romani, o uşoară creştere a acestui
indicator. În concluzie, turiştii romani sunt cei care au influenţat numărul de înnoptări în structurile
de primire turistică de pe teritoriul judeţului Tulcea pe toată perioada analizată.

200000
180000
160000
140000
120000
100000
80000
60000 N

40000
20000
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Număr înnoptări

Fig. 1.11. Evoluţia numărului de înnoptări

2.2.3. Durata medie a sejurului ( Ŝ ) - reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiştilor într-o
anumită zonă şi se determină astfel:

Tabelul 2.2.4. Durata medie a sejurului

Anii 2005 2006 2007 2008 2009* 2010*
24
 Valori 1.98 2.56 1.98 1.81 1.77 1.73
absulote
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

Printre cauzele ce au dus la o scădere a sejurului mediu, se pot enumera tendinţa la nivel
global de scurtare a sejururilor, respectiv criza financiară. Efectele scăderii sejurului mediu sunt
resimţite în rândul celor ce deţin unităţile de cazare, iar în cazul în care o scurtare a sejurului mediu
ar fi urmată şi de o scădere a numărului de turişti ar aduce la pierderea acestora.

Tabelul 2.2.5. Durata medie a sejurului

Dinamică (%) Ritm de creştere (%)
Anii Valori absolute
Ii I i-1 Ri R i-1
2005 1.98 - - - -
2006 2.56 1,29 1,29 29 29
2007 1.98 1 0,77 0 -23
2008 1.81 0,91 0,91 -9 -9
2009* 1.77 0,89 0,97 -11 -3
2010* 1.73 0,87 0,97 -13 -3
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

2.5

1.5

1 N

0.5

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Durata medie a sejurului

Fig. 1.12. Evoluţia duratei medii a sejurului

2.2.4. Densitatea circulaţiei turistice (Dt) se calculează atât în raport de populaţia rezidentă a
zonei vizitate, cât şi ca rapot de suprafaţă a acesteia după cum urmează:
Suprafaţa totală: 8.499 km²

Tabelul 2.2.6. Densitatea circulaţiei turistice

U.M. 2005 2006 2007 2008 2009* 2010*
Densitatea Turişti/ 9.12 6.49 8.71 11.33 12.07 12.80
circulaţiei km²
25
 turistice
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

Tabelul 2.2.6. evidenţiază faptul că densitatea circulaţiei turistice a crescut de la 9.12% în

anul 2005, la 12.80% în anul 2010. Acestă creştere este datorată faptului că a crescut frecventarea
zonelor turistice ale judeţului Tulcea.

Tabelul 2.2.7. Densitatea circulaţiei turistice

Dinamică (%) Ritm de creştere (%)
Anii Valori absolute
Ii I i-1 Ri R i-1
2005 9.12 1 - 0 -
2006 6.49 0,71 0,71 -29 -29
2007 8.71 0,95 1,34 -5 34
2008 11.33 1,24 1,30 24 30
2009* 12.07 1,32 1,06 32 6
2010* 12.80 1,40 1,06 40 6
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
*= date previzionate prin metoda sporului mediu

Creşterea acestui indicator de la 9.12% în anul 2005, la 12.80% în anul 2010 poate
semnifica o creştere a numărului de turişti de pe teritoriul judeţului Tulcea. De altfel, o creştere a
densităţii circulaţiei turistice poate evidenţia şi faptul că trebuie luate măsuri pentru satisfacere
turiştilor fără a fi întalnită suprasolicitarea zonei.

14

12

10

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Densitatea circulaţiei turistice

Fig. 1.13. Evoluţia densităţii turistice

CONCLUZII

26
 Tot în capitolul II, respectiv analiza circulaţiei turistice se analizează datele privind
numărul de sosiri turişti şi numărul de înnoptări care variază datorită dezvoltării unităţilor şi
numărului de vizitatori mai mulţi romăni decât străini.
Criza financiara este principala cauza care a dus la scăderea sejurului mediu atât la nivel
regional cât şi global, turiştii preferând să-şi satisfacă nevoile fără a apela la pachere turistice cu
costuri şi servicii suplimentare.
Densitatea circulaţiei turistice este în creştere datorită zonelor şi peisajelor care au atras nu
numai prin frumuseţea unică a Deltei Dunării cât şi prin culturile şi tradiţiile cu care ne încântă
zona Dobrogei.

