ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Turism

Lucrare de licenţă

Coordonator ştiinţific:

Absolvent:
........

T U L C E A

~ 2008 ~
 CUPRINS:

INTRODUCERE

CAPITOLUL I - Aspecte generale

1. Aşezarea geografică a Grindului Letea

2. Ipoteze asupra genezei Grindului Letea
3. Favorabilitatea/Restrictivitatea aşezării geografice din punct de vedere turistic
4. Microrelieful Grindului Letea
5. Factorii genetici generali şi locali ai climei
6. Profil topoclimatic pe Grindul Letea
7. Vegetaţia Grindului Letea
8. Fauna Grindului Letea
9. Aşezările rurale de pe Grindul Letea
10. Analiza situaţiei socio-economice actuale
10.1 Structura demografică
10.2 Viaţa religioasă
10.3 Forţa de muncă
10.4 Fondul de locuinţe
10.5. Structuri de producţie
10.6. Agricultura
10.7. Pescuitul şi piscicultura
10.8. Resursele forestiere
11. Infrastructura tehnică
11.1. Posibilităţi de comunicare
11.2. Dotări edilitare
12. Infrastructura socială.
12.1. Învăţământul
12.2. Ocrotirea sănătăţii
12.3. Cultura şi arta

CAPITOLUL II - Potenţialul turistic

2.1. Potenţialul turistic natural
2.1.1. Potenţialul morfo-turistic
2.1.2. Potenţialul turistic hidrografic
2.1.3. Potenţialul climato-turistic
2.1.4. Potenţialul turistic al vegetaţiei
2.1.5. Potenţialul turistic al faunei
2.1.6. Potenţialul ştiinţific al faunei
2.2. Potenţialul turistic al ariilor protejate; Potenţialul turistic al peisajelor
grindului Letea
2.2.1. Potenţialul turistic antropic. Potenţialul turistic cultural, istoric şi religios
2.2.2. Potenţialul turistic al aşezărilor umane
2 . 2 . 3 . Potenţialul turistic etnografic şi folkloric
2.2.4. Gastronomia tradiţională

CAPITOLUL III – Situaţia infrastructurii şi a fluxului turistic

3.1 Infrastructura turistică

3.1.1 Baza materială turistică
3.1.2. Căi şi mijloace de transport turistic
3.1.2.1. Transportul naval
3.1.2.2. Transportul terestru
3.2 Forme de turism specifice
3.2.1. Motivaţiile alegerii unui produs turistic
3.2.2. Turismul de cunoaştere
3.2.2.1. Traseul nr.1 Letea - C.A. Rosetti ( C.A. Rosetti -Letea )
3.2.2.2. Traseul nr. 2 Letea - Cardon (C.A . Rosetti -Cardon )
3.2.2.3. Traseul nr. 3 Letea - Periprava (C.A. Rosetti - Periprava)
3.2.3. Turismul de odihnă
3.2.4. Turismul itinerant
3.2.5. Turismul sportiv
3.2.5.1. Turismul nautic
3.2.5.2. Pescuit sportiv
3.2.5.3. Vânătoare sportivă
3.2.6. Turismul tehnico- ştiinţific
 3.2.7. Turismul rural
3.2.8. Alte forme de turism
3.2.9. Reguli de desfăşurare a turismului pe Grindul Letea
3.3. Fluxuri turistice pe Grindul Letea
3.3.1. Dimensiunea fluxului turistic
3.3.2. Repartiţia microfluxurilor turistice
3.3.3. Structura fluxului turistic
3.4. Turismul în prezent şi în viitorul apropiat
3.4.1. Valorificarea resurselor turistice ale grindului Letea
3.4.2. Impactul turismului asupra mediului
3.4.3. Tendinţele turismului pe grindul Letea

CONCLUZIE
Bibliografie selectivă:
Anexe
 Introducere

Considerat unanim ca fiind unul dintre cele mai complexe grinduri din Delta
Dunării, Grindul Letea a reprezentat obiectul cercetărilor geologice, geofizice,
morfohidrologice, climatice, biogeografice şi socio-umane a numeroase specialiăţi.
Însă aceste cercetări au fost efectuate în cadrul unor încercări de
organizare – sistematizare a Deltei Dunării, astfel încât nu există un studiu tip
monografie a Grindului Letea.
Scopul acestei lucrări cu aspecte turistice este de a prezenta
interacţiunea dintre cadrul geografic natural şi factorul uman local rezultând un potenţial
turistic deosebit de complex, pe de o parte, şi interacţiunea dintre acest potenţial
(natural şi antropic) şi factorul uman nelocal rezultând fluxuri turistice diversificate
ca structură, dimensiune şi tendinţă, pe de altă parte.
Astfel cele trei direcţii principale abordate sunt: potenţialul turistic al
Grindului Letea, fluxurile turistice ce apar pe acest grind şi formele de turism generate.
Potenţialul turistic al Grindului Letea este generat de cadrul natural în
totalitatea aspectelor sale (relief, hidrografie, climă, vegetaţie şi faună) şi de
factorul uman local cu aspecte etnografice, istorice, religioase dar şi socio-economice.
Fluxurile turistice sunt generate de potenţialul turistic al Grindului Letea şi
sunt direct proporţionate cu gradul de valorificare ale acestui potenţial. Tendinţa generală
este aceea de creştere şi diversificare a microfluxurilor turistice pe fondul dezvoltării
infrastructurii.
Formele de turism de pe Grindul Letea sunt complexe, fiind generate de
cadrul natural şi uman şi de preferinţele turiştilor. Avem astfel: turism de cunoaştere, turism
ştiinţific, turism sportiv (sporturi nautice, vânătoare şi pescuit sportiv), turism religios,
turism de tip foto-safari, etc.
Pentru aplicaţia practică am relizat o anchetă socială, insistând mai ales
asupra bazei de cazare a localnicilor. Deşi există un flux turistic relativ bine reprezentat
numeric, încă nu există o bază de cazare privată organizată. Puţinele pensiuni
funcţionează în circuit închis sau au o clientelă exclusivistă.

CAPITOLUL I - Aspecte generale

 Grindul Letea este un grind fluvio-maritim situat în nord-estul Deltei
Dunării, între Braţul Chilia şi Sulina, la 18 Km nord de oraşul Sulina, fiind format
din îngemănarea mai multor grinduri alungite, separate prin zatoane.

1. Aşezarea geografică a Grindului Letea

Limitele Grindului Letea sunt: la Nord: Braţul Chilia, la Sud : Grindul
Răducu, la Est : Gârla Mostiştea, la Vest: Gârla Sulimanca1.

2. Ipoteze asupra genezei Grindului Letea

În formarea deltei fluvio-
maritime, deci şi a Grindului Letea, se
desprind două puncte de vedere: unul care
admite că acest sector s-a format ca urmare a
aportului de aluviuni dunărene la gura
braţelor, sub forma deltelor secundare şi a
cordoanelor litorale dintre ele, deci o
înaintare în spaţiul marin (delta de
ingresiune)2, susţinut de majoritatea
cercetătorilor, şi al doilea prin care se susţine
că delta înaintează ca urmare a regresiunii nivelului mării (G. Valsan, 1934)3.
Istoricul formării Grindului Letea se poate împărţi în două etape distincte:
 Etapa predeltaică - se caracterizează printr-o alternare a fazelor de
submersiune şi emersiune a teritoriului ca urmare a evoluţiei climatului în Pleistocen.
Acestei etape îi aparţin depozitele loessoide existente în substratul Grindului Letea.
 Etapa deltaică - a început atunci când Dunărea a ajuns la limita
actuală a Pontului Euxin şi depunea materialele transpotate în acest spaţiu marin4.

3. Favorabilitatea/Restrictivitatea aşezării geografice din punct de

vedere turistic

1
***Atlasul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Institutul de cercetare şi proiectare Delta Dunării, Tulcea,
1996, p. 7.
2
C. Brătescu, Delta Dunării - Geneza şi evoluţia sa morfologică şi cronografică, Buletinul Societăţii
Regale Române de Geografie Tom XLI, Bucureşti, 1923, p. 32.
3
Gh. L Barca, Ameliorarea integrală a Insulei Letea (Delta Dunării), Monitorul oficial şi imprimeriile
statului Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1948, p. 12.
4
Ibidem, p. 18.
 Analizând aşezarea geografică a Grindului Letea, se poate spune că
este extrem de favorabilă dezvoltării unui turism itinerant. Apropierea de Braţul Chilia
permite un acces direct al turiştilor, cu ajutorul “Pasagerului” (vapor pentru călători).
Pe de altă parte, acest grind este uşor de vizitat şi dinspre Braţul
Sulina, prin reţeaua de canale şi gârle, cu ajutorul şalupelor sau bărcilor cu motor. Şi
dacă mai adăugăm faptul că Dunărea este navigabilă din dreptul localităţii
Regensburg. Favorabilitatea acestei aşezări geografice este şi mai evidentă.
Dar tot din aceasta aşezare decurg şi elementele restrictive ale unui turism
de masă. În primul rând distanţa mare de oraşul Tulcea (103 Km) şi durata mare a
călătoriei cu “Pasagerul”, inexistenţa unei căi de legătură tererestre ce ar scurta mult
durata şi costul călătoriei.
Alte dezavantaje legate de aşezarea geografică ar fi neracordarea la
reţeaua de apă potabilă şi canalizare, inexistenţa unor instalaţii sanitare moderne, servicii
slab calitativ şi cantitativ realizate, deci imposibilitatea unor investiţii substanţiale 5.

4. Microrelieful Grindului Letea

Grindul Letea are o origine marină dovedită de compoziţia mineralogică
(nisip cuarţos predominant de 0,1 - 0,5 mm amestecat cu numeroase cochilii şi
fragmente de cochilii calcaroase) cât şi de orientarea lui transversală pe braţul Chilia.
Din suprafaţa de 10337,19 ha, numai 40 % este inundabilă, atunci când
apele sunt foarte mari6. În această categorie sunt incluse japşele.
Suprafaţa neinundabilă cuprinde: dune mobile cu înălţimi de până la
13 m, dune semimobile, acoperite cu vegetaţie rară de semipustiu şi stepă, terenuri
stabilizate, folosite agricol sau acoperite de vegetaţie forestieră.
În partea central-vestică apar îngrămădiri de nisip în dune ce ating 10 -
13 m. Regula de dispunere este următoarea: formele majore din complexul acesta au, în
general, direcţia Nord-Sud cu o uşoară deviere spre Sud Vest. Din această linie de dune, pe
care se situează cotele cele mai înalte, se desprind oblic şi la cote mai mici linii
secundare, scurte, cu direcţia Vest Sud-Vest 7.
Nisipurile mobile şi semimobile ocupă o suprafaţă de 4 060,87 ha. Cele din
partea sudică au fost în mare parte stabilizate antropic.

5
***Sinteza lucrărilor de cercetare ORIZONT 2000, Institutul de cercetare şi proiectare Delta Dunării, Tulcea,
2000, p. 4.
6
Ionescu Liliana, teză de doctorat: Toponimie dobrogeana - Structuri analitice, Universitatea Ovidius
Constanţa - Facultatea de Litere, Constanţa, 2002, p. 20.
7
P. Coteţ, Geomorfologia României, Editura Tehnică, Bucureşti, 1973, p. 56.
 5. Factorii genetici generali şi locali ai climei
Factorii genetici generali ai climei sunt: circulaţia generală a atmosferei şi
radiaţia solară8. Circulaţia generală a atmosferei este cea zonală, de Vest în cea mai mare
parte a anului, care determină advecţia aerului marin umed. Răcirile masive din timpul
iernii se datorează invaziilor de aer continental care aparţin periferiei sudice a
Anticiclonului Est-Mediteranean sau advecţiei arctice în cadrul circulaţiei de unde lungi.
Ciclonii mediteraneeni care intră în Marea Neagră au o evoluţie particulară, de cele mai
multe ori retrograzi, determinând precipitaţii abundente şi vânt tare din direcţia Est-Nord-
Est.
Radiaţia solară globală insumează annual 132,5 Kcal/ cm2 .9
Factorii genetici locali determină complexitatea suprafeţei active:
suprafeţe întinse de ape şi vegetaţie palustră, cordoane marine constituite din nisip cu
grade variate de acoperire cu vegetaţie lemnoasă sau ierboasă.

6. Profil topoclimatic pe Grindul Letea(vezi tabel 1)

Cercetările expediţionare efectuate vara, în condiţii de timp senin şi
linişte pe Grindul Letea au pus în evidenţă alte două topoclimate: topoclimatul de
pădure şi topoclimatul de dune uşor fixate de vegetaţia erbacee.
Observaţiile comparative efectuate în cele două topoclimate evidenţiază
contraste termice frapante chiar în cursul zilei10.
Din cauza solului umed şi al stratului erbaceu din interiorul pădurii. Cât şi
datorită coronamentului şi lianelor din pădure care creează umbra şi reţin radiaţia solară la
limita ei superioară, regimul termic în pădure se caracterizează printr-un orizont de
inversiune termică în imediata apropiere a solului (0 - 20 cm), la amiază, iar deasupra, în
spaţiul aferent trunchiurilor arborilor şi arboretului, prin izoternii.
Comparativ cu topoclimatul de pădure, cu temperaturi moderate (21-22
°C) în tot spaţiul microclimatic şi cu inversiuni termice şi izotermii, în topoclimatul
dunelor uşor fixate de vegetaţia erbacee, insolaţia puternică determină încălzirea mare a
nisipului până la 52 °C la sol (fiind de peste două ori mai mare ca în pădure) şi până la
peste 24 °C în aer la 2 m.
Formarea norilor Cumulus, sub influenţa convecţiei termice în timpul orelor
de amiază, ecranează temporar Soarele, fapt ce determină variaţii sensibile ale

8
C. A. Banu, L. Rudescu, Delta Dunării, Editura ştiintifică, Bucureşti, 1965, p. 32.
9
P. Coteţ, op. cit. , p. 71.
10
***Sinteza lucrărilor de cercetare si executare în trimestrul IV, 1997, faza a IV-a, Institutul de cercetare
şi proiectare Delta Dunării, Tulcea, 1997, p .18.
temperaturii în ambele topoclimate11.
În timpul orelor de maximă insolaţie, umezeala relativă a aerului scade cu
până la 45% în topoclimatul de dune şi până la 68% în cel de pădure.

