Nicoleta Constandache

~ Note de curs ~

Galaţi
2020
 Cuprins
Capitolul 1 Noțiuni Introductive …………………………………………………………………………….. 3
1.1. Conceptul, clasificarea, trăsăturile și rolul instituțiilor publice ……………………………………...………… 3
1.2. Bugetul și clasificația bugetară ………………………………………………………………………………… 5
1.3. Creditele bugetare și ordonatorii de credite ……………………………………………………………………. 9

Capitolul 2 Organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice ………………………………... 11

2.1. Obiectul contabilității publice …………………………………………………………………………………. 11
2.2. Organizarea contabilității în instituțiile publice ……………………………………………………………….. 11
2.3. Documente, registre și forme de contabilitate …………………………………………………………………. 12
2.4. Componența situațiilor financiare în instituțiile publice ………………………………………………………. 13
2.5. Planul de conturi ……………………………………………………………………………………………….. 16

Capitolul 3 Contabilitatea activelor fixe ……………………………………………………………………. 18

3.1. Consideraţii generale privind activele fixe …………………………………………………………………….. 18
3.2. Evaluarea activelor fixe ………………………………………………………………………………………... 20
3.3. Documente utilizate în evidenţa activelor fixe ………………………………………………………………… 20
3.4. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind activele fixe …………………………………. 21

Capitolul 4 Contabilitatea stocurilor ………………………………………………………………………... 23

4.1. Consideraţii generale privind stocurile ………………………………………………………………………… 23
4.2. Evaluarea stocurilor ……………………………………………………………………………………………. 24
4.3. Documente utilizate în evidenţa stocurilor …………………………………………………………………….. 24
4.4. Evidenţa contabilă a stocurilor ………………………………………………………………………………… 25
4.5. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind stocurile ……………………………………... 27

Capitolul 5 Contabilitatea decontărilor cu terții …………………………………………………………… 34

5.1. Consideraţii generale privind decontările cu terţii …………………………………………………………….. 34
5.2. Documente utilizate în evidenţa operaţiunilor de decontări …………………………………………………… 34
5.3. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind decontările cu terţii ………………………….. 35

Capitolul 6 Contabilitatea trezoreriei ……………………………………………………………………….. 40

6.1. Consideraţii generale privind trezoreria ……………………………………………………………………….. 40
6.2. Documente utilizate în evidenţa elementelor de trezorerie ……………………………………………………. 41
6.3. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind trezoreria …………………………………….. 41

Capitolul 7 Contabilitatea finanțării bugetare a instituțiilor publice ……………………………………... 44

7.1. Consideraţii generale privind finanţarea bugetară a instituţiilor publice ……………………………………… 44
7.2. Etapele finanţării bugetare a instituţiilor şi reflectarea lor contabilă …………………………………………... 44
7.3. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind finanţarea de la bugetul de stat ……………… 50
7.4. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind finanţarea de la bugetul local ………………... 52
7.5. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind finanţarea din fonduri speciale ……………… 54
7.6. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind finanţarea din veniturile proprii ale instituţiei
publice (autofinanţarea) ………………………………………………………………………………………... 56

Capitolul 8 Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și finanțărilor ……………………………………….. 58

8.1. Consideraţii generale privind cheltuielile, veniturile și finanțările instituţiilor publice ……………………….. 58
8.2. Închiderea conturilor de cheltuieli, venituri și finanțări ……………………………………………………….. 59
8.3. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind cheltuielile, veniturile și finanțările
instituţiilor publice ……………………………………………………………………………………………... 59
Planul de conturi general pentru instituții publice ………………………………………………………… 63
Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………. 73

2
 Capitolul 1
NOȚIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Conceptul, clasificarea, trăsăturile și rolul instituțiilor publice

1.2. Bugetul și clasificația bugetară
1.3. Creditele bugetare și ordonatorii de credite

1.1. Conceptul, clasificarea, trăsăturile și rolul instituțiilor publice

1.1.1. Conceptul de instituție publică

Instituţiile publice pot fi definite ca entităţi patrimoniale care desfăşoară activităţi, de regulă, sociale în folosul
comunităţii, activităţi care nu produc venituri sau produc venituri care nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor proprii,
fiind necesară alocarea de la buget de surse pentru acoperirea acestor cheltuieli.
Instituțiile publice reprezintă structuri organizatorice prin care statul îşi exercită funcţiile sale legislative,
executive şi judecătoreşti şi cuprind:
A. autorităţile publice legislative
B. autorităţile publice executive
C. autorităţi publice judecătorești
D. instituţii de stat, de subordonare centrală sau locală, specializate în diferite domenii.

A. Autorităţile publice legislative sunt reprezentate de cele două camere ale Parlamentului, respectiv Senatul şi
Camera Deputaţilor.
B. Autorităţile publice executive realizează administraţia publică şi se grupează astfel :
1. Administraţia publică centrală cuprinzând:
a. Preşedintele României
b. Guvernul României
c. Ministerele
d. Reprezentanţii în teritoriu ai administraţiei publice centrale, respectiv prefecţii şi serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale unora dintre celelalte organe centrale incluzând direcţii, inspectorate, agenţii, etc.
e. organele de specialitate ale administraţiei publice centrale subordonate guvernului sau ministerelor, respectiv
agenţii, comisii, direcţii, institute, oficii, secretariate, ş.a.
f. autorităţile administrative autonome centrale incluzând : Academia Română, Avocatul Poporului, Curtea
Constituţională, Curtea de Conturi, Serviciul Român de Informaţii, Consiliul Concurenţei, Consiliul Naţional al
Audiovizualului, Consiliul Legislativ, Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune;
g. instituţiile publice, regiile autonome, societăţile comerciale la care statul deţine capitalul majoritar şi
companiile sau societăţile naţionale subordonate ministerelor;
h. instituţiile publice subordonate autorităţilor administrative autonome centrale.
2. Administraţia publică locală reprezentată de:
a. consiliile locale şi primăriile
b. consiliile judeţene şi preşedinţii acestora
c. instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean (regii autonome sau societăţi comerciale).
C. Autoritățile publice judecătorești sunt reprezentate de:
a. instanţele judecătoreşti, respectiv judecătoriile, tribunalele, curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie;
b. ministerul public, acesta îşi exercită atribuţiile prin intermediul procurorilor constituiţi în parchete;
c. consiliul superior al magistraturii.
In viziunea Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC), prin intermediul consiliului pentru standarde
internaţionale de contabilitate pentru sectorul public (IPSASB), noțiunea de „administrație publică” este substituită cu
noţiunea de „sector public”. Astfel Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public operează cu
conceptul de sector public, care se referă la guvernele naţionale (stat, provincie, teritoriu), guverne regionale, guverne
locale (de exemplu, oraşe) şi entităţi guvernamentale asociate (de exemplu, agenţii, consilii, comisii, întreprinderi
Instituţiile publice, indiferent de tipul lor, efectuând cheltuieli şi nerealizând de regulă venituri proprii sunt
finanţate pe seama fondurilor publice prevăzute în diferitele componente ale sistemului bugetar.
Domeniile în care îşi desfășoară activitatea instituțiile publice sunt :
3
 - apărarea;
- ordine publică şi siguranţă naţională;
- învăţământ;
- sănătate;
- cultură, recreere şi religie;
- asigurări şi asistenţă socială;
- în locuinţe servicii şi dezvoltare publică;
- protecţia mediului;
- acţiuni generale, economice, comerciale şi de muncă;
- combustibil şi energie;
- agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare;
- transporturi;
- comunicaţii;
- cercetare fundamentală şi cercetare dezvoltare.

1.1.2. Clasificarea instituţiilor publice

I. După importanţa activităţii, instituţiile publice se clasifică în:

1. Instituţiile administraţiei publice centrale a căror principala sursă de finanţare este constituită din venituri
ale bugetului de stat;
2. Instituţiile administraţiei publice locale ale căror principale surse de finanţare provin din venituri ale
bugetelor locale, din anumite venituri nefiscale, precum şi din venituri ale bugetului de stat sub formă de sume
defalcate şi subvenţii de echilibrare;
3. Instituţiile administraţiei asigurărilor sociale cuprind toate organismele a căror activitate principală constă
în redistribuirea veniturilor sub forma prestaţiilor sociale şi ale căror surse de finanţare provin din contribuţiile la
sistemul de asigurări sociale de stat, repartizate în conformitate cu legile bugetare anuale.

II. După modul de subordonare, instituţiile publice se împart în:

1. Instituţii ierarhic superioare, ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite; sunt
instituţiile care primesc mijloace băneşti direct de la bugetul din care sunt finanţate şi le repartizează unităţilor ierarhic
inferioare;
2. Instituţii subordonate, ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari şi terţiari de credite şi ale
căror necesităţi de finanţare sunt acoperite prin fondurile repartizate de către instituţiile superioare.
Conducătorii instituţiilor publice centrale şi locale, în funcţie de drepturile conferite de lege în legătură cu
aprobarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor bugetare, poartă denumirea de ordonatori de credite.

III. Din punct de vedere al statutului juridic instituţiile publice se pot clasifica în:
1. Instituţiile publice cu personalitate juridică sunt acelea ai căror conducători au calitatea de ordonatori de
credite, calitate în care au drept de decizie în angajarea şi efectuarea de cheltuieli. Aceste instituţii dispun de patrimonii
proprii, cont curent deschis la Trezorerie, buget propriu de venituri şi cheltuieli, intră în relaţii cu terţii, conduc
contabilitate proprie;
2. Instituţiile publice fără personalitate juridică sunt acelea ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori
de credite, calitate în care aceştia pot efectua cheltuieli numai în limita sumelor efectiv virate de ordonatorul său de
credite în subconturi deschise pe numele lor, şi care reprezintă de obicei plăţi de salarii şi alte cheltuieli asimilate
acestora, precum şi un volum restrâns de alte cheltuieli, cum sunt cele legate de întreţinerea şi funcţionarea instituţiei în
cauză. Acestea funcţionează ca entităţi distincte în subordinea sau pe lângă instituţii cu personalitate juridică, nu au cont
deschis la Trezorerie şi nu conduc contabilitate proprie, nu intră în relaţii cu terţii (exemple: şcoli generale, grădiniţe,
cămine culturale);

IV. După modul de finanţare distingem:

1. Instituţii publice finanţate integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor
speciale, bugetele locale, după caz;
2. Instituţii publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetele locale;
3. Instituţii publice finanţate integral din venituri proprii, autofinanţate;
4. Instituţii publice finanţate din credite externe sau fonduri nerambursabile.

1.1.3. Trăsăturile şi rolul instituţiilor publice

Instituţiile publice au caracteristici prin care se deosebesc de persoanele juridice patrimoniale, şi mai ales de
agenţii economici astfel:

4
 1. Instituţiile publice îşi desfășoară activitatea, de regulă, în sfera nematerială (învățământ, sănătate, securitate
națională, ordine publică, transporturi şi telecomunicaţii, protecţia mediului înconjurător) având drept scop satisfacerea
unor nevoi generale ale populației.
2. Instituţiile publice sunt organisme care în general nu desfăşoară activităţi productive, prin care să realizeze
bunuri materiale, ele produc utilităţi sociale, administrative, justiţie, ordine publică, apărare. Numai întâmplător,
subunităţi ale acestora pot realiza şi produce utilităţi şi servicii de natură economică, situaţie în care însă acestea se
supun regulilor şi principiilor după care funcţionează finanţele private privind finanţarea.
3. Patrimoniul este primit inițial de la bugetul de stat sau local, de regulă prin transfer de la alte instituții
publice. Banul public trebuie cheltuit cu eficienţă maximă.
4. Instituțiile publice pot fi finanțate pe baza creditelor bugetare (sume primite din bugetul de stat sau bugetele
locale pentru acoperirea cheltuielilor generate de desfăşurarea activităţii), pe seama veniturilor proprii obținute, precum
şi pe seama fondurilor speciale.
5. În funcţie de modul lor de finanţare (integral sau parţial din resurse bugetare, sau fonduri speciale) veniturile
proprii ale acestora se varsă integral la bugetul din care sunt finanţate sau rămân la dispoziţia acestora reportându-se în
anul următor.
6. Îşi finanţează activitatea pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli sau numai pe baza bugetelor de cheltuieli.
7. Trimestrial instituțiile publice au obligația întocmirii şi depunerii unor dări de seamă contabile, iar anual
situații financiare.
8. Instituţiile publice, în general nu au indicatori de rentabilitate şi eficienţă economică, dar li se pot calcula
indicatori de eficienţă socială, educaţională, de cultură etc.
Prin intermediul instituţiilor publice se derulează atât procesul de constituire, cât şi cel de utilizare a
principalelor resurse publice ale statului.
Constituirea resurselor publice se realizează prin intermediul prelevărilor obligatorii din impozite, taxe etc. de
la persoanele fizice şi juridice şi virarea acestora către autorităţile statului.
În procesul de constituire a resurselor publice, instituţiile publice de primă importanţă, ca autorităţi speciale ale
statului, sunt Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, şi organele lor teritoriale; un rol
însemnat îl au de altfel şi alte ministere şi organe centrale, precum şi organele lor teritoriale, mai ales în ceea ce priveşte
constituirea resurselor financiare din mijloace extrabugetare.
O importantă funcţie a statului o reprezintă dirijarea, alocarea acestor uriaşe resurse financiare spre diverşi
beneficiari – instituţii publice, întreprinderi, populaţie (direct şi indirect). Resursele financiare centralizate la dispoziţia
statului, prin componentele bugetului general consolidat, au ca principală destinaţie finanţarea sectorului public,
principalul consumator al acestor fonduri publice.
Procesul de utilizare a fondurilor publice se derulează prin intermediul tuturor instituţiilor publice centrale şi
locale, ceea ce pune in evidenţă rolul, importanţa şi răspunderea acestora, în ceea ce priveşte utilizarea eficientă a
acestor fonduri. Gestionarea fondurilor publice presupune menţinerea unui echilibru permanent între intrările şi ieşirile
de resurse.

