Tema 9.

Utilizarea Tabelului Intrări – Ieşiri în analiza şi prognoza

macroeconomică

Un instrument ştiinţific frecvent utilizat pentru analiza

interdependenţelor din economie îl constituie tabelul intrări-ieşiri (TII).
Creşterea preocupărilor la nivelul Institutului Naţional de Statistică
pentru elaborarea anuală a TII începând cu anul 1990, crează condiţii pentru
integrarea acestui instrument în modele complexe de analiză şi previziune,
permiţând practic construirea unui sistem de modele.

1. Scurt istoric al metodei intrări-ieşiri

Problematica fluxurilor din economie nu este nouă. Se apreciază că

François Quesnay (1694-1774) poate fi considerat „părintele” acestui
instrument prin lucrările sale Tabloul economic (1758) şi Analiza tabloului
economic (1766).
După foarte mulţi ani (1923-1924) în URSS s-a pus problema elaborării
unui model de evidenţiere şi analiză a interdependenţelor din economie.
Datorită dificultăţilor tehnice în prelucrarea unui imens volum de date şi
informaţii statistice, precum şi a unor aprecieri critice din partea unor
specialişti, preocuparea a fost abandonată.
În anul 1931, Wassily Leontief, participant la dezbaterile menţionate,
iniţiază elaborarea primelor tabele intrări-ieşiri pentru economia americană.
Sub îndrumarea sa au fost întocmite tabelele pentru anii 1919 şi 1929 pe o
structură de 42 sectoare, lucrarea fiind publicată pentru prima dată în 1936.
Deşi metoda şi-a confirmat valenţele iar lucrarea a fost bine apreciată,
din nou urmează o perioadă de întrerupere în această activitate.
Primul tabel intrări-ieşiri oficial pentru economia SUA a fost elaborat la
nivelul anului 1947, pe un nomenclator de 450 de ramuri, iar al doilea tabel
pentru anul 1958, pe un nomenclator de 81 ramuri.
Datorită avantajelor sale, metoda a fost preluată, utilizată şi
perfecţionată de numeroşi economişti, în special din Franţa, Germania, Anglia
şi Olanda, dar şi din alte ţări.

1
 În ţările Pieţei Comune, lucrările pentru elaborarea TII naţionale au luat
o deosebită amploare după anul 1964, fiind elaborate o serie de recomandări
privind uniformizarea metodologiilor de întocmire a acestora.
Versiunea din 1968 a sistemului conturilor naţionale (SCN) recomanda
elaborarea TII, dar considera aceasta ca pe o activitate complementară. SCN-93
şi sistemul european al conturilor – 95 (SEC - 95) au impus integrarea TII în
sistemul lucrărilor statistice al ţărilor care implementează SCN.1
În plan teoretic sunt de menţionat şi realizările obţinute de specialiştii
din fostele ţări socialiste, instituţionalizate prin înfiinţarea unor grupuri de lucru
în cadrul Comisiei permanente CAER pentru statistică şi adoptarea, în
noiembrie 1967 a „Principiilor metodologice de bază şi indicatorii balanţei
statistice a legăturilor dintre ramuri”.
În România preocupările s-au finalizat prin elaborarea primei balanţe a
legăturilor dintre ramuri care s-a referit la anul 1970, într-o structură pe 74 de
ramuri. Până în anul 1990 au mai fost elaborate TII pentru anii 1980 şi 1982, pe
un nomenclator mai redus (32 de ramuri). Începând cu anul 1990 lucrările s-au
permanentizat, elaborându-se anual, pe un nomenclator extins de 105 ramuri şi
unul redus de 34 de ramuri. Ultimul TII elaborat este pentru anul 2003.
Tabelele sunt atât în preţuri curente cât şi în preţurile anului anterior.

2. Structura tabelului intrări-ieşiri şi principalele probleme metodologice

După cum apreciază W. Leontief, cel care a fost răsplătit cu Premiul

Nobel pentru Economie în 1973 pentru elaborarea modelului intrări-ieşiri şi
pentru fundamentarea aplicării acestuia la studierea şi soluţionarea unor
probleme economice importante, „Metoda intrări-ieşiri este o adaptare a teoriei
neoclasice a echilibrului general la studiul empiric al interdependenţei
cantitative dintre activităţi economice corelate. Iniţial, ea a fost elaborată pentru
a analiza şi măsura legăturile dintre diversele sectoare producătoare şi
consumatoare din cadrul unei economii naţionale, dar a fost de asemenea
aplicată la studiul unor sisteme economice mai restrânse, ca de pildă o zonă

1
Clementina Ivan-Ungureanu, Contabilitatea naţională. Concepte, metodo-logii şi
aplicaţii, Casa de editură IRECSON, Bucureşti, 2003, pag. 214.

2
metropolitană sau chiar o mare întreprindere individuală integrată, precum şi la
analiza relaţiilor economice internaţionale”.2
Datele conţinute TII reprezintă fluxurile de bunuri şi servicii din cadrul
unei economii, semnificând tranzacţiile dintre ramuri, precum şi dintre acestea
şi alte sectoare (gospodăriile populaţiei, consumul social etc.).
În practică, tabelele sunt construite în unităţi valorice (la preţuri curente
sau ale anului anterior), produsele şi serviciile fiind grupate pe ramuri după
natura lor, asigurându-se omogenitatea ramurilor. Acesta presupune că în
fiecare ramură „pură”, există o singură tehnologie de fabricaţie, caracterizată
prin vectorul coeficienţilor de cheltuieli. Totodată, fiecare ramură „pură”
produce un singur produs sau un grup omogen, iar produsele unei ramuri sunt
interschimbabile. Coeficienţii cheltuielilor, ca o consecinţă a celor de mai sus,
sunt determinaţi de tehnologia de producţie, modificarea lor fiind consecinţa
progresului tehnic şi tehnologic. De asemenea, cheltuielile de producţie sunt
proporţionale cu volumul producţiei ramurii respective.
În forma sa clasică, tabelul intrări-ieşiri se prezintă ca un tabel-şah, în
care fiecărei ramuri (x) îi este destinată o linie (i) şi o coloană (j).
De regulă, TII se elaborează anual la nivelul unei economii naţionale.
Relaţiile de interdependenţă dintre ramuri pot fi analizate sub două
aspecte:
a) al intrărilor de produse şi servicii din alte ramuri, precum şi
elementele de muncă vie încorporate în produsele ramurei;
b) al ieşirilor de produse şi servicii ale unei ramuri, respectiv al
destinaţiei producţiei (consum intermediar, consumul populaţiei, consum
social, investiţii etc.).
Totodată, relaţiile de interdependenţă dintre ramuri pot fi analizate şi
din punct de vedere al modului de manifestare, distingându-se:
a) relaţii directe, care se formează între o ramură şi cele care îi
furnizează direct materii prime, materiale, semifabricate, servicii etc.;
b) relaţii indirecte, care se formează între o ramură şi cele furnizoare de
intrări pentru alte ramuri care contribuie la furnizarea de materii prime sau alte
întrări primei ramuri.

