Sunteți pe pagina 1din 33

COLEGIU L ECONOMIC COSTIN C.

KIRITESCU
BUCURESTI , SECTOR 6
FILIERA TEHNOLOGICA
PROFIL SERVICII
SPECIALIZAREA TEHNICIAN IN TURISM



LUCRARE DE SPECIALITATE

Indrumator :
Prof. Gradisteanu Eliona


Absolvent :
Gheorghe Marius-Florin




Sesiune MAI 2014
ARGUMENTUL
Turismul este ansamblul relatiilor si faptelor constituite din deplasarea si sejurul persoanelor
pentru care locul de sejur nu este nici domiciliul, nici locul de desfasurare a activitatii
profesionale. Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea
desfasurata in alte sectoare-chei din economia mondiala (industrie, agricultura, comert).
Turismul conduce la crearea unei game sporite de servicii si bunuri de consum ce determina o
stimulare a sectoarelor productive si prestatoare de servicii, cat si extinderea unor sectoare si a
unor zone noi, a unor localitati de interes national, la dezvoltarea si mentiunea tezaurului
cultural si folcloric, toate acestea ducand la atragerea unui numar tot mai mare de vizitatori.
Turismul face parte din sectorul tertial al economiei nationale.
Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic natural antropic
diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai
cunoscute in practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare in
teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau avand alte motivatii terapeutice;
turismul montan si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentru drumetie, cura climaterica
si practicarea sporturilor de iarna; turismul de cura balneara, prin care se valorifica insusirile
terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal si minerale, namoluri, aer ionizat); turismul
cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta, cultura si a altor realizari ale activitati
umane; turismul comercial expozitional, a carui practicare este ocazionata de mari manifestari
de profil (targuri, expozitii), care atrag numerosi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de
manifestari cultural-artistice (etnografice, folclorice) nationale sau internationale; turismul
sportiv, de care cunoastem o mare extindere pe plan national si international, avand ca
motivatie diferite competitii pe discipline sportive, interne si internationale , pana la manifestari
sportive de amploare (olimpiade, competitii sportive regionale, campionate mondiale etc.);
turismul de vanatoare (safari), practicat de tarile occidentale, in general pe teritoriul Africi.
Forme ale turismului pe care luptam sa le protejam.
Principala regiune, areala si centru turistic al tarii noastre este :Delta Dunarii. Potentialul
turistic reprezinta conditia esentiala a dezvoltarii turismului intr-un anumit perimetru si poate fi
definit ca ansamblul elementelor ce se constituie ca atractii turistice si care se preteaza unei
amenajari pentru vizitare si primirea calatorilor.Diversitatea cadrului natural ofera premisele unei
dezvoltari viitoare a turismului asigurand totodata si substratul pentru o varietate de forme de
turism. Prin varietatea formelor de relief: munti, podisuri, litoral, campii, delta, Romania se
situeaza printre cele mai frumoase si apreciate destinatii ale Europei. De-a lungul existentei sale
de peste doua mii de ani, poporul roman a creat un extrem de variat si bogat patrimoniu
cultural, folosit in intregime in scopuri turistice.
Romania dispune de monumente care, prin specificul lor pot fi (si sunt) considerate unicate
mondiale.
In continuare va voi prezenta minunatiile Deltei Dunarii care este un obiectiv turistic foarte
important si captivant,fascinant.



1.1 Caracterizarea fizico-geografica
Dupa ce strabate prin Europa 2860 km ,Dunarea construieste ,de mai bine de 10.000
de ani , una din cele mai frumoase delte , permitandu-si ,dupa atata drum , un ragaz luxuriant
inainte de a se contopi cu Marea Neagra.
Delta Dunarii este cel mai nou si cel mai jos teritoriu al Romaniei, cu un relief in continua
formare si remodelare. Este a doua delta ca marime din Europa. Altitudinea minima este de -36 m pe
bratul Chilia si maxima de +13 m pe dunele de pe grindul Letea.
Podisul Dobrogei este situat in Sud-estul tarii fiind cuprins intre Dunare (in vest si
nord), Marea Neagra (in est) si granita cu Bulgaria (in sud), este un pamant vechi si complex
sub raport geologic. Dupa altitudine, forme de relief si structura geologica, se diferentiaza doua
parti: Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud.
Zona Ramsar si Rezervatie a biosferei ,intinsa pe 580.000 ha ,Delta Dunarii este un
fermecator taram de ape ,stufarisuri ,grinduri si lacuri ,dune de nisip si paduri de salcii ,dar si un
straniu colt de tara ,cu o istorie palpitanta ,din care nu lipsesc nici umbra legendarului Herodot
,care a ajuns prin aceste locuri ,nici povestile cu pirati dinspre timpurile mai apropiate. Delta
Dunarii se dovedeste unica si fiindca pe intinsul ei se gasesc un sir de asezari.Suprafata
propriu-zisa a Deltei Dunarii este de 4142 km
2
,din care cea mai mare parte se gaseste pe
teritoriul Romaniei ,adica 3446 km
2
.Delta Dunarii ,pastrand caracteristica deltelor ,este o
regiune plana ,o campie aluviala in formare,cu o inclinare mica de la vest la est , din care rasar
mai pronuntat ,cu doar cativa metrii ,campul Chiliei un martor de eroziune din Campia
Bugeacului ,in sudul Basarabiei ,grindul continental Stipoc si grindurile marine Letea si
Caraorman pe care s-au dezvoltat si formatiuni forestiere de o deosebita valoare floristica.
In raport cu nivelul 0 al Marii Negre ,din teritoriul deltei 20,5 % se gaseste sub acest
reper ,iar 79,5 % deasupra acestuia. Altitudinea medie a deltei este de +0,52 m.
Principalele categorii morfohidrografice sunt : grindurile marine ( 27 000 ha)
reprezentate prin Letea ,Caraorman ,Crasnicol ,se gasesc in partea estica a deltei si au o
pozitie aproape perpendiculara pe bratele Dunarii ; grindurile fluviatile ( 20 000 ha) insotesc
bratele Dunarii ,garlele principale si au o desfasurare mai mare la varful deltei cu aspect de
campuri aluviale de 2-5 m inaltime ce se subtiaza catre mare ; campurile continentale ( 8850
ha) sunt martori de eroziune din Campia Bugeacului constituie din depozite loessoide ,fiind
reprezentate prin Campul Chiliei si partea centrala a grindului Stipoc ; terenuri mlastinoase
,acoperite cu apa ,in functie de nivelul Dunarii ,si de vegetatia palustra ,sunt situate intre -0,5 si
1 m si ocupa ,in conditii naturale ,neamenajate ,67,2 % ; lacurile ocupa depresiunile situate sub
0 m in partea vestica si sub 0,5 m in partea estica ,unde se asociaza in complexe lacustre ;
bratele ,garlele si canalele principale acopera o suprafata de 9 959 ha (2,5 %) ,din care numai
bratele insumeaza 7 800 ha.
Debitul Dunarii la intrare in tara este de 5 600 m
3
si creste pana la 6 470 m
3
.
Principala motivatie pentru care Delta Dunarii nu a fost declarata, in scopul protectiei,
ca Parc National, este existenta pe teritoriul ei a 25 de localitati insumand circa 15.000
de locuitori.
Delta constituie un ansamblu complex de ecosisteme, cu functionalitate proprie, capabil de
autoreglare si caracteristici de stabilitate importante prin functiile sale: filtru biologic, statiune
temporara a unor pasari, loc de reproducere a numeroase specii de pesti, rol de conservare a biosferei.
Principalele diviziuni ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt:
Delta Dunarii
Complexul lagunar Razim-Sinoe
Litoralul Marii Negre pana la izobata de 20m
Zona inundabila Isaccea-Tulcea
Sectorul Dunarii maritime intre Cotul Pisicii (Mm 74) si Tulcea
Saraturi-Murighiol.
In Delta Dunarii apar doua tipuri importante de ecosisteme: ecosisteme naturale sau
ecosisteme partial modificate de catre om si ecosisteme antropice.
Delta Dunarii a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate ale sale ,care au varste
diferite ,cel mai vechi fiind Sfantu Gheorghe ,din sud ,si cel mai tanar ,Chilia ,din nord.