CAPITOLUL III. PLANURI STRATEGICE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN

JUDEŢUL TULCEA

27
 In acest capitol sunt prezentate planurile strategice de dezvoltare a economiei în judetul
Tulcea. Acesta dispune de un patrimoniu turistic care necesita o atentie deosebita prin
implementarea si dezvoltarea de proiecte si strategii care sa pună in valoare potentialul turistic al
zonei. Consiliul Judetean Tulcea asfel urmareste ca prin aceste strategii turismul sa se dezvolte cat
mai mult pentru a atrage turişti care sa contribuie la cresterea economiei.

3.1. Amenajare plajă Sulina

La data de 1 octombrie 2009 a fost semnat contractul nr. 214/1.10.2009 între Consiliul
Judeţean Tulcea şi Asocierea S.C. DELTACONS S.A. TULCEA şi S.C. FILCONSTRUCT S.R.L.
Tulcea, pentru execuţia lucrărilor la obiectivul de investiţii “Amenajare plajă Sulina”, la valoarea
licitată de 5 548 218,21 lei (fără TVA ).
Investiţia constă, pe lângă amenajarea propriu-zisă a plajei, în efectuarea unor serii de
lucrări menite să transforme actuala zonă într-un real punct de interes pentru turişti.
Astfel, au fost amenajate o pistă pentru biciclişti, terenuri de sport şi locuri de joacă pentru
copii, a fost realizată o reţea de alei de promenadă şi au fost amplasate mai multe puncte
comerciale. În acelaşi timp, au fost desfăşurate o serie de lucrări menite să asigure protecţia
calităţii apelor (amplasarea unei staţii de pompare în afara perimetului turistic, de unde apa pleacă
transportată sub presiune prin reţeaua de conducte spre staţia de epurare), a aerului, a solului şi
subsolului şi, în aceeaşi măsură, a ecosistemelor terestre şi acvatice, ansamblul, în totalitatea sa
integrându-se în mod natural zonei.
Prin colaborarea strânsă între reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Turismului, autorităţile locale şi constructorul Deltacons s-a reuşit finalizarea într-un termen mai
scurt (termenul iniţial de finalizare - 31.03.2011, investiţia fiind finalizată la 30.09.2010) a unei
investiţii cu multiple implicaţii benefice.
Se poate discuta, de acum înainte, de o reală revigorare economică a oraşului şi de
marcarea unui nou punct pe harta turistică a României.

3.2. Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti

Consiliul Judeţean Tulcea a fost gazda seminarului „Dezvoltarea durabilă a zonelor

pescăreşti” desfăşurat pe 23 februarie, la Tulcea, în organizarea Autorităţii de Management pentru
Programul Operaţional pentru Pescuit (POP). Obiectivele acestui seminar au fost prezentarea
activităţilor şi a calendarului pentru 2010, a sprijinului acordat de Autoritatea de Management şi de
Comisia Europeană pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă în cadrul Fondului European
pentru Pescuit (FEP), cunoaşterea actorilor locali şi a interesului acestora pentru constituirea de

28
parteneriate locale, prezentarea documentaţiei pentru obţinerea finanţării, stabilirea de contacte şi
coordonarea activităţilor comune viitoare.
Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 al României este finanţat din FEP, fiindu-
i alocat, pentru întreaga perioadă programată, un buget de 307.618.942,7 euro, din care
230,714.207 euro reprezintă contribuţia FEP. Programul susţine identificarea unor soluţii pentru
problemele de ordin economic, social şi de mediu, generate de fenomenul de epuizare a stocurilor
de peşte şi declinul activităţilor de pescuit. Aşa cum s-a precizat în timpul interesantelor dezbateri,
scopul acestor măsuri este de a ajuta comunităţile din zonele pescăreşti să găsească noi resurse
sustenabile pentru diversificarea activităţilor economice şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii pe
termen lung.