1.2. Bugetul și clasificația bugetară

1.2.1. Sistemul bugetar şi componentele acestuia

La nivelul fiecărui stat resursele financiare şi cheltuielile publice se constituie şi se gestionează printr-un
sistem unitar de bugete în condiţiile asigurării echilibrului bugetar elaborându-se mai multe categorii de bugete corelate.
În România, resursele financiare publice se constituie şi se gestionează printr-un sistem unitar de bugete format
din:
 bugetul de stat;
 bugetul asigurărilor sociale de stat;
 bugetele fondurilor speciale (fondul de şomaj, asigurări sociale de sănătate);
 bugetele locale;
 bugetul trezoreriei statului;
 bugetele altor instituţii publice cu caracter autonom;
 bugetele proprii ale diferitelor instituţii publice finanţate integral sau parţial dintr-unul din bugetele de
mai sus;
 bugetele proprii ale diferitelor instituţii publice finanţate integral din veniturile proprii (autofinanţate);
 bugetul fondurilor provenite din credite externe, contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare,
dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice;
 bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Bugetul, în general, este un document financiar, un important instrument managerial care asigură
dimensionarea obiectivelor, cheltuielilor, acţiunilor ce pot fi finanţate din veniturile preconizate a se realiza, dar şi
evaluarea rezultatelor şi eficienţei economice a acestora, utilizat atât în activitatea agenților economici dar şi în
îndeplinirea funcțiilor finanțelor publice.

5
 Conform art. 2 din Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice, bugetul înseamnă “document prin
care sunt prevăzute şi adoptate în fiecare an veniturile şi cheltuielile.
Fiind un tablou comparativ al veniturilor şi cheltuielilor publice aferente perioadei la care se referă, bugetul
reprezintă totalitatea veniturilor şi cheltuielilor unui stat, a unei unităţi administrativ teritoriale sau a unei instituții
publice.

Principiile fundamentale ale bugetului

Pentru ca relațiile bugetare să se desfăşoare în cele mai bune condiții au fost statuate o serie de principii şi
reguli bugetare.
Conform legii finanţelor publice, principiile fundamentale ale bugetului sunt următoarele:
- Principiul universalităţii
- Principiul unităţii
- Principiul realității
- Principiul anualității
- Principiul specializării bugetare
- Principiul echilibrului bugetar
- Principiul neafectării veniturilor bugetare
- Principiul publicităţii bugetului
- Principiul unității monetare.

1. Principiul universalităţii
Conform acestui principiu, veniturile şi cheltuielile publice trebuie înscrise în bugetul de stat, în mod separat,
cu sumele lor globale (totale), conform regulii non-compensării; de asemenea, veniturile trebuie grupate într-o masă
unică şi depersonalizată, servind la acoperirea cheltuielilor în mod global, conform regulilor non-afectării, non-
specializării şi a non-atribuirii. Această regulă a bugetului brut se bazează pe necesitatea înscrierii în buget a veniturilor
şi cheltuielilor statului în sume brute sau totale.
2. Principiul unităţii
Unitatea bugetului presupune cuprinderea tuturor veniturilor şi cheltuielilor într-un singur document ce are o
structură unitară, în vederea asigurării unei monitorizări şi folosirii eficiente a fondurilor publice.
3. Principiul realității
Este principiul conform căruia veniturile și cheltuielile înscrise în bugetul public trebuie să fie stabilite pe baze
reale, adică să corespundă situației economico financiare previzibilă pentru anul bugetar, astfel ca statul să nu întâmpine
dificultăți financiare în cursul execuției bugetare.
4. Principiul anualităţii
În virtutea principiului anualităţii, prin lege se aprobă anual veniturile şi cheltuielile înscrise în bugetul pentru
anul următor. Examinarea în fiecare an a proiectului de buget permite şi analiza modului de realizare a veniturilor şi
efectuarea cheltuielilor în perioada precedentă.
5. Principiul specializării bugetare
Veniturile şi cheltuielile bugetare vor fi scrise şi aprobate în buget pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe
categorii de cheltuieli, clasificate după natura lor economică şi destinaţia lor, conform clasificaţiei bugetare.
6. Principiul echilibrului bugetar
Bugetul public trebuie să fie echilibrat, ceea ce înseamnă că utilizările ordinare date fondului bugetar trebuie să
fie acoperite integral pe seama veniturilor ordinare, astfel:
Soldul bugetului = Total Venituri publice – Total Cheltuieli publice,
Dacă Venituri publice > Cheltuieli publice, atunci se înregistrează excedent bugetar
Dacă Venituri publice < Cheltuieli publice, atunci se înregistrează deficit bugetar
Dacă Venituri publice = Cheltuieli publice, atunci avem de-a face cu un buget echilibrat (balansat).
7. Principiul neafectării veniturilor bugetare
Este un principiu complementar celui al universalităţii, în virtutea căruia veniturile prelevate la fondul bugetar
trebuie să se despersonalizeze şi să servească la acoperirea cheltuielilor publice privite în ansamblul lor. Aceasta
înseamnă că nu este permisă folosirea unui anumit venit bugetar pentru finanţarea unei anumite utilizări (cheltuieli)
bugetare. Acest principiu întăreşte şi pe cel al unității bugetului, atât din punct de vedere formal - în sensul că afectarea
resurselor ar conduce la divizarea bugetului în tot atâtea documente-anexă câte destinaţii speciale ar exista - cât şi din
punct de vedere material, în sensul că veniturile şi cheltuielile sunt reunite în cadrul aceluiaşi buget, formând o masă
globală de resurse care acoperă o masa globală de utilizări (cheltuieli).
8. Principiul publicităţii bugetului
Acest principiu presupune respectarea procedurii dezbaterii publice a proiectelor bugetului public naţional în
cadrul Parlamentului şi al consiliilor locale, precum şi aducerea acestora la cunoștința cetățenilor țării. De asemenea,
concomitent cu dezbaterile parlamentare (sau din consiliile locale), proiectele de buget sunt larg comentate în presa
scrisă şi audiovizuală.
Sistemul bugetar este deschis şi transparent, acestea realizându-se prin:
a) dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora;

6
 b) dezbaterea publică a conturilor generale anuale de execuţie a bugetelor, cu prilejul aprobării acestora;
c) publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor normative de aprobare a bugetelor şi
conturilor anuale de execuţie a acestora;
d) mijloacele de informare în masă, pentru difuzarea informaţiilor asupra conţinutului bugetului, exceptând
informaţiile şi documentele nepublicabile, prevăzute de lege.
9. Principiul unității monetare
Legea finanțelor publice nr. 500/2002 prevede în mod distinct faptul că toate operațiunile bugetare se exprimă
în monedă națională.

Reguli privind veniturile şi cheltuielile bugetare

În stabilirea realizării veniturilor bugetare, prin lege, se prevăd următoarele norme obligatorii:
- nici un impozit, taxă sau alte obligaţii de natura acestora nu pot fi înscrise în buget şi încasate dacă acestea nu
au fost stabilite prin lege;
- prin legea bugetară anuală se aprobă lista impozitelor, taxelor şi a cotelor acestora, precum şi a celorlalte
venituri ale statului care urmează să se perceapă;
- este interzisă perceperea sub orice titlu şi sub orice denumire de contribuţii directe sau indirecte, în afara
celor stabilite prin lege.
- din veniturile încasate nu se pot efectua plăţi în mod direct, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare regulile sunt următoarele:
- au destinație precisă şi limitată fiind determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile
bugetare anuale.
- nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget şi nici angajată şi efectuată din acest buget dacă nu există o bază
legală pentru cheltuiala respectivă
- nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are
prevederi bugetare.

Etapele procesului bugetar

Procesul bugetar este o succesiune de etape consecutive de elaborare, aprobare, executare şi control ale
bugetului, care se încheie cu aprobarea contului general de execuţie a acestuia.
Etapele procesului bugetar sunt:
1. Elaborarea proiectului de buget
2. Aprobarea bugetului
3. Execuţia bugetului
4. Încheierea execuţiei bugetului
5. Controlul execuţiei bugetului
6. Aprobarea execuţiei bugetului

1. Elaborarea proiectului de buget este prima etapă a procesului bugetar şi cuprinde activitatea de determinare
a veniturilor şi cheltuielilor bugetului public național; este o activitate complexă la care participă Guvernul prin
Ministerul Finanţelor Publice ca instituţie cu responsabilităţii esenţiale în procesul bugetar, ordonatorii de credite,
organele locale ale puterii şi administraţiei de stat. Elaborarea bugetului se face pe principale componente, de către
Guvern, iar pentru bugetele locale, de către ordonatorii de credite de la nivelul unităţilor teritorial-administrative.
2. Aprobarea bugetului revine ca răspundere instituţiilor puterii legislative, respectiv, Parlamentului (prin cele
două camere), la nivel central, Consiliilor locale şi județene, în profil teritorial.
3. Execuţia bugetului
După promulgarea de către Preşedinte, legea privind bugetul se publică în Monitorul Oficial şi respectarea ei
devine obligatorie pentru instituţii, agenţi economici şi populaţie.
Execuţia bugetului se realizează pe durata anului bugetar.
Execuţia bugetară este activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi efectuare a cheltuielilor aprobate prin
buget. Se impune o repartizare a veniturilor şi a cheltuielilor bugetare, pe trimestre şi pe instituţii, în funcţie de
termenele legale de încasare a veniturilor şi de posibilităţile de asigurare a surselor de finanţare.
4. Încheierea execuţiei bugetului este etapa următoare încasării veniturilor şi efectuării cheltuielilor pentru un
an bugetar şi constă în întocmirea unei dări de seama complete cu privire la modul de realizare a veniturilor şi de
efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar expirat.
Caracteristic acestei etape este întocmirea contului de încheiere a execuției bugetare, care permite determinarea
rezultatelor execuției bugetare, adică raportul dintre venituri şi cheltuieli. Contul de încheiere a execuției bugetare este
alcătuit din totalitatea veniturilor realizate şi a cheltuielilor efectuate şi reflectă rezultatul execuției bugetare care poate
fi un deficit sau un excedent bugetar.
Contul de încheiere a execuției bugetare, întocmit de Ministerul Finanțelor, este prezentat Guvernului, care,
după discutare, îl supune spre dezbatere și aprobare Parlamentului.

7
 5. Controlul execuţiei bugetului contribuie la o gestionare eficientă a fondurilor publice şi este asigurat de către
Curtea de Conturi a României, care controlează modul de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor
financiare ale statului.
Controlul se execută pe toată durata execuţiei bugetare, dar şi după aceea, până în momentul aprobării de către
Parlament, prin lege a Contului general anual de execuţie a bugetului de stat.
Procedura bugetară are un rol semnificativ în stabilirea echilibrului economic prin atingerea obiectivelor legate
de principalii indicatori macroeconomici, respectiv inflaţie, şomaj, produsul intern brut, creşterea economică şi datoria
publică.
6. Aprobarea execuţiei bugetului presupune aprobarea de către Parlament a contului de execuţie bugetară. În
acest scop Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului analizează contul de execuţie bugetară, după care
urmează dezbaterea, de către Parlament, a proiectului de Lege privind aprobarea contului de execuţie bugetară. Votul
fiind favorabil asupra proiectului de lege privind aprobarea contului de execuţie bugetară marchează încheierea etapelor
procesului bugetar.

1.2.2. Clasificaţia bugetară

Clasificaţia bugetară reprezintă cadrul unic de prezentare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare.

În cuprinsul bugetului consolidat al statului ca de altfel şi al bugetelor locale, veniturile şi cheltuielile sunt
grupate într-o ordine logică unitară şi obligatorie, având la bază criterii ştiinţifice şi principii de politică financiar-
bugetară.
Aceasta se stabileşte prin Clasificaţia bugetară, pe care o întocmeşte, elaborează şi o aprobă Ministerul
Finanţelor Publice. Structura clasificaţiei bugetare este formată dintr-un număr de diviziuni şi de subdiviziuni în care
sunt încadrate veniturile şi cheltuieli bugetare şi este obligatoriu pentru toate organele şi instituţiile cu atribuţii în
elaborarea şi executarea bugetului consolidat al statului şi bugetelor locale.
În sensul Legii 500/2002, privind finanţele publice, clasificaţia bugetară reprezintă gruparea veniturilor şi
cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare.
Clasificaţia bugetară este consecinţa aplicării principiului specializării bugetare şi reprezintă un instrument
tehnic de sistematizare, urmărire şi control al realizării veniturilor şi efectuării cheltuielilor.
Clasificaţia bugetară regrupează veniturile după natură şi provenienţă, iar cheltuielile, după natură şi destinaţie.
Structura clasificaţiei bugetare, în vigoare în România, cuprinde:
Veniturile - sunt stabilite separat de cheltuieli prin această clasificaţie iar indicatorii privind veniturile sunt
reprezentaţi de: capitole (codificate cu 4 cifre), subcapitole (codificate cu 6 cifre) şi paragrafe (codificate cu 8 cifre).
Clasificaţia bugetară împarte veniturile în venituri curente şi venituri de capital.
1. Venituri curente sunt veniturile care se încasează cu regularitate, constituind o sursă permanentă de mijloace
băneşti.
În funcţie de modul de percepere, pot fi:
a) venituri fiscale care reprezintă cea mai mare parte a veniturilor bugetare şi care îmbracă forma
impozitelor directe (pe profit, pe salarii, pe dividende etc.) şi indirecte (TVA, accize etc.); la bugetele locale veniturile
sunt reprezentate de impozitele pe clădiri, pe terenuri, taxele asupra mijloacelor de transport, precum şi alte impozite
directe şi indirecte (taxe de timbru, impozitul pe spectacole etc.)
b) venituri nefiscale (din proprietate şi respectiv din vânzarea de bunuri şi servicii) sub forma prelevărilor:
vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, vărsăminte ale instituţiilor publice, taxe pentru brevete şi invenţii, taxe
consulare, amenzi, sume din valorificarea bunurilor confiscate etc.
2. Veniturile de capital sunt surse la care statul apelează în situaţia în care veniturile curente sunt insuficiente.
În această categorie intră: lichidarea participaţiilor din străinătate, sume din valorificarea bunurilor aparţinând statului
etc.
În clasificaţia bugetară, cheltuielile se clasifică după criteriul funcţional şi economic.
1. Criteriul funcţional - are în vedere separarea cheltuielilor pe domenii de activitate în care statul are
implicaţii majore. Gruparea cheltuielilor este făcută pe părţi şi apoi pe capitole (codificate cu 4 cifre) şi subcapitole
(codificate cu 6 cifre).