a) CLIMA : Prin pozitia sa geografica la 45

latitudine Nordica ,in apropiere de Marea


Neagra ,si prin diversitatea peisajului , cu predominarea mediului amfibiu ,clima este
temperat continentala cu influente pontice. Valorile principalilor parametric climatici sunt :
nebulozitatea cea mai redusa din tara (sub 5 zecimi) ; 70 de zile cu cer senin ; 2.500 de
ore/an de stralucire a soarelui ; 125-135 kca/cm
2
an radiatie solara ( cea mai mare din tara
) ; intre 11 si 11,4 C temperatura medie anuala ( -1 si 1,5 C in ianuarie , 21 si 22 C in
iulie ) ; precipitatiile intre 400-450 mm/an in partea vestica si 300-350 mm/an in partea
estica. Desi se gaseste langa mare ,iar in interiorul ei sunt suprafete intinse cu apa sau
mlastinoase ,caracterul continental al climei este foarte accentuat. Vara ,la cantitatea redusa
de precipitatii se adauga evaporatia mare de la suprafata apei (950-1000 mm/an) ,favorizata
si amplificata de vanturile puternice si frecvente. Toamna si primavara ,indeosebi ,se produc
furtuni datorita vanturilor de nord-est ca Dunarea la varful deltei ,Ceatalul Chiliei ,dreneaza
un bazin hidrografic de 805.300 km
2
,cu 120 afluenti mai importanti si un debit mediu de
6.453
b) RETEAUA HIDROGRAFICA-Bratele de varsare ale Dunarii :
Chilia ,cu multe ramificatii si ostroave ,este cel mai tanar ,mai lung (120 km)
si mai viguros prin faptul ca transporta cea mai mare parte de apa si aluviuni (58 %). In
evolutia sa a format cateva delte secundare prima in depresiunea Pardina ,a doua dupa
localitatea Chilia Veche si a treia ,in desfasurare ,dupa Periprava. Pe acest brat se practica
navigatia fluviatila ,porturi mai importante fiind Ismail si Valcov (Ucraina).
Sulina a fost preferata in urma studiilor Comisiei Europene a Dunarii pentru navigatia
maritima ,fapt ce a dus la corectarea unor meandre si adancirea albiei in intervalul 1862 1902.
Ca urmare ,lungimea s-a redus de la 92 km la 63,7 ,iar volumul de apa si aluviuni scurs a
crescut de la 7-8 % la 18,8 % in defavoarea bratului Chilia care transporta inainte 70 %. Orasul
Sulina ca port de intrare a vaselor maritime a avut variatii in dezvoltarea sa economica. Datorita
aluviunilor depuse la gura bratului s-a realizat un canal care inainteaza treptat in mare pentru
protejarea navigatiei.
Sfantu Gheorghe ,cel mai sudic si mai vechi brat cu o lungime de 108,2 km ,a suferit si
el in ultimii ani modificari prin rectificarea meandrelor in numar de sase ,scurtandu-se la 69,7
km. Volumul de apa si aluviuni care se scurge pe acest brat este de 23,2 %. Inainte de varsare
,din bratul Sfantu Gheorghe se desprinde un alt brat ,pe partea dreapta ,care la randul lui se
bifurca in Garla de Mijloc si Garla Turceasca. Ambele debuseaza intr-un golf numit Meleaua
Sfantu Gheorghe rezultat din aparitia si dezvoltarea insulelor Sacalin. Pe malul stang al Garlei
Turceasca a existat pana in 1978 ,cand a ars ,constructia din lemn a Farului Turcesc datand din
1862re afecteaza tarmul marii prin abraziune.
Diferentierea spatiului deltaic ,de la prima bifurcatie catre tarmul marii ,si de la bratele
principale spre exterior ,este rezultatul evolutiei in timp care a dus la formarea grindurilor
,lacurilor ,garlelor si terenurilor mlastinoase si ,respectiv ,a ecosistemelor. Ca regiune tanara in
continua consolidare ,Delta Dunarii constituie un loc favorabil pentru dezvoltarea unei flore si
faune unice in Europa ,cu numeroase specii rare.
c) Flora :
Predomina mediul acvatic ,deci flora si fauna sunt acvatice. Dar nu lipseste nici mediul terestru
,reprezentat prin grindurile Letea ,Caraorman ,Stipoc ,Saraturile si Campul Chiliei ,zone
secetoase pe care se dezvolta o flora si o fauna adecvate ,specifica stepelor est europene cu
influente
mediteraneene.
Intre mediul
acvatic si terestru
se interpune cel
mlastinos ,inundabil
,care este purtatorul
unei flore si faune
cu posibilitatea de
adaptare alternativa
in functie de
regimul hidrologic
sezonier si anual.
La contactul dintre
apele dulci si cele
marine au loc
procese fizice
,chimice si biologice
deosebite ,fapt ce a
determinat ca
aceasta zona sa se
considere un
ecosistem aparte
,numit avandelta.
Golful Musura si
meleaua Sfantul
Gheorghe sunt cele
mai reprezentative
din acest ecosistem
.
Cercetarile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane,
reprezentand:
- elemente eurasiatice (28%)
- estice (24%)
- europene (14%)
- cosmopolite si adventive.
Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul
acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile,
psamofile. Nota dominanta o dau stuful, papura, salciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii,
cosorul). In delta isi gasesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex
colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.