3.3. Restaurarea şi reabilitarea a două clădiri de patrimoniu din municipiul Tulcea,

incluse în circuitele turistice regionale

Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea turismului durabil în Zona de Nord a

judeţului Tulcea, prin restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural judeţean tulcean
şi includerea acestuia in circuitele turistice regionale.
Obiectivul specific al proiectului: Crearea unui Complex Muzeal de Patrimoniu Cultural
Nord Dobrogean - facilitate durabilă pentru valorificarea şi promovarea patrimoniului cultural
tulcean
Complexul va cuprinde:
• expoziţii de artă (pictură şi sculptură) ale pictorilor români consacraţi precum şi ale
pictorilor în viaţă de pretutindeni ;
• ateliere de pictură şi de gravură pentru copii şi amatori;
• expoziţie de artă orientală;
• expoziţie de artă dobrogeană;
• expoziţii de artă ale minorităţilor;
• concerte restrânse de muzică, asociate unui eveniment cultural important;
• lansări de evenimente culturale;
• sesiuni de audiţii muzicale şi de vizionare filme;
• Cafe – art ( loc de dezbateri, de diseminare a informaţiei din artă, de agrement)
• centru de informare pentru turişti pentru promovarea valorilor istorice, culturale şi
religioase din judeţul Tulcea
Toate activităţile care derivă din cele expuse mai sus se vor derula în cadrul a două clădiri
de patrimoniu din municipiul Tulcea: Muzeul de Artă Tulcea şi Casa Avramide.
Durata proiectului şi perioada de implementare: 35 luni
29
 3.4. Dezvoltarea serviciilor electronice către cetăţeni şi mediul de afaceri din judeţul
Tulcea

Marţi, 1 februarie, în sala de şedinţe a Consiliului judeţean Tulcea, a fost semnat contractul
de finanţare a proiectului „Dezvoltarea serviciilor electronice către cetăţeni şi mediul de afaceri din
judeţul Tulcea”, în prezenţa Ministrului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, domnul
Valerian Vreme. Valoarea totală a investiţiei este de 6.818.978,24 lei, valoarea totală eligibilă fiind
de 5.499.176,48 lei, din care 5.389.192,48 de lei este finanţare nerambursabilă. Contribuţia
Consiliului judeţean Tulcea la realizarea acestui proiect, finanţat în cadrul Programului
Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Axa III „Tehnologia Informaţiei şi
Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”, Domeniului Major de Intervenţie 2
„Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice”, este de 109.984 lei.
Proiectul face parte din strategia generală a Consiliului Judeţean Tulcea pentru
îmbunătăţirea serviciilor către cetăţeni si mediul de afaceri. Obiectivul general este dezvoltarea şi
creşterea eficienţei serviciilor publice adresate cetăţenilor şi mediului de afaceri din judeţ şi
implementarea unui sistem informatic integrat de management al fluxurilor interne şi de
management al resurselor care să contribuie la sporirea eficienţei autorităţilor locale în raport cu
satisfacerea cerinţelor cetăţenilor şi mediului de afaceri. Acest sistem trebuie să permită cetăţenilor
judeţului Tulcea accesul facil la serviciile administraţiei locale şi la servicii de interes public
folosind mijloace moderne, rapide şi eficiente. Implementarea acestui sistem informatic integrat va
asigura: accesul rapid şi eficient al cetăţenilor din judeţul Tulcea la serviciile electronice online ale
administraţiei publice locale, prin utilizarea facilităţilor oferite de portal sau de call-center;
redefinirea relaţiei între cetăţean şi administraţia publică locală, respectiv între mediul de afaceri şi
administraţia publică, în sensul facilitării accesului acestora la serviciile şi informaţiile publice,
prin intermediul tehnologiei informaţiei, precum şi întărirea capacităţii administrative a instituţiilor
publice locale de a-şi îndeplini rolul şi obiectivele şi de a asigura furnizarea, într-o manieră
transparentă, de informaţii şi servicii publice.
Durata proiectului este de 18 luni calendaristice, din momentul semnării contractului de
finanţare.
Alte programe:
 Programul Operaţional Regional 2007-2013
 Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud – Est 2007-2013
 Strategia pentru dezvoltarea turismului în România – Autoritatea Naţională pentru Turism
 Masterplanul pentru dezvoltarea turismului naţional 2007 – 2026
 Agenda Locală 21- Planul Local de Dezvoltare Durabilă a judeţului Tulcea
30
 Proiecte:
 Construcţia unui pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila – Jijila, judeţul Tulcea
 „Valorificarea turistică a mănăstirilor tulcene prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces şi
de mediu”
 „Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Murighiol – Uzlina – Dunavăţ –
Lacul Razim”
 „Crearea de miniporturi turistice în Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoe ( Sarichioi,
Sfântu Gheorghe şi Murighiol)”
 „Amenajarea cetăţilor Halmyris, Argamum şi Enisala”