Părţile sunt:
I. Servicii publice generale
II. Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
III. Cheltuieli social-culturale
IV. Servicii de dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape
V. Acţiuni economice
VI. Parte specifică bugetelor de asigurări sociale
VII. Rezerve, excedent,deficit
2. Criteriul economic – are în vedere gruparea cheltuielilor după natura lor. Gruparea este făcută pe capitole
(codificate cu 2 cifre), articole (codificate cu 2 cifre) şi aliniate (codificate cu 4 cifre).

8
  capitolele exprimă domeniul de activitate finanţat; subcapitolele detaliază şi localizează cheltuiala
bugetară (învăţământ preuniversitar, sănătate, cultură, etc.);
 articolul bugetar, subdiviziune a clasificaţiei cheltuielilor bugetare, determinată în funcţie de
caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează şi care desemnează natura unei cheltuieli,
indiferent de acţiunea la care se referă;
 alineatele exprimă felul cheltuielilor bugetare.
Conform criteriului economic, cheltuielile sunt clasificate în:
a. Cheltuieli curente care se efectuează în mod constant la orice instituţie publică. În această categorie intră
cheltuielile de personal, cheltuielile materiale, serviciile etc.;
b. Cheltuieli de capital sunt cele care se efectuează în anumite perioade şi se referă în principal la investiţiile
instituţiilor, cele ale regiilor autonome şi ale societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat. Cheltuielile
de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a
investiţiilor.

1.3. Creditele bugetare și ordonatorii de credite

1.3.1. Creditele bugetare

Noţiunea de credit bugetar se regăseşte în execuţia cheltuielilor publice şi poate fi definită prin raportarea la
bugete, pe de o parte de pe poziţia statului, iar pe de altă parte de pe poziţia consumatorilor de fonduri publice.
De pe poziţia statului, creditul bugetar reprezintă suma de bani cu titlu definitiv din bugetele publice destinate
pentru a acoperi cheltuielile aprobate în acestea.
De pe poziţia consumatorilor de fonduri publice respectiv ordonatori de credite bugetare, reprezintă drepturi
băneşti cuvenite din bugete pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetele lor de venituri şi cheltuieli.
Legea Finanţelor Publice defineşte noţiunea de credit bugetar, ca fiind ”sumă aprobată prin buget,
reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele
contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot
angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni”
Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice, programelor,
acţiunilor, obiectivelor şi sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări, şi vor fi angajate
şi folosite în strictă corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.
Sumele aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul local etc. reprezintă limita maximă
până la care se poate ordonanța şi efectua plăţi în cursul anului bugetar, limita maximă până la care se pot efectua
cheltuieli pentru activitatea curentă şi pentru investiţii.
Pentru instituţiile publice finanţate prin bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pentru ca o
cheltuială să poată fi finanţată sunt suficiente creditele bugetare aprobate şi deschise. În consecinţă, pentru a efectua
plăţi, ridicări de numerar din cont, ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de
stat le este suficient să aibă credite bugetare aprobate şi deschise pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
Legea Finanţelor Publice Locale, art.1, pct.5, definește creditul bugetar, ca fiind “suma aprobată în bugetele
locale, în bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi în bugetele activităţilor finanţate integral din
venituri extrabugetare, reprezentând limita maximă până la care se pot angaja şi efectua cheltuieli”. Finanţarea
instituţiilor publice locale funcţionează după aceeaşi regulă ca şi instituţiile finanţate din fondurile speciale sau
mijloacele extrabugetare, care pot efectua plăţi numai dacă au asigurate resurse financiare colectate în cont.
Altfel spus, în cazul serviciilor publice finanţate prin bugetele locale, în practică, se pot efectua cheltuieli chiar
dacă nu există credite bugetare, în condiţiile în care există lichidităţi băneşti în cont.
Regulile privind dispunerea sau efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget sunt:
- ordonatori principali, terţiari şi secundari finanţaţi din bugetul central nu pot dispune plăţi decât după
deschiderea de credite bugetare pe baza dispoziţiei de deschidere de credite; la nivelul bugetelor locale ordonatorii
principali de gradul I și cei terțiari (gradul III) nu pot dispune plăţi până nu le sunt alimentate conturile curente deschise
la Trezorerie;
- alocările pentru cheltuielile de personal şi de capital, aprobate pe ordonatori de credite şi în cadrul acestora,
pe capitole, nu pot fi majorate şi nu pot fi utilizate la alte articole de cheltuieli.
- creditele bugetare, aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate
pentru finanţarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite.
- cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui capitol.

1.3.2. Ordonatorii de credite

Ordonatorul de credite este definit ca fiind: “persoana fizică, conducător al unei instituţii publice, centrală sau
locală, care are dreptul să dispună de creditele bugetare aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei”.

9
 Conducătorii instituţiilor publice, centrale şi locale, cu personalitate juridică, mandataţi fiind prin lege să
participe la proiectarea bugetului public şi la executarea acestuia, dobândesc calitatea de ordonatori de credite bugetare
si au dreptul de a utiliza creditele bugetare.
În funcţie de drepturile şi obligațiile ce le revin în procesul execuţiei bugetare ordonatorii de credite se
grupează în:
- ordonatori principali de credite(OP);
- ordonatori secundari de credite (OS);
- ordonatori terţiari de credite (OT)

1. Ordonatorii principali de credite (OP)

Ordonatorii principali de credite primesc resursele de finanţare direct de la buget, pentru nevoile lor proprii,
precum şi pentru cele ale instituţiilor subordonate; ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare
aprobate prin buget pe unităţile ierarhic inferioare, în raport cu bugetul acestora şi aprobă efectuarea cheltuielilor din
bugetul propriu.
Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept. Prin actul de delegare
ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegării.
Cu toate că legea prevede pentru ordonatorul de credite principal şi obligaţii cu privire la realizarea veniturilor,
în practică această sarcină este preluată de organele fiscale.
Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor
fondurilor speciale sunt miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale,
conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome.
La Camera Deputaţilor şi la Senat, ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali ai acestora.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, sunt preşedinţii consiliilor judeţene, primarul general al
municipiului Bucureşti, primarii municipiilor, oraşelor, comunelor, sectoarelor.
2. Ordonatorii secundari de credite (OS)
Ordonatori secundari de credite, sunt conducătorii instituţiilor publice aflaţi în subordinea ordonatorilor
principali; aceştia se găsesc în raport de subordonare faţă de ordonatorii principali de credite şi ierarhic superior faţă de
ordonatorii terţiari de credite.
Aceşti ordonatori nu au relaţie directă cu bugetul de stat, dar din creditele primite de la ordonatorii principali
repartizează mijloace bugetare şi ordonatorilor terţiari de credite aflaţi în subordinea lor; de asemenea aprobă efectuarea
cheltuielilor din bugetele proprii.
Ordonatori secundari de credite sunt: inspectorii generali de la inspectoratele şcolare judeţene, directorii
generali de la Autoritatea de sănătate publică de la nivel judeţean, directorii generali de la direcţiile generale de
specialitate ale Ministerului Muncii etc.).
3. Ordonatorii terţiari de credite
Ordonatorii terţiari sunt conducătorii de instituţii publice care utilizează creditele bugetare primite, conform
bugetelor proprii.
Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea
sarcinilor instituţiilor pe care le conduc, potrivit bugetelor aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.
Calitatea de ordonatori terţiari o au conducătorii instituţiilor publice operaționale: spitale, şcoli, teatre, muzee
etc.
Toţi ordonatorii de credite au obligaţia de a analiza şi utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi
destinaţiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea
dispoziţiilor legale.

***

10
 Capitolul 2
ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA
CONTABILITĂȚII INSTITUȚIILOR PUBLICE

2.1. Obiectul contabilității publice

2.2. Organizarea contabilității în instituțiile publice
2.3. Documente, registre și forme de contabilitate
2.4. Componența situațiilor financiare în instituțiile publice
2.5. Planul de conturi

2.1. Obiectul contabilităţii publice

Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea

financiară şi, după caz, contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice, trebuie să asigure
înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară,
performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi pentru utilizatori
externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienţii, dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale).
Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de
venituri şi cheltuieli, rezultatul execuţiei bugetare, patrimoniul aflat în administrare, rezultatul patrimonial (economic),
costul programelor aprobate prin buget, dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a
bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale.
Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi a contabilităţii, contabilitatea publică
cuprinde:
a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care reflectă încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor
aferente exerciţiului bugetar;
b) contabilitatea trezoreriei statului;
c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care să reflecte evoluţia
situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi excedentul sau deficitul patrimonial;
d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate (contabilitatea destinată analizării
costurilor programelor aprobate va fi dezvoltată din punct de vedere metodologic după implementarea componentei c).
În aplicarea prevederilor pct. a) şi c), planul de conturi va cuprinde:
 conturi bugetare - pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea
rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar).
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale, deschise pe
structura clasificaţiei bugetare în vigoare. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor
plătite, potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii
rezultatului execuţiei bugetare.
 conturi generale - pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei, a cheltuielilor şi veniturilor
aferente exerciţiului, indiferent dacă veniturile au fost încasate iar cheltuielile plătite, pentru determinarea rezultatului
patrimonial (excedent sau deficit patrimonial);

2.2. Organizarea contabilității în instituţiile publice

Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revine ordonatorului de

credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective.
Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea de regulă, în compartimente distincte, conduse de către
directorul economic, contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane
trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi
conducerea contabilităţii, în condiţiile legii.
Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului
financiar-contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor.

11
 Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile
necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii, organizarea şi efectuarea inventarierii
elementelor de activ şi de pasiv, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de întocmire a
situaţiilor financiare, depunerea la termen a acestora la organele în drept, păstrarea documentelor justificative, a
registrelor şi situaţiilor financiare, organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice.
Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre, formulare şi documente contabile
corelate între ele, care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-
financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic, prin
respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic, în conturi
sintetice şi analitice, în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate

2.3. Documente, registre și forme de contabilitate

Orice operație economică sau financiară efectuată de instituțiile publice trebuie consemnată, în momentul
efectuării ei, într-un document ce va sta la baza înregistrării acesteia în contabilitate.
La momentul efectuării operației economico-financiare se întocmesc documente justificative, care sunt acte
scrise ce atestă realizarea și reflectarea operației în contabilitate.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor
care le-au întocmit, vizat si aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.
Documentele justificative trebuie să cuprindă, următoarele elemente principale:
 denumirea documentului;
 denumirea si, după caz, sediul unității care întocmește documentul;
 numărul documentului și data întocmirii acestuia;
 menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economico-financiare (când este cazul);
 conținutul operațiunii economico-financiare și, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia;
 datele cantitative și valorice aferente operațiunilor economico-financiare efectuate;
 numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii economico-
financiare, ale persoanelor cu atribuții de control financiar preventiv si ale persoanelor în drept să aprobe
operațiunile respective;
 alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor efectuate.

După verificarea si prelucrarea documentelor justificative, operațiunile economico-financiare se contează și

înregistrează în fișele de cont pentru operațiuni diverse.
Fișele de cont - ca documente contabile se deschid pentru fiecare element patrimonial în parte în funcție de
particularitățile acestora, în contabilitatea analitică si, în funcție de trăsăturile lor comune, în contabilitatea sintetică.
Alături de fișele de cont, în contabilitate de utilizează obligatoriu registrele de contabilitate. Acestea
furnizează informații legate de înregistrarea operațiilor economico-financiare în conturi, cele mai uzitate fiind:
- registrul-jurnal,
- registrul-inventar
- cartea mare.

1. Registrul-jurnal este document contabil obligatoriu cu ajutorul căruia se înregistrează cronologic și

sistematic operațiile economico-financiare în funcție de data documentelor justificative ce au stat la baza efectuării
acestora. Se poate întocmi zilnic sau lunar si se întâlnește sub două forme: registru jurnal general și registre-jurnal
auxiliare.
2. Registrul-inventar - ca document contabil obligatoriu stă la baza inventarierii generale a patrimoniului
instituției publice.
Registrul-inventar se întocmește la înființarea instituției, cel puțin o dată pe an pe parcursul funcționării
instituției, cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării activității, precum și în alte situații prevăzute de lege pe baza de
inventar faptic.
În acest registru se înscriu, într-o formă recapitulativă, elementele inventariate după natura lor, suficient de
detaliate pentru a putea justifica conținutul fiecărui post al bilanțului.
Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ și de pasiv.
Elementele de activ și de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte
documente care justifică conținutul acestora.
În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în registrul-inventar se înregistrează soldurile
existente la data inventarierii, la care se adaugă rulajele intrărilor și se scad rulajele ieșirilor de la data inventarierii până
la data încheierii exercițiului.
3. Registrul cartea mare este un document contabil care se deschide pentru fiecare cont în parte și care preia
lunar înregistrările contabile din registrul-jurnal pe conturi corespondente.
Cu ajutorul acestui registru se stabilește situația fiecărui cont, adică soldul inițial, rulajele debitoare și
creditoare și soldul final. Acest registru stă la baza întocmirii balanței de verificare.
12
 Forma de contabilitate se referă la modul de prelucrare a datelor, astfel încât să se asigure o informare cât mai
reală și completă a utilizatorilor, cu resurse materiale și financiare cât mai reduse.
În instituțiile publice este indicat a se utiliza forma de înregistrare „maestru-șah" ce are ca trăsătură principală
dezvoltarea pe conturi corespondente debitoare și creditoare pentru fiecare cont.
În cadrul formei de înregistrare “maestru-șah”, principalele registre și formulare care se utilizează sunt cele
anterior amintite, și anume:
- registrul-jurnal,
- registrul-inventar,
- cartea-mare și
- balanța de verificare.
Circuitul de prelucrare a datelor contabile în cadrul acestei forme constă în parcurgerea mai multor etape,
astfel:
- documentele justificative, după ce sunt verificate si prelucrate, se contează si se înregistrează în notele de
contabilitate (registru jurnal),
- după care se înregistrează în fisele de cont pentru operațiuni diverse sau pentru sau pentru valori materiale (în
funcție de specificul elementului înregistrat), pentru evidența analitică si în fisele sintetice șah, pentru evidența sintetică.
- lunar se întocmesc balanțe de verificare analitice pentru conturile dezvoltate în analitic în funcție de
particularitățile si necesitățile de informare ale instituției și - balanța de verificare sintetică, pe baza datelor din conturi
aflate în fisele sintetice șah.