2
W. Leontief, Analiza input-output, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1970, pag. 156.

3
 Complexitatea interdependenţelor dintr-o economie nu este dată atât de
numărul şi intensitatea legăturilor directe, sesizabile imediat, cât de numărul şi
intensitatea legăturilor indirecte, uneori dificil de identificat prin alte procedee.
Tradiţional, din punct de vedere formal, sistemul economic şi, implicit
TII caracteristic, este divizat în patru părţi, denumite cadrane.
Cadranul I conţine matricea fluxurilor intermediare şi constituie partea
principală a TII. El este sub forma unei matrici pătrate, în care, evident,
numărul şi ordinea ramurilor înscrise pe verticală se păstrează şi pe orizontală.
Aceste caracteristici constituie condiţia de bază pentru inversarea
matricii.
Cadranul II, aflat în dreapta tabelului, conţine fluxurile de bunuri şi
servicii ieşite din ramurile economiei şi destinate utilizării finale (consumul
gospodăriilor, consumul social, formarea brută de capital.
Cadranul III, înscris la baza tabelului, sub cadranul I, reprezintă
intrările primare absorbite de ramurile economiei naţionale din restul
sistemului economic şi din afara ţării (importurile). Practic, aici se înscriu
cheltuielile cu munca vie (salarii şi elemente aferente), impozite şi
taxe, cheltuielile cu capitalul fix (amortizările), alte elemente de valoare
adăugată brută. De precizat că aceste intrări primare pot fi analizate şi ca
venituri primare ale gospodăriilor, ale firmelor sau ale statului.
Aceste elemente sunt mai mult sau mai puţin detaliate, de la un TII la
altul şi de la o ţară la alta.
Cadranul IV ar trebui să cuprindă elementele de intrări primare în
consumul final. Datorită unor complicaţii atât metodologice, cât şi de ordin
practic, acest cadran nu se completează.
Ţinând seama de aceste precizări, tabelul intrări-ieşiri se prezintă astfel
(vezi fig. 1.):

4
 Ramuri consumatoare
Consum Total
Ramuri Total
final utilizări
producătoare 1 ………….. k …………. n n
1 x11 ………… xik ………... x1  x1 j y1 X1
. . . . .j1 . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . n . .
l xl1 ………… xlk ………... xln x j 1
lj yi Xi
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . n . .
n xn1 ……….. xnk ……….. xnn  x nj yn Xn
n n n 1 n
jn n n
Total  x1 j ……  x ik …….  x in   x ij  yi  Xi
Elemente j1 j1 j1 i 1 j1
n
i 1 i 1
de valoare V1 ……….. Vk …………Vn  Vi
adăugată i 1
brută n
Total resurse X1 ……….. Xk ……….. Xn  Xi
i 1
Fig. 1.
Schema generală a tabelului intrări-ieşiri

Notaţiile au următoarea semnificaţie:

xij = fluxul intermediar dintre ramurile i şi j
yi = produsul final al ramurii i
Vi = valoarea adăugată brută din ramura i
Xi = total resurse (utilizări)
Pentru fiecare rând se poate scrie egalitatea:

n
Xi   x ij  yi (1)
j1

5
iar pentru fiecare coloană:

n
X j   x ij  Vj (2)
i 1

Aşa cum am arătat anterior, construirea tabelului intrări-ieşiri a ridicat

numeroase probleme, motiv pentru care a fost necesară adoptarea câtorva
ipoteze-postulat, pe larg dezbătute în literatura de specialitate, începând chiar
cu W. Leontief.
O primă ipoteză se referă la liniaritatea funcţiilor de producţie, ipoteză
necesară în continuare, pentru definitivarea modelului matematic al TII.3
Conceptul abstract de funcţie de producţie se referă la relaţiile
tehnologice care există între cantitatea de output ce poate fi obţinută în
condiţiile unor inputuri utilizate în proporţii variate pentru producţia respectivă.
În raport cu un anumit input, se vorbeşte de coeficientul tehnic care exprimă
cantitatea de un astfel de input necesară producţiei unei unităţi de output.
Faptul că, la un anumit nivel al progresului tehnic, pot fi utilizate diverse
procedee tehnologice pentru producerea unui anumit produs, face ca funcţia de
producţie să arate procedeul cel mai economic.4
O altă ipoteză se referă la includerea comerţului exterior. Modalităţile de
rezolvare – includerea unei coloane speciale privind exportul în cadranul II şi a
unei linii referitoare la import în cadranul III, introducerea unei coloane de
export net (export minus import) în cadranul II sau neincluderea comerţului
exterior în TII, considerând economia un sistem închis – sunt intens dezbătute
şi soluţia adoptată depinde de scopul analizei şi de posibilităţile
elaboratorilor5,6,7.

3
Tiberiu Schatteles, Modelul în ştiinţele economice, Editura Politică, Bucureşti,
1967, pag. 121-125.
4
Mihai Capătă, Metodologia balanţei statistice a legăturilor dintre ramuri, Teză de
doctorat, ASE, Bucureşti, 1970.
5
Wassily Leontief, op.cit., pag. 164 şi urm.
6
Mihai Capătă, Balanţa statistică a legăturilor dintre ramuri. Probleme
metodologice, Editura Politică, Bucureşti, 1974.
7
Ludovic Tovissi, Eugen Ţigănescu, Balanţa legăturilor dintre ramuri, Editura
Ştiinţifică, Bucureşti, 1969.