Obiectivele specifice pentru perioada 2009 – 2013 identificate sunt:

 Promovarea turismului traditional local.
 Conservarea şi protejarea biodiversitătii şi habitatelor naturale.
 Conservarea patrimoniului cultural. Sprijin pentru conservarea identitătii etno-culturale a
populatiei locale. Promovarea integrării elementelor traditionale in domeniul dezvoltării
urbanistice locale.
 Dezvoltarea economică a comunitătilor locale situate pe teritoriul RBDD, cu implicarea
populatiei locale.
 Managementul vizitatorilor din RBDD.

CONCLUZII

Planurile strategice prezentate anterior cu privire la modernizarea şi facilitarea zonelor ne

arată posibilităţile şi implicarea Consiliului Judeţean la modernizarea şi valorificarea patrimoniului
turistic fără suprasolicitarea zonei.
Este clar că unele zone ale ţării nu se pot dezvolta fără fonduri europene, fără strategiile de
dezvoltare locală şi durabilă pe care fiecare comunitate locală ar trebui să le demareze. Zonele nu
se pot dezvolta fără o strategie clară care să permită comunităţilor fructificarea unor proiecte
finanţate cu fonduri. În majoritatea comunelor din judeţ, stadiul de realizare a strategiilor este la
faza incipientă dar dupa cum se poate observa sunt proiecte şi strategii care au prins contur în urma
investiţiilor.

CAPITOLUL IV. STRATEGII DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI TURISTIC

4.1. Analiza SWOT

31
 Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru
identificarea potenţialurilor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a
strategiei de dezvoltare. Reprezintă o analiză a punctelor tari, punctelor slabe, a oportunităţilor şi a
ameninţărilor.
Puncte tari sunt reprezentate de atuurile unei zone; este un concept bazat pe parametrii
descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de timp, respectiv ceea ce există în prezent.
PUNCTELE TARI care sunt identificate la nivelul judeţului Tulcea sunt: poziţia
strategică a regiunii cu deschidere către pieţe est-europene şi asiatice; potenţial ridicat de
dezvoltare a transportului fluvial (Dunărea); porturi fluvio-maritime (Brăila, Galaţi, Tulcea şi
Sulina) şi aeroporturi (parţial Tulcea şi Buzău) şi deasemenea poziţia strategică în raport cu
graniţele oferă un potenţial înalt de dezvoltare pentru transporturi, sectorul productiv, IMM-uri,
turism, forţă de muncă, societatea informaţională. Potenţialul economic extrem de valoros din
Delta Dunării reprezintă deasemenea un punct forte.
Alte puncte tari identificate pentru judeţul Tulcea se referă la: sectorul de turism relativ
bine dezvoltat (Delta Dunării, unele pensiuni agroturistice în Delta Dunării, mănăstirile din nordul
judeţului); disponibilitatea mare pentru zonele care se pretează investiţiilor; existenţa unui
potenţial productiv ridicat evidenţiat de un potenţial piscicol important (Tulcea, Brăila, Galaţi,
Constanţa); forţa de muncă flexibilă, ieftină, calificată şi disponibilă care poate fi folosită atât de
investitorii străini cât şi de firmele autohtone.
Potenţialul ridicat de utilizare a resurselor de energie regenerabilă (biomasă agricolă şi
forestieră, hidroelectrică, eoliană, solară, geotermală, etc) care duc la creştere economică prin
introducerea de noi tehnologii în domeniul cercetării dezvoltării şi industria diversificată, cu
valoare adăugată ridicată a producţiei (metalurgie – Tulcea), construcţii navale - (Tulcea)
reprezintă deasemenea puncte forte pentru acest judeţ.
Punctele slabe sunt reprezentate de slăbiciunile cadrului local; este un concept bazat pe
parametrii descriptivi ai unei zone.
PUNCTE SLABE identificate pentru judeţul Tulcea fac referire la: numeroasele oraşe
mici cu structuri urbane insuficiente (Măcin, Isacea); slaba conexiune între reţelele de transport
locale, regionale, naţionale şi internaţionale; nivelul redus de eficienţă şi siguranţă a traficului, a
reţelelor de transport; legături de transport instabile a zonei de nord a Dobrogei cu malul stâng al
Dunării; slaba ofertă de pachete turistice complete, de itinerarii turistice organizate şi dezvoltare a
serviciilor extra-hoteliere conexe; slaba răspândire a structurilor de cazare; si slaba promovare la
nivel naţional şi internaţional a ofertei turistice în judeţ.
Alte puncte slabe ale judeţului sunt evidenţiate de: vulnerabilitatea mare a zonei datorată
izolării satelor, insuficienţa lucrărilor hidrotehnice şi drumurilor de acces; absenţa unor politici şi