7. Vegetaţia Grindului Letea

Cercetările recente au dus la identificarea pe Grindul Letea a unui număr de
566 specii de cormofite spontane. Din punct de vedere ecologic numai 26% dintre specii
sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile, higromezofile), restul fiind mezofile,
xerofile, eurifile, halofile, psamofile 12 .
Vegetaţia submersă are, în cele mai multe cazuri, rădăcinile înfipte în mâl,
suprafaţa apei fiind străbătută de organele florale. Exemple: brădişul (Măriophăllum
verticillatum), cosorul (Ceratophăllum submersum), broscăriţa (Potamogeton), sârmuliţa
(Vallisneria spiralis), ciuma apelor (Elodea canadensis).
Vegetaţia plutitoare este
fie fixată, de exemplu: nufărul alb
(Nămphaea alba), nufărul galben
(Nuphar luteum), ciulini (Trapa
natans), limba broaştei (Alisma
plantago aquatica), săgeata apei
(Sagittaria sagittifolia), rizac
(Stratiotis aloides), fie nefixată
precum: lintiţa (Lemna trisulca),
peştişoara (Salvinia natans), iarba broaştei (Hădrocharis-morsus ranae), mătasea broaştei
(Spirogyra).
Vegetaţia emersă este reprezentată de: stuf (Pharagmites communis),
p a p u r ă (Tăpha latifolia şi Tăpha angustifolia), pipirig (Scirpus).13
Plaurul este o formaţiune specifică stufăriilor masive, fiind un strat gros de 1 - 1,6 m,
format dintr-o împletitură de rizomi de stuf şi de rădăcini ale altor plante acvatice în amestec cu resturi
organice şi sol. În evoluţia sa se disting trei etape: plaurul plutitor, plaurul în curs de fixare şi plaurul
colmatat.
Pe plaur se pot întâlni nu mai puţin de 20 plante, aşezate într-o anumită
ordine, la marginea apei: săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), feriga de apă

11
Ibidem, p. 20.
12
M. Gogu - Bogdan, teză de doctorat: Ecologia populaţilor de cormoran mare (Phalacrocorax
carbo sinensis , Shaw & Nodd, 1801) din Delta Dunării, Constanţa, 2001, p. 23.
13
P. Neacşu, Ecologie şi protecţia mediului, Universitatea din Bucureşti -Facultatea de Biologie, Bucureşti,
1986, p. 32.
(Nephrodium thelăleris), măcrişul de apă (Rumex hădrolapathum), p a p u r ă (Tăpha
angustifolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) şi buzduganul (Sparganium ramosum)etc.
Vegetaţia halofilă – În porţiunile joase depresionare, dar în general
lipsite de apă permanentă, dintre Letea - C.A. Rosetti - Cardon apare o vegetaţie de
sărături.
Vegetaţia psamofilă (de dune) – Succesiunea vegetaţiei de la baza dunei
până pe vârful acesteia este următoarea: la baza dunelor: pipirig (Schoenolectus
lacustris), răchitan (Lithrum salicaria); pe pante: rogoz de nisip (Carez colchica),
scara sălbatică (Secale sălvestrls); pe partea superioară a dunei: “flora arenarie”: orzul
de nisip (Elăinus sabrdosrrs), volbura de nisip (Comvohvuhrs persicus), zârna (Solanum
retroflexum), vanilia salbatică (Heliotropium currassavium), cârcelul (Ephedra
distachăa).
Pădurile de pe Grindul Letea au fost studiate de V. Leandru, fiind grupate
în 9 tipuri: şleao-plopişul de hasmac; şleaul de hasmac; stejăretul amestecat de hasmac;
două tipuri de frăsinete de hasmac; trei tipuri de rărişti de hasmac; plopişul de hasmac,
cu P o p u l u s alba şi specia hibridogenă Populus canescens.14
La Nord-Estul unei linii ce ar uni localităţile Periprava şi Letea, se află
Pădurea Letea, declarată monument al naturii.

8. Fauna Grindului Letea

Pe Grindul Letea s-au inventariat: 521 specii de insecte din care 15 specii
de himenoptere descoperite aici, 14 specii de peşti, 5 specii de amfibieni, 4 specii de
reptile, 113 specii de păsări, 6 specii de mamifere.
Entomofauna este una dintre cele mai variate din ţară, cuprinzând specii
rare sau vulnerabile. De exemplu, fluturele nocturn (Rhaparioides metelkana), considerat
o raritate a faunei din Europa. 15
Dintre reptile se remarcă subendemitele: Lacerta agilis euxinica(şopârla
de câmp) şi Eremias arguta deserti (şopârla de nisip), dar şi specii vulnerabile precum
Coronella austriaca austriaca (şarpele de alun) si Vipera ursinii renardi (Vipera de
stepă).
Ihtiofauna este dominată de ciprinide: crap (Căprinus carpio), roşioară
(Scardinus erăthrophthalmus), plătică (Abramis brama), cosacul (Abramis sapa), babuşca
(Rutilus carpathorossicus), carasul (Carassius auratus gibelia) etc.

14
Ibidem, p. 19.
15
I. Gh. Petrescu, Delta Dunării Aspecte-Resurse, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1975, p. 46.
 Mamiferele sunt reprezentate de : vidra (Lutra lutra), misteţul (Sus scrofa),
pisica sălbatică (Felix silvestris), vulpea ( Vulpes vulpes), iepurele (Lepus europaeus),
bizamul (Ondathra zibethica), câinele-enot (Năctereus procănoides), capriorul
(Capreolus capreolus), colonizat în Pădurea Letea în anii 1960.16
Din punct de vedere fenologic,
speciile de păsări de importanţă faunistică şi
cinegetică se împart în următoarele categorii: specii
sedentare: fazanul (Phasianus colchicus), codalbul
(Haliaetus albicilla), ghionoaia neagră
(Dendrocopus martius), etc.; specii migratoare:
pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) şi creţ
(Pelecamrs crispus), egreta mică (Egretta garzetta) şi mare (Egretta alba),etc.; oaspeţi de
iarnă: fundacul polar (Gavia arctica), fundacul cu gât roşu (Gavia stellata), raţa pitică
(Anas crecca), etc.; specii de pasaj: raţa fluierătoare (Anas penelope), cocorul (Gras
grus), fluierarul cu picioare verzi (Tringa nebularia), etc.; specii accidentale: corcodelul
urecheat (Podiceps auritus), fundacul glacier (Gavia immer), raţa mandarin (Aix
galericulata), etc.; specii de invazie: găinuşa de stepă (Syrohaptes paradoxus),
mătăsarul (Bombicilla garrulus), lăcustarul (Pastor roseus), etc.17

9. Aşezările rurale de pe Grindul Letea

Primele atestări arheologice privind locuirea Grindului Letea datează
de la sfârşitul primei epoci a fierului (sec.VI-V î.Hr.), locuire care continuă şi în a doua
epocă a fierului. Mult mai numeroase sunt descoperirile epocii medievale timpurii (sec.
VIII-X). Astfel de descoperiri s-au făcut pe Grindul Letea în punctele “Grădina lui
Omer” şi “Săliştea lui Trişcă”, pe teritoriul comunei C.A. Rosetti în punctul
“Săliştea lui Cârlan”, în satul Periprava în punctual “Capul Ghiolului Nebunu” şi în satul
Cardon în punctele “Săliştea Târla Popii” şi “Târla Roşie”.
Un rol important în persistenţa elementului românesc l-a avut
fenomenul de transhumanţă, legat de practicarea creştetii oilor, atestată de denumiri
româneşti ca: Săliştea lui Cârlan, Târla Roşie. 18
Toate localităţile componente ale comunei C.A. Rosetti sunt vechi şi au
fost întemeiate de populaţii care s-au aşezat venind din zone diferite, întemeind

16
Ibidem, p. 33.
17
Ibidem, p. 35.
18
Bomifaciu S., Docsanescu N., Vasiliu – Ciotoiu Ioana, România Ghid turistic, Editura pentru turism,
Bucureşti , 1974, p. 26.
iniţial colectivităţi în care locuitorii aparţineau unei singure etnii.
Localităţile C.A. Rosetti şi Cardon au fost întemeiate de români,
majoritatea crescători de animale, proveniţi din Ardeal şi Moldova, satele Periprava şi
Sfiştofca de ruşi-lipoveni, veniţi din Valcov, iar satul Letea de către ucrainienii din
Zaporoje (Vestul Ucrainei). 19
Cu timpul populaţia s-a amestecat, însă şi astăzi, în fiecare sat,
predominantă este populaţia de naţionalitatea ce a întemeiat satul.
Indiferent de etnie cât şi de organizarea administrativă, au fost perioade
când actualele sate Letea, Sfiştofca şi Periprava, ca şi actualul sediu de comună : C.A.
Rosetti, aveau fiecare statutul de comună.
Comuna C.A. Rosetti include Satul C.A. Rosetti - reşedinţă de comună
şi centrul serviciilor sociale şi satele: Cardon, la 8 km distanţa de satul de reşedinţă, Letea
- la 4 km distanţă, Periprava - ultima aşezare umană de pe Braţul Chilia, situată la 14 km
distanţă de satul de reşedinţă şi Sfiştofca, la 2 km distanţă.
Comuna este una dintre cele mai izolate aşezări umane din
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Cu excepţia satului C.A. Rosetti, toate celelalte
4 au legătură cu un curs de apă: Letea cu Canalul Magearu, Periprava cu Braţul
Chilia, iar Sfiştofca şi Cardon cu Canalul Cardon.
Legătura dintre sate este terestră, cu drumuri construite pe diguri de
protecţie. În prezent se amenajează un drum modernizat între Cardon - C.A. Rosetti.

10. Analiza situaţiei socio-economice actuale

10.1 Structura demografică
În anul 2001, populaţia din cele 5 localităţi ce compun comuna C.A.
Rosetti se cifra la 1207 locuitori. Din totalul populaţiei femeile sunt majoritare
reprezentând 52.9% în timp ce bărbaţii: 37,1%.20
Densitatea actuală a populaţiei raportată la suprafaţa teritoriului
administrativ este de 4,5 loc/km2 şi raportată la suprafaţa de uscat de 6,2 loc/km2.
Structura etnică a populaţiei evidenţiază că ponderea cea mai mare
o au românii, apoi ucrainienii, ruşii-lipoveni şi 1,7 % sunt alte naţionalităţi în care
predomină bulgarii.21
10.2 Viaţa religioasă
Convieţuirea diferitelor etnii a determinat ca alături de cultul creştin-
19
Ibidem, p. 40.
20
***Sinteza lucrărilor de cercetare ORIZONT…,op. cit., p . 21.
21
I. Gh. Petrescu, op. cit., p. 44.
ortodox să coexiste în această zonă alte două culte: cultul creştin de rit vechi,
reprezentat de ruşii-lipoveni, şi cultul ortodox de rit vechi, reprezentat de ucrainieni.22
10.3 Forţa de muncă
Din totalul populaţiei forţa de muncă activă reprezintă numai 29,1 %,
consecinţă a structurii nefavorabile a populaţiei pe grupe de vârstă. În mod normal forţa
de muncă trebuie să reprezinte 60 % din totalul populaţiei unei colectivităţi.23
Dintre localităţile din deltă, comuna C.A. Rosetti are una din cele mai
nefavorabile situaţii privind resursele de forţe de muncă.
10.4 Fondul de locuinţe(tabelul nr. 2)
Pe total în comună există un număr de 541 gospodării, revenind în medie
2,2 persoane pe gospodărie. (anul 2005)24
Fondul de locuinţe existent în fiecare localitate asigură necesităţile
populaţiei, existând chiar spaţiu excedentar.
Locuinţele sunt însă mai modeste, majoritatea fiind construite din paiantă
(fond de lemn, stuf şi pământ) şi acoperite cu stuf, având anexe specifice gospodăriilor
ţărăneşti: bucătărie de vară, magazii, grajduri.
Satele sunt electrificate, însă nu toate locuinţele sunt racordate.
Apa de băut se asigură din fântâni, pentru alte nevoi din canalele
existente în apropierea localităţilor, exceptie C.A. Rosetti unde apa se asigură numai din
fântâni.
10.5. Structuri de producţie
Situaţia economică a comunei este slabă, societăţile economice cu
activităţi agricole sau piscicole încetându-şi practic activităţile, la fel ca şi transportul de
pasageri pe relaţia Sfiştofca - Sulina.
10.6. Agricultura
Comuna dispune de 5827 ha teren agricol din care 725 ha teren
arabil. Ca structură de propietate 43,76 % este proprietate de stat, 49,44 %
cooperaţie obştească administrată de primărie şi 6,8 % proprietate privată.25
Producţiile ce se obţin sunt însă foarte mici, datorită influenţei mai multor
factori ca: fertilitatea slabă a terenurilor, lipsa posibilităţilor de irigare şi fertilizare, lipsa
utilajelor, nerespectarea tehnologiilor de cultură.
22
Floreşti V. Dumitrache, Mitropolia Munteniei şi Dobrogei. Eparhii, manastiri şi schituri, Editura Saeculum
I.O., Bucureşti, 2002, p. 76.
23
Echim A., Condiţia populaţiei din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Editura Lex, Bucureşti, 1995, p.
54.
24
***Ghid al activităţii cinegetice din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Editura Cynegis, Bucureşti,
2005, p. 13.
25
Ibidem, p. 21.
 Creşterea animalelor constituie una din principalele preocupări ale
locuitorilor comunei, practic nefiind gospodărie care să nu crească animale, cu destinaţia
producţiei pentru autoconsum şi mai puţin pentru valorificare.
10.7. Pescuitul şi piscicultura
Amenajarea piscicolă “Popina”, cea mai mare ca suprafaţă din deltă, ca şi o
parte din braţe şi lacuri sunt administrate de societatea comercială “Piscicola” Sulina.
Activitatea în amenajare este practic întreruptă, în prezent fiind utilizată o suprafaţă ce
reprezintă sub 5 % din total.
10.8. Resursele forestiere
Pădurile ce ocupă o suprafaţă relativ mică, sunt fie zone strict protejate
sau păduri de protecţie, aşa că nu reprezintă o alternativă în ocuparea forţei de muncă,
deoarece personalul încadrat se ocupă doar cu paza acestor suprafeţe.26