2.4. Componența situațiilor financiare în instituțiile publice

Pentru instituţiile publice, documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea
statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli, îl reprezintă situaţiile
financiare.
Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, aprobate prin ordin al
ministrului finanţelor publice.
Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a
elementelor de activ şi de pasiv şi a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune, potrivit normelor emise în acest scop de
Ministerul Finanţelor Publice.
Situațiile financiare se semnează de conducătorul instituției și de cel al compartimentului financiar-contabil sau
de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție.
Instituțiile publice au obligația să prezinte la unitățile de trezorerie ale statului la care au deschise conturile
situația fluxurilor de trezorerie pentru obținerea vizei privind exactitatea plăților de casă, a soldurilor conturilor de
disponibilități, după caz, pentru asigurarea concordanței datelor din contabilitatea instituției publice cu cele din
contabilitatea unităților de trezorerie ale statului. Situațiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din
evidența trezoreriilor statului se vor restitui instituțiilor publice respective pentru a introduce corecturile
corespunzătoare. Le este interzis instituțiilor publice să centralizeze situațiile financiare ale instituțiilor din subordine
care nu au primit viza trezoreriei statului.
Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari, depun un
exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, alte autorităţi publice, instituţii
autonome şi unităţile administrativ-teritoriale, ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite, depun
la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, după
caz, un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale, potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta.
Unităţile fără personalitate juridică, subordonate instituţiei publice, organizează şi conduc contabilitatea
operaţiunilor economico-financiare până la nivel de balanţă de verificare, fără a întocmi situaţii financiare.

Situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare (active
nete/patrimoniu net/capital propriu), precum și a performanței financiare și a rezultatului patrimonial.
Exercițiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situațiile financiare anuale și, de regulă,
coincide cu anul calendaristic. Durata exercițiului financiar este de 12 luni. Acesta începe la 1 ianuarie și se încheie la
31 decembrie, cu excepția primului an de activitate, când începe la data înființării instituției publice, potrivit legii.
Situațiile financiare se întocmesc în moneda națională, respectiv în lei, fără subdiviziunile leului. Pentru
necesitățile proprii de informare și la solicitarea unor organisme internaționale, se pot elabora situații financiare și într-o
altă monedă.
Situaţiile financiare trimestriale şi anuale cuprind:
a) bilanţul;
b) contul de rezultat patrimonial;
c) situaţia fluxurilor de trezorerie;
d) situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor;
e) anexe la situaţiile financiare, care includ: politici contabile şi note explicative;

13
 f) contul de execuţie bugetară.

1. Structura bilanțului

Bilanțul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii și capital propriu
ale instituției publice la sfârșitul perioadei de raportare, precum și în alte situații prevăzute de lege.
Pentru fiecare element de bilanț trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv din exercițiul
financiar precedent. Dacă valorile anterioare nu sunt comparabile, absența comparabilității trebuie prezentată în notele
explicative. Un element de bilanț pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepția cazului în care există un
element corespondent pentru exercițiul financiar precedent.
În bilanț, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcție de gradul crescător al lichidității, iar
elementele de natura datoriilor, în funcție de gradul crescător al exigibilității.
Un activ reprezintă o resursă controlată de instituția publică drept rezultat al unor evenimente trecute, de la
care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituție și al cărei cost poate fi evaluat în mod
credibil.
O datorie reprezintă o obligație actuală a instituției publice care decurge din evenimente trecute și prin
decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice.
Activele și datoriile curente se prezintă în bilanț distinct de activele și datoriile necurente.
Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, în calitate
de proprietari ai activelor unei instituții publice după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc și
active nete sau patrimoniu net și se determină ca diferență între active și datorii.
Formatul bilanțului nu poate fi modificat de la un exercițiu financiar la altul.

Structura bilanţului se prezintă astfel:

Structura bilanțului
A. ACTIVE B. DATORII

Active necurente Datorii necurente

Active fixe necorporale Datorii (peste un an)
Instalații tehnice, mijloace de transport, animale, plantații, Împrumuturi pe termen lung
mobilier, aparatură birotică și alte active corporale Provizioane
Terenuri și clădiri Total datorii necurente
Alte active nefinanciare
Active financiare Datorii curente
Creanțe (peste un an) Datorii (sub un an)
Total active necurente Împrumuturi pe termen scurt
Împrumuturi pe termen lung care trebuie plătite în
Active curente exercițiul curent
Stocuri Venituri în avans
Creanțe (sub un an) Provizioane
Investiții pe termen scurt Total datorii curente
Conturi la trezorerie și bănci
Cheltuieli în avans Total datorii
Total active curente
Active nete/Capitaluri proprii =Total active – Total
Total active datorii

C. Capitaluri proprii
Rezerve și fonduri
Rezultatul patrimonial
Rezultatul reportat

2. Structura Contului de rezultat patrimonial

Veniturile și cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităților curente ale instituției publice trebuie
prezentate la venituri extraordinare și cheltuieli extraordinare. Acestea rezultă din desfășurarea unor tranzacții sau
evenimente care sunt clar diferite de activitățile curente ale instituției și care, prin urmare, nu se așteaptă să se repete
într-un mod frecvent sau regulat.
Activitățile curente sunt cele desfășurate de o instituție publică pentru realizarea obiectului său de activitate,
stabilit conform regulamentelor de organizare și funcționare. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacție se
delimitează clar de activitățile curente ale entității, se are în vedere mai degrabă natura elementului sau tranzacției
14
aferente activității desfășurate în mod curent de instituție decât frecvența cu care se așteaptă ca aceste evenimente să
aibă loc.
Contul de rezultat patrimonial prezintă situația veniturilor, finanțărilor și cheltuielilor din cursul exercițiului
curent. Veniturile și finanțările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost
încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli după natura sau destinația lor, indiferent dacă au fost
plătite sau nu.
În contul de rezultat patrimonial (economic) sunt prezentate și veniturile calculate (de exemplu, venituri din
reluarea provizioanelor și ajustărilor de valoare) care nu implică o încasare a acestora, precum și cheltuielile calculate
(de exemplu, cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările de valoare) care nu implică o plată a acestora.
Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului
corespondent din exercițiul financiar precedent. Dacă valorile anterioare nu sunt comparabile, absența comparabilității
trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu
trebuie prezentat, cu excepția cazului în care există un element corespondent pentru exercițiul financiar precedent.
Formatul contului de rezultat patrimonial nu poate fi modificat de la un exercițiu financiar la altul.

Structura contului de rezultat patrimonial

Venituri operaționale
– venituri din impozite și taxe, contribuții de asigurări și alte venituri ale bugetelor
– venituri din activități economice
– finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială
– alte venituri operaționale
Total venituri operaționale

Cheltuieli operaționale
– cheltuieli cu salariile și contribuțiile aferente
– subvenții, transferuri
– cheltuieli privind stocurile, lucrările și serviciile executate de terți
– cheltuieli de capital, amortizări și provizioane
– alte cheltuieli operaționale
Total cheltuieli operaționale

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ

Venituri financiare
Cheltuieli financiare

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITATEA FINANCIARĂ

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITATEA CURENTĂ

(excedent/deficit din activitatea operațională +/– excedent/deficit din activitatea financiară)

Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
EXCEDENT/DEFICIT DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ

REZULTATUL PATRIMONIAL
(excedent/deficit din activitatea curentă +/– excedent/deficit din activitatea extraordinară)

Întocmirea contului de rezultat patrimonial este necesară deoarece acesta oferă informații suplimentare față de
cele din bilanț cu privire la structura elementelor care au generat acel rezultat.
În cazul contabilității instituțiilor publice, informațiile referitoare la performanța economică sunt furnizate de
contul bifuncțional 121 „Rezultatul patrimonial”. În debitul său se înregistrează cheltuielile efectuate de instituție după
natura sau destinația lor, iar în credit, veniturile realizate de aceasta, după natura sau sursa lor. Soldul debitor exprimă
deficitul patrimonial, iar cel creditor, excedentul patrimonial.
Contabilitatea analitică se ține pe surse de finanțare (bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru șomaj,
fonduri externe nerambursabile, venituri proprii sau venituri proprii și subvenții).

3. Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă existenţa şi mişcările de numerar divizate în:

Fluxuri de trezorerie din activitatea operaţională, care prezintă mişcările de numerar rezultate din
activitatea curentă:
15
 - Încasări
- Plăţi
Fluxuri de trezorerie din activitatea de investiţii, care prezintă mişcările de numerar rezultate din achiziţiile
ori vânzările de active fixe:
- Încasări
- Plăţi
Fluxuri de trezorerie din activitatea de finanţare, care prezintă mişcările de numerar rezultate din
împrumuturi primite şi rambursate, ori alte surse financiare:
- Încasări
- Plăţi

4. Situaţia modificărilor în structura activelor /capitalurilor

Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor trebuie să ofere informaţii referitoare la structura

capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării
activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile.
Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de
capital.

5. Anexele la situaţiile financiare

Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative.
Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

6. Contul de execuţie bugetară

Contul de execuţie bugetară reflectă rezultatul execuţiei bugetare şi are la bază contabilitatea de casă. Contul
de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din cursul exerciţiului financiar referitoare la veniturile
încasate şi plăţile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul. Informaţiile pe care le conţine vizează:
a. informaţii privind veniturile:
- prevederi bugetare iniţiale, prevederi bugetare definitive
- drepturi constatate
- încasări realizate
- drepturi constatate de încasat
b. informaţii privind cheltuielile:
- credite bugetare iniţiale, credite bugetare definitive
- angajamente bugetare
- angajamente legale
- plăţi efectuate
- angajamente legale de plătit.
- cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse)
c. informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate).

2.5. Planul de conturi

Planul de conturi pentru instituţiile publice, aprobat prin O.M.F.P. 1917/2005 modificat şi completat, conţine
atât conturi contabile similare celor utilizate de agenţii economici, cât şi conturi specifice. Unele dintre aceste conturi
specifice sunt folosite doar de unele categorii de instituţii publice. Este cazul conturilor specifice bugetului de stat,
bugetului local, bugetului asigurărilor sociale, bugetului asigurărilor de şomaj şi bugetului asigurărilor sociale de
sănătate, care apar doar în contabilitatea instituţiilor publice care administrează aceste bugete.
De asemenea, în cadrul planului de conturi pentru instituţiile publice se regăsesc, pe lângă conturile generale,
care funcţionează pe principiul contabilităţii de angajamente şi conturi bugetare folosite pentru reflectarea încasării
veniturilor, a plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare.
Planul de conturi pentru instituţiile publice este organizat în opt clase de conturi, numerotate de la 1 la 8.
Structura este similară cu a Planului general de conturi utilizat de agenţii economici, cu menţiunea că lipseşte clasa 9
“Conturi de gestiune”, având în vedere caracterul neproductiv al activităţilor desfăşurate de majoritatea instituţiilor
publice. În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I
sau II. Dezvoltarea conturilor sintetice pe conturi analitice se face în funcţie de specificul activităţii desfăşurate şi de
necesităţile proprii de informare ale instituţiei publice.
Conturile contabile trebuie sa fie conforme cu Planul de conturi pentru instituţiile publice, să fie corecte şi
complete şi să prezinte situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de implementare a bugetului.

16
 Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în
planul de conturi general.
Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi:
- clasa 1 “Conturi de capitaluri“;
- clasa 2 “Conturi de active fixe“;
- clasa 3 “Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie“;
- clasa 4 “Conturi de terţi“;
- clasa 5 “Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale“;
- clasa 6 “Conturi de cheltuieli“;
- clasa 7 “Conturi de venituri şi finanţări“;
- clasa 8 “Conturi speciale în afara bilanţului”
Cu ajutorul acestor conturi, instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza
principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente), respectiv în momentul creării, transformării sau
dispariţiei/anulării unei valori economice, a unei creanţe sau unei obligaţii.

***

17
 Capitolul 3
CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE

3.1. Consideraţii generale privind activele fixe

3.2. Evaluarea activelor fixe
3.3. Documente utilizate în evidenţa activelor fixe
3.4. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind activele fixe

3.1. Considerații generale privind activele fixe

În structura activelor fixe se includ:

a) active fixe necorporale;
b) active fixe corporale;
c) active fixe financiare.
a) Activele fixe necorporale sunt active fără substanţă fizică, neidentificabile, care se utilizează pe o
perioadă mai mare de un an în activitatea instituţiilor publice.
Activele fixe necorporale cuprind:
 cheltuielile de dezvoltare sunt active generate de aplicarea rezultatelor cercetării şi a altor cunoştinţe, în
scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, înaintea stabilirii producţiei de serie sau
utilizării.
 concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare achiziţionate sau
dobândite pe alte căi sunt înregistrate la costul de achiziţie sau la costul de producţie, după caz.
 înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive cuprind programe de radio sau televiziune, evenimente
sportive, lucrări literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi.
 alte active fixe necorporale vizează programele informatice create de instituţii sau achiziţionate de la terţi
pentru unităţile proprii de utilizare, precum şi alte active fixe necorporale.
 avansurile şi activele fixe necorporale în curs de execuţie reprezintă avansurile acordate furnizorilor şi
imobilizările necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei, evidenţiate la costul de producţie.

b) Activele fixe corporale reprezintă obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care
îndeplinesc cumulativ două condiţii: au o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită de lege (în prezent
2.500 lei) şi o durată normală de utilizare mai mare de 1 an.
În categoria activelor fixe corporale se includ:
 terenuri şi amenajări de terenuri. Terenurile nu se amortizează, ci, numai amenajările la terenuri;
 construcţii;
 instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;
 mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active
corporale;
 avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie;
 alte active ale statului, care includ zăcăminte, resurse biologice necultivate, rezerve de apă.

c) Activele fixe financiare

Un activ fix financiar este orice activ care reprezintă: depozite, un instrument de capitaluri proprii al
unei alte instituţii, un drept contractual al unei instituţii.
Activele fixe financiare din sectorul public, includ:
 Titluri de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau instituţiile
administrativ-teritoriale potrivit legii, în capitalul unor societăţi comerciale sau instituții internaţionale, a căror deţinere
pe o perioadă îndelungată generează venituri sub forma dividendelor.
 Alte titluri imobilizate cuprind obligaţiunile deţinute de stat, a căror deţinere pe o perioadă îndelungată
generează venituri sub forma dobânzilor.
 Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen
lung şi alte creanţe pe termen lung, conform reglementărilor în vigoare.
Contabilitatea creanțelor imobilizate se ține pe următoarele categorii : împrumuturi acordate pe termen lung și
alte creanțe imobilizate.