32
programe coerente de dezvoltare şi nivel ridicat al preţurilor în turism; capacitatea redusă a
firmelor de a elabora o planificare strategică în vederea dezvoltării afacerilor datorat
managementului defectuos al companiilor existente; migraţia forţei de muncă instruită; declinul
demografic semnificativ; şi slaba producţie de energie din surse neconvenţionale;
Au mai fost identificate dotarea tehnică medicală insuficientă şi insuficienţa personalului
medical în special în mediul rural; absenţa zonelor de depozitare a deşeurilor menajere şi
industriale care să corespundă standardelor europene; zonele urbane implicate în procese de
marginalizare economică şi socială şi creştere a nivelului de sărăcie urbană; şi centrele istorice
abandonate.
Nu există centre de formare profesională, iar parteneriatul între unităţile de învăţământ şi
mediul de afaceri, universităţi şi administraţia publică este abia la început, iar infrastructura de
turism este slab dezvoltată sau învechită: discrepanţă mare între vechile şi noile facilităţi.
Oportunităţile pot fi studiate şi discutate doar dacă o alegere preliminară a fost proiectată.
Ca OPORTUNITĂŢI pentru judeţul Tulcea avem: potenţial ridicat de dezvoltare a
turismului în domeniul ecologic, religios, cultural; posibilitatea elaborării de proiecte cu finanţare
din fonduri structurale pentru susţinerea dezvoltării/inovării, cercetării şi transferului de
tehnologie; apariţia de zone industriale în lungul canalului Dunăre-Marea Neagră pentru
prelucrarea primară a produselor în vrac importate din ţările central europene.
Alte oportunităţi mai pot fii reprezentate de: creşterea cererii de servicii destinate
persoanelor şi firmelor; atenţia crescută la nivel internaţional pentru conservarea biodiversităţii şi
promovarea turismului (Delta Dunării); prezenţa investiţiilor străine care pot determina inovarea şi
tehnologia; creşterea cererii de specialişti (persoane specializate) prin adaptarea învăţământului şi a
instruirii profesionale la necesităţile pieţei muncii; oportunitatea existenţei Programelor Naţionale
şi Europene pentru susţinerea dezvoltării, inovării, cercetării şi transferului de tehnologie precum
şi creşterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice stimulând astfel îmbunătăţirea ofertei
acestora şi specializarea în condiţii naturale prielnice şi construirea reţelei de autostrăzi şi
modernizări.
Ameninţările includ implicaţiile negative ale măsurilor adoptate. Analiza ameninţărilor
implică o analiză a efectelor interne şi externe ale mediului politic din zonă.
AMENINŢĂTILE identificate pentru judeţul Tulcea se referă la concurenţa zonelor
turistice din străinătate cu o oferta turistică de calitate superioară şi preţuri competitive;
modificarea condiţiilor climatice regionale şi locale vor influenţa negativ ecosistemele sensibile,
aşezările umane şi infrastructura; accentuarea procesului de dezindustrializare; capacitate redusă
de susţinere financiară a modernizării şi management defectuos al pieţelor de desfacere;

33
 Riscul emigrării restului de populaţie, determinat de pierderea locului de muncă după
integrare; riscul migrării populaţiei din mediul rural către urban; riscul deprofesionalizării
categoriilor de populaţie cu calificări superioare din cauza lipsei locurilor de muncă şi riscul
nerealizării reformei administrative pentru descentralizarea financiară şi administrativă sunt alte
ameninţări specifice pentru judeţ.
Alte ameninţări: globalizarea şi fluctuaţiile valutare pot marginaliza anumite sectoare ale
economiei şi chiar să ducă la dispariţia acestora (textile, ind uşoară, construcţii de maşini,
conserve) şi prezenţa zonelor turistice concurente cu o ofertă turistică similară.