11. Infrastructura tehnică

11.1. Posibilităţi de comunicare
Transportul regulat de pasageri se asigură din două în două zile prin portal
Periprava de către Navrom. Transportul de la sate la Periprava (25 km), de la Letea la
C.A. Rosetti se face cu un tractor cu remorcă. De regulă deplasarea de la C.A Rosetri la
Tulcea durează între 8-12 ore.
În interiorul satelor şi între acestea, drumurile sunt de pământ-nisip, în
comună necesitându-se străzi modernizate.
11.2. Dotări edilitare( tabelul 3)
Toate satele sunt electrificate, însă în fiecare sat există gospodării care nu
sunt racordate. Alte dotări în prezent nu există.
Există în construcţie sistemul de alimentare cu apă potabilă, care va
asigura apa pentru C.A. Rosetti, Sfiştofca, Letea.27

12. Infrastructura socială.

12.1. Învăţământul
În C.A. Rosetti funcţionează o şcoală generală (clasele I-VIII) şi o
grădiniţă iar în Letea şi Periprava sunt şcoli cu clasele I-IV. Şcolile deşi vechi, dispun de
spaţiu necesar procesului de învăţământ şi bine întreţinute. Problema este însă existenţa
unor cadre didactice calificate.

26
***Pădurea şi noi, Regia Naţională a Pădurilor România, p. 44.;
27
L. Seceleanu, Geografia fizică a României, Editura Venus, Bucureşti, 2005, p. 32.
 12.2. Ocrotirea sănătăţii
La centrul de comună există dispensar, cu un medic şi două cadre
medii. La sate punctele sanitare sunt practic desfiinţate. Dotarea dispensarului este
necorespunzătoare, situaţia fiind critică din acest punct de vedere, dacă luăm în
consideraţie izolarea locuitorilor şi accesul foarte greu.
12.3. Cultura şi arta
La centrul de comună există Cămin cultural cu bibliotecă, întreţinut
necorespunzător din lipsă de fonduri. Activităţile culturale sunt sporadice iar fondul de
carte din bibliotecă este vechi.
 CAPITOLUL II - Potenţialul turistic

Potenţialul turistic al acestei zone este unul extrem de mare, asta în

condiţiile în care ar fi implementat un program de dezvoltare a infrastructurii.
Realizarea acestui lucru nu este departe fiind deja demarate demersurile pentru
acest lucru.

2.1. Potenţialul turistic natural

Analizând Grindul Letea se poate trage o primă concluzie: nu se poate
delimita mecanic de reţeaua hidrografică sau de vegetaţie. Aici există o împletire
organică, o complementaritate a acestor elemente, cu rezultate spectaculoase.
Marea calitate a acestui grind este diversitatea extremă a peisajelor într-un
spaţiu relativ restrâns.

2.1.1. Potenţialul morfo-turistic

Din punct de vedere turistic, impotante sunt 2 forme de relief: dunele şi
microdepresiunile ( j a p ş e ş i sărături), fiecare aducând elemente originale în peisaj.
Dunele de pe Grindul Letea se prezintă sub forme semimobile sau fixate,
cu deplasări de câţiva cm pe an, fiind pe cale de stabilizare naturală şi antropică. Se poate
observa în general o reducere a suprafeţei nisipurilor mobile şi semimobile, prin instalarea
vegetaţiei ierboase sau forestiere28.
Japşele şi sărăturile sunt forme de microrelief depresionare, care atrag turiştii
prin ineditul lor, dar şi prin biodiversitate. Peisajul este invadat de sărăturică (Salicornia
canina), constituind pajişti colorate într-un roşu sumbru – roşu Pompeian. În japşe
vieţuiesc peste 200 de specii de păsări protejate prin convenţii internaţionale (Convenţia
de la Berna, Convenţia de la Bonn), unele dintre acestea fiind extrem de rare în Europa şi
în lume.29
Relieful, prin resursele sale turistice, stimulează fenomenul turistic mai
ales a următoarelor forme: turismul de cunoaştere, turismul tehnico-ştiinţific, turismul
itinerant, aranjamentele foto-safari.

28
P. Neacşu, op. cit. , p. 55.
29
Ibidem, p. 57.
 2.1.2. Potenţialul turistic hidrografic
Lacurile deltaice se încadrează în categoria lacurilor de luncă propriu-zise
atât prin geneza cuvetelor, cât şi în privinţa caracteristicilor morfobatimetrice şi
hidrologice. Ele sunt propice pentru pescuit şi vânătoare sportivă, pentru desfăşurarea unor
sporturi nautice, pentru agrement în general. Cele mai mari sunt incluse în diferite trasee
turistice : Matiţa, Merhei.
Braţele Dunării, canalele şi gârlele sunt importante din punct de vedere
turistic din două considerente. În primul rând ele asigură circulaţia turiştilor în areale mai
mult sau mai puţin accesibile, scurtând uneori drumul. În al doilea rând, ele însele
reprezintă obiective turistice datorită naturii sălbatice pe care o străbat. Canalele şi gârlele
constituie un sistem dens prin care se realizează o circulaţie locală în toate direcţiile, ele
făcând legătura între diferite puncte pescăreşti, localităţi sau lacuri.30
Mlaştinile eutrofe existente în vecinătatea Grindului Letea aduc o variaţie a
peisajului general prin: excesul de umiditate, diversitate a florei şi a faunei, intervenţia
omului aproape nesesizabilă.
Vegetaţia este formată din arbori de talie mai mică dar şi p a p u r ă (Tăpha
latifolia), stuf (Pharagmites communis) etc. Acvifauna este reprezentată de numeroase
specii, dintre care: greluşelul de stuf (Locustella luscinoides), lăcarul de mlaştină
(Acrocephalus palustris).31

2.1.3. Potenţialul climato-turistic

Grindul Letea se găseşte într-o zonă de interferenţă a traseelor de
deplasare a maselor de aer, care se formează deasupra Oceanului Atlantic, Mării
Mediterane şi continentului Euro-asiatic. Caracterul continental al climei devine mai
puţin predominant, fiind influenţat favorabil de apele mării din vecinătate şi de
abundenţa lacurilor şi bălţilor.
Turismul este favorizat de acest climat temperat continental, cu pregnante
influenţe marine. Activitatea turistică îşi găseşte condiţii optime aproximativ 6 luni pe an
(mai - octombrie), perioadă caracterizată prin temperatura medie de 22°C printr-un număr
mic de zile ploioase, nebulozitate redusă, durată mare de strălucire a Soarelui.
Presiunea atmosferică variază în jurul a 760 mm coloană de mercur.
Vânturile prezintă următoarea frecvenţă: cele din Nord şi Nord-Est (25,6%)din Nord-
Vest(19,7%) şi Sud-Vest (19,2%), Sud (12,6%) şi Sud-Est (6,7%) având o frecvenţă mai
30
E. Panighiant, Delta Dunării şi complexul lagunar Razelm- ghid turistic, Editura Sport - Turism,
Bucureşti, 1982, p. 38.
31
Idem, Delta Dunării, Meridiane, Bucureşti, 1967, p. 33.
redusă.32
Temperatura medie anuală a aerului este caracterizată de izoterma de 11 °C
şi desemnează un regim termic mai moderat.
Precipitaţiile atmosferice au un caracter continental. Cea mai mare cantitate
(65%) se înregistrează în timpul verii. Media multianulă a precipitaţiilor căzute pe Grindul
Letea este de 400 mm. Umezeala aerului este ridicată ca urmare a suprafeţelor cu apă şi
mlaştini, a bazinului marin din apropiere. Media anuală a umezelii relative este de 80-84
%. Tensiunea vaporilor de apă are tot timpul anului valori destul de ridicate, cu valori
minime ale umezelii în ianuarie-februarie (5 mb) şi valori maxime în iulie-august. 33
Nebulozitatea are o medie anuală sub 5 zecimi. Ceaţa are o frecvenţă
redusă. Vara fenomenul se înregistrează foarte rar. Maximul producerii fenomenului se
înregistrează iarna, în decembrie datorită valorii mari a umidităţii relative.
Pe Grindul Letea se manifestă bioclimatul excitant - solicitant (asemănător
cu cel de pe litoral), caracterizat printr-un grad de însorire ridicat (până la 2400 ore/an),
nebulozitate redusă, temperaturi medii anuale de 11 °C34, precipitaţii reduse. Pentru
adaptarea organismului în faţa stresului climatic (cutanat, pulmonar sau termic) se
declanşează mecanismul de autoapărare, prin termoreglare. Se pierd astfel lichide din
organism şi se determină o stimulare a sistemului nervos central şi vegetativ, a funcţiilor
endocrine şi creşterea metabolismului ionului de Calciu.
Indicele climato-turistic prezintă valori minime iarna, când durata de
strălucire a Soarelui şi temperatura medie a aerului sunt reduse iar durata precipitaţiilor
(ninsori) se poate extinde foarte mult. Situaţia inversă apare vara, când durata de
strălucire a Soarelui şi temperatura medie a aerului sunt semnificativ ridicate iar durata
precipitaţiilor este redusă.

2.1.4. Potenţialul turistic al vegetaţiei

Grindul Letea aduce o notă specifică generând un micromozaic de
vegetaţie. Vegetaţia forestieră a hasmacurilor cu nota caracteristică dată de
abundenţa lianelor, precum şi vegetaţia psamofil-arenicolă de pe dunele de nisip dintre
hasmacuri, comunităţile halofile cât şi pajiştile, cu asociaţii de graminee,
completează complexul de vegetaţie unic în felul său care nu îşi găseşte analog în
nici o parte a Europei. 35

32
***Studii şi comunicări de ştiinţele naturii I, Muzeul Delta Dunării, Tulcea, 1962, p. 11.
33
Ibidem, p. 14.
34
Ibidem, p. 18.
35
***Pădurea şi…,op. cit., p. 29.
 Urmând drumul canalelor observi pretutindeni “stufurile sau stuhurile”
alcătuite din trestie (genul Phragtmites) în proporţie de 80% şi papură (genul Tăpha) în
proporţie de 20%.
Nu poate trece neadmirată asociaţia Nupharteum, alcătuită din plante
acvatice: nufărul alb (Nyphaea alba), nufărul galben (Nuphar luteum). În jurul nuferilor
se găseşte deseori plutiţa sau plutnicioara (Limnanthemum nămphoides), cu frunze
asemănătoare nufărului dar mai mici şi flori aurii.
Începând din fundul unei depresiuni dintre dune spre vârful dunelor
succesiunea spaţială a vegetaăţiei este următoarea: balta cu anini şi frasini, plopişuri cu
stejari şi frasini; stejareţe de Quercus robur şi Quercus pedunculiflora cu sau fără
frasin; rarişti cu plopi, stejari, frasini; pajişti psamofil-arenarii cu Carex colchica şi
Festuca vaginata; comunităţi de Elymus sabulosus.36
Pe soluri salinizate şi soloncecuri marine, în microdepresiuni, vegetează
specii precum: Salicornia patula, Juncus marinus, Plantago cornuti.
Acest tip de vegetaţie aduce o notă discordantă prin monotonia cromatică
pe care o redă, apărând întinse pajişti în culori sombre: roşu, violet, verde-albăstrui,
rezultatul este un peisaj impresionant, ce concurează cu peisajul pajiştilor ce cuprind
plante xerofite.
Pădurea Letea
Pădurea apare sub forma unor benzi late de 10-250 m, orientate în direcţia
Nord-Vest Sud-Est, numite hasmacuri, termen de origine turcească.
Nota caracteristică a pădurilor de hasmacuri este abundentă lianelor şi a
florei higro-mezofile.
Trebuie precizat faptul că pădurea Letea devine un adevărat magnet turistic
când, la începutul lunii mai, este organizată o chermeză la care participă localnicii din
comuna C.A. Rosetti dar şi turiştii ce au venit pe ruta Sulina. 37
Plantele aflate pe lista roşie a R.B.D.D
Grindul Letea adăposteşte o serie de plante rare, vulnerabile sau în
pericol iminent, ce prezintă un interes ştiinţific deosebit favorizând dezvoltarea
turismului de cunoaştere şi a celui tehnico-ştiinţific.
Pe acest grind vegetează numeroase subenedemite (specii răspândite într-o
regiune geografică restransă, ce depăşeşte graniţa României): Urtica Kiovienis, Arenaria
rigida, Dianthus giganteus, Minuartia setaceea, Corispermum canescens, Astragalus

36
J. Botond Kiss, Cartea Deltei, Fundaţia Aves, 1997, p. 61.
37
***Pădurea şi…,op. cit., p. 43.
cornutus, Euphorbia leptocaula, Erăsimum odoratum, Hesperis tristis, Sărenia cana,
Verbascum chaixii, Achillea inundata.38
Există şi plante cu condiţii speciale de practicare a comerţului cu acestea
precum: orhideele: Orchis coriophora fragrans (ploşniţoasă), Orchis morio (untul vacii);
Platanthera bifolia (stupiniţă) Anacamptis păramidalis, Cephalantera longifobia,
Euphorbia paralias.39
Alte plante sunt fie insuficient cunoscute, fie potenţial dispărute, altele au
statutul indecis sau prezenţa lor nu este sigură pe acest grind.