18
 În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terților în baza unor contracte de
împrumut, pentru care se percep dobânzi, potrivit legii.
În categoria altor creanțe imobilizate intră : garanțiile, depozitele, depuse de instituția publică la terți.

Activele fixe necorporale şi corporale au tratamente contabile diferite în funcţie de apartenenţa lor, astfel: dacă
aparţin domeniului public al statului/unităţilor administrativ-teritoriale nu se amortizează; dacă aparţin domeniului
privat al statului/unităţilor administrativ-teritoriale se amortizează.
Domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunurile prevăzute la art.
135 alin. (4) din Constituţie, din cele stabilite în anexa care face parte integrantă din prezenta legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de
uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de
lege.
De exemplu, fac parte din proprietatea publică a statului, următoarele bunuri: bogăţiile de orice natură ale
subsolului, în stare de zăcământ; pădurile şi terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, de
producţie ori de administraţie silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în
amenajamentele silvice, care fac parte din fondul forestier naţional şi nu sunt proprietate privată; parcurile naţionale;
rezervaţiile naturale şi monumentele naturii; patrimoniul natural al Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”; infrastructura
căilor ferate, inclusiv tunelele şi lucrările de artă; drumurile naţionale - autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale
europene, principale, secundare; terenurile destinate exclusiv instrucţiei militare; pistele de decolare, aterizare, căile de
rulare şi platformele pentru îmbarcare-debarcare situate pe acestea şi terenurile pe care sunt amplasate; statuile şi
monumentele declarate de interes public naţional; ansamblurile şi siturile istorice şi arheologice; muzeele, colecţiile de
artă declarate de interes public naţional; etc.
Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în
proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public.

Amortizarea reprezintă alocarea sistematică a valorii de intrare a activului pe întreaga durată de utilizare a
acestuia.(IPSAS 17 „Imobilizări corporale”)
Conform reglementărilor contabile naţionale, metoda de amortizare utilizată atât pentru activele fixe
necorporale cât şi corporale, cea liniară.
Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice care nu se supun amortizării sunt următoarele:
- bunurile care aparțin domeniului public al statului și al unităților administrativ teritoriale, potrivit legii,
inclusiv investițiile efectuate la acestea;
- activele fixe corporale din patrimoniul serviciilor publice de interes local care desfășoară activități de natură
economică, a căror uzură fizică și morală se recuperează prin tarif sau preț, potrivit legii;
- activele fixe corporale aflate în conservare, precum și rezervele de mobilizare care sunt evidențiate în
contabilitate ca active fixe corporale;
- lacurile, bălțile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiții;
- terenurile;
- bunurile din patrimoniul cultural național;
- bunurile utilizate în baza unui contract de închiriere;
- bunurile de natura armamentului și tehnicii de luptă.
Cota de amortizare (CA) pentru activele fixe necorporale se determină ca raport procentual între 100 și durata
normală de utilizare.
100
𝐶𝐴(%) =
𝐷𝑁𝑈

Duratele normale de utilizare a activelor fixe necorporale sunt prevăzute în O.M.F.P. nr.1917/2005 sunt
următoarele:
- cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de
credite;
- concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare, cu excepția celor create
intern de instituție achiziționate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de
către instituțiile publice care le dețin;
- programele informatice create de instituțiile publice, achiziționate sau dobândite pe alte căi se amortizează în
funcție de durata probabilă de utilizare, care nu poate depăși o perioadă de 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite.

Înregistrările reprezentațiilor teatrale, programele de radio sau televiziune, lucrările muzicale, evenimentele
sportive, lucrările literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi nu se
amortizează.
De asemenea, terenurile nu sunt supuse amortizării, dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de
10 ani.

19
 În cazul nerecuperării integrale, pe calea amortizării, a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din
funcțiune, valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituției publice, integral, la momentul scoaterii din
funcțiune.
Duratele normale de utilizare aprobate prin hotărâre a Guvernului se pot corecta, în sensul majorării sau
reducerii acestora cu până la 20%, cu aprobarea ordonatorului de credite. Pentru activele fixe corporale achiziționate în
cursul anului amortizarea se calculează începând cu luna următoare punerii în funcțiune, până la recuperarea integrală a
valorii de intrare, conform duratelor normale de utilizare.
Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie, în concesiune sau în folosință gratuită, se calculează de
către instituțiile publice care le au în patrimoniu.
Amortizarea investițiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituțiile publice se înregistrează de
instituțiile publice care au efectuat investițiile, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă, după
caz.
La încetarea contractului, valoarea investițiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituției
publice care le are în patrimoniu sau agentului economic, după caz, pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a
activelor fixe corporale. În Procesul-verbal de predate-preluare a investiției se va menționa și valoarea amortizării
investiției, pentru ca instituția publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea
corespunzătoare noii valori de intrare.
Activele fixe corporale achiziționate de instituțiile publice în cadrul contractelor de leasing financiar se supun
amortizării de către acestea.
Înregistrarea în contabilitate a amortizării activelor fixe corporale și necorporale se efectuează pe baza
“Situației privind calculul amortizării pe luna……” , întocmită de persoana din cadrul compartimentului financiar-
contabil care conduce evidența sintetică și analitică a activelor fixe.
Amortizarea activelor fixe corporale se calculează pe baza unui “Plan de amortizare”, de la data punerii
acestora în funcțiune și până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor de viață utilă și
condițiilor de utilizare a acestora.

3.2.Evaluarea activelor fixe

În funcţie de momentul evaluării, activele fixe se evaluează la intrare în gestiunea instituţiei publice (evaluare
iniţială), la bilanţ şi la ieşirea din gestiunea instituţiei publice.
a) Evaluarea iniţială a activelor fixe se efectuează în raport de modalitatea de intrare în gestiunea instituţiei,
la costul de achiziţie, costul de producţie sau valoarea justă.
 Costul de achiziţie în cazul activelor achiziţionate cu titlu oneros, format din: preţul de cumpărare, taxe
nedeductibile, alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achiziţiei. Reducerile comerciale sau rabaturi deduse în stabilirea
preţului de cumpărare.
 Costul de producţie este utilizat pentru activele construite de instituţiile publice în regie proprie şi
cuprinde toate cheltuielile direct şi indirecte ocazionate de punerea în funcţiune a activului fix .
 Valoarea justă este folosită pentru activele dobândite gratuit prin donaţii, sponsorizări, se determină pe
baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite, sau pe baza evaluărilor efectuate, de
regulă, de evaluatori autorizaţi, membrii ANEVAR.
b) Evaluarea la bilanţ a activelor fixe se efectuează la valoarea de intrare, care poate fi cost sau valoarea
justă, corijată cu ajustările pentru depreciere temporare, reversibile (ajustările pentru depreciere) sau permanente,
ireversibile (amortizările).
c) Evaluarea activelor fixe necorporale la ieşirea din gestiunea instituţiei se efectuează la valoarea de
intrare.

3.3. Documente utilizate în evidenţa activelor fixe

Documentele specifice evidenţei activelor fixe sunt:

- Fişa mijlocului fix;
- Procesul verbal de recepţie;
- Procesul verbal de predare-primire;
- Procesul verbal de scoatere din funcţiune;
- Registrul numerelor de inventar.
Fişa mijlocului fix - serveşte pentru evidenţa analitică a mijloacelor fixe şi se întocmeşte pentru fiecare mijloc
fix în parte. Se păstrează pe grupe de mijloace fixe, în ordinea codurilor din clasificarea activelor fixe corporale
conform legislaţiei în vigoare
Proces – verbal de recepție, întocmit pentru active fixe independente care nu necesită montaj și nici probe
tehnologice
Proces – verbal de scoatere din funcțiune a activelor fixe corporale, se întocmește de către comisia de casare
cu ocazia scoaterii definitive din evidența acestora

20
 Registrul numerelor de inventar - este utilizat pentru atribuirea numerelor de inventar a activelor fixe corporale
aflate în entitate. Aceste mijloace fixe se înregistrează cronologic în contabilitate. Numerotarea se face în ordinea
succesivă a numerelor şi/sau pe grupe de mijloace fixe ce corespund categoriilor contabile de active fixe sau grupelor
din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin H.G. nr.
2139/2014, cu modificările şi completările ulterioare. Numărul de inventar atribuit fiecărui mijloc fix va fi trecut în
toate documentele care privesc mijlocul fix respectiv.

3.4. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind activele fixe

Sistemul de conturi
Activele fixe sunt evidenţiate în clasa 2 a Planului de Conturi General, Conturi de active fixe. Au funcţie
contabilă de activ. Se debitează cu valoarea activelor fixe intrate prin achiziţie, construite în regie, primite prin transfer,
donaţii. Se creditează cu valoarea activelor fixe ieşite prin transfer, scoatere din funcţiune, lipsuri constatate la
inventariere. Soldul debitor reflectă valoarea activelor fixe existente la un moment dat în gestiunea instituţiei publice.
Clasa de conturi cuprinde următoarele grupe de conturi:
- 20 – Active fixe necorporale
- 21 – Active fixe corporale
- 23 – Active fixe în curs și avansuri pentru active fixe
- 26 – Active financiare (peste 1 an)
- 28 – Amortizări privind activele fixe
- 29 – Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a activelor fixe.

O instituţie publică efectuează următoarele tranzacţii:

1. Se înregistrează realizarea în regie proprie a unui program informatic de evidenţă a studenţilor, destinat
secretariatului universităţii, în valoare de 3.400 lei:

2081 = 721 3.400

Programe informatice Venituri din producţia de active fixe
+A necorporale
+P

2. Se înregistrează achiziţia unui teren conform facturii în valoare de 20.000 lei:

a) se înregistrează achiziţia terenului:

2111 = 101 20.000

Terenuri Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
+A public al statului
+P

b) se înregistrează recepţia terenului:

6821 = 404 20.000

Cheltuieli cu active fixe corporale Furnizori de active fixe
neamortizabile +P
+A

3. Se înregistrează achiziţia unui sistem de monitorizare video conform facturii care cuprinde: preţ de
cumpărare 6.000 lei, cheltuieli de montaj şi punere în funcţiune 1.000 lei:

2131 = 404 7.000

Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi Furnizori de active fixe
instalaţii de lucru) +P
+A

4. Se înregistrează primirea de utilaje prin donaţie pentru dotarea tipografiei în valoare de 8.000 lei:

2131 = 779 8.000

Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu
instalaţii de lucru) gratuit
+A +P

21
 5. Se înregistrează un laptop în valoare de 4.000 lei constatat în plus la inventariere:

214 = 779 4.000

Mobilier, aparatură birotică, echipamente de Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu
protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte gratuit
active fixe corporale +P
+A

6. Se înregistrează amortizarea lunară a unui mijloc de transport, 200 lei:

6811 = 2813 200

Cheltuieli operaţionale privind amortizarea Amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor
activelor fixe corporale de transport, animalelor şi plantaţiilor
+A +P

7. Se înregistrează scoaterea din evidenţă a unui aparat de climatizare a aerului, integral amortizat, valoarea de
intrare 2.500 lei:

2813 = 2131 2.500

Amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi
de transport, animalelor şi plantaţiilor instalaţii de lucru)
-P -A

8. Se vinde un mijloc de transport la o valoare de 30.000 lei, știind că valoarea de intrare a fost de 35.000 lei
iar amortizarea calculată și înregistrată până la momentul vânzării este de 20.000 lei. Se scoate din evidență:

a) se înregistrează vânzarea mijlocului de transport:

4611 = 791 30.000

Debitori sub 1 an Venituri din valorificarea unor bunuri ale
+A statului
+P

b) se scoate din evidență mijlocul de transport amortizat parțial:

% = 2133 35.000
2813 Mijloace de transport 20.000
Amortizarea instalațiilor tehnice, mijloacelor -A
de transport, animalelor și plantațiilor
-P
691 15.000
Cheltuieli extraordinaredin operațiuni cu
active fixe
+A

9. Se achiziționează titluri de participare la o valoare de 9.000 lei. Ulterior scade cursul titlurilor de valoare la
8.500 lei. Pentru aceasta se constituie un provizion pentru deprecierea titlurilor de participare la sfârșitul exercițiului
financiar:

a) se înregistrează achiziția și plata titlurilor de participare:

260 = 770 9.000

Titluri de participare Finanțarea de la buget
+A +P

b) se constituie provizionul la sfârșitul exercițiului:

6863 = 296 500

Cheltuieli financiare privind ajustările pentru Ajustări pentru pierderea de valoarea
pierderea de valoare a activelor financiare activelor financiare
+A +P

22
 Obs: Dacă în anul următor crește valoarea titlurilor de participare, se anulează provizionul rămas fără obiect:

296 = 7863 500

Ajustări pentru pierderea de valoarea activelor Venituri din ajustări pentru pierderea de
financiare valoarea activelor financiare
-P +P

10. Se achiziționează în luna august un seif de la un furnizor conform facturii, la o valoare de 3.000 lei. Pentru
plata facturii se ridică numerar din contul de finanțare și se depune în casierie, plata se efectuează în numerar. În luna
septembrie se înregistrează amortizarea lunară, știind că DNU = 16 ani:

a) se înregistrează achiziția seifului conform facturii:

214 = 404 3.000

Mobilier, aparatură birotică, echipamente de Furnizori de active fixe
protecție a valorilor umane și materiale și alte +P
active fixe corporale
+A

b) se ridică numerar din contul de finanțare:

581 = 770 3.000

Viramente interne Finanțarea de la buget
+B +P

c) se depune numerar în casierie:

5311 = 581 3.000

Casa în lei Viramente interne
+A -B

d) se efectuează plata contravalorii facturii:

404 = 5311 3.000

Furnizori de active fixe Casa în lei
-P -A

e) se înregistrează amortizarea lunară:

6811 = 2814 15,63

Cheltuieli operaționale privind amortizarea Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice,
activelor fixe echipamentelor de protecție a valorilor
+A umane și materiale și a altor active fixe
corporale
+P

11. Se realizează în antrepriză un laborator, plătind antreprenorului în avans suma de 15.000 lei conform EC.
Contravaloarea facturii finale este în valoare de 50.000 lei. La finalul lucrării se face recepția de către beneficiar:

a) se înregistrează avansul acordat antreprenorului:

232 = 770 15.000

Avansuri acordate pentru active fixe corporale Finanțarea de la buget
+A +P

b) se înregistrează factura finală:

231 = 404 50.000

Active fixe corporale în curs de execuție Furnizori de active fixe
+A +P

23
 c) se înregistrează diferența de plată a facturii:

404 = % 50.000
Furnizori de active fixe 232 15.000
-P Avansuri acordate pentru active fixe
corporale
-A
770 35.000
Finanțarea de la buget
+P

d) se înregistrează recepția lucrării:

212 = 231 50.000

Construcții Active fixe corporale în curs de execuție
+A -A

12. Se realizează în regie proprie o clădire. Pentru construcția clădirii se efectuează următoarele cheltuieli în
exercițiul bugetar N, astfel:
- materii prime 70.000 lei
- materiale consumabile 15.000 lei
- materiale de natura obiectelor de inventar 25.000 lei
- cheltuieli cu salariile personalului 25.000 lei.
Lucrările se finalizează în exercițiul bugetar N+1, când se face și recepția clădirii:

a) se înregistrează darea în consum a materiilor prime:

601 = 301 70.000

Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
+A -A

b) se înregistrează darea în consum a materialelor consumabile:

6028 = 3028 25.000

Cheltuieli privind alte materiale consumabile Alte materiale consumabile
+A -A

c) se înregistrează darea în folosință a materialelor de natura obiectelor de inventar conform deviz:

603 = 303 25.000

Cheltuieli privind materialele de natura Materiale de natura obiectelor de inventar
obiectelor de inventar -A
+A

d) se înregistrează cheltuielile cu salariile personalului:

641 = 421 25.000

Cheltuieli cu salariile personalului Personal – salarii datorate
+A +P

e) se înregistrează luarea în evidență a clădirii ca activ fix în curs de execuție la finele exercițiului N:

231 = 722 135.000

Active fixe corporale în curs de execuție Venituri din producția de active fixe
+A corporale
+P

f) se înregistrează efectuarea recepției și luarea în evidență a clădirii:

212 = 231 135.000

Construcții Active fixe corporale în curs de execuție
+A -A

24
 13. Se achiziționează un mijloc de transport de la un furnizor fără factură la un preț de 35.000 lei. Ulterior
sosește factura și se achită contravaloarea conform extrasului de cont. Se calculează și se înregistrează amortizarea
lunară, DNU = 6 ani:

a) se înregistrează achiziția mijlocului de transport fără factură:

2133 = 408 35.000

Mijloace de transport Furnizori – facturi nesosite
+A +P

b) se înregistrează sosirea facturii:

408 = 404 35.000

Furnizori – facturi nesosite Furnizori de active fixe
-P +P

c) se înregistrează plata facturii:

404 = 770 35.000

Furnizori de active fixe Finanțarea de la buget
-P +P

d) se înregistrează amortizarea lunară:

6811 = 2813 486,11

Cheltuieli operaționale privind amortizarea Amortizarea instalațiilor tehnice, mijloacelor
activelor fixe de transport, animalelor și plantațiilor
+A +P

14. In urma inventarierii și evaluării unei clădiri administrative efectuate de către experți imobiliari se constată
o depreciere în valoare de 20.000 lei. Valoarea de înregistrare în contabilitate este de 180.000 lei, iar în urma
inventarierii aceasta este evaluată la prețul de 160.000 lei:

6813 = 2912 20.000

Cheltuieli operaționale privind ajustările Ajustări pentru deprecierea construcțiilor
pentru deprecierea activelor fixe +P
+A

15. O instituție de învățământ achiziționează drepturi de autor pentru reproducerea unui material științific în
valoare de 9.000 lei:

205 = 404 9.000

Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, Furnizori de active fixe
drepturi și active similare +P
+A

16. Se înregistrează realizarea unui program informatic în valoare de 6.000 lei. În luna ianuarie cheltuielile
efectuate pentru realizarea programului au fost de 2000 lei, iar în luna februarie, valoarea acestora a fost de 4000 lei.
După finalizare se trece programul informatic din categoria activ fix necorporal în curs de execuție în categoria activ fix
necorporal:
a) se înregistrează cheltuielile cu programul informatic pentru luna ianuarie:

233 = 721 2.000

Active fixe necorporale în curs de execuție Venituri din producția de active fixe
+A necorporale
+P

b) se înregistrează cheltuielile cu programul informatic pentru luna februarie:

233 = 721 4.000

25
 Active fixe necorporale în curs de execuție Venituri din producția de active fixe
+A necorporale
+P

c) se înregistrează programul informatic în categoria activelor fixe necorporale:

2081 = 233 6.000

Programe informatice Active fixe necorporale în curs de execuție
+A -A

17. Se primește cu titlu gratuit înregistrarea unor cântece populare ale unei soliste în valoare de 5.000 lei:

206 = 100 5.000

Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive Fondul activelor fixe necorporale
+A +P

18. Se achiziționează de către o televiziune un document științific de interes național în valoare de 4.800 lei:

206 = 100 4.800

Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive Fondul activelor fixe necorporale
+A +P

Concomitent cu:

6822 = 404 4.800

Cheltuieli cu active fixe necorporale Furnizori de active fixe
neamortizabile +P
+A

***

26
 Capitolul 4
CONTABILITATEA STOCURILOR

4.1. Consideraţii generale privind stocurile

4.2. Evaluarea stocurilor
4.3. Documente utilizate în evidenţa stocurilor
4.4. Evidenţa contabilă a stocurilor
4.5. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind stocurile

4.1. Considerații generale privind stocurile

Contabilitatea stocurilor din instituțiile publice este reglementată de IPSAS 12 ”Stocuri”, ale cărui obiective
constau în stabilirea tratamentelor contabile la nivelul sistemului costului istoric.
Acest standard definește stocurile ca fiind:
(1) active în formă materială, destinate consumului în cadrul procesului de producție;
(2) active în formă materială, destinate consumului pentru efectuarea de servicii;
(3) destinate vânzării sau distribuirii în cursul normal al operațiilor.
Stocurile sunt active circulante:
a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii, sau
c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea
activităţii curente a instituţiei, în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
Evidenţa stocurilor se ţine pe următoarele structuri:
a) materii prime - participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit, integral sau parţial,
fie în starea iniţială, fie transformată;
b) materiale consumabile - participă sau ajută la procesul de fabricaţie fără a se regăsi, de regulă, în produsul
finit sau asigură desfăşurarea activităţii curente a instituţiei. Se cuprind în categoria materialelor consumabile:
materialele auxiliare, combustibilii, materialele pentru ambalat, piesele de schimb, seminţele şi materialele de plantat,
furajele, alimentele, medicamentele şi materialele sanitare, ş.a.);
c) materiale de natura obiectelor de inventar – cuprind bunurile cu valoare mai mică decât limita prevăzută de
lege (< 2.500 lei) pentru a fi considerate active fixe corporale, indiferent de durata lor de folosinţă, sau cu o durată mai
mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum şi bunurile asimilate acestora (echipamente de protecţie, echipamente
de lucru, uniforme de serviciu, mecanisme, scule, dispozitive, verificatoare, aparate de măsură şi control, documente
aflate în colecţia bibliotecilor, ş.a.);
d) materialele rezervă de stat şi de mobilizare:
- materialele rezervă de stat – bunurile proprietate publică a statului constituite cu scopul de a interveni pentru
protecţia populaţiei, a economiei şi pentru apărarea ţării în situaţii excepţionale determinate de calamităţi naturale,
epidemii, accidente industriale sau nucleare, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe sau în caz de război;
- materiale rezervă de mobilizare – bunuri proprietate publică a statului ce includ:
 În industrie: materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri, utilaje strict specializate, SDV-uri.
 În comunicaţii şi transporturi: materiale destinate restabilirii şi menţinerii în stare de funcţionare a
capacităţilor de transport şi telecomunicaţii, necesare asigurării nevoilor forţelor sistemului naţional de apărare.
 În sănătate: materiale sanitar-farmaceutice, materii prime şi materiale necesare fabricării produselor
farmaceutice, aparatură, instrumentar medical.
 În comerţ: produse alimentare şi industriale necesare asigurării cererilor unităţilor militare, solicitate pe
plan local la mobilizare.
e) materiale date în prelucrare în instituţie;
f) alte stocuri – muniţiile şi furniturile pentru apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum
şi alte stocuri specifice anumitor instituţii publice.
g) producţia în curs de execuţie – producţia care nu a parcurs toate fazele procesului tehnologic precum şi
produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice;
h) produse: semifabricate, produse finite, produse reziduale, bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în
proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
i) stocuri aflate la terţi, evidenţa lor ţinându-se pe categorii de stocuri;

27
 j) animale şi păsări;
k) mărfuri;
l) ambalaje;
Bunurile de natura stocurilor sunt considerate ca fiind achiziţionate de către instituţii din momentul în care
acestea devin proprietare ale bunurilor sau atunci când furnizarea acestor bunuri este terminată.
Costurile bunurilor de natura stocurilor se recunosc în momentul consumului acestora. Excepţie fac materialele
de natura obiectelor de inventar, al căror cost se recunoaşte în momentul scoaterii din folosinţă.

4.2. Evaluarea stocurilor

În funcţie de momentul la care se referă, evaluarea stocurilor poate fi: iniţială, la data bilanţului, la ieşirea din
gestiune.

Evaluarea iniţială a stocurilor

Stocurile se înregistrează în contabilitate la costul de achiziţie, costul de producţie sau valoarea justă, după caz.
Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate
pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc.

Evaluarea stocurilor la data bilanţului

Stocurile nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea ce se poate obţine prin utilizarea
sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin înregistrarea
ajustărilor pentru depreciere. Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe
parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului (atunci când este
cazul) şi costurile ocazionate de vânzare.
De exemplu: Costul bunurilor aflate în stoc = 2.800 lei
Preţ vânzare = 3.000 lei
Cost pregătire vânzare = 200 lei
Cost vânzare efectivă = 100 lei
Valoare realizabilă netă = 2.700 lei
Valoarea ce trebuie recunoscută în bilanţ = 2.700 lei

Evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune

La ieşirea din gestiune stocurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din
metodele:
a) metoda primul intrat-primul ieşit (FIFO);
b) metoda costului mediu ponderat (CMP), calculat lunar sau după fiecare intrare;
c) metoda ultimul intrat-primul ieşit (LIFO)
Odată aleasă metoda, aceasta trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare de natura stocurilor, de
la un exerciţiu la altul. Eventuala schimbare de metodă, bine justificată şi aprobată de ordonatorul de credite, trebuie
menţionată în notele explicative la situaţiile financiare.

4.3. Documente utilizate în evidenţa stocurilor

Principalele suporturi informaţionale utilizate pentru evidenţa stocurilor sunt:

Factura – document care atestă transferul proprietăţii stocurilor de la furnizor la client.
Aviz de însoţire a mărfii – serveşte ca document justificativ, dacă factura de livrare e întocmită ulterior.
Notă de recepţie şi constatare de diferenţe – serveşte pentru recepţia bunurilor aprovizionate, încărcarea în
gestiune, ca act de probă în litigiile cu furnizorii şi cărăuşii, dar şi ca document justificativ în contabilitate.
Bonul de predare, transfer, restituire – document pentru predarea la magazie a produselor finite, document
justificativ pentru încărcarea în gestiune, de înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate, ca sursă de date pentru
urmărirea producţiei.
Bonul de consum – poate fi individual sau colectiv şi evidenţiază eliberarea din magazie, pentru consum, a
bunurilor de natura stocurilor.
Fişa limită de consum – document de stabilire a cantităţii limită dintr-un material, necesară fabricării unui
produs.
Lista zilnică de alimente – se utilizează la stabilirea meniurilor zilnice, la calculul alocaţiei de hrană, pentru
eliberarea din magazie a alimentelor necesare pregătirii hranei.
Dispoziţia de livrare – consemnează eliberarea stocurilor din magazie şi totodată este document de bază pentru
întocmirea avizului de însoţire sau a facturii.

28
 Fişa de magazie – document de evidenţă, la locul de depozitare, a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor de valori
materiale şi de control operativ şi contabil al stocurilor.
Fişa de evidenţă a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosinţă – document de evidenţă a
materialelor de natura obiectelor de inventar, de mică valoare sau de scurtă durată, a echipamentului şi materialelor de
protecţie date în folosinţa personalului.
Fişa de evidenţă a stocurilor şi materialelor de natura obiectelor de inventar pe locuri de folosinţă –
document de evidenţă a materialelor ce se eliberează unor compartimente, a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor de obiecte
de inventar pe locul de folosinţă, precum şi de control operativ curent şi contabil.
Registrul stocurilor – document utilizat cu ocazia evaluării stocurilor de valori materiale şi de verificare a
concordanţei înregistrărilor efectuate în fişele de magazie şi în contabilitate.
Lista de inventariere - document utilizat pentru inventarierea valorilor materiale, pentru evidenţa plusurilor şi a
minusurilor de stocuri, a ajustărilor pentru depreciere, precum şi pentru întocmirea registrului inventar.

4.4. Evidenţa contabilă a stocurilor

Pentru evidenţa contabilă a stocurilor se folosesc conturi din clasa 3 “Conturi de stocuri şi producţie în curs de
execuţie”, conturi de activ care se debitează cu valoarea stocurilor intrate în gestiune şi se creditează cu valoarea
stocurilor ieşite din gestiune. Soldul debitor al acestor conturi reflectă valoarea stocurilor existente la un moment dat.
Contabilitatea analitică a stocurilor se efectuează pe baza uneia dintre următoarele metode:
 Metoda operativ-contabilă – în cadrul fiecărei gestiuni evidenţa se ţine cantitativ, pe feluri, cu ajutorul
fişelor de magazie, iar în contabilitate se ţine evidenţa valorică pe conturi de materiale, desfăşurate valoric pe gestiuni şi
în cadrul acestora pe grupe sau subgrupe de stocuri, după caz.
 Metoda cantitativ-valorică – se ţine o evidenţă cantitativă, pe feluri de stocuri, în cadrul fiecărei gestiuni
iar în contabilitate evidenţa se ţine atât cantitativ cât şi valoric.
 Metoda global-valorică – presupune o evidenţă global-valorică atât la nivelul gestiunilor cât şi în
contabilitate. Verificarea concordanţei între stocul scriptic si cel faptic se efectuează doar valoric.

