MINISTERUL EDUCAȚIEI

LICEUL TEHNOLOGIC DE SERVICII

“SFÂNTUL APOSTOL ANDREI” MUNICIPIUL PLOIEȘTI

PROIECT

PENTRU SUSȚINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A

CALIFICĂRII PROFESIONALE NIVEL V

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: AGENT DE TURISM -

GHID

TEMA PROIECTULUI : POTENȚIALUL TURISTIC AL

DELTEI DUNĂRII

ÎNDRUMĂTOR ,

Prof.Ec.Vasile Mircea Nicolae

ABSOLVENTA,

.......................................................

2023-Ploiești

Cuprins
Agrument.........................................................................................................3

CapI. –Potențialul turistic al zonei

1.1 Așezarea geografică.......................................................................4

1.2 Relief............................................................................................4-5
1.3 Clima............................................................................................6-7
1.4 Hidrografia.....................................................................................7
1.5 Flora...............................................................................................8
1.6 Fauna........................................................................................8-10
1.7 Rezervatii......................................................................................10

Capitolul II- Potențialul turistic antropic

2.1 Edificii religioase..........................................................................11

2.2 Edificii culturale..........................................................................12

2.3 Etnografie folclor...................................................................12-13

Capitolul III –Baza Tehnico-Materială

3.1 Unități de cazare....................................................................13-16

3.2 Unități de alimentație..................................................................16

3.3 Unități de agrement....................................................................17

Capitolul IV – Studiu de caz

Excurise in Delta Dunării.............................................................18-21

Analiza de preț..................................................................................22

Capitolul V – Concluzii................................................................................23

Argument

2
 Turismul este o activitate practică socio-culturala care se justifică prin nevoia de a
acoperi necesități psihosociologice de odihna, recreere, călatorie, descoperirea de locuri,
oameni si obiceiuri noi, de relaționare cu persoane din jurul nostru si dobândirea de noi
cunoștințe.
În acelaș timp, turismul este o activitate economică al cărei obiectiv este generarea de
beneficii atât celor care activează in cadrul ei dar și spațiilor geografice in care se desfășoară,
prin intermediul fluxurilor economice care se deplasează de la turiști către firmele care
activează in domeniul turistic.
În ceea ce privește turistul, acesta este reprezentat de orice persoană care se deplasează
spre locul situat in afara reședinței sale obișnuite, pentru o perioadă mai mare de 12 luni și ale
cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activitați remunerate in
locul vizat.
Din largul evantai al serviciilor, serviciile cu caracter turistic sunt activități care ar
putea fi denumite acces, ele având rolul de a asigura turiștilor condiții cât mai bune pentru
atingerea scopului călătoriei.
Motivul pentru care am ales această temă,pentru lucrarea de atestat este in principal
fascinația pe care am acumulat-o datorită unor numeroase documentare pe care le am urmărit
despre frumoasa și minunata Deltă a Dunării.Farmecul acesteia m-a lăsat plăcut impresionată
de tot ceea ce are in dotare.Un alt motiv bine întemeiat pentru care am ales Delta Dunării este
și dorința mea de a mai descoperii cât mai multe informații despre acesta.
Delta este un loc bun de relaxare şi excelent pentru amatorii de diferite activităţi cum
ar fi:sporturi nautice, pescuitul şi vânatul sportiv, zboruri de agrement deasupra deltei cu
avionul, etc.Delta Dunării are un mare prestigiu nu numai la noi în ţară, ci şi peste hotare,
numeroşi turişti străini sunt atraşi de încântătoarele peisaje ale acesteia. De aceea Delta
Dunării a cunoscut de-alungul timpului o importantă dezvoltare economică datorită turismului
şi a reuşit să se clasifice printre cele mai importante zone turistice din România, fiind un
motiv bun pentru o staţionare de lungă durată în această regiune.
Delta Dunării ne rezervă surprize in orice perioadă a anului, indiferent de anotimp,
natura nu moare nici in sezonul rece, ci se conservă și se păstrează până la o ușoară
îmblănzire a vremii.

Capitolul I-Potențialul turistic al zonei

3
 1.1 Așezarea geografică
Delta Dunării este cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa, acoperind o
suprafaţă de 2.681 km2. În 1990 UNESCO a inclus în Delta Dunării, cea mai nouă formă de
relief din România, ferită de "progresul industrializării", printre rezervaţiile biosferei.
Delta Dunării este limitată la sud-vest de podişul Dobrogei, la nord formează graniţa
cu Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de
45°, latitudine N şi de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu complexul
lagunar Razim -Sinoe 5.050 km², din care 732 km² aparţin Ucrainei, Deltei propriu-zise
revenindu-i o suprafaţă de 2.540 km².
Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două braţe, Braţul Chilia la nord şi Braţul
Tulcea la sud, braţ care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte în Braţul Sulina şi
Braţul Sfântul Gheorghe.
Braţul Chilia, formează graniţa cu Ucraina, şi transportă pe cursul său de o lungime de
104 km², 60% din apele şi aluviunile Dunării. Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni
aduse de Dunăre, Delta Dunării creşte anual cu aprox. 40 m².
Braţul Sulina este situat în mijlocul Deltei, şi spre deosebire de Chilia are un curs
rectiliniu, fiind permanent dragat şi întreţinut pentru navigaţia vaselor maritime. Are o
lungime de 71 km şi transportă 18% din volumul de apă al Dunării.
Cursul braţului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est, şi se desfăşoară pe 112
km, transportând 22% din Debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele Scalin considerate un
început de deltă secundară.