6
 O ipoteză esenţială se referă la egalitatea resurselor şi a utilizării acestora,
atât pe total cât şi pe ramuri. Această ipoteză face ca din relaţiile 1. şi 2. să
rezulte:
n n
 x ij  y i   x ij  Vj (3)
j1 i 1

 n n 
De subliniat că cele două sume   x ij şi  x ij  nu sunt egale pe
j1  i 1 
ramuri decât întâmplător. Pe ansamblul economiei fiind egale rezultă:
n n
 y i   Vj (4)
i 1 j1

Pornind de la egalităţile de bază pentru fiecare linie şi fiecare coloană,

W. Leontief a căutat un model general, care să-i permită elaborarea de
previziuni economice cu ajutorul TII. Din ansamblul relaţiilor 1 şi 2 el a
desprins trei categorii de date pentru prognoză:
a) date exogene privind consumul final, disponibile din alte surse;
b) volumul producţiei ramurilor (xi), necunoscutele de bază ale
sistemului;
c) coeficienţii sistemului de ecuaţii (aij) pentru care a postulat ipoteza
fundamentală a stabilităţii lor, aceştia determinându-se cu relaţia:

x ij
a ij  (5)
Xj

Coeficienţii aij au fost denumiţi coeficienţi tehnici sau tehnologici şi ei

reprezintă consumul ramurii j din producţia ramurii i la o unitate monetară (de
ex. 1$) producţie din ramura j.
În aceste ipoteze, sistemul de relaţii (1) se poate scrie sub forma:

a11X1 + a12X2 + ……..+ a1nXn + y1 = X1

a21X1 + a22X2 + ……..+ a2nXn + y2 = X2
. . . (6)
am1x1 + am2x2 + ……..+ amnxn + ym = Xm

7
 În ipoteza cunoaşterii variabilelor yi, necunoscutele sistemului (Xi)
rezultă din rezolvarea sistemului liniar (7), cu m = n:

(1 – a11)X1 – a12X2 – .......– a1nXn = y1

– a21X1 – (1 – a12)X2 – ....– a2nXn = y2
. . . (7) .
– am1X1 – am2X2 – ……..+ (1 – amn)Xn = ym

Transcriind sistemul în termenii algebrei matriciale obţinem:

AX + Y = X (8)
unde:
A = matricea coeficienţilor tehnici
X = vectorul producţiei totale
Y = vectorul cererii finale

Sistemul (7) se poate scrie şi el sub forma:

(E – A) · X = Y (9)
în care E reprezintă matricea unitate.
Soluţia acestui sistem este:

X = (E – A) –1 · Y (10)

unde (E – A) –1 este inversa matricei (E – A).

Din punct de vedere economic, între coeficienţii aij ai matricii iniţiale şi
Aij ai matricii inverse, există o diferenţă esenţială.
Astfel, în timp ce coeficienţii aij ai matricii iniţiale exprimă, aşa cum s-a
arătat, necesarul din producţia ramurii i pentru realizarea unei unităţi monetare
din producţia totală a ramurii j, coeficienţii Aij reprezintă necesarul din producţia
ramurii i pentru realizarea unei unităţi monetare din producţia finală (cererea
finală) a ramurii i.
Altfel spus, fiecare element al matricii ||aij|| arată cantitatea direct
necesară pentru producerea unei unităţi de output în ramura respectivă, fără a
ţine seama de necesarul rezultat din legăturile indirecte, în timp ce elementele
matricii ||Aij|| reprezintă cantitatea totală, direct şi indirect, pentru producţia
unei unităţi de output într-o ramură.

8
 În literatura de specialitate, matricea ||aij|| se mai numeşte matricea
coeficienţilor cheltuielilor directe, iar matricea ||Aij|| poartă numele de matricea
coeficienţilor cheltuielilor totale.
Matricea (E – A) este numită matricea lui Leontief sau matricea
Minkowski-Leontief.

3. Analiza tabelului intrări-ieşiri pentru economia românească

Ultimul tabel intrări-ieşiri pentru economia românească se referă la anul

2003 şi a fost elaborat în metodologia SEC – 1995.
SEC – 95 înlocuieşte sistemul european al conturilor economice
integrate (publicat în 1970 şi uşor revizuit în 1978). El este perfect coerent cu
versiunea revizuită a sistemului Contabilităţii Naţionale (SCN – 93),
metodologie aplicabilă la nivel mondial, publicată sub îndrumarea comună a
Naţiunilor Unite, FMI, Comisia Comunităţii Europene, OECD şi Banca
Mondială. Specificul SEC – 95 rezultă din faptul că se axează pe condiţiile şi
cerinţele Uniunii Europene, conceptele şi clasificările fiind în concordanţă cu
cele folosite în alte statistici economice şi sociale (forţă de muncă, industrie,
comerţ exterior etc.)8.
În cadrul SEC tabelul intrări-ieşiri simetric (TII) este cel mai important
şi realizarea lui practică ridică numeroase probleme. Forma generală a TII,
conform documentaţiei Eurostat, este următoarea (vezi tabelul 1):
Tabelul 1
Structura TII conform SEC-95
Produse (CPA) Utilizări finale a) b) c) Σ (1) + Σ (3)
Σ (1) Σ (3)
123 .……n d) e) f)
(1) (2) (3) (4) (5)
1 (1) Pentru producţia internă
2 Utilizările finale la preţ
3 de bază
. Cheltuiala pentru
. consum final a:
. a) gospodăriilor
. Consumul b)IFSL în serviciul
. intermediar la preţ gospodăriilor
. de bază (produs x c) administraţiei publice
Produse . produs) Formarea brută de

8
***„European System of Accounts – ESA 1995”, Eurostat, 1996,
Cap. I.