Funcţionarea conturilor de stocuri diferă în funcţie de metoda de organizare a contabilităţii stocurilor:

1) Metoda inventarului permanent – presupune înregistrarea tuturor operaţiunilor de intrare şi ieşire de stocuri,
în conturile de stocuri din clasa 3, astfel încât stocurile pot fi determinate valoric în orice moment (eventual şi cantitativ,
dacă se ţine evidenţa cantitativ-valorică). Stocul final se determină cu ajutorul relaţiei:

Sf = Si + I - E

2) Metoda inventarului intermitent – pe baza inventarului periodic al stocurilor se determină valoarea ieşirilor
conform relaţiei:

E = Si + I - Sf

Conturile de stocuri din clasa 3 intervin doar la sfârşitul perioadei curente, pentru a prelua în debit stocurile
stabilite pe baza inventarierii şi la începutul perioadei următoare când se creditează cu valoarea stocurilor preluate la
cheltuieli.

De exemplu: Cantina unei şcoli prezintă următoarea situaţie a stocurilor de alimente pe luna februarie anul N:
Stoc iniţial = 3.000 lei
Achiziţii de alimente = 5.000 lei
Consum de alimente = 3.500 lei
Stoc final, stabilit prin inventariere = 4.500 lei

a) Metoda inventarului permanent:

- înregistrarea facturii de achiziţie a alimentelor:

3027 = 401 5.000
Hrană Furnizori
+A +P

- înregistrarea consumului de alimente:

6027 = 3027 3.500
Cheltuieli privind hrana Hrană
+A -A

29
 D 3027 C
Si=3.000
5.000 3.500

RD=5.000 RC=3.500
TSD=8.000 TSC=3.500
SFD = 4.500

Valoarea stocului final este:

Sf = Si + I – E = 3.000 + 5.000 – 3.500 = 4.500 lei

b) Metoda inventarului intermitent:

- trecerea pe cheltuieli a stocurilor stabilite prin inventariere la sfârşitul perioadei anterioare:

6027 = 3027 3.000

Cheltuieli privind hrana Hrană
+A -A

- înregistrarea facturii de achiziţie:

6027 = 401 5.000

Cheltuieli privind hrana Furnizori
+A +P

- la sfârşitul lunii, pe baza inventarierii se înregistrează stocul existent:

3027 = 6027 4.500

Hrană Cheltuieli privind hrana
+A -A

D 6027 C
Si=3.000
5.000 4.500

RD=5.000 RC=4.500
TSD=8.000 TSC=4.500
SFD = 3.500

Valoarea ieşirilor (soldul final debitor al contului de cheltuieli, care se va credita pentru închidere prin debitul
contului 121 “Rezultat patrimonial”) este:
E = Si + I – Sf = 3.000 + 5.000 – 4.500 = 3.500 lei

4.5. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operațiuni privind stocurile

Evidența constituirii stocurilor și producției în curs de execuție se realizează prin conturile ce formează
conținutul clasei a 3-a din Planul de conturi general, denumită “Conturi de stocuri și producție în curs de execuție”.

4.5.1. Stocurile de materii prime şi materiale

1. Înregistrarea operațiunilor privind intrarea în gestiune a materiilor prime şi materialelor:

a) Se achiziționează materii prime de la un furnizor conform facturii în valoare de 450 lei:

301 = 401 450

Materii prime Furnizori
+A +P

(În situația în care furnizorul nu a întocmit factura până la data recepției bunurilor, în locul contului 401
“Furnizori” se va folosi contul 408 “Furnizori-facturi nesosite”).
30
 b) Se primesc prin transfer materiale consumabile de la o instituție publică superioară ca subordonare în
valoare de 600 lei:

302 = 4813 600

Materiale consumabile Decontări privind stocurile
+A +B

c) Se constată un plus de inventar de materiale birotică în valoare de 200 lei:

3028 = 6028 200

Alte materiale consumabile Cheltuieli privind alte materiale consumabile
+A -A

d) Se înregistrează un minus constatat cu ocazia inventarierii de materiale pentru ambalat în valoare de 490 lei:

6023 = 3023 450

Cheltuieli privind materialele pentru ambalat Materiale pentru ambalat
+A -A

e) Se primesc cu titlu gratuit materiale sanitare în valoare de 3400 lei:

3029 = 779 340

Medicamente și materiale sanitare Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu
+A gratuit
+P

f) În urma dezmembrării unui utilaj au rezultat piese de schimb în valoare de 4.700 lei:

3024 = 791 4.700

Piese de schimb Venituri din valorificarea unor bunuri ale
+A statului
+P

2. Înregistrarea operaţiunilor privind ieşirea din gestiune a materiilor prime şi materialelor:

a) Se dau în consum combustibili în valoare de 450 lei:

6022 = 3022 450

Cheltuieli privind combustibilul Combustibili
+A -A

b) Se constată la inventariere lipsa unor produse alimentare în valoare de 200 lei:

6027 = 3027 200

Cheltuieli privind hrana Hrană
+A -A

Dacă lipsa la inventar se impută persoanei vinovate, la înregistrarea de mai sus se adaugă înregistrarea
imputaţiei.

c) În urma unui incendiu se constată materii prime avariate în valoare de 200 lei:

690 = 301 200

Cheltuieli cu pierderi din calamităţi Materii prime
+A -A

d) Se transferă către o instituție publică subordonată hrană în valoare de 600 lei:

4813 = 3027 600

Decontări privind stocurile Hrană
+B -A

31
 4.5.2. Materialele de natura obiectelor de inventar

Materialele de natura obiectelor de inventar se reflectă în contabilitate pe două categorii:

 Obiecte de inventar în magazie
 Obiecte de inventar în folosinţă
Recunoaşterea consumului acestora drept cheltuială are loc în momentul scoaterii din folosinţă.

1. O instituţie publică finanţată de la buget achiziţionează halate în valoare de 500 lei, în vederea distribuirii ca
echipament de lucru (jumătate din valoare urmând a fi suportată de către salariaţi) şi cizme de protecţie în valoare de
200 lei. Ulterior, se achită factura şi se dau în folosinţă materialele de natura obiectelor de inventar.
- achiziţia materialelor:

3031 = 401 700

Materiale de natura obiectelor de inventar în Furnizori
magazie +P
+A

- achitarea facturii:

401 = 770 700

Furnizori Finanţarea de la buget
+P +P

- distribuirea halatelor:

3032 = 3031 500

Materiale de natura obiectelor de inventar în Materiale de natura obiectelor de inventar în
folosinţă magazie
+A -A

4282 = 751 250

Alte creanţe în legătură cu personalul Venituri din vânzarea de bunuri şi servicii
+A +P

- distribuirea cizmelor:

3032 = 3031 200

Materiale de natura obiectelor de inventar în Materiale de natura obiectelor de inventar în
folosinţă magazie
+A -A

- reţinerea din salarii a părţii suportate de salariaţi:

421 = 4282 250

Personal - salarii datorate Alte creanţe în legătură cu personalul
-P -A

- darea în folosinţă a echipamentelor:

603 = 3032 700

Cheltuieli privind materialele de natura Materiale de natura obiectelor de inventar în
obiectelor de inventar folosinţă
+A -A

4.5.3. Materialele date spre prelucrare

Materialele pot fi prelucrate în sectoarele proprii ale instituţiei sau de către terţi. În primul caz, pentru evidenţa
materialelor se foloseşte contul 307” Materiale date în prelucrare în instituţie”, iar în al doilea caz contul 351 “ Materii
şi materiale aflate la terţi”.
Ambele conturi au funcţie de activ, înregistrând în debit materialele trimise spre prelucrare, iar în credit
materialele primite de la prelucrări.

32
 În cazul prelucrării în sectoarele proprii, cheltuielile cu prelucrarea se înregistrează pe baza documentelor
justificative care consemnează consumul de stocuri, manopera şi alte elemente necesare prelucrării, iar în cazul
prelucrării la terţi cheltuielile se înregistrează pe baza facturii primite de la aceştia.

1. O instituţie prelucrează pânză în valoare de 200 lei pentru confecţionarea de lenjerii. Cheltuielile cu
prelucrarea sunt 70 lei, materiale accesorii 10 lei.
- trimiterea pânzei la prelucrare:

307 = 301 200

Materiale date în prelucrare în instituţie Materii prime
+A -A

- consumul de pânză:

601 = 307 200

Cheltuieli cu materiile prime Materiale date în prelucrare în instituţie
+A -A

- manopera:

641 = 421 70
Cheltuieli cu salariile personalului Personal – salarii datorate
+A +P

- materiale accesorii:

602 = 302 10
Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile
+A -A

Operațiile de la 2) la 4) reprezintă valoarea lenjeriei de 280 lei.

- înregistrarea produselor finite:

345 = 709 280

Produse finite Variaţia stocurilor
+A +B

- înregistrarea lenjeriei în categoria materialelor de natura obiectelor de inventar, conform scopului în care
sunt folosite:

3031 = 345 280

Materiale de natura obiectelor de inventar în Produse finite
magazie -A
+A

De exemplu: Dacă prelucrarea se face de către terți. Se trimite pânză în valoare de 500 lei, cheltuieli de
prelucrare conform facturii 100 lei, se primesc înapoi feţe de masă, valoare 600 lei.

- trimiterea pânzei spre prelucrare la terţi:

351 = 301 500

Materii şi materiale aflate la terţi Materii prime
+A -A

- înregistrarea facturii de prelucrare şi recepţia feţelor de masă:

3031 = % 600
Materiale de natura obiectelor de inventar în 401 100
magazie Furnizori
+A +P

33
 351 500
Materii şi materiale aflate la terţi
-A

4.5.4. Stocurile de produse finite, semifabricate, produse reziduale

Evidenţa curentă a produselor obţinute din producţia proprie se ţine de regulă la costul standard sau prestabilit,
utilizând unul din conturile 345 ”Produse finite”, 346 „Produse reziduale”, 341 ”Semifabricate”. Costul standard este
un cost antecalculat pe baza nivelurilor normale ale materialelor şi consumabilelor, manoperei, eficienţei şi capacităţii
de producţie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcţie de condiţiile existente la
un moment dat.
Diferenţele de preţ între costul de producţie şi costul standard se evidenţiază în contul 348 “Diferenţe de preţ la
produse”, care este un cont rectificativ.
Dacă se adoptă tehnica înregistrării numai în negru în debitul contului 348 se înregistrează diferenţele
nefavorabile aferente stocurilor intrate şi diferenţele favorabile aferente stocurilor ieşite. În creditul contului se
înregistrează diferenţele favorabile aferente stocurilor intrate şi diferenţele nefavorabile aferente stocurilor ieşite. Soldul
contului 348 reflectă diferenţele de preţ aferente stocurilor existente.
Dacă se adoptă tehnica negru-roşu contul 348 funcţionează ca un cont de activ. În debitul contului se
înregistrează în negru diferenţele nefavorabile, şi în roşu diferenţele favorabile.
Repartizarea diferenţelor de preţ asupra produselor ieşite se face pe baza coeficientului de repartizare, după
relaţia:

Diferenţele de preţ aferente stocurilor ieşite se calculează înmulţind coeficientul de repartizare cu valoarea
bunurilor ieşite din gestiune, la cost de înregistrare.

1. O instituţie publică finanţată de la buget obţine produse finite în valoare de 300 lei pe care le vinde la acelaşi
preţ.
Instituţiile publice finanţate integral de la buget sunt obligate să vireze toate veniturile pe care le obţin la
bugetul din care sunt finanţate. Astfel, vânzările produselor finite se reflectă ca o datorie faţă de buget, contabilizată în
contul 4481 “Alte datorii faţă de buget”.

- obţinerea produselor finite:

345 = 709 300

Produse finite Variaţia stocurilor
+A +B

- vânzarea, pe bază de factură, a produselor finite:

4111 = 4481 300

Clienţi Alte datorii faţă de buget
+A +P

- descărcarea gestiunii de produse finite:

709 = 345 300

Variaţia stocurilor Produse finite
34
 -B -A

- încasarea contravalorii produselor finite vândute, prin contul de la Trezorerie:

770 = 4111 300

Finanţarea de la buget Clienţi
-P -A

- achitarea datoriei la buget:

4481 = 770 300

Alte datorii faţă de buget Finanţarea de la buget
-P +P

4.5.5. Ajustările privind deprecierea stocurilor

Ajustările pentru deprecierea stocurilor se constituie la sfârşitul exerciţiului financiar ca diferenţă între
valoarea contabilă şi valoarea de inventar. Pentru reflectarea lor în contabilitate se utilizează două metode:
a) Metoda reluării ajustărilor - presupune constituirea şi majorarea ajustărilor pe seama cheltuielilor, respectiv
diminuarea sau anularea ajustărilor pe seama veniturilor.
b) Metoda anulării globale a ajustărilor - presupune constituirea ajustărilor la sfârşitul exerciţiului pe seama
cheltuielilor şi anularea lor la începutul exerciţiului următor prin reluarea la venituri.

Pe data de 01.03.N se achiziţionează materii prime în valoare de 300 lei. La data de 31.12.N valoarea de
inventar a materiilor prime este de 270 lei. La data de 31.12.N+1 valoarea de inventar este de 200 lei. La data de
31.12.N+2 valoarea de inventar este de 280 lei. Pe data de 3.02.N+3 se dau în consum materiile prime.