1.2 Relief
Conform clasificării FAO , Delta Dunării este inclusă la categoria formelor de relief
regionale de tip câmpie umedă pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de
fragmentare.
Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri şi forme
de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În prezent,delta se
prezintă sub forma unei suprafeţe plane cu o pantă de 0,006 ‰, străbătută de un păienjeniş de
ape: braţe de fluviu, canale şi gârle, punctată de lacuri şi japşe. Diferenţele de altitudine, faţă
de nivelul mării, sunt de 8-10 m în zona grindurilor şi -2 --4 m în zona depresiunile lacustre.
(Coteţ P., 1973; Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996).

4
 Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice şi anume: Delta
propriu-zisă ce ocupă o suprafaţă de 4.250 km2, aflată între braţele fluviului,şi zona
complexului Razim, cu o suprafaţă de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se
împarte transversal pe braţele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială şi delta
maritimă.
Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafaţa totală a deltei şi se întinde de la ceatalul
Izmail, spre aval, până la grindurile Letea şi Caraorman, pe linia Periprava (pe braţul Chilia) –
Crişan (pe braţul Sulina) –Ivancea (pe braţul Sf. Gheorghe) –Crasnicol –Perişor. Această
subregiune a Deltei Dunării este împărţită în mai multe unităţi naturale cum ar fi: Depresiunea
Sireasa, Depresiunea Şontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matiţa-Merhei,
Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul, Babina, Ostrovul Cernovca,
Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roşca-Buhaiova, Lunca Tulcea-
Murighiol şi Depresiunea Dranov-Dunavăţ, etc.
Delta maritimă ocupămai puțin de 35% din suprafața Deltei Dunării, la răsărit de linia
Periprava-Crișan-Ivancea-Crasnicol-Perișor. În această subregiune, ca si în cadrul deltei
fluviale, întâlnim zone cu relief pozitiv si negativ dar, spre deosebire de prima subregiune,
fundul depresiunilor este sub nivelul mării în cele mai multe cazuri.

1.3 Clima

5
 Delta Dunării se încadrează în spaţiul cu climat temperat semiarid specific stepelor
pontice. Spaţiile acvatice plane şi foarte întinse, acoperite în diferite grade cu
vegetaţie, întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurile marine, alcătuiesc o suprafaţă activă
specifică deltei şi lagunelor adiacente, cu totul diferită de cea a stepelor pontice.
Această suprafaţă activă reacţionează faţă de radiaţia totală recepţionată şi de circulaţia
generală a atmosferei rezultând un mozaic de microclimate. Radiaţia totală variază între un
minim de 3,5 Kcal/cmp înregistrat în lunile de iarnă şi un maxim de 17 Kcl./cmp, în luna
iulie. În funcţie de intesitatea activităţii centrilor barici principali se instalează condiţii
specifice de vreme : zile de iarnă blânde (când activează centrul baric nord-est european), zile
de iarnă geroase, cu vânturi puternice (când acţionează anticiclonii nord-atlantici), zile de vară
calde şi uscate (când acţionază anticiclonii tropicali atlantici), zile de vară ploioase (când
interacţionează aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei).
Durata de strălucire a soarelui este mare, media multianuală fiind de 2250 ore, dar
poate ajunge la 2600 ore în anii cu nebulozitate redusă. Temperatura se distribuie neuniform
pe suprafaţa Deltei. Mediile multianuale indică creşterea temperaturii de la vest spre est. La
nivelul vârfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuală este de 10,94 C, în
delta fluvială (Gorgova), de 10,96 C, pe ţărmul mării (Sulina), de 11,05 C, iar în largul Mării
Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C.
Amplitudinile medii zilnice reflectă diferenţele mari datorate naturii suprafeţei active:
la Gorgova variază între un maxim de 9 C (în iulie) şi un minim de 3,8 C (în decembrie), la
Sulina între 2,8 C (în iulie) si 1,4 C (în noembrie), iar la staţia Gloria între 2,3 C (în iulie) si 1
C (în decembrie si februarie). Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective
se apropie de 1600 C. Umezeala aerului înregistrează cele mai mari valori de pe
teritoriul României. Umezeala relativă a aerului variază iarna între 88 -84% la Gorgova şi 89
85% la Sulina şi Sfântu Gheorghe, iar vara, între 69 -71% la Gorgova şi 77 -80%, la Sulina si
Sfântu Gheorghe. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorită
efectului suprafeţei active specifice deltei, precum şi al Mării Negre.
La intrarea în Delta Dunarii (Tulcea) se înregistrează o cantitate medie multianulă a
precipitaţiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360mm. În cea ma mare parte a deltei cad între 350
si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic şi cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm.
Stratul de zapadă este subtire şi se menţine perioade scurte de timp, numai în iernile
mai aspre. Asemenea situații s-au petrecut în anii 1928-1929, 1953-1954, 1941-1942 , 1984-
1985 , când apele marii lângă ţărm au îngheţat timp de 45 -60 zile. Vânturile dominante bat
din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerari de