9
 (CPA) . capital
. d) formarea brută de
. capital fix
m e) variaţia stocurilor
f) Exporturi
Σ (1) (2) Total consum Utilizări finale ale Total
intermediar de produselor interne, la preţ producţie
produse interne la de bază internă
preţ de bază, pe
produs
Utilizări ale (3) Total consum Utilizări finale ale Total
pro-duselor intermediar de produselor importate, la importuri
importate produse importate, pe preţ de bază
produs
Impozite minus (4) Impozite minus Impozite minus subvenţii Total
subvenţii pe subvenţii pe produs, pe produs destinate impo-zite
produs destinate utilizărilor finale minus
consumului subvenţii
intermediar, pe pe
produs produse
Σ (1) + Σ (3) + Σ (4) (5) Total consum Total utilizări finale pe Total
intermediar la preţ categorii utilizări
de achiziţie, pe produs
Renumerarea (6) Componente ale
salariaţilor valorii adăugate pe
Alte impozite produs
minus subvenţii
pentru producţie
Consumul de
capital fix
Excedentul net
de exploatare
Σ (6) (7) Valoarea adăugată pe
produs
Σ(1) +(3) +(4) +Σ(6) (8) Producţia la preţ de
bază pe produs

Formarea brută (9)

de capital fix
Stocul de
capital fix
Forţa de muncă

Conform metodologiei SEC – 95, pentru realizarea practică a TII sunt

parcurse o serie de etape (cinci mari etape în cazul României), în funcţie de
strategia aleasă pentru măsurarea produsului intern brut, etape care pot să difere
de la o ţară la alta în funcţie de conţinutul şi varietatea surselor.
Aşa cum s-a menţionat metodologiile după care au fost întocmite TII
analizate în continuare prezintă unele diferenţe, dar ele sunt perfect
compatibile. Pentru ramuri se utilizează NACE Rev. 1 (Nomenclatorul statistic

10
al activităţilor economice din Comunitatea europeană – revizuit 1), iar pentru
produse CPA (Clasificarea statistică a produselor asociate activităţilor).
În anexa 1 se prezintă nomenclatorul restrâns (34 ramuri) şi codificarea
acestora pentru TII al economiei româneşti.
În continuare, analizele se bazează numai pe tabelul intrări-ieşiri la
nivelul anului 2003, făcând abstracţie de celelalte tabele la care se referă SEC–
95.
Modul de prezentare a resurselor permite o dublă analiză:
– în primul rând, pentru fiecare ramură, evidenţierea structurii
resurselor totale pe componente (structura pe linie prezentată în tabelul 2);
– în al doilea rând, pentru fiecare componentă şi pentru totalul
resurselor, se poate calcula structura pe ramuri (structura pe coloane, prezentată
în tabelul 3).
Principalele concluzii care se desprind din analiza tabelului 2 sunt
următoarele:
a) în structura resurselor totale, în 20 de ramuri producţia totală de
bunuri şi servicii deţine o pondere de peste 50%.
O situaţie specială se înregistrează în ramurile comerţ şi transporturi, în
care producţia este mai mare decât resursele, datorită marjelor de comerţ şi
transport, cu care ramurile îşi majorează producţia şi îşi diminuează indicatorul
respectiv.
b) în 15 ramuri, importul reprezintă peste 25% din totalul resurselor.
Acestea sunt ramuri furnizoare de minereuri şi materii prime (cărbune, cocs;
gaze naturale; minereuri feroase şi neferoase), ramuri bazate pe lohn (textile şi
confecţii; pielărie şi încălţăminte), ramuri de primă prelucrare bazate pe materii
prime specifice provenite din import (chimie şi fibre sintetice; medicamente,
detergenţi, cosmetice; cauciuc şi mase plastice; sticlă). Printre ramurile cu o
pondere ridicată a importului în resurse se numără şi metalurgia şi siderurgia

Tabelul 2
Structura resurselor totale ale ramurilor pe componente
-%-

IMPOZITE PE PRODUS

11
 Alte impozite Marje
Productia de Sub- TOTAL
Cod pentru Productia Productia Import Taxe comert ventii RESURS
Alte Impozite vamal TVA TOTAL
ramură Productia con- sum de de bunuri de si pe E
de piata final nepiata si servicii bunuri si impozite import e transpor produs
TOTAL propriu TOTAL TOTAL servicii t
1 56,45 33,25 1,44 91,13 4,18 0,01 0,00 0,08 3,27 3,36 2,35 -1,03 100,00
2 60,03 0,00 0,00 60,03 25,85 0,05 0,00 0,00 2,30 2,35 16,14 -4,36 100,00
3 40,74 0,00 0,00 40,74 22,15 16,74 0,04 0,12 4,26 21,17 15,94 0,00 100,00
4 18,70 0,00 0,00 18,70 71,46 2,16 0,00 1,24 0,32 3,72 6,12 0,00 100,00
5 71,44 0,01 0,00 71,45 31,15 0,06 0,00 0,01 3,91 3,98 6,95 -13,54 100,00
6 57,09 0,04 0,00 57,13 17,09 0,06 0,00 0,11 2,35 2,52 23,31 -0,05 100,00
7 46,01 0,00 0,00 46,01 23,47 0,04 0,00 0,07 3,05 3,16 27,35 0,00 100,00
8 45,61 20,59 0,00 66,21 7,54 4,70 0,03 0,50 4,08 9,32 16,93 0,00 100,00
9 36,36 0,42 0,00 36,78 41,87 0,03 0,00 0,88 2,60 3,51 17,84 0,00 100,00
10 38,16 0,00 0,00 38,16 49,43 0,06 0,00 0,63 1,18 1,87 10,54 0,00 100,00
11 65,83 0,11 0,00 65,94 15,24 0,14 0,00 0,34 2,37 2,85 15,97 0,00 100,00
12 47,87 0,00 0,00 47,87 43,38 0,04 0,00 0,54 3,92 4,50 4,25 0,00 100,00
13 79,48 0,00 0,00 79,48 7,28 0,08 0,00 0,04 3,97 4,09 9,15 0,00 100,00
14 46,36 0,00 0,00 46,36 41,32 0,04 0,36 0,70 3,38 4,48 8,28 -0,43 100,00
15 25,82 0,18 0,00 26,00 49,53 0,25 0,00 0,37 5,91 6,53 17,94 0,00 100,00
16 46,94 0,00 0,00 46,94 39,62 0,04 0,00 0,55 2,52 3,12 10,41 -0,09 100,00
17 53,17 0,00 0,00 53,17 29,47 0,43 0,00 0,28 3,11 3,82 13,54 0,00 100,00
18 66,47 0,22 0,00 66,69 14,16 0,06 0,00 0,14 4,01 4,21 14,93 0,00 100,00
19 58,15 0,23 0,00 58,37 30,99 0,06 0,00 0,41 2,26 2,73 7,91 0,00 100,00
20 44,97 1,06 0,00 46,02 44,23 0,04 0,00 0,77 1,88 2,69 7,35 -0,30 100,00
21 40,05 0,04 0,00 40,09 25,83 0,61 0,00 0,20 3,57 4,38 29,70 0,00 100,00
22 29,18 0,17 0,00 29,34 60,68 0,10 0,00 0,62 2,44 3,16 6,81 0,00 100,00
23 51,34 0,45 0,00 51,79 31,87 0,57 0,00 0,44 3,33 4,35 12,28 -0,29 100,00
24 94,15 0,17 0,00 94,32 0,76 2,06 0,00 0,00 2,86 4,92 0,00 0,00 100,00
25 94,50 2,36 0,66 97,52 0,52 0,08 0,00 0,00 1,89 1,97 0,00 0,00 100,00
-
26 1538,08 0,00 0,00 1538,08 0,00 8,50 0,00 0,00 6,94 15,43 1453,52 0,00 100,00
27 85,15 0,00 0,00 85,15 9,64 0,08 0,00 0,00 5,13 5,21 0,00 0,00 100,00
28 130,04 0,00 3,12 133,17 3,55 0,08 0,00 0,00 7,07 7,15 -43,84 -0,02 100,00
29 93,09 0,00 0,00 93,09 2,68 0,08 0,00 0,00 3,98 4,07 0,16 0,00 100,00
30 91,11 0,00 0,00 91,11 7,00 0,00 0,00 0,00 1,89 1,89 0,00 0,00 100,00
31 15,90 83,33 0,00 99,23 0,00 0,01 0,00 0,00 0,76 0,77 0,00 0,00 100,00
32 75,80 2,60 2,95 81,35 14,33 2,50 0,00 0,00 1,87 4,38 0,00 -0,06 100,00
33 0,00 0,00 100,00 100,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 100,00
34 32,18 0,00 64,22 96,40 1,58 0,32 0,00 0,00 1,71 2,02 0,00 0,00 100,00