2.1.5. Potenţialul turistic al faunei

Fauna Grindului Letea interesează din trei puncte de vedere, fiecare
generând o anumită formă de turism: estetic, ştiinţific şi cinegetic. Formele de turism
rezulatate sunt: turismul itinerant, turismul tehnico-ştiinţific şi respectiv vânătoarea şi
pescuitul sportiv. Orice turist care vine să viziteze Grindul Letea are printre motivaţiile
sale şi observarea păsărilor, într-o lume sălbatică ce îşi urmează cursul după vechi legi
ale naturii.
Avifauna atrage întodeauna turistul prin frumuseţea speciilor sale, prin
fragilitatea şi naturaleţea sa. În categoria păsărilor estetice intră aşa-numitele
“monumente albe”, specii rare şi ocrotite prin lege precum: lopătarul, egreta mare, egreta
mică,lebăda mută, lebăda cântătoare, babiţele, pelicanul comun, etc.
Nu departe de Grindul Letea se află una din cele mai mari colonii de pelicani
din Europa în arealul Rezervaţiei Letea-Roşca-Matiţa.40
În pădurea de pe Grindul Letea cuibăresc 64 de specii tipice avifaunei,
pădurilor nemorale (silvii, mierle, ciocănitori, măcaleandru, piţigoi, gaia bună, acvila
pitică, vulturul pescar).
Zăvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, piţigoi, cinteze, la care
se adaugă în timpul cuibăritului: raţe, cormorani şi stârci.
Pe pajiştele stepice, nisipoase sunt specifice: potârnichea, prepeliţa,
ciocârliile, pasărea ogorului (Burchinus oedicnemus).41
În arealele acvatice trăieşte acvifauna acvatică, ce se grupează în 5
tipuri ecologice principale: specii strâns legate de apă, stricte stenotope (cufundari,

38
***Lista Roşie a speciilor de plante şi animale din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării - editată de
Fundaţia Aves, 2000, p. 22.
39
Ibidem, p. 15.
40
***Sinteza lucrărilor de cercetare executate în trimestrul III, 1992, Institutul de cercetare şi proiectare
Delta Dunării, Tulcea, 1992, p. 41.
41
Lect. P. Vasiliu, note de curs: Gazdă şi ghid în Delta Dunării, m.m.s., p. 7.
corcodei, pelicani, cormorani), specii de stufării (toate paseriformele acvatice),
specii de ţărmuri (stârci, lopătari, ţigănuşi), specii de pajişti hidrofile cu vegetaţie bogată
continuate cu stufării (ralide), specii de ţărmuri marine (unele laride).

2.1.6. Potenţialul ştiinţific al faunei

Grindul Letea adăposteşte o faună rară sau vulnerabilă, ce necesită
zone speciale de conservare. Oamenii de ştiinţă (zoologi, ornitologi) se deplasează
permanent în anumite areale pentru a observa starea conservativă a speciilor.42
În acest sens au fost construite turnuri de observaţie în diferite puncte de
pe grind. Astfel se generează un turism ştiinţific, destul de modest dacă luăm în calcul
numărul turiştilor.
Anumite specii din fauna Grindului Letea prezintă un interes cinegetic,
atrăgând un puternic flux turistic. Vânătorii şi pescarii sportivi sunt fie de origine straină, fie
sunt români.
Fauna piscicolă cuprinde specii valoroase precum: crapul, ştiuca, şalăul,
somnul, roşioara, dar şi specia nouă adusa din Extremul Orient - sângerul
(Hypophtalmichtys molitrix). Pescuitul se poate organiza în diverse puncte: în lacuri,
canale, chiar şenalul Dunării.43
Vânatul cu păr sau cu pene reprezintă un obiectiv de mare interes cinegetic.44

2.2. Potenţialul turistic al ariilor protejate; Potenţialul turistic

al peisajelor grindului Letea

Constituirea în 1991 a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cu autonomie

proprie şi prin sprijinul finaciar al multor organizaţii internaţionale, a făcut ca turismul să
aibă alt statut şi să fie încurajat cel în sistem organizat, care valorifică mai bine
infrastructura turistică existentă şi reduce cel mai mult formele de poluare ce pot apare în
cazul turismului individual, mai greu de controlat.
Grindul Letea este una din cele mai interesante medii naturale din România.
Terenul nisipos este denivelat, dunele golaşe, de înălţime apreciabilă, alternând cu ariile
depresionare, inundate primăvara, şi pâlcurile de pădure care au dat naştere pădurii Letea.45
42
Melinda Cândea, G. Erdeli, Tamara Simion, România- Potenţial turistic şi turism, Editura Universităţii
din Bucureşti, Bucureşti, 2000, p. 57.
43
Ibidem, p. 63.
44
Ibidem, p. 71.
45
Lector V. Munteanu, note de curs: Curs de educaţie ecologică, m.m.s, p. 15.
 Peisajul de grind marin înalt este foarte variat: păduri de silvostepă marină,
grinduri cu dune înalte, întinsurile sărăturate.
Peisajul ariilor depresionare este reprezentat de suprafeţele lacustre,
invadate sau nu de vegetaţie hidrofilă, mlaştini eutrofe, regiunile de baltă şi plaur, canalele
şi japsele ce înconjoară grindul.
Pe o suprafaţă relativ restrânsă întâlnim tablouri atât de diferite: dune cu
aspect de deşert, păduri cu aspect tropical şi întinse suprafeţe acvatice.

2.2.1. Potenţialul turistic antropic. Potenţialul turistic cultural, istoric

şi religios

Grindul Letea poate interesa şi din punct de vedere arheologic, mai

ales pentru specialişti, dar şi pentru turiştii dornici de cunoaştere a trecutului.
Despre prezenţa omului pe acest grind, încă de la sfârşitul primei epoci a
fierului (secolele VI-V î.Hr.), ne vorbesc descoperirile arheologice în diferite puncte:
"Grădina lui Omer", "Târla Roşie", "Grădina lui Roman", "Târla Popii", locuri unde
s-au descoperit mănuşi de amforă romană, zgură şi cioburi. Aceste descoperiri atestă
continuitatea prezenţei omeneşti în zona gurilor Dunării şi încadrarea acesteia în aria
culturală carpato-danubiană. 46
Prin cercetări de suprafaţă s-au descoperit la capătul sudic al ghiolului
Nebunu, de lângă Periprava , materiale arheologice ce atestă existenţa unei aşezări
omeneşti din epoca feudală (secolele XIII - XIX), mai precis cetatea genoveză
Licostomo, de unde venea şi denumirea gurii de vărsare a Dunării în mare: Gura
Licostomo (Gura Lupului).
Un alt obiect de patrimoniu este de vânt din capătul satului C.A. Rosetti,
ultimul reprezentant al morilor de vânt din Delta Dunării. Acum ea nu mai funcţionează şi a
rămas ca muzeu în aer liber.47
Potenţialul turistic religios este reliefat de Schitul Buna Vestire, în
apropiere de Cardon. Acesta este un schit cu obşte de călugări, având hramul "Buna
Vestire" (25 martie), moment de mare concentrare turistică. 48

2.2.2. Potenţialul turistic al aşezărilor umane

Pe grindul Letea, în afară de Periprava, de la nord, există încă patru

46
M. Niţu, Turismul în Delta Dunării, Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1982, p. 21.
47
Ibidem, p. 31.
48
Ibidem, p. 49.
localităţi: Letea, la sud-vest, C.A. Rosetti şi Sfiştofca, la mijlocul grindului şi Cardon (satul
cel mai mic), la sud-est.
Periprava (23 km de Chilia Veche şi 103 km de Tulcea) este staţia
"terminus" a navigaţiei fluviatile de pasageri. Acest sat este un punct pescăresc şi
vânătoresc. Apropierea de ghiolul Nebunu de la sud-est îi oferă condiţii de staţiune
balneară. Pe malul lacului a fost amenajat un camping.
Letea este un sat clădit pe o plajă nisipoasă şi pare nu de mult părăsit de
talazurile mării. În sat s-a născut pictorul Stavru Tarasov (1883-1961), ce a realizat
multe picturi ce surprind peisajele din Delta Dunării: "Pe malul Dunării", "Peisaj din
deltă", "Lipoveanca".49 Casele acestui sat sunt mici şi răsfirate. Toamna, satul Letea
devine o bază vânătorească pentru sitari.
C.A. Rosetti este satul reşedinţă de comună, având centralizate
principalele servicii. Înainte de 1878 se numea Satu Nou (Satanova), iar în timpul
administraţiei turceşti: Zeni - Koă.50
În apropiere de localitatea Sfiştofca se află unul dintre cele mai mari
heleştee din lume: Popina, astăzi în stare de functionare de 5%. Această regiune a
reprezentat până acum cateva decenii un golf marin, numit Baba Hasan.
Cardon este cel mai mic sat de pe grindul Letea. Casele sunt rare, risipite
pe grinduri. Este un cătun, situat destul de aproape de Letea şi Sfiştovca, precum şi de
Sulina.

2 . 2 . 3 . Potenţialul turistic etnografic şi folcloric

Arhitectura, de la colibele pescăreşti, cherhanale şi până la clădirile

propriu-zise destinate locuirii, lasă să se descifreze dragostea pentru frumos şi
îmbinarea acesteia cu utilul.
Este frecventă tehnica ridicării locuinţei cu pereţi din stuf lipit în
mănunchiuri verticale între stâlpi de stejar sau salcâm şi şipci orizontale.
Sunt frecvente casele învelite cu stuf, în 2, 3 sau 4 ape ale acoperişului.
Unele sunt învelite "nemţeşte" cu stuf mărunt, retezat şi bătut pe toată suprafaţa
acoperişului. Cele învelite "ruseşte", au stuf cu tulpina groasă şi lungă cât panta
acoperişului.51
49
I. Gheorghe, l. Moran, Gligor Stan, N. Ruscali, Judetele patriei - Tulcea Monografie, Editura Sport -
Turism, Bucureşti, 1980, p. 82.
50
D. Ghinea, Enciclopedia geografică a României, ediţia a III-a, revăzută şi adăugită, Editura Geografică,
Bucureşti, 2002, p. 45.
51
Gh. Romanescu, Delta Dunării. Studiu monografic, Editura Corson, Iaşi, 1996, p. 66.
 La capătul satului C.A. Rosetti se
află singura "moară de vânt" rămasă în picioare
pe teritoriul deltei. Aceasta face parte din
categoria morilor mari cu două perechi de
pietre, numite şi mori cu etaj, având interiorul
impîrţit în două nivele. Cel inferior era folosit ca
spaţiu de depozitare, iar în cel superior se
aflau instalaţii de măcinat. Astăzi se păstrează clădirea propriu – zisă şi bârna de
la baza sa. Dacă la sfârşitul secolului al XIX-lea existau şase astfel de mori numai pe
teritoriul administrativ al Satului Non (fosta denumire a satului actual C.A. Rosetti), în
prezent mai există doar această moară (la sud-est de C.A. Rosetti), fiind considerată
obiect muzeal în aer liber.
Din multitudinea de ocupaţii ale localnicilor, un interes deosebit îl
reprezintă construirea bărcilor, mijloace de transport indispensabile. Există diferite tipuri
de bărci.
Nu mai puţină importanţă o au şi alte activităţi ale localnicilor precum:
tăiatul stufului, căratul lemnelor, învelirea caselor cu stuf, păstoritul, grădinăritul,
pescuitul, confecţionarea sculelor de pescuit sau prepararea peştelui.
Trebuie precizat că pescuitul şi uneltele de pescuit reprezintă un aspect local
extrem de atractiv, atât pentru localnici cât şi pentru turişti.
Obiceiurile populaţiei rurale constituie un element de mare atractivitate
pentru turiştii dornici de cunoaşterea unei lumi ancestrale. Obiceiurile formează în
totalitatea lor un mecanism atractiv al vieţii sociale, un mecanism creator şi păstrător de
ordine, un mecanism creator de cultură.52
Un element atrăgător din punct de vedere turistic îl reprezintă portul popular
al sătenilor. Trebuie precizat că astăzi acest costum popular este purtat îndeosebi de
populaţia vârstnică sau la sărbători.53
Există unele diferenţieri ale costumelor populare, în funcţie de etnie, sex şi
vărstă.
2.2.4. Gastronomia tradiţională