6
vânt înregistrându-se iarna si în sezoanele de tranzitie. Sezoanelesunt distribuite foarte
neuniform în spatiul Deltei Dunarii. La intrarea în delta, la Tulcea, mediile pe 90 ani releva ca
sunt 142 zile de vara si 60 zile de iarna, iar primaverile au durata aproape egala cu toamnele.
La Sulina aceleaşi medii multianuale indică 145 zile de vară şi numai 15 zile de iarnă, iar
primăverile sunt mai lungi (122 zile) decât toamnele (83 zile)

1.4. Hidrografia
Principalele cursuri de apă sunt cele 4 braţe de vărsare ale Dunării în mare.
Chilia este cel mai nordic braţ şi cel mai activ, cu două grupări de ramificaţii şi o
microdeltă proprie. Lungime: 105 km până la Periprava; lăţime maximă: 1.000 m; adâncime
maximă: 39 m. Transportă cca 60% din totalul apelor fluviului; coeficient de sinuozitate:
1,56. Navigaţie de interes local.
Tulcea este braţul care se întinde între Chilia şi Sf. Gheorghe (pe malul drept, oraşul
Tulcea). Lungime: 19 km; lăţime maximă: 300 m; adâncime maximă: 34 m. Transportă cca
40% din apele fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,40. Cale principală de navigaţie.
Sulina este cel mai scurt, mai drept şi mai amenajat braţ de vărsare. Lungime: 64 km;
lăţime maximă: 250 m; adâncime maximă: 18 m. Transportă cca 22% din apele fluviului;
coeficient de sinuozitate: 1,03. Canal de trafic fluvio-maritim (la adâncimea
minimă obligatorie de 7,32 m, pot circula nave de 7.000 t).
Sf. Gheorghe -cel mai cechi braţ de vărsare a Dunării în mare. Lungime: 64 km;
lăţime maximă: 550 m; adăncime maximă: 26 m. Transportă cca 22% din apele fluviului;
coeficient de sinuozitate: 1,60. Navigaţie de interes local.
Reţeaua hidrografică secundară a Deltei Dunării are, în linii mari, 4 componenete:
sahale (foste braţe ale Dunarii, în curs de colmatare), garle (sahale de mici
dimensiuni), canaluri (sahale rectificate şi dragate), periboine (spărturi de litoral, guri pe unde
se face schimb de ape). Se alatură acestora formaţiunile de natură depresionar-lacustră
simple: ghioluri (adancime 0,50-3 m), limanuri (la gura unor mici rauri), lagune (vechi
golfuri marine), mlaştini (ape puţin adănci, pot seca), japse (ape de la viituri) şi complexe:
lacuri depresionare (Padina, Sontea, Furtuna, Dranov, Matita, Obretin etc.).

1.5 Flora

7
 Vegetaţia deltei este reprezentată în mare parte de o vegetaţie specifică
mlaştinilor(stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia piticã) şi ocupă 78% din
totalul suprafeţei. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafaţa deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin,
plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, , iar ochiurile de apă sunt
acoperite de o vegetaţie acvatică şi plutitoare, ocupând 2% din suprafaţa deltei. De asemenea,
există păduri pe câmpurile Letea şi Caraorman şi sunt alcătuite din stejar brumãriu,
stejar pedunculat, frasin, plop tremurãtor, ulm, plante agăţătoare.

1.6 Fauna
Delta Dunării adaposteşte 98% din faună acvatică a Europei -peste 3400 de specii,
multe din ele fiind unice în lume, lepidoptere acvatice şi de moluşte gasteropode de Europa şi
tot aici îşi gãsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra şi
Felis silvestris.
Amfibienii sunt reprezentaţi prin 2 specii de caudate şi 6 specii de anure, iar reptilele
prin 8 specii, majoritatea şerpi (4 specii). Peştii sunt prezenţi prin 65 specii, cei mai mulţi de
apã dulce (60%), restul migrând primãvara din Marea Neagrã. Între aceştia din urmã, sturionii
şi scrumbiile au rol important, atât ştiintific, cât şi economic.
Pãsãrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscutã, încã de la începutul secolului
ca un paradis avian. Renumele se datoreazã celor 327 specii pe care le putem întâlni în deltã şi

8
care reprezintã81% din avifauna României. Dintre acestea cuibãresc 218 specii, restul de 109
specii trecând prin deltã si rãmânând diferite perioade de timp toamna, iarna si primãvara.

Pãsãrile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibãrersc 81 specii şi trec prin deltã 60
specii, în total 141 specii, ceea ce reprezintã 82% din avifauna acvaticã europeanã. Avifauna
acvaticã din Delta Dunãrii este alcãtuitã dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate
la mediul acvatic, la care se adãugã, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul
avifaunei este format din 75 specii a cãror viaţă este legatã de prezenta apei. Acestea se
grupeazã în 5 tipuri ecologice principale : specii strâns legate de apã, strict stenotope
(cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufãrii (toate
speciile de paseriforme acvatice), specii de tãrmuri (stârci, lopãtari, tigãnusi, unele anatide),
specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogatã continuate cu stufãrii (ralide), specii de tãrmuri
marine (unele laride).
Multe specii, mai ales dintre raţe, gâşte, pescãrusi, apar frecvent în diferiti biotopi.
Speciile accesorii sunt cele care se integreazã secundar în avifauna acvaticã, devenind din ce
în ce mai numeroase pe mãsura transformãrii cosistemelor acvatice.Zãvoaiele sunt
populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaugã, în timpul
cuibãritului, rațele.
În Delta Dunãrii sunt mai multe tipuri de colonii : de stârci, lopãtari, tigãnusi
si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescãrusi, de avoazete si ciocântorsi, de chirighite,
de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integralã Rosca-Buhaiova
este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixtã. Aici se asociazã mai
multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pãnã la sute de perechi de pelican cret si
cormoran mare.