d) Fauna :
In interiorul deltei se deosebesc cateva ecosisteme principale. Ecosistemul apelor
curgatoare cuprinde ,in primul rand ,bratele Dunarii ,dar si o serie de garle si canale mai
importante. Prima veriga a vietii aici e planctonul ,fito- si zoo- ,ce serveste ca hrana pentru
numeroase animale de genul viermilor ,molustelor ,larvelor si chiar pestisorii se dezvolta in
conditii optime. Ihtiofauna domina acest ecosistem si este reprezentata prin : crap ,salau ,somn
,avat ,morunas ,toate in regres datorita calitatii apei ; precum si sturioni de apa dulce cega
,viza ,pesti migratori ca scrumbia de Dunare ,sturioni marini morun ,nisetru ,pastruga ,toti de
asemenea intr-un regres evident. Ecosistemul apelor stagnante ,in care intra in primul rand
lacurile ,dar la care se mai adauga garlele si canalele impotmolite ,se caracterizeaza printr-o
flora bogata ,submersa si plutitoare ,cum ar fi : bradisul ,cosorul ,sarmulita sau vajoaica ,ciuma
apei ,toate submerse dar in regres ca urmare a eutrofizarii apei ; nufarul alb ,nufarul galben
,ciulinul de balta ,limba broastei ,sageata apei ,toate plante plutitoare cu radacini care se gasesc
la marginea lacurilor ; lintita ,pestisoara ,rizacul ,matasea broastei ,plante plutitoare fara
radacina si cu efecte negative asupra productivitatii biologice a apelor. Fauna este foarte variata
cuprinzand pesti ca : crapul ,linul ,platica ,rosioara ,carasul ,in ofensiva fata de crap ,bibanul
,stiuca ,salaul ,somnul ,de asemenea in regres. Ecosistemul suprafetelor mlastinoase si
inundabile este dominat de o vegetatie emersa constituita predominant din stuf iar spre grinduri
papura ,rogoz ,pipirig ,stanjenei galbeni ,izma de balta ,salcia cenusie. Aceste suprafete
constituie locuri de depunere si de dezvoltare a puietului de peste ,de cuibarire a multor specii
de pasari ,habitat al unor mamifere ,batracieni ,reptile.
Pasari mai semnificative ale ecosistemului sunt :
rata motata ,rata rosie ,rata cu ciuf ,rata mare ,gasca de vara ,cormoranul mic ,starcul rosu
,egreta mare ,egreta mica ,starcul galben ,lopatarul ,starcul cenusiu ,starcul de noapte
,pelicanul comun ,pelicanul cret ,lebada muta ,ibisul sau tiganusul. Delta este locul celor mai
valoroase specii de pasari ,multe dintre ele protejate prin suprafete strict delimitate. Astfel ,in
rezervatia Rosca-Buhaiova sunt protejate circa 2.000 de cupluri de pelicani comuni si 300 de
cupluri pelicani creti. Mamifere ale ecositemului sunt : vidra ,nurca ,hermina mica ,mistretul
,pisica salbatica ,vulpea cu burta ,iepurele. Recent au migrat si s-au adaptat repede cainele
enot ,bizamul ,si mai rar nutria. O raspandire recenta si apreciabila o are fazanul.

1.2 Unitati de cazare :
1. Hotel Mon Jardin **** : situat in Delta Dunarii - localitatea
Mahmudi





2.Hotel plutitor ***
3.Complex mila 35 **** : amplasat la doar 3 mile distanta de orasul
Tulcea.
4.Pensiunea Dunavat *** : situata intr-o zona salbatica din Delta
Dunarii ,in localitatea Dunavatul de Jos pe malul lacului Barcas.
In afara de plajele de nisip de pe malul marii ,de la Sulina sau Sfantul Gheorghe care
confera un ideal loc de izolare si relaxare ,se poate opta pentru inchirierea unei barci cu motor
si efectuarea unei excursii in Delta.
-In zona actualelor comune Murighiol si Chilia Veche s-au gasit movile
funerare care dateaza de prin secolul VIII-VI inainte de Cristos.
-In zona malului sudic al bratului Sfantul Gheorghe au fost localizate trei
fortificatii romane la Mahmudia ,Murighiol si Dunavatul de Jos.
-Pe grindul Letea ,Caraorman in comuna C.A. Rosetti si in in satul
Periprava au fost cateva descoperiri ce dateaza din epoca medievala timpurie.
-Histria cea mai veche asezare urbana din Romania. Se pot vedea
ruinele unui oras infloritor acum 2.600 de ani. Asezarea a fost inconjurata de un puternic zid de
aparare si era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 de km.. In sec al VI lea
urmare a invaziei avarilor orasul a fost aproape in intregime distrus ,obligand locuitorii sa se
retraga in zone mai linistite.