4.2. Propuneri de dezvoltare şi valorificare a turismului

Propuneri
Faţă de valoarea de excepţie a Deltei Dunării, echiparea tehnică şi mai ales circulaţia
turistică organizată sunt foarte reduse. Aceasta face ca valorificarea turistică să fie sub posibiliţati.
Pentru aceasta propunem:
 Modernizarea infrastructurii de acces către zona turistică Murighiol, Uzlina, Dunavaţu
de Jos, Lacul Razim;
 Modernizarea faimosului complex Lebăda de la Crişan;
 Având în vedere ca nu există spaţii pentru protocol (dacă există manifestării
importante, toate sunt gazduite în complexul Cormoranul (***), propunem construirea unui centru
de afaceri, la Sf. Gheorghe, centru care să cuprindă atât săli pentru conferinţă, hotel, restaurant şi
alte dotări specifice, de 3 stele;
 Măsuri de reconstrucţie ecologică în zona Deltei Dunării, de protejare a ecosistemului;
 Crearea unor curse pentru aprovizionarea cu materii prime comercianţilor din zonă. În
prezent aceştia se aprovizionează cu vaporul şi nu în mod regulat, astfel încat turiştii nu au în
permanenţă cele necesare (de exemplu fructe);
 Promovarea mult mai intensă a Deltei Dunării pentru atragerea unui număr mare de
turişti.
Turismul ştiintific şi cultural sunt insuficient dezvoltate în judeţul Tulcea, în ciuda
oportunitaţilor pe care le oferă această zonă. Având în vedere acest lucru propunem astfel o mai
bună informare a turiştilor privind aceste valori prin înfiinţarea de puncte de informare turistică,
amenajarea şi restaurarea celor retrase din circulaţie, precum şi înfiinţarea unei reţele de Centre de
informare turistică lângă mănăstiri (mănăstirea Celic Dere), la Tulcea, Sulina, Crisan şi Murighiol.

34
 Avand în vedere că Delta Dunării se află pe locul trei, dupa Insulele Galapagos şi Marele
Recif de Corali, într-un clasament al celor mai bogate zone din lume din punctul de vedere al
biodiversităţii propunem totodată şi promovarea mult mai intensă a eco-turismului.
Cunoscut fiind faptul că judeţul Tulcea, alături de Constanţa şi Hunedoara, se află pe
primele trei locuri la nivel naţional în ceea ce priveşte bogăţia patrimoniului arheologic, putem să
ne folosim de acest lucru şi să promovăm mai mult turismul rural, arta şi arhitectura populară, în
perioada sărbatorilor de iarnă sau putem crea evenimente pe diferite teme: târguri, expoziţii de
creaţie artistică şi artizanat, manifestări.
Având în vedere faptul că în această zonă există mai multe arii protejate propunem
realizarea mai multor programe tematice în legatură cu protejarea naturii. Deocamdată zonele
protejate prezintă un interes dosebit pentru cluburile ecologice; acestea însă pot ajuta autoritaţile
locale în ghidarea turiştilor spre turismul de rezervaţii (prin construirea şi instalarea de noi placuţe
de atenţionare şi informare).
Alte propuneri:
• Reabilitarea infrastructurii de acces în următoarele zone (Babadag – Enisala, Isaccea –
cetatea Noviodunum, Murighiol – Dunavatul de Jos, Slava Cercheză – Slava Rusă, Babadag –
Slava Rusă) (responsabil: Consiliul Judeţean Tulcea, Consiliile Locale respective);
• dezvoltarea infrastructurii de utilităţi a judeţului în special - asigurarea apei potabile
(captare, tratare, transport, înmagazinare, distribuţie), asigurarea instalaţiilor de canalizare (reţea
canalizare şi fose septice), asigurarea staţiilor de epurare pentru localităţile avute în vedere;
• Dezvoltarea infrastructurii de cazare în localităţile Babadag, Enisala, Isaccea, Jurilovca,
Slava.
• Consultanţă de specialitate acordată potenţialilor investitori locali pentru dezvoltarea unor
mici afaceri ce au în vedere agro-turismul pentru a afla paşii necesari iniţierii unor astfel de
demersuri (Consiliul Judeţean Tulcea);
• Dezvoltarea parteneriatelor dintre autorităţile şi instituţiile publice de la nivel judeţean cu
cele de la nivel local, cu societatea civilă sau cu reprezentanţi ai sectorului privat;
• Diversificarea ofertei turistice prin promovarea mai multor pachete de servicii turistice:
turism cultural, arheologic, etnic, agro-turism, etc.
• Dezvoltarea accentuată a unor instrumente eficiente de promovare, după cum urmează:
1. Înfiinţarea unui Centru Judeţean de Informare Turistică care să gestioneze în primul rând
(cel puţin din punct de vedere informativ) întreaga bază de cazare a judeţului (responsabil:
Consiliul judeţean Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea);
2. Realizarea unor panouri / bannere publicitare şi amplasarea lor în zonele cele mai
accesibile;