9
 Dintre centrele turistice ale Deltei Dunării amintim : Maliuc (cu amenajări pentru
agrement), aşezările pescăreşti: Pardina, Chilia Veche (baza pentru agrement). Ofertele de
cazare din aceasta zonă sunt variate, pensiunile din zonă oferind servicii care sunt unice in
ţară cum ar fi : cazare şi masa, mâncăruri tradiţionale, oferte de excursii în Delta Dunării cu
vaporasul sau cu barca sau alte servicii specifice locului.

1.8 Rezervații
Roşca -Buhaiova -Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare
localizate în depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulina). Lacul Roşca, Merhei şi
o îmbinare de ghioluri, mlaştini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete,
stârci, ţigănuşi, lopătari.
Sacalin -Zatoane se intinde în sudul comunei Sfantul Gheorghe pe cca 21.000
de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone
mlăştinoase, ape fluviale şi salmastre, bălţi nisipite, stuf, travesrate de dune paralele. Lacurile
Zatoane, în special, sunt locuri de pasaj, de popas şi de clocit pentru lebedele mut, stârcii albi,
roşii şi galbeni, ţigănuşi, lopătari.
Periteasca -Bisericuţa -Gura Portiţei continuă spre sud rezervaţia precedentă, cu peste
4.000 de hectare. Se individualizează prin grinduri uscate scăldate de apele mării ori ale
lacului Razim, prielnice mai cu seamă existenţei păsărilor de ţărm cu saratura şi celor in pasaj.

10
 Capitolul II-Potențialul turistic antropic

2.1 Edificii religioase

BASILICA DE LA NICULIȚEL(la 15 km de Isaccea) -cea mai veche construcţie
cunoscută până in prezent in ţara noastră; unicat arhitectonic in Europa. Basilica -cripta a fost
construită in timpul impăratului Valens (dupa anul 370 d.Hr.)
MĂNĂSTIREA COCOŞ-(la 8 km -Isaccea şi la 9km nord-est -satul Nifon) -ridicată in
1835 in stil oriental (turcesc), dar cu puternice influenţe din arhitectura romanească. Deţine un
muzeu de artă medievală şi modernă ce include şi colecţii de carți vechi şi icoane.
MĂNĂSTIREA CELIK -DERE (satul Teliţa, comuna Frecăţei, la 22 km de Isaccea)
construită intre anii 1841-1844 de către călugării romani şi ruşi. Păstrează o colecţie de artă
medievală. Langă mănăstire poate fi vazută o raritate in peisajul romanesc: o moară de vant.
MĂNĂSTIREA SAON -Cei veniţi la Saon au ridicat aici din chirpici câteva chilii şi
un Paraclis al Mănăstirii Celic-Dere. Câţiva ani mai târziu Saonul devine mănăstire de sine
stătatoare, monarhii au construit din chirpici şi lemn actuala biserica veche cu hramul
"Intrarea Maicii Domnului în Biserică ", care există şi astăzi, precum şi două corpuri de chilii,
din care a mai ramas numai din rândul Paraclisului. În 1889-1905, schitul a fost distrus de un
incendiu, biserica a scăpat intactă din întreg edificiu.. La 1 septembrie 1909, Episcopul Nifon
a pus temelia bisericii celei noi, cu trei turle, zidită din piatra şi cărămidă, cu hramul
"Acoperământul Maicii Domnului ". Construcţia ei a fost întreruptă din cauza evenimentelor
din timpul primului război mondial, precum şi a cutremurului din 1940, când turlele s-au
prăbuşit. După anul 1956 lucrările de reconstrucţie a turlelor au fost reluate şi s-a executat
pictura bisericească.

11
 2.2 Edificii culturale
Muzeu Deltei Dunării: Tulcea, cuprinde urmatoarele secţii; ştiinţele naturale (ce
înfatisează flora şi fauna Deltei, şi include un acvariu ce prezintă diferite specii de
peşti din Delta Dunării, dar şi exemplare exotice), istorie şi arheologie (cu valoroase
exponate privind trecutul zonei), etnografie şi artă populară, artă plastică (ce include o
colecţie de grafică modernă şi contemporană);
Statuia lui Mircea cel Batran-Tulcea, închinată marelui voievod roman (1386-1418),
care a luptat pentru eliberarea Dobrogei de sub dominaţia otomană. Este sculptat de Ion Jale.