COR.TER. 100,00 100,00

COR.CIF-FOB 100,00 100,00

T O T A L 60,57 9,75 8,02 78,34 17,12 1,60 0,01 0,27 2,91 4,80 0,00 -0,25 100,00

(ramura 19) şi construcţii de maşini (ramura 20), pentru care România deţinea
capacităţi importante de producţie. Alte ramuri din această categorie sunt:
maşini şi aparate de uz casnic; produse electrice şi electronice; mijloace de
transport; celuloză şi hârtie.

12
 Pe ansamblul economiei naţionale importul reprezintă 17,12% din
resurse, comparativ cu 78,34 cât reprezintă producţia totală de bunuri şi
servicii.
c) impozitele pe produs au, în general, ponderi reduse în resursele totale
ale ramurilor, dar şi aici există câteva excepţii. Astfel, faţă de o pondere medie
pe economie de 4,80% a impozitelor pe produs în resurse, în ramurile ţiţei şi
produse petroliere (cod 03) şi comerţ (cod 26), aceste impozite reprezintă
21,17% şi respectiv 15,43% din resursele ramurilor respective. În cazul primei
ramuri TVA reprezintă 4,26% şi alte impozite (accize, în principal), 16,74%, iar
în cazul ramurii de comerţ TVA reprezintă 6,94%, iar alte impozite 8,50%.
d) subvenţiile pe produs, deşi sunt localizate în 10 ramuri, ele au
ponderi semnificative numai în trei ramuri: minereuri feroase şi neferoase
(13,54% din resurse), cărbune, cocs (4,36%) şi agricultură (1,03%).
Analizând structura resurselor şi componentelor acestora pe ramuri
(tabelul 3) se desprind următoarele concluzii:
a) cea mai mare pondere în producţia totală de bunuri şi servicii şi
servicii o deţine agricultura (11,29%), urmată de serviciile colective, sociale şi
personale (7,62%) şi energie electrică, termică, apă şi gaze (7,04%).
O grupare pe sectoare mari pune în evidenţă următoarea contribuţie la
realizarea producţiei totale de bunuri şi servicii:
– agricultura – 11,29%
– sectorul extractiv – 3,84%
– industria prelucrătoare – 36,18%
– construcţii – 6,70%
– servicii – 41,99%
b) în structura importului, trei ramuri (textile şi confecţii; construcţii de
maşini; produse electrice şi electronice) deţin 39,55% din importul total. În
cazul primei ramuri este datorat lohn-ului, celelalte două ramuri susţinând
programul de investiţii al agenţilor economici. O grupare pe aceleaşi sectoare
ca mai sus condus la următoarea structură:

Tabelul 3
Structura resurselor si componentelor acestora pe ramuri
-%-

13
 Productia Productia Productia Productia Import IMPOZITE PE PRODUS Subventii
TOTAL
Cod de pentru de de de pe
Alte impozite TVA TOTAL produs RESURSE
ramură piata consum nepiata bunuri bunuri
TOTAL final TOTAL si si Alte Impozit Taxe
propriu servicii servicii impozit e vamale