Gastronomia este poate cel mai important element etnografic atrăgător de

turişti. Aceasta este relativ dtversificată însă un rol esenţial îl joacă preparatele din

52
Ibidem, p. 68,
53
Lect. P. Vasiliu, op. cit., p. 8.
peşte: borşul de peşte, plachia, malasolca (cartofi fierţi, peşte carat şi mujdei), proţapul,
saramura. Turistul este atras de modul specific de preparare, de ingredientele naturale,
gustul unic şi aroma îmbietoare a mâncării din peşte.54

CAPITOLUL III – Situaţia infrastructurii şi a fluxului turistic

3.1 Infrastructura turistică

3.1.1 Baza materială turistică

Deşi potenţialul turistic natural este imens, baza materială de cazare a
turiştilor este slab dezvoltată. Principala cauză este inexistenţa unei reţele de apă potabilă
şi de canalizare, cu urmările şi efectele pe care le atrage.
Totuşi cazarea turiştilor se poate realiza şi la localnici, care deşi nu pot
oferi un confort ridicat reuşesc să perceapă preţuri acceptabile. Posibilităţile unor servicii
( masă, plimbări cu barca, procurarea de peşte ) completează această carenţă , mai ales
pentru turiştii străini care găsesc foarte atrăgător un sejur de câteva zile într-un cadru
turistic patriarhal.55
În acest sens este necesară cunoaşterea fondului de locuinţe din comuna
C.A. Rosetti şi facilităţile existente în aceste sate.
Cazarea turiştilor mai poate fi realizată în „pensiunea” din C.A. Rosetti , ce
aparţine unei asociaţii de ecoturism rural. Condiţiile existente sunt bune, turistul
dispunând de apă curentă, asigurată de un hidrofor. Pensiunea este completă asigurând
cazarea şi toate mesele. Transportul se realizează cu ajutorul unui tractor cu remorcă,
fiind parcurse diverse trasee extrem de pitoreşti.
În Periprava funcţionează o societate de turism în circuit închis, din
Câmpina S.C. Metal EURO EST.56 Pe malul ghiolului Nebunu a fost amenajat un

54
M. Niţu, op. cit., p. 48.
55
Ibidem, p. 50.
56
Ionica, Spaţiul Dunărean fluvio-maritim. Studiu de geografie umană şi economică, Editura N. Ergo,
Galaţi, 2004, p. 92.
camping ce cuprinde 5 căsuţe acoperite cu stuf, dotate cu aer condiţionat. Clienţii
principali sunt oameni înstăriţi, români şi străini.
La „Grind", loc unde a fiinţat o închisoare în perioada comunismului, au
fost construite 10 casuţe rustice pentru cazarea turiştilor pasionaţi de pescuit.
Pot fi folosite ca locuri de cazare şi cantoanele construite de A.R.B.D.D.
pentru supravegherea ecologică, respectiv cantoanele de informare.57
Reţeaua unităţilor de alimentaţie este legată funcţional de baza de cazare,
fiind puţin diversificată. în fiecare sat există magazine alimentare, dar marfa este puţin
diversificată şi destul de scumpă.
Gazdele turiştilor se ocupă inclusiv de masa acestora, putând fi gătite
diverse sortimente de peşte, dar şi grătare, mititei, în funcţie de preferinţele clientului.
O importanţă deosebită o prezintă cherhanaua de la Periprava care,
în cazul programelor speciale, organizate pentru turişti, poate constitui locul în care se
servesc tradiţionale mâncăruri pescăreşti.
Baza de agrement cuprinde, principal: barcă cu rame, hidrobiciclete,
şalupe rapide, diverse ambarcaţiuni pentru practicarea sporturilor nautice.58

3.1.2. Căi şi mijloace de transport turistic

3.1.2.1. Transportul naval

Pentru a ajunge pe grindul Letea, fie pe ruta Chilia, fie pe ruta Sulina,
este necesară utilizarea unui mijloc de transport naval.
Din punct de vedere turistic, acest tip de transport se distinge printr-o
rigiditate de factură naturală, asigurând un agrement doar în vecinătatea arterelor
hidrografice.
Totuşi, transporturile navale se evidenţiază prin: capacitatea mare a
mijloacelor de transport, costul relativ redus în raport cu alte mijloace, moditate.
În acest sens se utilizează întreaga rută hidrografică existentă: braţele
Dunării, gârlele, lacurile dar şi canalele executate prin dragaj.
Transportul pe Dunăre al pasagerilor, inclusiv al turiştilor, este asigurat
de nave clasice, cu o viteză de deplasare medie de 15 km/h în apă fără curent şi o
capacitate medie de 300 locuri, sau de nave rapide, cu o viteză de 60 km/h şi capacitate de

57
E. Vespereanu, Mediul înconjurător - ocrotirea şi conservarea lui, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1981, p. 42.
58
Melinda Cândea, Florina Bran, Spaţiul geografic românesc (organizare, amenajare, dezvoltare durabilă),
Editura Economică, Bucureşti, 2001,p. 62.
64 locuri. Recent a fost introdus catamaranul o categorie intermediară între „pasager" şi
„rapidă".59
Cursele de pasageri au orare fixe, schimbându-se după sezon. În sezonul
turistic pe lângă intensificarea călătoriilor cu „pasagerul" sunt introduse şi „rapidele" sau
„catamaranele".
Pasagerii ce folosesc aceste mijloace de transport se împart în două grupe
distincte:
 călători în interes de serviciu sau turişti care staţionează câteva zile
pe grindul Letea, la care primează interesul ca durata deplasării la punctul de destinaţie să
fie cât mai scurtă şi care folosesc în general navele rapide;
 călători localnici care vin şi pleacă la şi de la Tulcea, având de
vehiculat un volum relativ mare de bagaje, pentru transportul cărora sunt necesare vase
cu capacitate mare.60
În ceea ce priveşte gradul de utilizare a mijloacelor de transport
fluvial , numărul maxim de calători se înregistrează în iunie-august (50% din numărul
total de călători ).
Un factor al evoluţiei fluviului care influenţează navigaţia şi turismul este
îngheţul Dunării, care se produce în condiţii excepţionale şi prezintă 3 momente
caracteristice:
 formarea şi curgerea sloiurilor;
 îngheţarea apelor şi masarea lor într-o crustă groasă, constituind
embaclul;
 dezgheţul, cu pornirea din nou a sloiurilor, adică debaclul.61
Circulaţia pe canale prezintă o importanţă deosebită, orice sector devenind
accesibil. După dimensiuni ele se clasifică în:
• canale cu lăţimi de minim 15 m şi adâncimi la ape scăzute de cel putin
2 m, corespunzătoare pescajului vaselor mijlocii (remorchere, hidrobuze, pontoane
remorcate): Dunărea Veche;
 canale cu lăţimi de maxim 15 m şi adâncimi de 1,2 - 1,5 m la ape
scăzute, accesibile pentru şalupe cu putere medie şi remorchere mici până la 75 CP:
Cardon, Magearu, Sulimanca;

59
***Sinteza lucrărilor de cercetare executate în trimestrul III, 1998, Institutul de cercetare si
proiectare Delta Dunării, Tulcea, 1998, p. 4
60
Ibidem, p. 5.
61
Ibidem, p. 6.
  canale şi gârle înguste, puternic colmatate şi invadate de vegetaţie
acvatică, accesibile numai pentru bărci.62
Lacurile, în special cele de importanţă turistică, sunt suficient de adânci
pentru a permite navigaţia. Spre sfârşitul verii şi începutul toamnei, în lacuri se dezvoltă o
puternică vegetaţie de plauri, care îngreunează cuculalia.

3.1.2.2. Transportul terestru

La nivelul comunei C.A. Rosetti există un total de 53 km de
drumuri comunale, din care 49,7 km drum de pământ.63
Între Periprava (de la nord) şi Letea (în sudul grindului) există 3 drumuri.
Primul, care este drumul principal de circa 14 km , uneşte localităţile de la vestul
pădurii Letea, 7 km trecând direct prin nisip iar la 7km pe lângă pădure. Celelalte 2
drumuri au o importanţă redusă. Unul trece prin mijlocul pădurii iar altul pe la estul ei,
urmând marginea bălţii.
Un rol important din punct de vedere turistic îl are drumul C.A. Rosetti -
Sulina, cu pod peste canalul Cardon, deoarece leagă grindul Letea de oraşul Sulina
asigurând accesul direct al turiştilor. Acest drum este realizat în proporţie de 85%, aprobat
prin HG 895/1995 şi finanţat de MTCT.64 În ultimii ani s-au reabilitat prin pietruire 14 km
drum comunal.
Mijloacele de transport sunt reprezentate de: tractoare cu remorcă, maşini,
motociclete dar şi şarete trase de cai.

3.2 Forme de turism specifice

Particularităţile cadrului natural şi antropic al grindului Letea au generat
forme de turism specifice. Elementele de atracţie turistică generează motivaţii
diverse pentru toate categoriile de turişti, favorizând practicarea diferitelor forme de
turism.

3.2.1. Motivaţiile alegerii unui produs turistic

Conform lui Ost Krippendorf există 20 de motivaţii pentru alegerea unui
produs turistic: atracţia peisajului, calitatea mesei, atmosfera generală (populaţia,
renumele regiunii, curăţenia), curiozitatea regiunii, calitatea climatului în legătură cu

62
Ibidem.
63
***Sinteza lucrărilor de cercetare ORIZONT 2000, op. cit., p. 28.
64
***Proiect pilot de implementare a ecoturismului rural în zona C.A. Rosetti- Raport Anual, Institutul
de cercetare şi proiectare Delta Dunării, Tulcea, 1999, p. 7.
sănătatea, odihnă şi destindere, itinerar, condiţii de cazare, preţ avantajos, probleme
de limbă, contacte de simpatie cu populaţia locală, atracţii culturale, starea
drumurilor, distracţii de zi / noapte, sosire şi recepţie, folclor local, posibilităţi de
practicare a activităţilor sportive, pregătirea călătoriei şi formalităţile, posibilitate de
cumpărături, alte pasiuni sau atracţii.65
Principalele motivaţii turistice ce generează importante fluxuri turistice pe
grindul Letea sunt:
 cunoaşterea unui cadru natural original cu caracter de unicat în lume;
 petrecerea unor sejururi prelungite în acest media de viaţă;
 practicarea vânatului şi a pescuitului sportiv, în limitele legale.66

3.2.2. Turismul de cunoaştere

Turismul de cunoaştere reprezintă forma principală practicată, derivând
ponderea principală în fluxul turistic. Vizitatorii caută să cunoască într-un timp scurt
frumuseţile naturale, locurile şi oamenii, istoria şi obiceiurile.
În acest sens sunt organizate excursii scurte cu durata de 1-2 zile sau mai
multe cu turişti români şi străini.
În cadrul proiectului „Proiect Pilot de Implementare a Ecoturismului
Rural în Zona C.A. Rosetti , R.B.D.D., România „ , finanţat de Fondul Global pentru
Natură (GEF)/Banca Mondială în 1999, s-a stabilit realizarea a 3 poteci de
vizitare/invăţare (trasee turistice ) pe grindul Letea. 67
Criteriile care au stat la baza alegerii acestor trasee au fost:
 lungimea relativ redusă;
 pot fi parcurse atât cu piciorul cât şi tractorul;
 cuprind habitate variate ( zone umede, păduri, stepe);
 numărul mare de păsări ce pot fi observate, specii cu valoare
deosebită.68
Cele trei poteci de vizitare /invăţare sunt:
1. Letea - C.A. Rosetti ( C.A. Rosetti - Letea )
2. Letea - Cardon ( C.A. Rosetti - Cardon )

65
Melinda Cândea, op. cit., p. 56.
66
C. Păltineanu, Aspecte de metodica privind cercetarea în climatologie şi hidrologie, Ovidius
University Press, Constanţa, 2002, p. 71.
67
***Proiect pilot de implementare.., op. cit., p. 21.
68
Lector Ana Maria Cazacu, note de curs: Conceptele fundamentele ale marketingului turistic, m.m.s, p.
4.
 3. Letea - Periprava ( C.A. Rosetti - Periprava )

3.2.2.1. Traseul nr.1 Letea - C.A. Rosetti (C.A. Rosetti –Letea) 69

 Obiectiv principal: vizitarea zonei umede existente de ambele părţi
ale digului dintre Letea - C.A. Rosetti;
 Lungime : 3-4 km (dus - întors);
 Durata de parcurgere (pe jos) dus - întors - staţionările: 2-3 ore;
 Perioada de vizitare: mai- iunie, septembrie – octombrie;
 Perioada optimă din zi de parcurgere a potecii: primele ore ale
dimineţii (610 ) sau orele 17-20.
Acest traseu poate fi parcurs pe digul ce protejează localităţile Letea , C.A.
Rosetti şi Sfiştofca împotriva inundaţiilor. Traseul permite observarea, pe o distanţă relativ
scurtă, a unor habitate variate (nisipuri, vegetaţie stepică, japşe şi sărături) în care este
prezent un număr mare de specii de plante şi animale caracteristice. Înălţimea digului (2-3
m) asigură o vedere bună asupra zonei de nisipuri semifixate ce mărgineşte satul Letea.
Zona de nisipuri
Pe nisipuri apar şi se dezvoltă plante rezistente la uscăciune, care fixează
parţial dunele de nisip. Astfel, suprafeţele întinse de lumânărică (Verbascum
densiflorum) alternează cu pâlcuri de alior (Euphorbia caparissias). În partea de nord –
est a satului Letea, pe dunele de nisip apare ciucurele Aegilops crassa), specie provenită
din Asia Centrală şi care este prezentă în România doar aici.70
Zonele cu vegetaţie stepică fac trecerea spre habitatele de japşe şi sărături
fiind caracterizate prin dominantă gramineelor.