2.3 Etnografie folclor

Cel care întâlneşte cunoaşterea fenomenului etnografic este purtătorul de cultură şi
creatorul acesteia. El este purtătorul costumului popular, al datinilor şi obiceiurilor, el
făureşte obiectele ce intră in randul valorilor de creaţie populară. Gama aspectelor
etnografice care ar trebui să reţină atenţia turistului este vastă: de la structura vastă a aşezării,
tipul de gospodărie, detalii specifice de arhitectură, interioare la uneltele de muncă ale
ocupaţiilor caracteristice locului, la portul popular, obiceiuri şi datini.
Folclorul reflectă puternic evenimentele istorice, astfel cantecul ţăranului roman a fost
oglinda sufletului, a vieţii sale cu bucurii şi tristeţi. In doine el cantă pădurea, dorul, durerea,
mila, nostalgia, speranţa, decepţi, dorinţa de libertate. Colindele sunt tot aşa de vechi ca şi
doinele. Poartă cu ele increderea in fapte bune, in omenia şi ospitalitatea
romanească.Folclorul dispune de o impresionantă mulţime de cantece, colinde, urări din
care reiese filosofia populară asupra existentei. Ele au fost invaţate şi interpretate la sate cu o
seriozitate şi gravitate de ritual (sorcova, pluguşorul, urările de "Anul Nou" şi Crăciun)
Colindele şi toate tradiţiile sărbatorilor, la fel ca şi doinele şi baladele işi au sursele de
inspirţie in meleagurile bănăţene ce excelează pe plan etnografic in ţesături de casă de o
impresionantă varietate sunt doar exemple de cultură populară nascută in diferite părţi ale
ţării.In Delta Dunării -unde satele mai păstrează nu doar obiceiurile lipoveneşti de a găti
borşul pescăresc şi interesantele unelte şi tehnici de pescuit; de la casele mici acoperite cu
stuf.
Cercetarea habitatului din arealul Biosferei Deltei Dunării relevă diferenţa diferitelor
aspecte de civilizaţie tradiţională ţărănească ce se înscriu în coordonatele valorilor de
patrimoniu. Indiferent dacă avem în vedere aspecte ale modului de viaţă sau aspecte ale

12
spiritualităţii, este uşor decodificabil faptul că în definirea caracteristicilor unui ecosistem un
rol important îl are agentul uman. În dialogul sau cu natură, omul a demonstrat marea să
disponibilitate de a se adapta la mediu şi nu întâmplător sintagma "relaţia om -mediu" a
devenit un loc comun.
In prezent porturile tradiționale nu mai sunt prezente in totalitate , sau mai conțin
unele elemente specifice, ele fiind înlocuite de portul orăşenesc, de zi cu zi. Doar în zilele de
sărbătoare sau la biserica, se mai pot întâlni unele elemente ale porturilor tradiţionale, purtate
în special de către bătrâni.
 costumul bărbătesc este reprezentat prin:căciulă: confecţionată din piele de
miel;cămaşă: albă, cu broderie executată cu arnici şi cu mătase, cu
motive geometrice şi florale;chimir: brâu ţesut la război sau confecţionat din
piele, purtat peste cămaşă;iţari: pantaloni confecţionaţi dintr-o stofă albă,
lucrată în casă;bundiţă: cojoc fără mâneci, confecţionat din piele de oaie, bogat
ornamentat cu motive geometrice şi vegetale.
 costumul femeiesc este reprezentat prin:cămaşă: bogat ornamentată, lucrată pe
pânză albă ţesută în casă;poale: ornamentate doar în partea de jos, continuând
modelul cămăşii;barneata: brâu -ţesută în casă, din canva;bundiţă: cojoc fără
mâneci, confecţionat din piele de oaie, bogat ornamentat cu motive geometrice
şi vegetale.

13
 Captolul III-Baza tehnico-materială

3.1.Unități de cazare
Pensiunea Dunărea Veche din mila 23(3 margarete)
 Facilități unitate:
-bar
-foisor in curte
-frigider in unitate

-internet WIFI
-living
-sală de conferințe
-sală de mese
-schimb valutar
 Facilități camere:
-aer condiționa

14
 Complex Turistic Class din Sulina(3 stele)
 Facilități unitate:
-bar
-foisor in curte

-frigider in unitate
-loc amenajat de joacă
-masaj
-piscină
-restaurant
-sală de mese
-spălătorie
-terasă
 Facilități camere:
-aer condiționat
-cameră cu TV
-minibar in cameră
Hotel Plutitor Delta Ways din Crisan (3 stele)
 Facilități unitate:
-bar
-internet WIFI
-terasă
-TV in living
 Facilități camere:

15
 -aer condiționat
-cameră cu TV
-uscător de păr

3.2 Unități de alimentație:

-restaurante, cramă cu specific local, grădină de vară
 Restaurantul Picadilly
Restaurantul "Picadilly" cu specific international si o capacitate de 72 loc este
amplasat la capatul E 87 ( C-ta/Bucuresti -Tulcea), vizavi de magazinul universal al
orasului-Winmarkt (fosta Diana), fiind usor acccesibil tuturor persoanelor care isi
doresc sa serveasca micul dejun, pranzul sau chiar cina.
 RESTAURANT BLACK SEA IN SULINA
Amplasat in centrul orasului ,lângă Primaria Sulinei.,pe locatia unui vechi și
celebru restaurant –terasă -Marea Neagra,care in trecut era cel mai fregventat
local din oraș.Avantajele restaurantului sunt multiple –spațiu
generos,terasă ,bucatarie cu specific pescăresc deltaic din pește marin de apa dulce din
zonă.