14
 1 9,04 33,10 1,74 11,29 2,37 0,07 0,00 2,74 10,90 6,79 39,26 9,70
2 0,77 0,00 0,00 0,59 1,17 0,02 0,00 0,01 0,61 0,38 13,31 0,78
3 3,04 0,00 0,00 2,35 5,85 47,27 13,54 2,04 6,62 19,94 4,52
4 0,24 0,00 0,00 0,19 3,26 1,06 0,00 3,56 0,09 0,61 0,78
5 0,72 0,00 0,00 0,56 1,11 0,02 0,00 0,03 0,82 0,50 32,42 0,61
6 0,15 0,00 0,00 0,11 0,16 0,01 0,00 0,06 0,13 0,08 0,03 0,16
7 0,06 0,00 0,00 0,04 0,10 0,00 0,00 0,02 0,08 0,05 0,08
8 8,09 22,71 0,00 9,08 4,74 31,55 19,82 19,84 15,07 20,85 10,75
9 3,34 0,24 0,00 2,61 13,61 0,11 0,00 17,95 4,96 4,07 5,56
10 0,95 0,00 0,00 0,73 4,34 0,06 0,00 3,48 0,61 0,59 1,50
11 3,15 0,03 0,00 2,44 2,58 0,25 0,00 3,60 2,36 1,72 2,90
12 0,63 0,00 0,00 0,48 2,00 0,02 0,00 1,56 1,06 0,74 0,79
13 0,76 0,00 0,00 0,59 0,25 0,03 0,00 0,09 0,79 0,49 0,58
14 2,01 0,00 0,00 1,55 6,33 0,07 66,64 6,73 3,04 2,45 4,43 2,62
15 0,54 0,02 0,00 0,42 3,67 0,20 0,00 1,72 2,57 1,73 1,27
16 1,25 0,00 0,00 0,96 3,72 0,04 0,00 3,25 1,39 1,04 0,57 1,61
17 0,28 0,00 0,00 0,21 0,54 0,08 0,00 0,32 0,34 0,25 0,32
18 1,46 0,03 0,00 1,13 1,10 0,05 0,00 0,67 1,83 1,17 1,33
19 3,16 0,08 0,00 2,45 5,95 0,12 0,00 4,92 2,55 1,87 3,29
20 3,26 0,48 0,00 2,58 11,33 0,11 0,00 12,45 2,83 2,46 5,15 4,39
21 0,32 0,00 0,00 0,25 0,73 0,18 0,00 0,35 0,59 0,44 0,48
22 1,99 0,07 0,00 1,54 14,61 0,26 0,00 9,38 3,45 2,71 4,12
23 2,70 0,15 0,00 2,11 5,93 1,13 0,00 5,19 3,64 2,88 3,67 3,18
24 9,09 0,10 0,00 7,04 0,26 7,51 0,00 0,05 5,74 5,99 5,85
25 8,40 1,30 0,44 6,70 0,16 0,27 0,00 0,00 3,49 2,21 5,38
26 9,40 0,00 0,00 7,27 0,00 1,96 0,00 0,00 0,88 1,19 0,37
27 2,82 0,00 0,00 2,18 1,13 0,10 0,00 0,00 3,53 2,18 2,01
28 7,92 0,00 1,44 6,27 0,76 0,18 0,00 0,00 8,96 5,49 0,31 3,69
29 3,31 0,00 0,00 2,56 0,34 0,11 0,00 0,00 2,95 1,83 2,16
30 1,94 0,00 0,00 1,50 0,53 0,00 0,00 0,00 0,84 0,51 1,29
31 1,25 40,68 0,00 6,03 0,00 0,04 0,00 0,00 1,24 0,76 4,76
32 4,71 1,00 1,39 3,91 3,15 5,89 0,00 0,00 2,42 3,43 0,86 3,77
33 0,00 0,00 45,42 4,65 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 3,64
34 3,29 0,00 49,58 7,62 0,57 1,22 0,00 0,00 3,63 2,61 6,19

COR.TER. 0,78 0,13

COR.CIF-FOB -3,15 -0,54

T O T A L 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,0 100,00 100,00 100,00

– agricultură – 2,37%
– sector extractiv – 11,65%
– industria prelucrătoare – 79,34%
– construcţii – 0,16%
– servicii – 6,48%

15
 c) în structura impozitelor pe produs, două ramuri (ţiţei şi produse
petroliere; produse alimentare, băuturi, tutun) contribuie cu 40,79% la formarea
indicatorului pe ansamblul economiei. Contribuţii semnificative mai deţin:
agricultura (6,79%), energia electrică şi termică, apă, gaze (5,99%) şi
transporturile (5,49%).
d) pe ansamblul indicatorului resurse, se observă că ramura 8 (produse
alimentare, băuturi, tutun) contribuie cel mai mult (cu 10,75%) la formarea
indicatorului.
Pe locurile următoare se situează agricultura (9,70%) şi serviciile
colective, sociale şi personale (6,19%). Contribuţii de peste 5% mai au
ramurile: energie electrică, termică, apă, gaze (5,85%), textile şi confecţii
(5,56%) şi construcţii (5,38%).
Din cele de mai sus apreciez că trebuie remarcat:
– importanţa agriculturii pentru economia românească;
– ponderea ridicată a importului în constituirea resurselor totale ale
economiei naţionale;
– energointensivitatea crescută, având în vedere ponderea ramurii de
profil în ansamblul indicatorilor respectivi;
– subvenţionarea unor sectoare fără perspective, în special cele
extractive.
În continuare sunt analizate structurile pe elemente de utilizare şi pe
ramuri.
În tabelul 4 se prezintă structura consumului final total pe elemente
componente, pentru fiecare ramură şi pe ansamblul economiei (structura pe
linie).

Tabelul 4
Structura consumului final al ramurilor pe componente
-%-
CHELTUIALA PENTRU CONSUM FINAL
T O T A Al gospodari- Al Al administraţiilor publice Formarea Export de Variaţia T O T A L
L ilor populaţiei IFSLSGP TOTAL Consum Consum bruta de bunuri si de CONSUM
colectiv individual capital fix servicii stoc FINAL

16
 1 92,45 96,94 3,06 3,06 0,21 5,42 1,92 100,00
2 17,64 100,00 17,26 65,10 100,00
3 68,97 100,00 31,96 -0,92 100,00
4 98,53 1,47 100,00
5 85,64 14,36 100,00
6 65,33 34,67 100,00
7 8,17 100,00 77,64 14,20 100,00
8 97,15 100,00 2,54 0,31 100,00
9 20,56 100,00 79,04 0,40 100,00
10 17,18 100,00 82,57 0,25 100,00
11 33,73 100,00 5,86 59,66 0,76 100,00
12 43,78 100,00 52,45 3,77 100,00
13 89,45 98,20 1,80 0,02 6,95 3,59 100,00
14 12,55 100,00 85,30 2,16 100,00
15 91,05 100,00 8,70 0,25 100,00
16 22,57 100,00 74,39 3,04 100,00
17 36,55 100,00 59,50 3,95 100,00
18 59,05 100,00 36,29 4,66 100,00
19 1,91 100,00 0,08 96,58 1,43 100,00
20 5,99 100,00 67,41 27,06 -0,47 100,00
21 72,07 100,00 4,24 24,94 -1,25 100,00
22 20,54 100,00 32,10 47,65 -0,29 100,00
23 20,02 100,00 55,01 25,73 -0,76 100,00
24 94,55 72,12 27,88 0,28 5,45 100,00
25 7,32 88,74 11,26 11,26 90,90 1,78 100,00
26 100,00 100,00 100,00
27 98,21 100,00 1,79 100,00
28 44,86 87,55 12,45 10,21 0,02 55,14 100,00
29 78,89 98,44 1,56 0,02 21,11 100,00
30 61,80 100,00 38,20 100,00
31 100,00 99,42 0,58 0,01 100,00
32 21,53 48,30 51,70 51,70 34,67 43,80 100,00
33 100,00 100,00 98,74 0,01 100,00
34 98,27 20,71 9,38 69,91 2,03 0,68 0,00 1,73 100,00