Z o na c u ja pş e şi sărături
În această zonă, nivelul apei este factorul determinat ce
stabileşte succesiunea florei şi faunei în funcţie de anotimp. Pot fi observate
multe şi variate specii de păsări, peste 200, protejate prin convenţii
internaţionale, unele dintre acestea fiind foarte rare în Europa: pelicanul creţ
(Pelecanus crispus), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), raţa roşie
(Aythya nyroca). 71

69
M. Niţu, op. cit., p. 23.
70
*** Comunicări de botanică - a VI - a consfătuire naţională de geobotanică (Dobrogea, Delta Dunării,
17-26 VII 1968), Societatea de ştiinte biologice din R.S.R., Bucureşti, 1930, p. 77.
71
Ibidem, p. 45.
 3.2.2.2. Traseul nr. 2 Letea - Cardon (C.A. Ros etti -Cardon )72
 Obiectiv principal vizitarea pădurii existente de-a lungul drumului
spre Cardon şi schitului aflat în zonă;
 Lungime: 12 - 14 km ( dus - întors )
 Durata de parcurgere ( cu tractorul ) dus - întors - staţionări: 3-4
ore;
 Perioada de vizitare : mai – iunie;
Perioada optimă din zi de parcurgere a potecii: primele ore ale dimineţii
(610);
 Acest traseu poate fi parcurs pe drumul de pământ ce face legătura
între localităţile C.A.Rosetti şi Cardon. Acesta marchează limita a două habitate
distincte: zona de stepă pe de - o parte şi pădurea de amestec plantată între anii 1940
-1945, pe de altă parte.

Zona de stepă
Caracteristic acestei zone este prezenţa unui mozaic format din vegetaţia de
stepă în care predominante sunt speciile: sadina (Chrysopogon gryllus), colilia (Stipa
lessingiana, Stipa ucrainica), rogozul (Carex nitida), iarba câmpului (Agrostis
stohonifera), firuţa (Poa pratensis) şi vegetaţia de nisipuri reprezentată de paiuşul de
sărătura (Puccinelia gigantea, Puccinelia poecilantha), mac (Papaver maeoticum), specii
de brâncă (Salicornia patula, Salicornia obscura).73
În această zonă apar de asemenea pâlcuri sau arbuşti izolaţi de cătină
albă (Hippophae rhamnoides) şi cătina roşie (Tamarix ramosissima).

Zona de pădure.
În zona de pădure predomină salcamul (Robinia pseudoaccacia) şi dudul
(Morus alba, Morus nigra). La marginea pădurii cătina albă formează desişuri pe care se
dezvoltă viţa sălbatică ( Vitis sylvestris).74
Cele două zone adăpostesc o entomofaună bogată şi diversificată: peste
450 specii de fluturi diurni, nocturni, numeroase specii de libelule , lăcuste, cosaşi.

3.2.2.3. Traseul nr. 3 Letea - Periprava (C.A. Rosetti -

72
M. Niţu, op. cit., p. 51.
73
Neacşu P., op. cit., p. 23.
74
***Pădurea şi noi, op. cit., p. 41.
Periprava)
 Obiectiv principal: vizitarea pădurii Letea în afara zonei de protecţie integrală;
 Lungime : 10 km ( dus – întors );
 Durata de parcurgere ( cu căruţa ) dus - întors - staţionare : 3-4 ore;
 Perioada de vizitare : mai- septembrie;
 Perioada optimă din zi de parcurgere a potecii: primele ore ale diminetii.
Traseul străbate o zonă în care pâlcurile de pădure se dispun în benzi
orientate pe direcţia nord-sud fiind cunoscute cu numele turcesc de „hasmac".
Hasmacurile au o vegetaţie similară celei din zona protejată integral a pădurii Letea şi sunt
plasate la exteriorul acesteia. Aceste pâlcuri de pădure s-au dezvoltat pe un Cardon de dune
nisipoase, depresiunile dintre dune fiind ocupate de vegetaţia lemnoasă: stejarul brumariu
(Quercus pendunculiflora), frasin pufos (Fraxinus pallisae), ulmul de câmp Ulmus
minor).75
În apropiere de Periprava , pot fi întâlnite câteva specii de orhidee dintre
care amintim : Anacamptis pyramidalis şi Orchis coriophora.
Prezenţa zonelor umede în apropierea pădurii, hasmacurile şi pajiştile a căror
varietate floristică este impresionantă, asigură prezenţa unei faune bogate.
Pădurea Letea este loc de cuibărit pentru mai multe familii de codalbi
(Haliaetus albicilla).

3.2.3. Turismul de odihnă

Turismul de odihnă este foarte preferat de turişti, în special români, datorită
condiţiilor naturale pe care la oferă grindul Letea. Această formă nu este coordonată de
organizaţiile de turism, deci nu se poate face nici o înregistrare riguroasă a turiştilor.
Pentru navigaţia pe canale şi lacuri se folosesc bărcile proprii ale localnicilor.
Turistul sosit în acest mediu caută satisfacerea unei necesităţi (linişte,
odihnă, recreere), a unei dorinţe (trăirea unei vacanţe liniştite) sau găsirea unei soluţii
pentru problemele sale (inspiraţie, meditaţie, relaxare)76.

3.2.4. Turismul itinerant

Turismul itinerant se realizează printr-o gamă largă de excursii organizate
pentru vizitarea locurilor pitoreşti, pe trasee stabilite dinainte. Peste 75% din turişti
preferă acest tip de turism.
75
Ibidem, p. 56.
76
Rodica Minciu, Economia turismului, ediţia a III – a, Editura Uranus, Bucureşti, 2004, p. 263.
 Grindul Letea poate fi vizitat prin:
 Ruta dinspre Crişan: Aceasta străbate partea estica a „Marelui M" ,
până la gura canalului Magearu, apoi pe canal până în satul Letea, unde debarcă turiştii.
De aici, nava se întoarce la Braţul mort al Dunării , apoi pe acesta şi pe canalul Sulina
până la mila 3 şi coteşte în canalul către Sfiştofca ce duce întâi spre est, apoi
perpendicular spre nord. Aici la Cardon aşteaptă grupul de turişti care între timp a
parcurs, pe jos sau cu tractorul, distanţa de 15 km (Letea - C.A. Rosetti - Cardon).
 Traseul dinspre Sulina, pe aceeaşi rută dar cu această ocazie nu ne
oprim la Cardon, ci ne deplasăm departe , spre nord, până la Sfiştofca.77

3.2.5. Turismul sportiv

3.2.5.1. Turismul nautic

Turismul nautic este o formă interesantă şi instructivă. Cere turistului o mai
bună pregătire sportivă pentru parcurgerea distanţei cu ambarcaţiuni mici.
S-au identificat câteva sectoare fluviale ferite de circulaţia navală
generală şi aflate în afara zonei strict protejate 78. Acestea pot fi amenajate pentru
organizarea unor concursuri pentru sporturi nautice cu ambarcaţiuni nepoluante.
În zona turistică Letea - C.A. Rosetti s-a identificat pentru practicarea
sporturilor nautice Braţul Dunărea Veche - lobul 2 al Marelui M - canal de complexul
Lebăda către Sulina.

3.2.5.2. Pescuit sportiv

Această formă de turism este generată de bogăţia piscicolă a apelor ce
înconjoară grindul Letea.
Pescuitul sportiv se organizează numai de asociaţii legal constituite şi
autorizate de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (A.R.B.D.D.), fiind
admis numai în zonele aprobate.79

3.2.5.3. Vânătoare sportivă

Vânătoarea sportivă prezintă interes pentru turiştii români şi străini. Fondul de
vânătoare Cardon prezintă interes pentru vânători toamna şi iarna (noiembrie -
februarie ). Standurile de vânătoare se pot instala în Pădurea Letea cu regim special
77
E. Panighiant, op.cit., p. 64.
78
Bidem.
79
E. Vespremeanu, op. cit., p. 68.
de vânătoare, respectiv cu autorizaţie şi se pot vâna iepuri, fazani, caprioare. 80

3.2.6. Turismul tehnico- ştiinţific

Acesta se organizează ca urrnare a cadrului natural şi rezervaţiei
naturale floristice, monumentelor naturii. S-au organizat turnuri de observaţie dotate cu
aparatură necesară pentru specialiştii în hidrobiologie, ornitologie, flora specifică sau pur
şi simplu pentru amatori.
Specialiştii în botanică sunt interesaţi de monitoringul unor specii de plante
vulnerabile (Gypsophila paniculata, Minuartia setacea, Fumana procumbens,
Periploca graeca, ş.a.), rare (D i a n t h u s pontederae, Sagina maritima, Limonium
meyeri, Potentilla pedata, ş.a.)
Turiştii zoologi se ocupă cu monitorizarea unor specii de animale
vulnerabile (Pernis aviporus -viespar, Milvus migrans, Falco nespertinus - vânturel de
seară, Falco peregrinus - şoim călător, Grus grus - cocor, Himantopus himantopus –
cătăliga, ş.a.).81
În primăvara anului 2005 o echipă de cercetători spanioli au vizitat
Pădurea Letea pentru a observa părul pădureţ (Piers piraster). 82

3.2.7. Turismul rural

Turismul rural este turismul practicat în mediul rural , ca factor de
dezvoltare locală, rezultând din serviciile prestate clienţilor în vederea satisfacerii
nevoilor acestora.
Această activitate are la bază 3 elemente independente:
 Atracţia faţă de frumuseţile naturale, de noutate, farmecul şi
evoluţia specifică a vieţii la ţară;
 Cazarea şi masa, care trebuie să fie de calitate şi oferite cu
ospitalitate;
 Transporturile, căile de acces spre mediul rural. 83
Atracţia turiştilor odihna, aerul curat, consumul de alimente proaspete,
degustarea vinurilor, rachiurilor, a unor preparate din gastronomie locală, religia şi
obiceiurile creştine nealterate, posibilitatea de a se afla în mijlocul unor evenimente
specifice locului (hramuri, chermeze de 1 Mai, sărbători), echitaţia, vânătoarea,
80
I. Gh. Petrescu, op. cit., p. 70.
81
M. Gogu – Bogdan , op. cit., p. 46.
82
Ibidem, p. 72.
83
Niţu M., op. cit., p. 63.
pescuitul, drumeţiile.
Din punct de vedere al serviciilor ce se regăsesc în turismul rural din
Grindul Letea predomină pensiunea completă (cazare şi toate mesele incluse). La
aceasta se adaugă: escursii, transportul, agrementul.
În vara anului 1998 s-a reuşit organizarea unui sejur pilot în CA.
Rosetti. Sejuiul a fort organizat ca urmare a cooperarii dintre Compania de turism
GAEA Tours din Zurich, Elvetia , WWF Rastatt, Germania şi Asociaţia familială din
C.A. Rosetti. 84 Primul grup (4 turişti elveţieni) a petrecut un sejur , în perioada 10-15
august 1998, beneficiind de serviciile turistice oferite de către localnici (cazare,
programe turistice ce au inclus vizitarea satelor, parcurgerea celor 3 trasee, meniu
tradiţional, participarea la activităţi tradiţionale, ghid localnic).

3.2.8. Alte forme de turism

Din ce în ce mai solicitate în prezent au devenit aranjamentele foto-
safari, preferate de turiştii din Franţa, Anglia, Olanda, Belgia dar şi din România. Acest
tip de turism este favorizat de prezenţa zonelor umede cu ornitofaună bogată şi de
Pădurea Letea, cu vegetaţie specifică. 85
Toate aceste forme de turism sunt practicate de cele mai multe ori prin
combinarea a două sau mai multe dintre ele.