16
3.3 Unități de agrement:
Delta Dunării este cea mai tânără regiune a țării noastre și cea mai specataculoasă,
prin întinderile nesfarșite de ape, vegetația bogată și fauna deosebită, prin numărul mare de
specii, dar și prinunicitatea multora dintre ele.
Această regiune merită vizitată pentru a cunoaște imensele sale bogății și pentru
relaxarea trupului și a spiritului. Aici există numeroase posibilități de agrement:
 Excursii cu șalupe și bărci închiriate sau cu hotelul plutitor;
 Pescuit de crap, știucă și somn pe bărci cu motor sau rame;
 Vânătoare;
 Practicarea sporturilor nautice;
 Înot;
 Plajă la Sfântul Gheorghe și Sulina și nu numai;
 Foto-tururi pentru imortalizarea peisajelor și faunei;
Vizitarea diferitelor obiective turistice: pădurea Letea*, pădurea și dunele de la
Caraorman*, canalul Suez, canelul Litcov, lacul Cuibul cu lebede, satul pescăresc ,Mila
23, portul și plaja Sulina, lacul Razelm, localitatea Tudor Vladimirescu și zonei
Sireasa recunoscută pentru frumusețe și sălbăticie, cetatea Histria, coloniile de păsări de la
Nunta și lacul Sinoe.
*Accesul în Pădurea Letea și în Pădurea Caraorman se face numai cu însoțitor (agent
ecolog), la pas și numai pe o rută dinainte stabilită

17
 Capitolul IV-Studiu de caz:Excursie de o zi in Delta Dunării

Traseul este: Tulcea (port) -Braţul Sulina(47km)–Maliuc(10km)-Mila 14(10km)-

Canalul Crişan(2km)-Canalul Caraorman (4km)-Mila 14(8km)-Dunărea Veche (13km)-Mila
23(10km)-Canalul Olguţa(12km) -Lacul Fortuna (2km) -Lacul Aclaneşti(8km)-Canalul
Şontea (6km)-Lacul Nebunu(1km)-Lacul Meşter( 0,5km)-Lacul Lung(0,8km) -Canalul Mila
35 ( 2km)-Braţul Tulcea(14km)-Tulcea (port) (3km).
Acest traseu se efectuează numai pe apă iar distanţele sunt strict orientative şi este
efectuat destul de frecvent deoarece include majoritatea categoriilor de atracţii turistice.
Vaporu se numeste Libertatea, a fost construit ȋn anii ́90 cu scopul de a efectua
vizite tematice ȋn Delta Dunării.
De la Tulcea-port se trece, prin canale mai mici şi lacuri, în braţul Sulina, care este
parcurs prin Maliuc, Mila14 si până dincolo de Crişan, apoi urmează Canalul Caraorman unde
vom întalni mai multe lacuri, se revine din nou la Mila 14 unde apoi, se intră pe Dunărea
Veche atingând aşezarea de la Mila 23. Urmează Canalul Olguţa si Canalul Fortuna, urmate
de alt rand de lacuri pana la Mila 35, iar în sfârşit se ajunge in Braţul Tulcea-Tulcea port.
Această excursie se desfăşoară pe o durată de aproximativ 13 ore cu vaporaşul.
Realizarea traseului.
Plecarea se va efectua la ora 07:00 din Tulcea, vechiul port dunărean, care este aşezat
ca un amfiteatru, înconjurat din trei părţi de înălţimi ce coboară spre Dunăre.
Pe intreg parcursul calatoriei, băuturile alcoolice şi răcoritoare se vor găsi la bordul
navei contra cost.
Prima partea acestui segment de traseu se defăşoară pe braţul Sulina -oraş,
principala localitate de la gurile Dunării, careîn urma adânciri şi corectări unor meandre, este
folosit cu predilecţie pentru navigaţie. În urma acestor lucrări care au avut loc între 1862 şi
1902, lungimea braţului a scăzut de la 93 de km la 64 de km, iar volumul de apa scurs s-a
dublat (18% în prezent), adâncimea minimă fiind de 7 de m, iar cea maximă de 18 de m,
locuinţele pescarilor se înşiruie pe o lungime de circa 7,5 km.
Comuna Maliuc situată pe ostrovul cu acelaşi nume, pe malul stâng al Dunării,
staţiune de cercetări stuficole, expoziţie deştiinte naturale, ş.a. Ostrovul are ca suprafaţă 600ha
si cca.600 de locuitori. Pentru obţinerea unor recolte sporite de stuf s-a pornit o amplă acţiune
de fixare a nisipurilor pe grinduri, de ridicare a unor diguri, de amenajare a unor canale şi