1.3 a) Repere turistice cu caracter religios :
1. Cetatile: soapte ale istoriei si scuturi ale strabunilor nostri :Principala zona
turistica a municipiului Tulcea : Cetatea Aegysus , asezare getica, cucerita de romani a fost
mentionata de Ovidiu ca ' veche cetate ', aparata de ziduri puternice,situata pe malul Dunarii,
intr-un loc inalt, la care cu greu se putea ajunge.
2. Vatra de pietate a ortodoxismului, Manastirea Celic Dere este mostenitoarea
si continuatoarea traditiilor monahale dobrogene ale caror inceputuri se inscriu in cronologia
veacurilor IV-VII cand ne sunt atestate atat de cunoscuta Episcopie a Tomisului, cat si cele
dunarene de la Axiopolis(Cerna).







3.Aflata in
judetul
Tulcea, la 6
km de
comuna
Niculitel,
Manastirea
Cocos este
asezata intr-
un loc retras,
la poalele
unui deal
invaluit in
mireasma
padurilor de
tei. Odata,
demult, de pe
acest deal s-a
auzit intr-o
noapte
cantecul unui
cocos
salbatic
insotit de o
bataie de
toaca.

4.Sfant
asezamant
Manastirea
Saon a luat
fiinta sub
stapanirea
otomana in
anul 1846,
prin
plecarea
unor
calugari de
la
Manastirea
Celic-Dere.
Cei veniti la
Saon au
ridicat aici
din chirpici
cateva chilii
si un
Paraclis ca
metoc al Manastirii Celic-Dere. Dupa revenirea Dobrogei la Patria-Mama, Saonul impreuna cu
toate bisericile si manastirile acestor locuri au trecut sub jurisdictia Episcopiei Dunarii .
b) Repere turistice cu caracter cultural :
1.MUZEUL DELTA DUNARII : Monument de arhitectura, cladirea muzeului
a apartinut armatorului grec Alexandru Avramide, care sosea in orasul Tulcea pe la mijlocul
sec.XIX animat de o ambitie si o tenacitate ce aveau sa faca din el unul din cei mai instariti
oameni din regiune.
2. MUZEUL DE ARTA : Inceputul constituirii colectiilor de arta se
suprapune cu intemeierea Muzeului Tulcean in mai 1950, intr-o expozitie eterogena, in
actuala cladire a Muzeului de Stiinte ale Naturii ' Delta Dunarii '.
3. MUZEUL DE ETNOGRAFIE :Muzeul de Arta Populara al ICEM Tulcea
este organizat din anul 1989 si a ajuns astazi sa detina un numar de aproximativ 6400 de
piese impartite in colectia de etnografie (instrumentar agricol si pentru cresterea animalelor,
instrumentar pentru industria casnica textila, instrumentar de pescuit, colectie de piese de
arama, etc.) si colectia de arta populara (tesaturi de uz casnic si decorativ, piese de port si
podoabe, etc.).
c) Repere turistice cu caracter istoric :
1.MUZEUL DE ISTORIE : Muzeul de Istorie si Arheologie al judetului
Tulcea a fost infiintat in anul 1975, in parcul Monumentul Independentei, in
ambianta unui complex arheologic si istoric, alaturi de ruinele vechiului
Aegyssus (dava getica, oras roman si veche asezare romaneasca) si de
monumentul ridicat in 1899 de catre locuitorii din Tulcea eroilor Razboiului de
Independenta (1877-1878).


d) Trasee turistice :
1.Tulcea - canalul Mila 35 - garlele Sireasa, Sontea - canalul Olguta - Dunarea
Veche - satul Mila 23 - Crisan - maliuc Tulcea
2.Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crisan - Caraorman - Crisan - Maliuc
Tulcea
3.Tulcea - Maliuc
- Crisan - canalul
Crisan - Caraorman -
canalul Caraorman -
lacurile Puiu, Rosu,
Rosulet - canalul
Rosu - Imputita -
canalul Bursuca -
Sulina Tulcea
4.Murighiol -
canalele Dunavat,
Dranov - golful
Holbina - lacul
Razim - Gura Portitei
5. Jurilovca -
Gura Portitei
6. Crisan -
Dunarea Veche -
canalul Eracle - garla
Lopatna - canalul
Lopatna - Trei Iezere
7. Crisan -
Dunarea Veche -
canalul Magearu -
Dunarea Veche -
bratul Sulina
Crisan.
Transportul naval
de pasageri - asigura
curse zilnice pentru
pasageri pe cele 3 brate
ale Dunarii: Chilia, Sf.
Gheorghe, Sulina.
Transportul feroviar - dispune de o gara de calatori si o gara de marfuri. Gara
de calatori asigura 2 curse zilnice pe ruta Tulcea-Bucuresti si retur si 4 curse zilnice pe
ruta Tulcea-Constanta si retur. Prin gara de marfuri se deruleaza transportul de materii
prime si marfuri catre si dinspre toate zonele tarii
Transportul rutier - este asigurat catre toate localitatile de pe uscat din judet.
Legatura in afara judetului se realizeaza prin curse zilnice Tulcea-Bucuresti, Tulcea-
Constanta, Tulcea-Galati, Tulcea-Braila si retur.
Transportul aerian - este asigurat prin aeroportul 'Mihail Kogalniceanu' situat la
13 km de municipiu si care organizeaza curse ocazionale charter. Se asigura
permanent servicii de aviatie utilitara pentru agricultura si sanatate.

1.5 a) Stil de viata mestesuguri
Din cele mai vechi timpuri, pescuitul a constituit principala ocupatie a
locuitorilor din Delta Dunarii. Desi astazi resursa piscicola a cunoscut un regres,
pescuitul este in continuare principala preocupare. Localitatile unde pescuitul
reprezinta principala activitate a locuitorilor sunt: Crisan, Mila 23, Gorgova si Sfantu
Gheorghe. Populatia activa din rezervatie este de circa 35,3% avand un grad de
ocupare de cca 81.4% repartizat diferentiat pe activitati:
pescuit si piscicultura (15,3%),
agricultura si silvicultura (29%),
industrie, constructii, comert, prestari servicii (15,7%),
turism, transporturi, comunicatii (15,4%),
sanatate (1,9%),
invatamant, educatie, cultura (5,7%),
administratie publica (13,5%)
alte activitati(3,6%)
a
l
t
e