3.2.9. Reguli de desfăşurare a turismului pe Grindul Letea

În conformitate cu principiile de dezvoltare a unui turism durabil, cu Legea
nr. 82/1993 privind constituirea R.B.D.D., cu modificările şi completările ulterioare.
Legea 137/1995 privind protecţia mediului republicată, pe teritoriul
grindului Letea trebuie respectate următoarele reguli de desfăşurare a turismului.
1) Ţinând cont de statutul special de protecţie, societăţile de turism ce
funcţionează aici trebuie să-şi orienteze chiar de la început activitatea pe reguli
stricte de protecţie a apelor şi solului adoptând cele mai bune tehnici disponibile.
2) Accesul turiştilor se face în baza permisului de acces, obţinut de la
A.R.B.D.D. Tulcea şi este condiţionat de plata unei taxe de acces.
3) Turismul se desfăşoară de-a lungul traseelor aprobate, care exclud
accesul turiştilor în zonele cu regim de protecţie integrală.
4) A.R.B.D.D. recomandă folosirea pe traseele turistice aprobate a ghizilor

84
Melinda Cândea, România …, op. cit., p. 59.
85
Neacşu P., op. cit.., p. 81.
cu pregătire specială.
5) A.R.B.D.D. recomandă pentru transportul turiştilor folosirea navelor de
mică capacitate cu propulsie electrică.
6 ) Accesul în afara traseelor principale este permis numai cu barcă la
rame.
7) Camparea este permisă în zonele aprobate în acest scop.
8) Navele pentru transportul turiştilor trebuie să fie dotate cu sisteme
speciale de colectare a reziduurilor şi deşeurilor.
9) A.R.B.D.D. atrage atenţia asupra pericolului de înec şi a
pericolului de îmbolnăvire prin folosirea pentru consum a apei nefierte.
10)Este interzis accesul turiştilor în coloniile de păsări, conturbarea
cuiburilor solitare şi a puilor.
11) A.R.B.D.D. recomandă folosirea turnurilor de observare a păsărilor.
12) Este iuterzisă tăierea copacilor şi culegerea plantelor de orice fel.
13) Pescuitul şi vânătoarea sportivă se organizează numai de asociaţiile
legal constituite şi autorizate de către A.R.B.D.D. şi sunt admise doar în zonele
aprobate.86
Pentru protecţia mediului au fost necesare aplicarea unor măsuri şi
restricţii precum:
 Interzicerea instalării de corturi sau altor amenajări turistice pe
grinduri, terenuri agricole, în fondul forestier, ci numai în perimetrul construibil al
localităţilor.
 Confecţionarea şi plantarea la locuri vizibile de semne, indicatoare
şi panouri sugestive pentru protecţia florei şi faunei, interzicerea circulaţiei cu
ambarcaţiuni cu/fără motor, interzicerea pescuitului şi vânatului în anumite zone.
 Stabilirea anuală a traseelor de către organizaţiile de turism, pe
Dunăre, canale, gârle, lacuri.
 Interzicerea circulaţiei ambarcaţiunilor cu motor în rezervaţii
naturale.87

3.3. Fluxuri turistice pe Grindul Letea

3.3.1. Dimensiunea fluxului turistic

86
A. Echim, op. cit., p. 27.
87
Ibidem, p. 42.
 Anul 2004 a reprezentat pentru turismul pe grindul Letea un apogeu, fapt
demonsnat de numărul mare de turişti, comparativ cu alţi ani, dar şi de numărul de zile
petrecute de turişti aici ( tabelul nr. 4 – figura 1).88

3.3.2. Repartiţia microfluxurilor turistice

Se pot distinge mai multe microfluxuri turistice: fluxul Crişan -Letea este
dominant, asigurand peste 60% din turiştii grindului Letea, urmat de fluxul dinspre Sulina
spre C.A. Rosetti şi Letea, cu 25% din turişti şi fluxul Tulcea- Periprava - C.A. Rosetti -
Letea, cu o pondere de 15%.
Săptămânal, grindul Letea primeşte turiştii în următorul mod:
 În localitatea Letea vin în medie 35 turişti, majoritatea practicând un
turism itinerant dinspre Dunărea Veche.
 În C.A. Rosetti se cazeaza în medic 15-20 turişti, cu o şedere de 2-4
zile
 La Periprava sunt atraşi prin turismul în circuit închis circa 25 turişti
 La Cardon şi Sfiştofca fluxul turistic este relativ redus .89

3.3.3. Structura fluxului turistic

 Structura fluxului în funcţie de vârstă(fig. 3) 90 :

- Turişti români: - Turişti străini:

Sub 25 ani 48% 13%
26 - 35 ani 19% 10%
36 - 45 ani 14% 29%
46 - 55 ani 17% 32%
peste 55 ani 2% 16%

 Structura fluxului în funcţie de sex (fig. 4) 91:

- Turişti: - români - străini

M 53% 58%
F 47% 42%
88
Ionica Soare, op. cit., p. 72.
89
***Ghid al activităţii cinegetice…, op.cit., p. 32.
90
Lect. P. Vasiliu, op. cit., p. 46.
91
Ibidem, p. 47.
  Structura fluxului în funcţie de nivelul de şcolarizare 92 ( fig. 5):

Nivel de şcolarizare - Turişti români: - Turişti străini:

Intelectuali 70% 67%

Studii medii 2% 21%
Studenţi 5% 7%
Elevi 23% 5%

 Structura fluxului de turişti în funcţie de zona de provenienţă93:

- Turişti români: Zone de provenienţă Ponderea ( fig. 6)

Dobrogea 49%
Moldova 16%
Muntenia 23%
Transilvania 12%

- Turişti străini ( fig. 7): Anglia 17%

Belgia 23%
Franţa 45%
Germania 9%
Alte ţări 6%

 Structura fluxului în funcţie de motivaţiile turiştilor94( fig. 8):

Motivaţia Ponderea
Peisaj 44%
Flora şi fauna 22%
Pescuit şi vânătoare 21%
Sporturi nautice 13%

92
Ibidem.
93
Ibidem.
94
Ibidem, p. 48.
  Structura fluxului în funcţie de forma de turism preferată95( fig. 9):

Forma de turism Ponderea

Turism organizat 77%
Turism rura l5%
Turism itinerant 18%

În funcţie de originea turiştilor avem următoarea situaţie:

 Turiştii străini preferă în proporţie mai mare turismul organizat,
circa 98% din total, faţă de turiştii români, cu circa 50% din totalul numărului de turişti
români.
 Turismul rural este preferat de 0,8% din turiştii străini şi 8% din
turiştii români
 Turismul itinerant este practicat de 1,2 % din turiştii străini şi
42% din turiştii români.96

3.4. Turismul în prezent şi în viitorul apropiat

3.4.1. Valorificarea resurselor turistice ale grindului Letea

Faţă de valoarea de excepţie a potenţialului natural şi cultural - istoric al
grindului Letea , echiparea tehnică , dar mai ales circulaţia turistică organizată sunt foarte
reduse , deci şi valorificarea turistică este sub posibilităţi.
Baza de cazare este destul de precară comparativ cu varietatea
resurselor turistice . Prin lipsa ori slaba dotare tehnico - materială nu trebuie să se
înţeleagă faptul că nu există un potenţial natural care să permită modernizarea şi
dezvoltarea unei baze economico-sociale.
Pentru a observa mai bine „punctele tari" şi „punctele slabe" ale fondului
turistic al grindului Letea s-a efectuat evaluarea potenţialului prin metoda bonitării ( tabel
nr. 6 – fig. 10 ).97

3.4.2. Impactul turismului asupra mediului

Activitatea turistică implică anumite presiuni asupra mediului, cu rezultate
nefavorabile deoarece provoacă dezechilibre ecologice.
95
Ibidem.
96
Ibidem, p . 48.
97
Ionica Soare, op. cit., p.
 Vizitarea grindului Letea nu poate depăşi o limită, un anumit număr de
vizitatori, şi aceasta să aibă un caracter organizat.
În acest sens prezentăm valorile capacităţii de suport a ecosistemelor
naturale de pe grindul Letea.
Comparând numărul zilelor petrecute de turişti pe grindul Letea în 2006
(4965 zile ) cu capacitatea de suport a ecosistemelor naturale de pe grindul Letea
(191400 zile) se observă că pericolul unui turism excesiv este diminuat, iar impactul
turismului asupra mediului este minim ( tabel nr. 7).98
Oricum, pentru protecţia mediului natural, s-au luat măsuri precum:
 interzicerea circulaţiei mijloacelor propulsate în perioada 15 martie
- 15 iunie, în afara canalelor navigabile, în vederea creării condiţiilor pentru reproducerea
păsărilor şi peştilor.
 prevenirea poluării apei, pentru protejarea ornitofaunei şi
ihtiofaunei.
 limitarea vânătorii şi pescuitului sportiv (perioade de prohibiţie).99

3.4.3. Tendinţele turismului pe grindul Letea

În anul 2007, turismul practicat în Delta Dunării, deci şi pe grindul
Letea, a avut de suferit din cauza identificării prezenţei virusului gripei aviare H5.
A fost de fapt o dublă lovitură asupra turismului : în primul rând , s-a produs panică
asupra turiştilor care fie au părăsit locurile de cazare , fie n-au mai venit în deltă
iar în al doilea rand, prin interzicerea vânătorii păsărilor sălbatice, s-a înlăturat o
clientelă deja formată şi anume vânători sportivi.
Oricurn este prea devreme pentru a vorbi despre efectul gripei aviare
asupra turismului din Delta Dunării.
În altă ordine de idei, tendinţa turismului este de a-şi diversifica
formele specifice şi de a dezvolta un agroturism durabil.
Există premise ca în viitor pe grindul Letea să se practice un turism
balnear şi balneoclimateric, găsind condiţii optime de dezvoltare prin valorificarea
însuşirilor curative ale nămolului sapropelic existent în Ghiolul Nebunu şi
,,.Anaforul Sărat".
În ceea ce priveşte agroturismul durabil sunt necesare anumite
principii, care să îndeplinească acum şi în viitor, atât nevoile turiştilor cât şi cele de

98
Ibidem.
99
***Lista Roşie a speciilor…, op. cit., p. 35.
protecţie.
Principiile pentru un turism durabil sunt:
a) Conservarea mediului natural de pe grindul Letea , industria
turistică trebuind să contribuie la protecţia peisajelor şi a vieţii sălbatice.
b) Evitarea supraconsumului şi reducerea deşeurilor contr ibuind la
calitatea turismului şi evitând costurile necesare pentru refacerea mediului degradat.
c) Respectarea specificului local adică a naturii şi caracterului
locurilor în care sunt situate activităţile şi amenajările turistice.
d) Implicarea localnicilor industria turistică trebuind să sprijine
economia comunităţii locale, prin folosirea angajaţilor localnici, a produselor şi
serviciilor pe care aceştia le pot furniza .
e) Consultarea localnicilor, aceasta fiind esenţială pentru o colaborare
care să evite potenţialele conflicte şi interese.
f) Studiu de impact.
g) Marketing responsabil.
h) Pregătirea personalului.
i) Cercetare şi monitoring. Folosirea datelor obţinute prin cercetare şi
monitoring a mediului şi a activităţilor turistice poate constitui un ajutor în
rezolvarea problemelor, aducând beneficii tuturor părţilor implicate. 100

Concluzii

Grindul Letea se remarcă prin originalitatea sa peisagistică,

morfohidrologică şi faunistică, find un unicat european atât sub aspect ecologic , cât şi a
modului de habitat în mediul deltaic.
Din punct de vedere turistic este una din cele mai reprezentative şi
valoroase areale din Delta Dunării şi din ţară. 101
Potenţialul turistic este dominat de elementele cadrului natural , care prin
îmbinarea lor armonioasă dau o mare varietate peisajului.
Structura grindului Letea este data de:

100
Lect. Ana Maria Cazacu, op. cit., p .56.
101
Rodica Minciu , op. cit., p. 168.
  o reţea densă de gârle, canale, lacuri şi bălţi, care constituie
atât căi de acces şi de circulaţie, cât şi locuri pentru excursii, agrement nautic, pescuit
sportiv.
 porţiuni de uscat, reprezentate de grinduri care se împletesc cu
zonele mlăştinoase şi ape.
 nota de originalitate este dată de dunele de nisip, cu o
vegetaţie rară, sau chiar lipsite de vegetaţie.
 un element de mare atractivitate îl constitute vegetaţia
specifică zonelor permanent umede, reprezentate prin numeroase specii cu forme
inedite, unele ocrotite de lege. Întâlnim aici, alături de stufării, insule plutitoare de
plaur şi păduri de stejar termofil cu împletituri de liane şi alte plante agăţătoare,
hasmacuri aciuite între dunele de pe grind.
 lumea animală se impune prin fauna ornitologică şi piscicolă,
de interes estetic, cinegetic şi ştiinţific.
 condiţiile de climă prin regimul termic ridicat (11,2 - 11,6 0C
media anuală), precipitaţii reduse (350 – 400 ml/an), durata mare de strălucire a
Soarelui (2400 – 2450 ore/an) favorizează practicarea activităţilor turistice de
primăvară şi până toamna târziu, dar şi iarna, pentru vânătoare şi pescuit la copcă.
Potenţialul turistic antropic este complex, evidenţiindu-se prin:
 arhitectura tradiţională cu case joase cu pereţi din stuf sau lut
preparat în numeroase variante, faţade din lemn împodobite cu elemente zoomorfe, garduri
de stuf sau nuiele împletite, fântâni cu cumpăne.
 obiceiurile şi arta culinară tradiţională aduc o notă de originalitate,
asigurând o clientelă dornică a se familiariza cu acestea.
 lăcaşuri de cult, descoperirile arheologice, activităţile tradiţionale
atrag şi ele un număr important de turişti.
Baza de cazare şi potenţialul de comunicare sunt relativ slab dezvoltate, dar
există premise de creştere cantitative şi calitative a acestora.
Fluxul turistic şi formele de turism specifice sunt în corelaţie cu statutul de
rezervaţie a biosferei, fiind necesare respectarea anumitor regulamente şi luarea unor măsuri
de protecţie a mediului.
Pentru viitor există tendinţe de diversificare a formelor turistice: turism
balneoclimateric pe malul Ghiolului Nebunu, agroturism durabil (mai ales în localităţile
C.A. Rosetti, Letea şi Periprava).102
Concluzionând, se poate spune că grindul Letea dispune de un potenţial
natural şi antropic enorm, însă slab valorificat. Principala cauză este izolarea sa, din care
decurg consecinţe nefaste pentru dezvoltarea turistică: lipsa reţelei de canalizare, durata
călătoriei relativ mare, condiţii impropii pentru un turism elitist. Deşi sunt senme că activitatea
turistică a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare , astăzi pe grindul Letea NU SE TRĂIEŞTE
ÎNCĂ DIN TURISM!