18
platforme tehnologice, pe care, primăvara, stau la adăpost de invazia apelor revărsate,
stocurile de stuf, înainte de a fi tăiate şi transportate la Combinatul de Celuloza si Hârtie din
Brăila.
Pe malul stâng al Milei 14 vedem un obelisc comemorativ care evocă anul inaugurării
canalului (1859). Tot pe acelaşi mal se găseşte şi cabana pentru vânători şi pescari Cherhana
unde se face o oprire de circa 20 minute pentru vizitarea acesteia, taxă de intrare fiind de 10
lei. Apoi urmează restaurantul “Lebăda”, loc unde la fel se va face o pauza de o ora pentru a
se servi tradiţionalul "peşte" al Deltei Dunării, meniul cuprinzand :avat, ştiucă, mamaliguţă si
branză, preţul acestuia din urma fiind de 35 lei.
Se continuă apoi drumul tot pe acest braţ, unde întâlnim aşezarea pescărească Crişan
aflată la 22 km în amonte de Sulina si 48 de km de oraşul Tulcea, numit si "poarta Deltei", pe
braţul de mijloc al Dunării ce se desparte în trei cursuri, el fiind cel mai nou sat şi punct de
plecare spre Mila 23, Caraorman, Lacul Puiu, Lacul Roşu, pădurea Letea şi a celor mai multe
trasee din Delta Dunării. Aici puteţi să vă întâlniţi cu peştii, păsările, oamenii Deltei Dunării,
apele sale limpezi şi nesfârşite, stuf, ş.a. Locuitorii comunei sunt recunoscuţi şi apreciaţi
pentru spiritul lor gospodăresc şi, in acelaşi timp, pentru ospitalitatea lor.
Se ajunge apoi la canalul Caraorman care a fost finalizat la începutul anilor "80 şi
făcea parte dintr-un proiect foarte ambiţios de transformare a Caraormanului într-un centru
economic major pentru Deltă. Se dorea exploatarea pe scară largă a dunelor de nisip din
apropierea satului. Pe un teren nisipos de origine marină s-a dezvoltat o pădure de stejari, al
cărei nume Caraorman înseamnă în etimologia turcă Pădurea Neagră. Stejarii vechi, cu ramuri
impunătoare şi vegetaţia bogată fac o umbra atat de deasa încat există locuri foarte
întunecoase, care au dat numele pădurii (pădurea neagră), unde se găseşte cel mai mare stejar
din Deltă şi care are o vârstă de 400 de ani şi o circumferinţa de 4.00 m.
Urmează apoi trecerea prin Canalul Litcov şi canalul Iacob. Între intersecţia dintre
aceste două canale, malul stâng este mai înalt şi fiind adăpostit de sălcii atrage mulţi turişti
care găsesc aici condiţii bune pentru instalarea corturilor, pescuitul oferind aici o şansă destul
de bună pentru obţinerea unor capturi interesante de peşte.
Unul din cele două canale, Crişan-Caraorman, duce spre cherhanaua Caraorman
şi în continuare în Lacul Puiu şi Lacul Roşu, lacuri mari şi adânci, cu un important potenţial
piscicol, iar canalul dintre ele, aşezat paralel cu direcţia de curgere a Dunării are un curent
puternic, care oxigenează apa şi atrage foarte mulţi peşti. Pe malul lui se găseşte Satul de
Vacanţa Roşu, ajungându-se apoi din nou la Mila 14.

19
 Se continuă apoi pe Dunărea Veche, aceasta din urmă fiind un braţ care se desprinde
dintr-un curs de apă principal şi care se reuneşte cu acesta în aval.
22Mila 23 -sat de lipoveni cu o bucătărie tradiţionala specifică, sat intemeiat în
dreptul milei turceşti 23 pe cursul vechi al Dunării, unde in afară de pescuit se găsesc şi locuri
bune pentru vânat, în timpul pasajelor de toamnă şi de primavară, prezentând interes giştele,
raţele mari, mijlocii şi mici, becaţinele şi lişiţele. Tot aici s-a născut Ivan Patzaichin,
multiplu campion mondial şi olimpic.
Se trece apoi prin Canalul Olguţa. Pe malul lui se observă o varitate de păsări: egrete,
raţe, lişiţe, stârci galbeni, lebede şi ţigănuşi, chiar şi stoluri de pelicani şi lopătari. Vegetaţia
abundă în nuferi albi şi galbeni şi minunate flori de "nu-mă-uita", loc unde se face o pauza de
20 minute pentru a se putea servi pe vaporas o mica gustare pusa la dispozitie de
catre administratorul firmei, meniu alcatuit din: salata de cruditati si carne de rata salbatica,
pretul fiind de 14 lei .
Apoi ne indreptam spre sud pentru a putea intra in Canalul Fortuna, unde se află şi
Lacul Fortuna, unul din cele mai mari lacuri din Deltă, cu o formă aproape circulară, cu
maluri încărcate de vegetaţie, lebede, corcodei, lişiţe şi pelicani.
Dupa terminarea acestui mare lac al Deltei Dunării întâlnim Lacul Băclaneşti care
atrage cele mai mari colonii de pelicani din această zonă datorită bogăţiei lui în peşte. Aici se
pune la dispoziţia pescarilor amatori, timp de 25 minute, ustensile de pescuit (normale) şi vor
avea ocazia cu puţin noroc să se delecteze de senzaţia firului întins pe canalele din
imprejurimi. Ustensilele de pescuit şi momeala/pers. costând 8 lei, iar captura prinsa se va
taxa in funcţie de cantitatea şi specia peştelui.
Canalul Şontea este unul colector şi, spre deosebire de majoritatea celorlalte gîrle şi
canale, are sens de scurgere dinspre est spre vest. Tot acest canal strabate o întinsa zonă
stuficolă iar în lungul malurilor apa este acoperită de o bogată vegetaţie.
Lacul Nebunu ( 115 ha ): Lacul este situat in complexul de lacuri Sontea -Fortuna şi
este o zonă protejată de mică întindere. Motivul pentru care a fost pusă sub regim de protecţie
este acela că asigură condiţii optime de reproducere pentru speciile de peşti caracteristice
pentru astfel de lacuri de mică întindere şi cu adâncime redusă şi de asemenea asigură conditii
de cuibărit în lunile de vară pentru diferite specii de raţe sau de alte păsări de apă.
Întâlnim apoi Lacul Meşter şi Lacul Nebunu unde aveţi posibilitatea de a filma şi fotografia
diversitatea păsărilor, vestitelor lebede şi a peisajelor din împrejurimile lacurilor.
Dupa traversarea lacurilor de mai sus menţionate se ajunge la Mila 35. În apropriere
de acest punct se deschide Canalul mila 35, care uneşte braţele Tulcea şi Chilia, iar pe acestea

20
din urmă se ajunge la Chilia Veche. Nu se mai face nici un fel de oprire până la punctul de
debarcare in Tulcea-port, trecându-se mai întâi pe brațul Tulcea, braț care se desparte în alte
doua brațe,Sulina și Sfantul Gheorghe.
Sosirea are loc la ora 20:00.