35
 3. Elaborarea / editarea unei hărţi cultural-turistice cu sprijinul autorităţilor publice judeţene
sau a unor potenţiali investitori care să fie plasată turiştilor români şi străini prin cele mai diferite
căi, atât la nivel local, cât şi naţional sau internaţional (responsabil: Consiliul Judeţean Tulcea,
Primăria Municipiului Tulcea, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, alte instituţii culturale);
4. Elaborarea / editarea unor pliante de promovare a fiecărei localităţi avute în vedere.
Aceste pliante vor conţine atât informaţii legate de oferta culturală a zonei, cât şi informaţii legate
de infrastructura de cazare accesibilă turiştilor. Promovarea, prin intermediul acestora, se va realiza
atât prin intermediul Centrelor de Informare Turistică locale sau judeţene, cât şi prin intermediul
Consiliilor Locale (responsabil: Consiliile Locale din localităţile avute în vedere);
5. Elaborarea / editarea unor pliante de promovare a fiecărui obiectiv muzeal sau cu valoare
patrimonială din zona avută în vedere (responsabil: Consiliul Judeţean Tulcea, Institutul de
Cercetări Eco-Muzeale Tulcea);
6. Elaborarea / difuzarea unui portal web care să cuprindă totalitatea obiectivelor de
patrimoniu din judeţ şi întreaga infrastructură de cazare.

CONCLUZII

În acest ultim capitol au fost prezentate mai multe proiecte şi propuneri cu privire la o mai
bună dezvoltare şi diversificare a turismului în judeţul Tulcea.
Prin analiza SWOT realizată judeţului se evidenţiază atât puncte tari reprezentate ca
exemplu prin potenţial ridicat de dezvoltare a transportului fluvial (Dunărea); porturi fluvio-
maritime cât şi puncte slabe ce fac referire la numeroasele oraşe mici cu structuri urbane
insuficiente (Măcin, Isacea); slaba conexiune între reţelele de transport locale, regionale, naţionale
şi internaţionale. Datorită implementării treptate şi precise a diferitelor programe şi strategii
punctele slabe se pot diminua reducând astfel emigrarea populaţiei şi turiştilor spre alte zone
concurente mai bine dezvoltate. Diferitele propuneri aduse pot ajuta la numeroase creşteri în
economie şi în sectorul serviciilor având ca scop principal satisfacerea turiştilor.
Din punctul nostru de vedere judeţul Tulcea merită o mai bună dezvoltare şi apreciere la
adevarata lui valoare.

36
 BIBLIOGRAFIE

1. Ioncică M., Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2003

2. Firoiu D., Gheorghe C., Dridea C., Dodu P., Industra turismului şi a călătoriilor, Ediţia a II
a, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2008
3. Anuarul Statistic al României 2009
4. www.tulcea.insse.ro
5. www.primaria-tulcea.ro
6. www.cjtulcea.ro/

37