COR.
TER. -102,51 100,00 202,51 100,00
COR.
CIF-FOB 0,00 100,00 100,00

TOTAL 60,23 75,72 1,36 22,92 11,80 0,11 15,05 24,41 0,31 100,00

Principalele concluzii care se desprind sunt următoarele:

a) în structura utilizărilor finale, luând în considerare componentele
principale (consum final, formarea brută de capital fix, exportul de bunuri şi
servicii, variaţia stocurilor), se pot grupa ramurile după preponderenţa livrărilor
către un anumit indicator.

17
 Astfel, ramurile: comerţ, tranzacţii imobiliare şi administraţie publică,
tot ce furnizează utilizărilor finale se regăseşte la consumul final.
Din livrările ramurilor: agricultură; produse alimentare, băuturi, tutun;
medicamente, detergenţi, cosmetice; energie electrică, termică, apă, gaze;
hoteluri, restaurante, agenţii de turism; servicii colective, sociale, personale,
peste 90% se adresează consumului final.
Alte ramuri care dau peste 50% din livrările la utilizări finale pentru
consumul final sunt: ţiţei, produse petroliere; edituri, poligrafie; materiale de
construcţii; maşini şi parate de uz casnic; comunicaţii; servicii financiar-
bancare şi de asigurări.
b) ponderea livrărilor pentru formarea brută de capital fix în utilizările
finale are o pondere semnificativă la ramurile: construcţii de maşini; produse
electrice şi electronice; mijloace de transport; construcţii; servicii pentru
întreprinderi;
c) exportul de bunuri şi servicii deţine o pondere ridicată în utilizările
finale ale ramurilor: gaze naturale; minereuri feroase şi neferoase; minereuri
pentru construcţii; alte minereuri; textile şi confecţii; pielărie şi încălţăminte;
lemn, mobilă, alte produse industriale; celuloză şi hârtie; chimie şi fibre
sintetice; cauciuc şi materiale plastice; sticlă; metalurgie şi siderurgie;
transporturi.
Sunt necesare câteva precizări, pentru o mai bună înţelegere a celor de
mai sus.
În primul rând faptul că ramurile extractive, dau foarte puţin din
utilizările finale (resursele totale) pentru consumul final ponderea cea mai mare
deţinând-o livrările pentru consumul intermediar.
La ramurile industriei uşoare este vorba, ca şi în cazul importului, de
lohn.
Se constată ponderea ridicată a exportului de produse cu valoare
adăugată scăzută.
d) pe ansamblul economiei, 57,66% din resurse sunt destinate
utilizărilor finale totale şi 42,34% consumului intermediar.
Consumul final (al gospodăriilor, al administraţiei publice, al IFSLSGP)
reprezintă 60,23% din utilizările pentru consum final, în timp ce formarea brută
de capital fix reprezintă numai 15,5% iar exportul de bunuri şi servicii 24,41%.

18
 Analizând structura consumului final total (utilizări finale) şi a
componentelor acestuia pe ramuri (tabelul 5) rezultă următoarele:
a) în structura cheltuielilor pentru consum final, cinci ramuri
(agricultura, produse alimentare, băuturi, tutun; tranzacţii imobiliare;
administraţie publică; servicii colective, sociale, personale) deţin o pondere de
67,75%;
b) cheltuiala gospodăriilor populaţiei pentru consumul final se
adresează ramurilor: agricultură; produse alimentare, băuturi, tutun; tranzacţii
imobiliare;
c) în exportul de bunuri şi servicii, ramura textile şi confecţii deţine
21,52%, fiind urmată de metalurgie şi siderurgie (9,98%), produse electrice şi
electronice (9,05%), transporturi (9,86%). Ponderi importante mai deţin: lemn,
mobilă, alte produse industriale (8,78%) şi pielărie şi încălţăminte (7,80%);
d) pentru formarea brută de capital fix livrările sunt datorate unui număr
foarte mic de ramuri: construcţii (45,05%), construcţii de maşini (22,32%),
mijloace de transport (17%) şi produse electrice şi electronice (9,89%).
Un loc central în cadrul analizei este acordat consumurilor intermediare,
tabelul intrări-ieşiri fiind singurul instrument statistic care permite evidenţierea
fluxurilor de consumuri intermediari între ramurile economiei naţionale.
O primă analiză care se poate face se referă la locul ramurii în
ansamblul economiei, reflectat de ponderea livrărilor fiecărei ramuri, pentru
consumul intermediar sau pentru consumul final.
Ramurile furnizoare de materii prime sau bunuri intermediare vor avea
o pondere a livrărilor pentru consum intermediar propriu şi al altor ramuri mai
mare decât a livrărilor pentru consumul final.