21
 Analiza de preț

Total transport/persoană : Tulcea-Brațul Sulina- Măliuc- Mila 14- Canalul Crișan-

Canalul Caraorman-Mila 14- Dunărea Veche- Mila 23-Canalul Olguța-Lacul Fortuna-Lacul
Aclanești- Canalul Șontea- Lacul Nebunu- Lacul Mester-Lacul Lung-Canalul Mila 35-Brațul
Tulcea-Tulcea Port: 120 RON
Total alimentație/persoană: 50 RON
Total obiective turistice/persoană: 10 RON

Prețul include:
 Excursia cu Vaporul
 Permisul de acces turistic in Rezervația Biosferei Delta Dunării
 Închirierea ustensilelor pentru pescuit

Preț persoană: 210 RON

22
 Capitolul V-Concluzii

Părerea mea este că în prezent economia turismului este în plinǎ dezvoltare iar
promovarea zonelor turistice din România este implicit.
Aceastǎ lucrare aş putea spune că este una din economia turismului, este o lucrare în
care promovează o zonǎ turisticǎ, în care se vinde propriu-zis un produs.
Activitatea de promovare turisticǎ se poate desfaşura şi pe plan naţional sau
internaţional. Toate acţiunile promoţionaleurmeazǎ o serie de paşi sau etape menite sǎ-l
conducǎ pe turist în procesul de luare a deciziei de cumpǎrare. Înlǎnţuirea acestor
etape formeazǎ ceea ce se numeşte un model comunicaţional. Conform acestui model,
mesajul trebuie mai întâi sǎ atragǎ atenţiapotenţialului client, apoi sǎ-i stârneascǎ interesul
pentru produsul promovat şi dorinţa de a-l achiziţiona. După părerea mea pot spune că
aceastǎ dorinţǎ trebuie sǎ fie suficient de puternicǎ pentru a-l determina pe client sǎ acţioneze
în modul care îi este indicat în mesaj (sa meargǎ la agenţia de voiaj, sǎ telefoneze pentru a
solicita o broşurǎ sau pentru a rezerva loc la un hotel etc.). În general, un mesaj promoţional
eficient conţine un astfel de îndemn la acţiune.
Dacă în aceastǎ ultimǎ etapǎ turistul este satisfacut, existǎ şanse mari de a repeta
cumpǎrarea (de a reveni la o destinatie, de a sta la acelasi hotel, de a merge din nou intr-o
excursie organizatǎ de acelaşi turoperator etc.)
Una din caracteristicile principale ale industriei turistice este ponderea relativ scǎzută a
promovǎrii prin mijloacele de informare în masǎ (TV, radio, presǎ); în schimb, o importanţǎ
deosebit de mare o au materiale promoţionale tipǎrite (broşuri, pliante, cataloage,afişe,etc.).
Promovarea se poate face prin urmǎtoarele mijloace de comunicare:
-publicitatea;
-publicitatea directǎ;
-promovarea vânzarilor;
-relaţiile publice-vânzarea personalǎ.
Obiectivul general al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este acela de a proteja şi
conserva ecosistemele deltaice şi, cu precădere, de a păstra unele zone strict protejate pentru
conservarea nealternată a naturii de aici, şi de aceea apare ca necesară (ca si alte domenii
economice din delta), şi elaborarea unei strategii de dezvoltare a turismului în limitele de
suport al naturii deltaice, dar şi ale comunitaţilor locale, adică de dezvoltare a ecosistemului,
respectiv al unui turism durabil.

23
BIBLIOGRAFIE

1. Ioan Cosmescu, Economia turismului, Editura Alma 2002

2. Danescu Grigore, “Dicționarul geografic ,statistic și istoric al județului
Tulcea”,București, 1896
3. Glăvan Vasile Curs de dezvoltare durabilă in turism
4. Glăvan Vasile, “Flora Deltei Dunării.Cormophyta”,Editura Ceres, București, 1994
5. Miclea Ion, Delta Dunării, Editura Sport-Turism, București, 1983
6. Rădulescu Adrian “Istoria Dobrogei”, Ed. Ex Ponto, Constanța,1998
7. Romanescu Gheorghe ,”Geneza și evoluția Deltei Dunării”, București, 1998
8. Analele Științifice ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării,
Tulcea, 1993-2002, Editura Tehnica București
9. Manual tehnician în turism clasa a XI, Editura Didactică, București 2006

SITOGRAFIE

http://giconet.blogspot.com/2008/05/apel-pentru-salvarea-deltei-dunrii.html
http://www.deltadunarii.info.ro/turistic/touristic.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/
http://www.caraorman.ro/
http://www.delta-dunarii.ro/

24