a
c
t
i
v
i
t
a
t
i

(
3
,
6
%
)
.
Cea de-a doua ocupatie principala a locuitorilor Deltei o constituie cresterea
animalelor, care dintr-o activitate temporara a devenit o preocupare permanenta
la sfarsitul secolului XIX. Localitati cu traditie in cresterea animalelor sunt: Letea,
Periprava, C.A.Rosetti, Sfistofca si Caraorman.Agricultura traditionala a fost
practicata mai ales in zonele cu suprafete mari de teren arabil: Chilia, Pardina,
Plaur, Salceni, Ceatalchioi si Patlageanca, formate din soluri aluviale de pe
grindurile fluviatile cu risc mic de inundare.Din cauza solurilor sarace (nisipoase),
agricultura a cunoscut o mai mica dezvoltare pe grindurile marine Letea si
Caraorman.
Dupa 1960, pescuitul si agricultura au cunoscut modificari prin intensificarea
exploatarii stufului (mai tarziu abandonate), amenajari piscicole, mari incinte
agricole si silvice .

b) Bucataria din Dobrogea
Dobrogea este
influentata in primul rand de
fauna ,de clima ,dar si de
bucataria orientala.La
prepararea mancarurilor se
foloseste mult pestele ,vanatul ,si
carnea de oaie , dar si carnea de
pasare ,vaca ,si porc.Dobrogea
este bogata in legume si fructe
,lapte ,branzeturi si
oua.Mancarurile din Dobrogea
redau cu prisosinta bogatia
materiilor prime de care dispune
aceasta zona.
Mancarurile din
bucataria dobrogeana sunt
usoare ,gustoase ,la pregatirea
acestora se foloseste mult untdelemnul ,untul si margarina.Ciorbele se acresc cu bors
,zeama de varza dar si otet ,sunt realizate din legume si mai ales peste.Se folosesc
mult gustarile din legume prospete sub forma de salata in combinatie cu oua ,branza
,smantana.Sosurile sunt colorate cu pasta de rosii ,se obtin de legume inabusite cu
faina dizolvata in apa si stinse cu supa de oase. Preparatele de baza sint insotite de
garnituri din orez, legume dar si paste fainoase. Se foloseste mult laptele batut, iaurtul dar si
brinza telemea care se consuma ca atare dar si in pregatirea altor mincaruri.
Dintre mincarurile specifice bucatariei dobrogene amintim: ciorbele pescaresti, ciorba
de burta, marinatele din peste, saramura de crap, pestele la protap, crapul umplut, cirnatii de
oaie, mielul la protap, saslacul, chebabul,
musacaua, chefirul, garniturile de orez, dar si
baclavalele, sarailiile, dulciurile cu stafide si
rahat.

Placinta cu stafide




c)Traditii din Dobrogea :
In Dobrogea, intalnim obiceiuri care s-au pastrat din vremuri de demult si inca
mai sunt practicate:

'Lazarelul' - practicat in Sambata de Florii - practicat si in prezent in localitatea
cu populatie preponderent greceasca, Izvoarele. Obiceiul povesteste ca Lazar, moare
intr-un accident in timp ce se afla la padure pentru a aduce hrana pentru animale.
Mama si fecioarele din sat il plang, iar din mormantul lui Lazar se dezvolta un copac cu
ramuri bogate.
'Caloianul' practicat dupa Paste - Obiceiul consta in fabricarea unei papusi de
lut, ce era ingropata in camp, ca apoi dupa o perioada de timp sa fie deshumata, rupta
in bucati si imprastiata pe camp, simbolizand fertilitatea, belsugul culturilor si
regenerarea vegetatiei.
'Mosoiul' - se practica si azi, numai la Luncavita, obicei al colindatului cu masti
ce a devenit o emblema nu numai a Luncavitei, dar si a Dobrogei.

'Oleleu'- practicat in seara Ajunului de Craciun de grupuri de flacai ce bat cu
talangile in pamant fiind asezati in cerc sau semicerc in fata casei sau portii simbolizand
protejarea gospodariei de spiritele rele. Obiceiul se mai practica in zona Macinului.


d) Vestimentatia :
Portul din Dobrogea prezinta caracteristicile zonelor muntenesti si de campie, de
pe malul stang al Dunarii.
Ca o caracteristica a regiunii este faptul ca alaturi de populatia romaneasca se
gasesc si alte minoritati nationale: lipoveni, bulgari, turci, macedoni si tatari. Astfel portul
din Dobrogea pastreaza aspectele specifice multitudinii etnice.


Costumul
femeiesc este
reprezentat prin:
-camasa:
bogat
ornamentata,
lucrata pe panza
alba tesuta in
casa;
-poale:
ornamentate
doar in partea
de jos,
continuand
modelul
camasii;
-barneata:
brau - tesuta in
casa, din canva;
-bundita:
cojoc fara
maneci,
confectionat din
piele de
oaie, bogat
ornamentat cu
motive
geometrice si
vegetale.



Costumul barbatesc
este reprezentat prin:
-caciula:
confectionata din
piele de miel;
-camasa: alba, cu
broderie executata cu
arnici si cu matase,
cu motive geometrice
si florale;
-chimir: brau tesut
la razboi
sau confectionat din
piele, purat peste
camasa;
-itari: pantaloni
confectionati dintr-o
stofa alba, lucrata in
casa;
-bundita: cojoc
fara maneci,
confectionat din piele
de oaie, bogat
ornamentat cu motive
geometrice si
vegetale.