Bibliografie selectivă:

1. *** Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România, Societatea

Ornitologică Română, Bucureşti ,1996;
2. ***Atlasul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Institutul de cercetare şi proiectare
Delta Dunării, Tulcea, 1996;
3. *** Comunicări de botanică - a VI - a consfătuire naţională de geobotanică
(Dobrogea, Delta Dunării, 17-26 VII 1968), Societatea de ştiinte biologice din
R.S.R., Bucureşti, 1930;

102
Păltineanu C. op. cit., p. 73.
4. ***Delta Dunării - o linie verde a vieţii - poster conceput în cadrul proiectului
GEF asupra biodiversităţii Delta Dunării de Administraţia Rezervaţiei
Biosferei Deltei Dunării, Tulcea;
5. ***Ecologia populatiei umane în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Referat
Anual 1997, Institutul de cercetare şi proiectare Delta Dunării, Tulcea,
1997;
6. ***Ghid al activităţii cinegetice din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Editura
Cynegis, Bucureşti, 2005;
7. ***Lista Roşie a speciilor de plante şi animale din Rezervaţia Biosferei Delta
Dunării - editată de Fundaţia Aves, 2000;
8. ***Pădurea şi noi, Regia Naţională a Pădurilor România;
9. ***Studii şi comunicări de ştiinţele naturii I, Muzeul Delta Dunării, Tulcea, 1962;
10. ***Proiect pilot de implementare a ecoturismului rural în zona C.A. Rosetti-
Raport Anual, Institutul de cercetare şi proiectare Delta Dunării,
Tulcea, 1999;
11. ***Sinteza lucrărilor de cercetare executate în trimestrul III, 1992, Institutul de
cercetare şi proiectare Delta Dunării, Tulcea, 1992;
12. ***Sinteza lucrărilor de cercetare şi executare în trimestrul I,1997, Institutul de
cercetare şi proiectare Delta Dunării, Tulcea , 1997;
13. ***Sinteza lucrarilor de cercetare si executare în trimestrul IV, 1997, faza a IV-a,
Institutul de cercetare şi proiectare Delta Dunării, Tulcea, 1997;
14. ***Sinteza lucrărilor de cercetare executate în trimestrul III, 1998, Institutul
de cercetare si proiectare Delta Dunării, Tulcea, 1998;
15. ***Sinteza lucrărilor de cercetare ORIZONT 2000, Institutul de cercetare şi
proiectare Delta Dunării, Tulcea, 2000.
16. ARDELEAN I., Arion, PRUNESCU, Elena, BANU, C.A., BĂNĂRESCU, P.,
BREZEANU Gh., BUŞNITĂ, Th., ENĂCEANU, V., MAIANU, Al.,
MARINESCU, M., MOCIORNIŢĂ, C., OBREJANU, Gr., OLTEANU,
M., RUDESCU, L., STĂNESCU, Al., Limnologia sectorului românesc al
Dunării. Studiu monografic, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1967;
17. BANU, C.A., RUDESCU, L, Delta Dunării, Editura ştiintifică, Bucureşti, 1965;
18. BARCA, Gh. L, Ameliorarea integralĂ a Insulei Letea (Delta Dunării),
Monitorul oficial şi imprimeriile statului Imprimeria Naţională, Bucureşti,
1948;
19. BONIFACIU, S., DOCSĂNESCU, N., VASILIU – CIOTOIU, Ioana, România Ghid
 turistic, Editura pentru turism, Bucureşti , 1974;
20. BRĂTESCU, C., Delta Dunării - Geneza şi evoluŢia sa morfologică şi
cronografică, Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie Tom XLI,
Bucureşti, 1923;
21. CAZACU, Lector Ana Maria, note de curs: Conceptele fundamentele ale
marketingului turistic, m.m.s.
22. CÂNDEA, Melinda, ERDELI, G., SIMON, Tamara, România- Potenţial turistic şi
turism, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2000.
23. IDEM, BRAN, Florina, Spaţiul geografic românesc (organizare, amenajare,
dezvoltare durabilă), Editura Economică, Bucureşti, 2001;
24. COTEŢ, P., Geomorfologia României, Editura Tehnică, Bucureşti, 1973;
25. DUMITRACHE, Floreşti V., Mitropolia Munteniei şi Dobrogei. Eparhii, manastiri
şi schituri, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2002;
26. ECHIM, A., Condiţia populaţiei din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Editura
Lex, Bucureşti, 1995;
27. GHEORGHE, I., MORAN, Al., STAN, Gligor, RUSCALI, N., Judetele patriei -
Tulcea Monografie, Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1980;
28. GHINEA, D., Enciclopedia geografică a României, ediţia a III-a, revăzută şi
adăugită, Editura Geografică, Bucureşti, 2002;
29. GOGU – BOGDAN, M., teză de doctorat: Ecologia populaţilor de cormoran
mare (Phalacrocorax carbo sinensis , Shaw & Nodd, 1801) din Delta
Dunării, Constanţa, 2001
30. IONESCU, Liliana, teză de doctorat: Toponimie dobrogeana - Structuri analitice,
Universitatea Ovidius Constanţa - Facultatea de Litere, Constanţa, 2002;
31. KISS, J. Botond, Cartea Deltei, Fundaţia Aves, 1997;
32. MUNTEANU, Lector V., note de curs: Curs de educaţie ecologică, m.m.s.;
33. NEACŞU, P., Ecologie şi protecţia mediului, Universitatea din Bucureşti
-Facultatea de Biologie, Bucureşti, 1986;
34. NIŢU, M., Turismul în Delta Dunării, Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1982;
35. PANIGHIANT, E., Delta Dunării, Meridiane, Bucureşti, 1967;
36. IDEM, Delta Dunării şi complexul lagunar Razelm- ghid turistic, Editura Sport -
Turism, Bucureşti, 1982;
37. PĂLTINEANU, C., Aspecte de metodica privind cercetarea în climatologie şi
hidrologie, Ovidius University Press, Constanţa, 2002;
38. PETRESCU, I. Gh., Delta Dunării Aspecte-Resurse, Editura Scrisul Românesc,
 Craiova, 1975;
39. ROMANESCU, Gh., Delta Dunării. Studiu monografic, Editura Corson, Iaşi,
1996;
40. ROŞU, A1., Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşt, 1973i;
41. SÂRCU, I., Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1971;
42. SECELEANU, L, Geografia fizică a României, Editura Venus, Bucureşti, 2005;
43. SOARE, Ionica, Spaţiul Dunărean fluvio-maritim. Studiu de geografie umană şi
economică, Editura N. Ergo, Galaţi, 2004;
44. VASILIU, Lect. P., note de curs: Gazdă şi ghid în Delta Dunării, m.m.s.;
45. VESPREMEANU, E., Mediul înconjurător - ocrotirea şi conservarea lui, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981;

ANEXE

Tabel 1 - Indicii cantitativi ai topoclimatului complex

Parametrii climatici Valoare

Durata medie anuală de stralucire a Soarelui(ore) 2400-2450
Radiaţia solară globală medie anuală (Kcal/cm) 132,5 – 136
Temperatura medie anuală (°C) 11,2- 11,6
Temperatura medie a lunii lanuarie (°C) -1,4...-0,2
Temperatura medie a lunii Iulie (°C) 23-23,5
Amplitudinea medie anuală (°C) 23 - 24
Numărul mediu anual al zilelor de iarnă Circa. 15
Numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ Sub 70
Numărul mediu anual al zilelor de vară 70 - 80
Numărul mediu anual al zilelor tropicale Sub 1
Umezeala relativă medie anuală (%) 80-84
Cantitatea media anuală de precipitaţii (mm) 350-400
Vânturi dominante N, NV, NE, S
Frecvenţa calmului (%) 1,8 Sulina
Viteza medie anuală a vântului (m/s) 3->7
Viteza medie energetică a vântului (m/s) 4,6-7,6
Durata media anuală a vântului cu viteza mai mare de 3 m/s (ore) 7000 - 8000

Data medie a primului îngheţ de toamnă 6 – 12 XI

Data medie a ultimului îngheţ de primavară 27-28111
Durata medie a intervalului fără ingheţ (zile) 223 - 228
Durata medie a intervalului cu îngheţ (zile) 135- 145
Luni aride (conform climogramelor Peguy) 4 (VI, VII, VIII, IX)
Luni cu fenomene de uscăciune (conform 6 (V, VI, VII, VIII, IX, X)
ciclogramelor Walter - Lieth)
Luni cu fenomene de secetă (conformciclogramelor Walter - Lieth) >5 (V, VI, VII, VIII, IX)

Evapotranspiraţia reală anuală (mm) 300 - 400

După (Petre Gistescu)

Tabelul 2 - Fondul de locuinţe - C.A. Rosetti 2004

Specificare Total Cardon C.A. Letea Periprava Sfiştofca
Comună Rosetti

Locuinţe total 704 20 175 229 178 102

Nr. camerelor de locuit 2114 61 526 687 534 306
Nr. mediu de persoane pe o 0,18 0,33 0,67 0,54 0,43
cameră

Suprafaţa locuibilă(m2) 25726 694 6023 8351 7010 3648

Revin pe o pers.(m2) 63,1 19,6 18 24,01 27,22

Gradul de echipare a
locuinţelor cu instalaţie de
alimentare cu apă din care
- în curte 125
- la stradă
-fântână în curte 14 125 198 150 80
- fântână în stradă 6 50 30 28 22
Locuinţe cu instalaţie 645 16 163 207 163 96
electrică
Sistemul de încălzire: sobe 704 20 175 229 178 102

Materiale din care sunt

construite casele:
- paiantă 684 20 165 226 171 102
- caramidă şi /sau BCA 22 10 3 7 2
Acoperiş din:
- stuf 349 17 75 110 102 45
-tablă 30 10 12 3 5
- azbociment 311 3 80 104 64 60

Tabelul 3 - Facilităţi 2006

Categorii C.A.Rosetti Letea Periprava Sfiştofca Cardon

Electricitate X X X X X
Apa curentă * * * * *
Canalizare * * * * *
Aparare contra X X X X -
inundaţiilor
Telefon şi poştă X X X X -

X = Existent - = Inexistent
*= Inclus în Programul de Investiţii al A.R.B.D.D

Tabel nr.4 – Numărul de turişti pe Grindul Letea (2004)

Tip de turism Turişti români Turişti străini Nr. Total de turişti
Organizat 444 918 1362
Rural 72 2 74
1000
Itinerant 369 12 318
Total 900 918885 932 1754
800
700
600
Figura 1 500
- Numărul de turişti pe grindul Letea în anulTurişti
2006 după tipul
străini

de turism400
practicat 444 Turişti români

300 369
200
100
2 72 12
0
Turism organizat Turism rural Turism itinerant
 Tabel nr. 5 - Numărul de zile petrecute de turişti pe grindul Letea (2004)
Tip de turism Zile tu ri şti Zile turişti Total nr. zile
români străini turişti

Organizat 1024 1155 2179

Rural 844 31 875
Itinerant 1772 99 871
Total 3680 1285 4965

Figura nr.2
 Numărul de zile petrecute de turişti pe Grindul Letea

1800
1772
1600
1400
1024
1200
1155 Turişti străini
1000
844 Turişti români
800
600
400
200
31
0 99
Turism organizat
Turism rural
Turism itinerant

Figura 3 - Structura fluxului turistic în funcţie de vârstă

Figura 4

Structura fluxului turistic în funcţie de sex

100%

47 42
80%

60%
F
40% M
53 58

20%
Turişti români Turişti străini
0%

Figura 5
Figura 6

Figura 7
Figura 8

Figura 9

Tabel nr. 6

Categoria de bonitare Valoarea maximă Valoarea acordată

Grindului Letea
FM 16 14
FC 5 3
FH 18 18
FB 8 8
FCI 10 5
FEF 8 6
PC 11 8
BM 24 4
Vt 100 66

Vt = FM+FC+FH+FB+FCI+FEF+PC+BM, unde:
Vt = valoarea turistică
FM = fondul morfoturistic
FC = fondul climatoturistic
FH = fondul turistic hidrogeografic
FB = fondul turistic biogeografic
FCI = fondul turistic cultural-istoric
FEF = fondul turistic etnografic şi folcloric
PC = potenţialul de comunicaţie
BM = baza materială

Figura 10

Tabel nr. 7

Grindul Letea Număr zile turist/an

Letea 2006

Odihnă Turism sportiv Total

180.000 11.400 191.400