Tabelul 5
Structura consumului final total şi a componentelor acestuia pe ramuri
-%-
CHELTUIALA PENTRU CONSUM FINAL
T OTAL Al Al Al administraţiilor publice Formarea Export Variati TOTAL
gospodari- IFSLSGP TOTAL Consum Consum bruta de de a CONSUM

19
 individua
colectiv
l
1 13,13 16,81 1,75 3,40 0,00 0,12 1,90 52,84 8,55
2 0,01 0,01 0,03 7,99 0,04
3 4,35 5,75 4,98 -11,29 3,80
4 0,14 0,17 0,04
5 0,15 2,03 0,04
6 0,01 0,59 0,01
7 0,08 1,16 0,03
8 17,79 23,50 1,15 10,89 11,03
9 2,27 3,00 21,52 8,62 6,64
10 0,66 0,87 7,80 1,84 2,30
11 2,01 2,66 1,40 8,78 8,74 3,59
12 0,23 0,30 0,67 3,78 0,31
13 0,33 0,42 0,03 0,05 0,06 2,55 0,22
14 0,23 0,30 3,82 7,58 1,09
15 1,77 2,34 0,42 0,96 1,17
16 0,23 0,30 1,84 5,89 0,60
17 0,15 0,20 0,60 3,14 0,25
18 0,47 0,63 0,72 7,24 0,48
19 0,08 0,11 0,01 9,98 11,61 2,52
20 0,50 0,65 22,32 5,53 -7,45 4,98
21 0,96 1,26 0,23 0,82 -3,21 0,80
22 1,58 2,09 9,89 9,05 -4,32 4,64
23 1,55 2,04 17,00 4,90 -11,36 4,65
24 3,46 3,29 4,21 8,68 0,49 2,20
25 0,91 1,06 0,45 0,86 45,05 0,54 7,46
26 0,96 1,26 0,58
27 3,66 4,83 0,16 2,25
28 3,25 3,76 1,77 2,81 0,65 9,86 4,37
29 1,75 2,27 0,12 0,25 1,15 1,33
30 0,66 0,87 1,01 0,64
31 11,85 15,56 0,30 0,61 7,14
32 0,62 0,40 1,40 2,71 3,99 3,11 1,73
33 10,48 0,00 45,75 87,72 1,19 6,31
34 14,50 3,97 100,00 44,23 2,49 88,57 0,63 8,89

COR.
TER. -0,39 -0,52 1,91 0,23
COR.
CIF-
FOB -3,83 -0,94

TOTA
L 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

Pe ansamblul economiei, în anul 2003, ponderea livrărilor pentru

consumul final a depăşit-o pe cea către consumul intermediar (57,7% faţă de
42,3 %).
Pe ramuri, distingem (anexa 2 ):

20
 – grupul ramurilor extractive, care livrează preponderent pentru
consumul intermediar (cu excepţia ramurii ţiţei, produse petroliere, care
livrează 51,5% pentru consum intermediar), celelalte ramuri livrează peste 80%
(alte minereuri) şi chiar peste 95% consumului intermediar;
– ramuri care livrează atât pentru consumul intermediar cât şi pentru
consumul final (agricultura – 50,8% pentru consumul final şi 49,2% pentru
consumul intermediar; medicamente, detergenţi, cosmetice – 53,3% pentru
consumul final, 46,7% pentru consumul intermediar);
– ramuri care livrează cu precădere pentru consumul final
(administraţia publică – 100%; maşini şi aparate de uz casnic – 95,6%; comerţ
– 89,8 %; pielărie şi încălţăminte – 88,4%;)
Pe ansamblul economiei se detaşează, din punct de vedere al ponderii în
livrările pentru consum intermediari: produse alimentare, băuturi, tutun – 10,8
% din totalul livrărilor pentru consum intermediar; energie electrică, termică,
apă, gaze – 10,3% şi agricultura – 9,8%.
În patru ramuri (agricultură, construcţii, comerţ şi tranzacţii imobiliare),
livrările pentru autoconsumul ramurilor în cadrul celor pentru consum
intermediar sunt majoritare (depăşesc 50%), în 19 ramuri această pondere este
cuprinsă între 20% şi 50% iar în 11 ramuri este sub 20%.
Analiza structurii consumurilor intermediare pe ramuri de provenienţă
(structura pe coloane), prezentată în anexa 3, pune în evidenţă noi aspecte.
În primul rând faptul că în 8 ramuri, autoconsumul din producţia proprie
este majoritar, el deţinând peste 50% din intrările de consumuri intermediare. În
16 ramuri ponderea autoconsumului depăşeşte 20% din intrările totale de
consumuri intermediare.
O pondere ridicată a autoconsumului arată un nivel de integrare crescut
al producţiei şi o dependenţă slabă de celelalte ramuri.
Pe ansamblul economiei, trei ramuri (agricultura – 11,3%, produse
alimentare, băuturi, tutun – 10,4 şi energie electrică, termică, gaze, apă –
10,8%) sunt principalii furnizori de consumuri intermediare.
În 8 ramuri intrările din ramura de energie electrică, termică, gaze şi apă
se prezintă peste 10% din totalul intrărilor de consumuri intermediare şi în alte
17 aceste intrări au o pondere semnificativă (peste 5%).

21
 Analizele privind consumurile intermediare sunt aprofundate în
continuare, prin analiza coeficienţilor cheltuielilor directe (coeficienţii tehnici
sau tehnologici), respectiv a matricii Aij, prezentată în anexa 4, în care sunt
evidenţiaţi coeficienţii semnificativi, consideraţi, pentru început, cei cu valoare
mai mare de 0,01.
Numărul acestor coeficienţi este de 255 (ceea ce reprezintă cca. 22%
din numărul total de coeficienţi).
Pentru a determina gradul de reprezentativitate al acestor coeficienţi am
procedat astfel:
a) am construit matricea Aij în care am păstrat numai coeficienţi mai
mari de 0,01 ceilalţi fiind consideraţi nuli;
b) am construit matricea diagonală cu resursele ramurilor (diagonala
principală conţine resursele ramurilor, celelalte elemente fiind zero);
c) înmulţind cele două matrici de mai sus de determină matricea
fluxurilor intermediare corespunzător ipotezelor formulate;
d) prin însumare se obţine o nouă valoare a consumurilor intermediare
totale.
e) comparând consumul intermediar real cu cel calculat, aflăm un grad
de acoperire (de reprezentativitate) a coeficienţilor matricii Aij. Dacă acest grad
este mai mare de 70% se apreciază, conform literaturii de specialitate că
matricea este reprezentativă. Dacă nu, se mai pot adăuga coeficienţi până se
îndeplineşte condiţia.
În cazul TII pentru anul 2003, cei 255 de coeficienţi au condus la un
consum intermediar care reprezintă 83,2% din cel real, nivel care poate fi
considerat reprezentativ.
Crescând nivelul coeficienţilor aij de la 0,01 la 0,02 (ca nivel de
semnificaţie), au fost identificaţi, gradul de reprezentativitate scăzând, însă, la
71,2%, situaţie acceptabilă, având în vedere că numărul coeficienţilor a scăzut
la 11,9% din numărul total al acestora.

22