CAPITOLUL II
2.1 Protejarea mediului
Preocuparile pentru protectia mediului natural s-au facut resimtite inca de la
sfarsitul secolului al XIX-lea, cand s-a facut tranzitia de la atitudinea de admirare pasiva
a frumusetilor naturii la cea activa de actionare pentru protectia ei si de prevenire a
exploatarii abuzive a bogatiilor naturale. Prima lege pentru protectia mediului a fost
adoptata in 1930 si, un an mai tarziu, a luat fiinta Comisia penru Protectia
Monumentelor Naturii care functioneaza si astazi sub patronajul Academiei Romaniei.
In prezent sunt in jur de 630 de zone protejate in Romania, acoperind o suprafata totala
de 1.200.000 ha. In afara de acestea exista trei rezervatii ale biosferei, 14 parcuri
nationale si 362 rezervatii naturale. Parcul National Retezat (care a luat fiinta in 1935),
Parcul National Rodna (care a luat fiinta in 1990) si Delta Dunarii (rezervatie infiintata in
1938) au fost incluse de UNESCO in cadrul rezervatiilor biosferei, pe lista proprie de
monumente ale naturii protejate.
Inca de cum patrunzi in acest univers minunat ramai placut impresionat de frumusetea
peisagistica. Insa, dincolo de Delta Dunarii prezentata in albume foto menite sa atraga
turistii se ascund mormane de gunoi, saracie si degradare.
Orasul Tulcea-poarta catre Delta- impresioneaza la inceput prin ambarcatiunile ce
afiseaza bannere educative: 'Apa trece, gunoaiele raman!', 'Dunarea izvoraste de la
nemti, deci e invatata cu disciplina.Pescuieste nemteste! 'Avem o ambitie: braconierii pe
cale de disparitie!'. Toate acestea, precum si Administratia Rezervatiei Biosferei
Delta Dunarii ce vegheaza din port fac turistului, care nu stie ce se ascunde dincolo
de formalitati, o impresie buna.
Primii care te trezesc la realitate sunt vecinii de ambarcatiune.Cu toate ca au vazut la
intrarea pe vapor ca:'Apa trece, gunoaiele raman!' ei stiu de acasa ca orice deseu se
arunca in Dunare.
In ceea ce priveste Delta turistica diferenta fata de cea reala e izbitoare.Privita ca
si arie protejata Delta apare in ochii tuturor ca o adevarata oaza a naturii
salbatice, locul in care ar trebui sa ne ocupam doar de conservarea speciilor ce o
populeaza. Ele ar trebui insa sa constitue apanajul dezvoltarii socio-
economice. Locuitorii Deltei nu au gasit inca un echilibru intre exploatarea turistica a
zonei si pastrarea ei ca Rezervatie Naturala. Echilibrul s-a transformat aici intr-o mare
discrepanta deoarece hotelurile de lux plutitoare contrasteaza izbitor cu barcile simple
ale pescarilor din zona.
Asadar dincolo de apusul spectaculos, de bogatia biodiversitatii si de mirificul
peisajelor se ascunde o lume pe care in o citesti in ochii tristi ai locuitorilor

2.2 Poluarea
Intr-un an in Delta Dunarii se produc 1.000 de tone de gunoi menajer care este
imprastiat pretutindeni pentru ca nu exista infrastructura de colectare. Dezvoltarea
turismului poate fi blocata de incapacitatea de a evacua deseurile.
Turistii sunt insa intampinati de acelasi peisaj dezolant inca de la malul Dunarii
din Tulcea sau de la debarcaderele situate in localitatile riverane bratului Sfantu
Gheorghe al fluviului pe unde se patrunde in Delta. Gunoaiele plutesc pretutindeni, pe
malul Dunarii, pe canale, pe lacuri si in balti, pe grinduri, dar si in toate zonele lacustre
si verzi din preajma satelor. Despre deseurile care au pus stapanire pe Delta Dunarii
autoritatile vorbesc foarte mult, dar nu fac nimic pentru a le elimina. Un studiu realizat
de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii arata ca biodiversitatea de
pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si peisajul specific se afla intr-o
degradare permanenta din cauza deseurilor imprastiate necontenit de populatia locala
si de catre turisti. Conform monitorizarilor specialistilor, cei aproximativ 12.000 de
locuitori ai satelor Deltei Dunarii si miile de turisti care isi petrec vacanta la gurile Dunarii
produc anual aproape 1.000 de tone de gunoi care este imprastiat pretutindeni. In
studiul citat se mai precizeaza ca localitatile riverane Dunarii nu au instalatii de epurare
a apelor menajere si, ca urmare, toate reziduurile menajere lichide sunt deversate zilnic
in fluviu, ele urmand sa fie filtrate, pe cale naturala, de bazinul acvatic al Deltei. Nici
satele Deltei nu dispun de retele de canalizare si de instalatii de epurare, iar apele
menajere din respectivele localitati ajung tot in bazinele acvatice naturale de la varsarea
Dunarii in Marea Neagra. PET-urile plutesc pretutindeni, iar gunoiul menajer aruncat de
localnici pe malul canalelor din prejma satelor blocheaza circulatia navelor turistice. Ca
urmare, peisajul este dezolant. In localitatile din Delta si pe traseele turistice nu exista
containere pentru gunoi. Din acest motiv, satenii si turistii arunca deseurile la voia
intamplarii. Localnicii si agentii economici din Delta platesc insa taxe pentru colectarea
gunoiului. O firma din Austria a donat primariilor din Sulina, Sfantu Gheorghe si
Jurilovca cate o presa de compactat PET-uri, dar acestea sunt nefolosite. In studiul
realizat de specialisti privind starea biodiversitatii din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
sunt propuse masuri concrete menite sa limiteze sursele de poluare si sa refaca
biodiversitatea periclitata de poluare. Este vorba de realizarea instalatiilor de canalizare,
a unui sistem de colectare integrata a gunoiului menajer pentru tot teritoriul.
Se preconizeaza extinderea bazinelor acvatice naturale din Delta cu
aproximativ 50.000 ha prin reconstructia ecologica a amenajarilor agricole si piscicole
degradate.
Pana acum, din acest plan urias de investitii nu s-a realizat nimic. Consiliul
Judetean Tulcea boicoteaza realizarea investitiilor de infrastructura din Delta pentru
protectia mediului, dar aloca fonduri bugetare semnificative pentru realizarea unor baze
turistice in zonele aflate sub protectie ecologica. CJ Tulcea investeste fonduri proprii si
atrase de la UE pentru transformarea unor imobile din ferme agricole si piscicole in
pensiuni turistice si case de vacanta. Institutul Delta Dunarii a atras atentia ca aceste
baze turistice vor creste si mai mult gradul de poluare pe teritoriul rezervatiei, pentru ca
in zonele respective nu exista infrastructura de mediu. Proiecte promovate de
administratia judeteana, pe care ARBDD nu le-a autorizat, nu prevad realizarea
instalatiilor de canalizare, de epurare a apelor menajere si de colectare a gunoiului.
Conform constatarilor Garzii de Mediu, unele statii de pompare a apei din amenajarile
piscicole si de desecare din cele agricole au fost transformate in pensiuni turistice, dar
nu detin autorizatie de mediu. Ele nu au nici autorizatie de functionare, dar practica
turismul la negru, iar turistii polueaza masiv biodiversitatea limitrofa aflata sub protectie
ecologica. cea mai eficienta de revitalizare a peisajului din Delta este reconstructia
ecologica. Renaturarea terenurilor agricole elimina poluarea masiva realizata de
fermierii din Delta care folosesc pe scara larga pesticidele si ingrasamintele chimice.
Specialistii mai spun ca pesticidele si ingrasamintele utilizate in cantitati mari de fermieri
ajung in bazinele acvatice invecinate prin retelele de desecare si distrug vegetatia
lacustra.
2.3 Protejarea apei si aerului
Vina pentru poluare o poarta in mare parte industria chimica. Chimia ofera insa
si mijloacele de cercetare a poluarii, in scopul de a o controla, a o stapani si a o preveni.
Poluarea apelor
Apele reziduale provenind din locuinte, din industrie si din agricultura ajung insa in
proportie mare in apele lacurilor si ale raurilor. Aceste ape poluate contin substante care
favorizeaza dezvoltarea bacteriilor, numite si microbi. Aceste bacterii consuma
cantitati importante de oxigen dizolvat in apa si, in felul acesta, reprezinta o amenintare
pentru supravietuirea animalelor si a plantelor. Apele reziduale contin, de asemenea,
produse industriale toxice, cum sunt plumbul sau mercurul.
De asemenea, ingrasamintele, folosite mult in agricultura, ajung in apele raurilor,
purtate de apa ploilor. Aceste ingrasaminte contin nitrati si fosfati, substante care
omoara algele si polueaza apele subterane.

Tratarea apelor :
Apele reziduale sunt tratate in statii de tratare a apei, numite si statii de epurare. Dupa
ce se analizeaza compozitia acestor ape, tratarea lor presupune trei etape: eliminarea
particulelor solide prin strecurare, apoi prin
decantare (faza fizica); dupa aceasta se adauga oxigen (faza chimica); apoi se elimina
produsele toxice cu ajutorul unor microorganisme (faza biologica). Apa este retrimisa
inspre utilizatori dupa ce se face o analiza chimica a gradului ei de puritate.
Asemenea aerului, apa este un element indispensabil vietii. Dar rezervele planetei nu
sunt inepuizabile. Mari si oceane, lacuri, fluvii si rauri sunt poluate de deseurile
industriale si menajere care se deverseaza in ele. Panzele freatice, care constituie
rezervele de apa subterana de unde este extrasa apa potabila, sunt contaminate si de
ingrasamintele si pesticidele folosite pe scara larga in agricultura. Ploile acide contribuie
la poluarea apei. Din fericire, exista remedii.
Pentru a se evita poluarea aerului, cosurile uzinelor sunt prevazute cu filtre. Incetul cu
incetul, se construiesc statii de epurare in apropierea oraselor pentru asanarea si
reciclarea apelor uzate.
Efectele poluarii :
Atmosfera Pamantului este otravita de poluare. Poluarea acida, care devasteaza
copacii si vegetatia, este cauzata de dioxidul de sulf si oxidul de azot din gazele de
esapament si din termocentralele care functioneaza pe baza de petrol si carbune.
Gazele se amesteca cu vaporii de apa din nori, formand acidul sulfuric si cel azotic care
polueaza ploaia. Efectul de sera atrage atentia asupra acestei amenintari de lunga
durata. Unele gaze din atmosfera Pamantului opresc caldura soarelui si nu o lasa sa se
intoarca in spatiul cosmic, tot asa cum sticla asigura caldura intr-o sera. Dar cantitatile
crescute de bioxid de carbon eliberat de arderea petrolului si carbunelui duc la
acumularea din ce in ce mai mare a caldurii solare. Oamenii de stiinta cred
ca, daca acest proces continua, gheata de la poli se va topi cauzind ridicarea nivelului
marilor, extinderea inundatiilor si schimbarea radicala a vremii.
CAPITOLUL III
3.1
DOBROGEA -
Razboiul energiei
eoliene
In
urmatorii 10 ani, o
cincime din necesarul
de energie electrica al
Romaniei va fi
generat de surse
nepoluante.

Romania ar putea
produce cu forta
vantului la fel de multa
energie cat se
produce cu
reactoarele 1 si 2 de
la centrala nucleara
din Cernavoda. Cu o
conditie, sa
investeasca in
centrale eoliene in zona Dobrogei
Cea mai mare parte a acestui tip de energie urmeaza sa fie
produsa de centrale eoline. Iar zona cu cel mai mare potential in ceea ce priveste
energia eoliana si solara este Dobrogea.
Desi energia eoliana este una curata si in principiu ar trebui sa nu afecteze mediul
inconjurator, mai multe organizatii de mediu nationale si locale nu sustin amplasarea
unor astfel de instalatii in Dobrogea. Motivatiile sunt doua: regiunea face parte din ruta
principala de migratie a pasarilor si tot aici se afla Rezervatia Biosferei Delta Dunarii,
patrimoniu Unesco. Situatia este cu atat mai complicata cu cat mai mult de 80% din
suprafata judetului Tulcea face parte din Natura 2000, iar politica Ministerului Mediului si
Dezvoltarii Durabile in ceea ce priveste amplasarea sau, dimpotriva, interzicerea
instalatiilor eoliene in astfel de zone este inca una neclara.
Ornitologii argumenteaza ca terenurile concesionate investitorilor
sunt habitatul a peste 372 de specii de pasari protejate, dar si zona de iernat a peste 1
milion de pasari migratoare. La randul lor, botanistii sustin ca in zona de nord a
Dobrogei traiesc aproximativ 400 de specii de planate in pericol de disparitie.Energia
eoliana este o sursa de energie regenerabila generata din puterea vantului.
Vanturile se formeaza deorece soarele nu incalzeste Pamantul
uniform, fapt care creeaza miscari de aer. Energia cinetica din vant poate fi folosita
pentru a roti niste turbine, care sunt capabile de a genera electricitate.
Avantaje
In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de
producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai importanta
reducerea dependentei de acesti combustibili.
Energia eoliana s-a dovedit deja a fi o solutie foarte buna la problema energetica
globala. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai producerii de
energie, dar prin modul particular de generare reformuleaza si modelul de dezvoltare,
prin descentralizarea surselor. Energia eoliana in special este printre formele de energie
regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara redusa.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante si
gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili.
Nu se produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica producerea nici
unui fel de deseuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produsa. Costul energiei electrice produse
in centralele eoliene moderne a scazut substantial in ultimii ani..
In 2004, pretul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fata de cel din anii 80, iar
previziunile sunt de continuare a scaderii acestora, deoarece se pun in functiuni tot mai
multe unitati eoliene cu putere instalata de mai multi megawati.
Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele nucleare,
de exemplu, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de cateva ori mai mari
decat costurile centralei, in cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere
din functiune, la capatul perioadei normale de functionare, sunt minime, acestea
putand fi integral reciclate.

Dezavantaje
Principalele dezavantaje sunt resursa energetica relativ limitata, inconstanta
datorita variatiei vitezei vantului si numarului redus de amplasamente posibile. Putine
locuri pe Pamant ofera posibilitatea producerii a suficienta electricitate folosind energia
vantului.
La inceput, un important dezavantaj al productiei de energie eoliana a fost pretul
destul de mare de producere a energiei si fiabilitatea relativ redusa a turbinelor. In
ultimii ani, insa, pretul de productie pe unitate de energie electrica a scazut drastic,
ajungand, prin imbunatatirea parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4
eurocenti pe kilowatt ora.
Un alt dezavantaj este si 'poluarea vizuala' - adica, au o aparitie neplacuta - si de
asemenea produc 'poluare sonora' (sunt prea galagioase). De asemenea, se afirma ca
turbinele afecteaza mediul si ecosistemele din imprejurimi, omorand pasari si
necesitand terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente impotriva acestora sunt
ca turbinele moderne de vant au o aparitie atractiva stilizata, ca masinile omoara mai
multe pasari pe an decat turbinele si ca alte surse de energie, precum generarea de
electricitate folosind carbunele, sunt cu mult mai daunatoare pentru mediu, deoarece
creeaza poluare si duc la efectul de sera.Un alt dezavantaj este riscul mare de
distrugere in cazul furtunilor, daca viteza vantului depaseste limitele admise la
proiectare. Oricat de mare ar fi limita admisa ,intotdeauna exista posibilitatea ca ea sa
fie depasita.




Concluzie
Iti dai seama ca Romania e o tara frumoasa si te apuca dorul de drumetie doar
privind lista celor sapte minuni naturale, asa cum au fost ele alese de cititori. Apa si
piatra, acestea sunt elementele care au daruit Romaniei cele sapte minuni.
Una dintre cele sapte pozitii este ocupata de unica delta din Europa,Delta
Dunarii.
Se afla in nordul Dobrogei si a fost inclusa in patrimoniul mondial al UNESCO in
1991, ca rezervatie a biosferei. Ocupa peste 3.000 de kilometri patrati, mare parte in
Dobrogea si partial in Ucraina, si e formata din gurile prin care Dunarea se varsa in
Marea Neagra. Suprafata Deltei creste anual cu 40 de metri, prin depunere de aluviuni.
Zona este preferata de zeci de specii rare de pasari si pesti si contine sute de brate,
canale si lacuri. Principalele locuri turistice se afla la varsarea in mare a bratelor
Dunarii, respectiv la Sulina si Sfantu Gheorghe.
Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa,
acoperind o suprafata de 2.681 km
2
. In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai
noua forma de relief din Romania, ferita de 'progresul industrializarii', printre rezervatiile
biosferei.
Delta Dunarii va ofera posibilitatea de a vizita frumusetile acesteia, de a trai doar
si pentru cateva zile in inima acesteia, de a intra in contact direct cu traditiile si modul
de viata al localnicilor, cu bucataria deltaica atat de apreciata prin varietatea si
delicatesele sale, si nu in ultimul rand de a descoperii tainele pescuitului alaturi de
profesionistii in domeniu.Cu prioritate se are in vedere imbunatatirea si consolidarea
produsului turistic in zonele care sunt cele mai cunoscute turistilor straini si romani si
unde exista, in general, facilitati turistice si infrastructura. Trebuie precizat ca specificul
Deltei Dunarii consta in insusirile geologice si geografice ale teritoriului sau, care s-a
format si continua sa se formeze. Teritoriul acesteia este punctul de plecare al
producerii resurselor naturale, fapt care se explica prin geneza si evolutia lui, toate
impreuna influentandu-se reciproc.
Delta Dunarii, dar si zona continentala a judetului Tulcea, au fost insuficient
promovate ca zone atractive din punct de vedere turistic. Un public tinta sunt turistii din
Germania, Italia, Franta si nu numai.
In ceea ce priveste turismul in Delta Dunarii, tinta este de a promova si atrage
turismul de croaziera.
Bibliografie :

-http://www.ecomagazin.ro/delta-dunarii-sufocata-de-gunoaie/
-http://www.delta-dunarii.info/
-http://www.delta-dunarii.info/galerie/index.php
-http://www.delta-dunarii.info/?p=p_55&sName=Pescuit-Delta
-http://www.indeltadunarii.ro/delta-dunarii.php
-http://www.salvatidelta.ro/
-http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-imagini-16/
-http://www.e-referat.net/cauta/conservarea+apei
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83
http://images.google.ro/images?imgsz=small%7Cmedium%7Clarge%7Cxl
arge&hl=ro&um=1&q=energia+eoliana+in+dobrogea&sa=N&start=42&nds
p=21
-harta turistica Delta Dunarii / prof. Dr. docent Petre Gastescu /
www.gipo.ro
-harta Delta Dunarii cu trasee turistice /Administratia Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii /www.ddbra.ro
- managementul turismului durabil de gabriel stanciulescu,editura
economic
- geografia generala a turismului de pompei cocean,gheorghe
vlasceanu,bebe negoiescu editura meteor press
- geografia turismului de silviu negut ed meteor pess



Anexe :