A. Metoda reluării ajustărilor:

- achiziţia materiilor prime:

301 = 401 300

Materii prime Furnizori
+A +P

- constituirea ajustării pentru depreciere pe data de 31.12.N (valoare contabilă = 300 lei, valoare de inventar =
270 lei, depreciere = 30 lei):

6814 = 391 30
Cheltuieli operaţionale privind ajustările Ajustări pentru deprecierea materiilor prime
pentru deprecierea activelor circulante +P
+A

- majorarea ajustării pe data de 31.12.N+1 (valoare contabilă = 300 lei, valoare de inventar = 200 lei,
depreciere = 100 lei):

6814 = 391 70
Cheltuieli operaţionale privind ajustările Ajustări pentru deprecierea materiilor prime
pentru deprecierea activelor circulante +P
+A

- diminuarea ajustării pe data de 31.12.N+2 (valoare contabilă = 300 lei, valoare de inventar = 280 lei,
depreciere= 20 lei):

391 = 7814 80
Ajustări pentru deprecierea materiilor prime Venituri din ajustări pentru deprecierea
-P activelor circulante
+P

35
 - înregistrarea consumului de materii prime pe data de 03.02.N+3 şi anularea ajustării pentru depreciere,
rămasă fără obiect:

601 = 301 300

Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
+A -A

391 = 7814 20
Ajustări pentru deprecierea materiilor prime Venituri din ajustări pentru deprecierea
-P activelor circulante
+P

B. Metoda anulării globale a ajustărilor:

- 01.03.N, achiziţia materiilor prime:

301 = 401 300

Materii prime Furnizori
+A +P

- 31.12.N, înregistrarea ajustării pentru depreciere (valoare contabilă = 300, valoare de inventar = 270 lei,
depreciere = 30 lei):

6814 = 391 30
Cheltuieli operaţionale privind ajustările Ajustări pentru deprecierea materiilor prime
pentru deprecierea activelor circulante +P
+A

- 01.01.N+1, anularea ajustării înregistrate la sfârşitul exerciţiului anterior:

391 = 7814 30
Ajustări pentru deprecierea materiilor prime Venituri din ajustări pentru deprecierea
-P activelor circulante
+P

- 31.12.N+1, înregistrarea ajustării pentru depreciere (valoare contabilă = 300 lei, valoare de inventar = 200 lei,
depreciere = 100 lei):

6814 = 391 100

Cheltuieli operaţionale privind ajustările Ajustări pentru deprecierea materiilor prime
pentru deprecierea activelor circulante +P
+A

- 01.01.N+2, anularea ajustării înregistrate la sfârşitul exerciţiului anterior:

391 = 7814 100

Ajustări pentru deprecierea materiilor prime Venituri din ajustări pentru deprecierea
-P activelor circulante
+P

- 31.12.N+2, înregistrarea ajustării pentru depreciere (valoare contabilă = 300 lei, valoare de inventar = 280 lei,
depreciere = 20 lei):

6814 = 391 20
Cheltuieli operaţionale privind ajustările Ajustări pentru deprecierea materiilor prime
pentru deprecierea activelor circulante +P
+A

- 01.01.N+3, anularea ajustării înregistrate la sfârşitul exerciţiului anterior:

36
 391 = 7814 20
Ajustări pentru deprecierea materiilor prime Venituri din ajustări pentru deprecierea
-P activelor circulante
+P

- 03.02.N+3, consumul materiilor prime:

601 = 301 300

Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
+A -A

***

37
 Capitolul 5
CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERȚII

5.1. Consideraţii generale privind decontările cu terţii

5.2. Documente utilizate în evidenţa operaţiunilor de decontări
5.3. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind decontările cu terţii

5.1. Considerații generale privind decontările cu terţii

Contabilitatea decontărilor cu terţii evidenţiază creanţele şi datoriile entităţii în relaţiile acesteia cu furnizorii,
clienţii, personalul, asigurările şi protecţia socială, bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat,
Comunitatea Europeană, debitorii şi creditorii diverşi, instituţiile publice subordonate, alte decontări. În această
categorie se mai includ decontările dintre exerciţiile financiare şi operaţiile în curs de clarificare.
Tipologia decontărilor cu terţii:
 Decontările cu furnizorii şi clienţii cuprind operaţiunile privind cumpărările, respectiv vânzările de
produse, lucrări executate, servicii prestate şi alte operaţiuni efectuate
 Decontările cu personalul cuprind drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de
salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică
personalului pentru munca prestată.
 Decontările cu asigurările şi protecţia socială cuprind datoriile instituţiei (angajatorului) şi salariaţilor
(angajaţilor) la asigurările sociale de stat, asigurările sociale de sănătate, asigurările pentru muncă.
 Decontările cu bugetul statului, bugetele locale şi alte bugete cuprind impozitul pe salarii, taxa pe
valoarea adăugată, impozitul pe clădiri şi alte impozite, taxe, vărsăminte asimilate.
 Decontările cu Comunitatea Europeană includ sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a
Uniunii Europene. Acestea se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri ca şi creanţe
(sume de primit) şi datorii (sume de plată). Beneficiari finali ai fondurilor respective recunosc în contabilitate sumele la
venituri, respectiv cheltuieli.
 Decontările cu debitorii şi creditorii diverşi includ creanţele şi datoriile faţă de alte persoane fizice sau
juridice.
 Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiuni de decontare apărute în cursul execuţiei între
instituţii reprezentând valoarea materialelor transmise şi primite pentru desfăşurarea activităţii instituţiei, sumele
transmise de instituţia superioară către instituţiile subordonate pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare, din
fonduri speciale, din fonduri cu destinaţie specială
 Decontările între exerciţii financiare şi operaţiunile în curs de clarificare.
Decontările între exerciţii financiare cuprind tranzacţii care generează încasări şi plăţi în exerciţiul financiar
curent, dar care se referă la exerciţiile financiare viitoare.
Operaţiunile în curs de clarificare includ operaţiuni care se înregistrează în contabilitate provizoriu, într-un
cont distinct, până la clarificarea lor.

5.2. Documente utilizate în evidenţa operaţiunilor de decontări

Documentele specifice evidenţei creanțelor şi datoriilor sunt:

 Factura;
 Avizul de însoţire al mărfii;
 Dispoziţia de livrare;
 Lista de avans chenzinal;
 Statul de salarii;
 Centralizatorul statelor de salarii;
 Fişa de evidenţă a salariaţilor.

38
 5.3. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind decontările cu terţii

Sistemul de conturi
Conturile de creanţe şi datorii sunt evidenţiate în clasa a 4-a Conturi de terţi, a planului de conturi.
Conturile de creanţe. Au funcţie contabilă de activ. Se debitează la constituirea creanţelor asupra terţilor. Se
creditează la încasarea creanţelor. Soldul debitor reflectă creanţele de încasat de la terţi.
Conturile de datorii sunt evidenţiate în clasa a 4-a Conturi de terţi, a planului de conturi. Au funcţie contabilă
de pasiv. Se creditează cu sumele datorate de terţi. Se debitează cu sumele plătite terţilor. Soldul creditor reflectă
sumele datorate terţilor.

1. O instituţie publică efectuează următoarele tranzacţii:

a) Se înregistrează efectuarea de cursuri de pregătire angajaţilor unei societăţi comerciale conform facturii în
valoare de 3.500 lei:

4111 = 704 3.500

Clienţi Venituri din lucrări executate şi servicii
prestate
+A +P

b) Se înregistrează achitarea în numerar a avansurilor acordate personalului 500 lei:

425 = 5311 500

Avansuri acordate personalului Casa în lei
+A -A

c) Se înregistrează achiziţia de rechizite conform facturii în valoare de 300 lei:

3028 = 401 300

Alte materiale consumabile Furnizori
+A +P

2. O instituţie de învăţământ superior efectuează următoarele tranzacţii:

a) Se înregistrează bursele lunii octombrie în valoare de 5.000 lei:

679 = 429 5.000

Alte cheltuieli finanţate din buget Bursieri şi doctoranzi
+A +P

b) Se înregistrează ridicarea de numerar pentru achitarea burselor:

581 = 551 5.000

Viramente interne Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie
+ A(B) specială
-A

5311 = 581 5.000

Casa în lei Viramente interne
+A - A (B)

c) Se înregistrează plata burselor în sumă de 4.500 lei şi burse neridicate 500 lei:

429 = % 5.000
Bursieri şi doctoranzi 5311 4.500
Casa în lei
-P -A
4621 500
Creditori sub1 an
+P

d) Se înregistrează depunerea în contul de disponibil a burselor neridicate:

39
 581 = 5311 500
Viramente interne Casa în lei
+ A(B) -A

551 = 581 500

Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie Viramente interne
specială - A (B)
+A

3. O instituţie publică cu finanţare de la bugetul local, vinde unui client, fără factură un mijloc de transport în
valoare 22.000 lei. Ulterior se întocmeşte factura şi se încasează prin bancă, conform extrasului de cont:

a) Vânzarea mijlocului de transport:

418 = 751 22.000

Clienţi – facturi de întocmit Venituri din vânzări de bunuri şi servicii
+A +P

b) Întocmirea facturii:

461 = 418 22.000

Debitori Clienţi – facturi de întocmit
+A -A

c) Încasarea cv. Facturii:

7702 = 461 22.000

Finanţarea de la bugetele locale Debitori
-P -A

4. O instituţie publică finanţată din venituri proprii încasează un avans de la un terţ în valoare de 2.000 lei,
căruia i se facturează ulterior produse finite, în valoare de 6.000 lei, TVA 19%. Se încasează diferenţa prin trezorerie,
conform EC:

a) Încasarea avansului:

560 = 419 2.000

Disponibil al instituţiilor publice finanţate Clienţi creditori
integral din venituri proprii +P
+A

b) Înregistrarea facturii generată de vânzarea produselor finite:

4111 = % 7.140
Clienţi 701 6.000
+A Venituri din vânzarea produselor finite
+P
4427 1.140
TVA colectată
+P

c) Stingerea obligaţiei de plată faţă de client pentru avansul primit şi diminuarea creanţei pe seama acestuia:

419 = 4111 2.000

Clienţi creditori Clienţi
-P -A

d) Încasarea diferenţei conform Facturii:

560 = 4111 5.140

Disponibil al instituţiilor publice finanţate Clienţi
integral din venituri proprii -A

40
 +A

5. La o instituţie publică de subordonare centrală (cu finanţare de la bugetul de stat) se constată la inventariere
un minus de materiale care se impută gestionarului, ştiind că valoarea de inventar a materialelor este de 900 lei:

a) Înregistrarea creanţei de recuperate de la gestionar:

4282 = 7513 900

Alte creanţe în legătură cu personalul Amenzi, penalităţi şi confiscări
+A +P

b) Încasarea cv. creanţei cu numerar:

5311 = 4282 900

Casa în lei Alte creanţe în legătură cu personalul
+A -A

c) Depunerea numerarului din casierie în contul de finanţare:

581 = 5311 900

Viramente interne Casa în lei
+ A(B) -A

7701 = 581 900

Finanţarea de la bugetul de stat Viramente interne
-P - A (B)

6. O instituţie publică superioară acordă prin transfer unei instituţii publice din subordine un echipament
tehnologic în valoarea de 30.000 lei şi numerar 9.000 lei. Să se efectueze înregistrările contabile la ambele instituții.

A. În contabilitatea instituţiei superioare:

a) Înregistrarea transferului echipamentului tehnologic:

4812 = 2131 30.000

Decontări privind activele fixe Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi
+A instalaţii de lucru)
-A

b) Înregistrarea transferului de numerar:

4811 = 5311 9.000

Decontări privind operaţiunile financiare Casa în lei
+A -A

B. În contabilitatea instituţiei subordonate:

a) Înregistrarea echipamentului tehnologic primit prin transfer:

2131 = 4812 30.000

Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi Decontări privind activele fixe
instalaţii de lucru) +P
+A

b) Încasarea numerarului primit prin transfer:

5311 = 4811 9.000

Casa în lei Decontări privind operaţiunile financiare
+A +P

41
Observaţie: Conturile 4811 şi 4812 sunt conturi bifuncţionale şi funcţionează ca un cont de activ pentru instituţia
superioară şi ca un cont de pasiv pentru instituţia subordonată.

7. O instituţie publică cu finanţare de la bugetul local efectuează următoarele operaţiuni aferente salariilor:

a) Acordă avansuri chenzinale în valoare de 3.000 lei:

425 = 5311 3.000

Avansuri acordate personalului Casa în lei
+A -A

b) Ridică numerar din contul de trezorerie şi acordă un drept neridicat în valoare de 500 lei:

581 = 7702 500

Viramente interne Finanțare de la bugetele locale
+A +P

5311 = 581 500

Casa în lei Viramente interne
+A -A

426 = 5311 500

Drepturi de personal neridicate Casa în lei
-P -A

c) Plăteşte un ajutor de maternitate unei salariate în valoare de 200 lei:

423 = 5311 200

Personal – ajutoare şi indemnizaţii datorate Casa în lei
-P -A

d) Plăteşte drepturile salariale în sumă de 6.870 lei:

421 = 5311 6.870

Personal – salarii datorate Casa în lei
-P -A

8. O instituţie publică cu finanţare centrală înregistrează drepturile brute, reţinerile personalului şi virarea
reţinerilor personalului:

a) Înregistrarea drepturilor brute:

641 = 421 40.000

Cheltuieli cu salariile personalului Personal – salarii datorate
+A +P

b) Înregistrarea reţinerilor din salarii conform Statului de plată

421 = % 16.600
Personal – salarii datorate 4312 10.000
-P Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări
sociale (25%x40.000 lei)
+P
4314 4.000
Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări
sociale de sănătate (10%x40.000 lei)
+P
444
Impozit pe venitul din salarii şi alte drepturi 2.600

42
 [10% x (40.000 – 10.000 – 4.000)1]
+P

c) Efectuarea viramentelor conform EC

% = 7701 16.600
4312 Finanţarea de la bugetul de stat 10.000
Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări +P
sociale
-P
4314 4.000
Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări
sociale de sănătate
-P
444 2.600
Impozit pe venitul din salarii şi alte drepturi
-P

Instituțiile publice care sunt obligate să înregistreze Contribuția asiguratorie pentru muncă (2,25% asupra
fondului de salarii), vor face înregistrarea:

64572 = 4316 900

Cheltuieli cu contribuția asiguratorie pentru Contribuția asiguratorie pentru muncă (2,25%x40.000)
muncă +P
+A

***

1
Fără a se ține cont de deducerea personală
2
Conturile 64507 și 43106 au fost introduse în 2018, ca urmare a modului de calcul al obligațiilor salariale, prin OMFP
1176/2018 din 26 ianuarie 2018 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind organizarea
contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia,
aprobate prin OMFP 1917/2005
43
 Capitolul 6
CONTABILITATEA TREZORERIEI

6.1. Consideraţii generale privind trezoreria

6.2. Documente utilizate în evidenţa elementelor de trezorerie
6.3. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind trezoreria

6.1. Considerații generale privind trezoreria

Trezoreria include casa, conturi la trezoreria statului şi bănci, numerarul din casierie, alte valori,
disponibilităţile existente în conturile de la trezorerie şi bănci comerciale, în lei şi în valută, acreditivele, avansurile de
trezorerie, investiţiile financiare pe termen scurt.
În scopul întăririi rolului finanțelor publice si al asigurării unei discipline bugetare ferme, instituțiile publice
indiferent de sistemul de finanțare si de subordonare, inclusiv activitățile de pe lângă unele instituții publice, finanțate
integral din venituri proprii, efectuează operațiunile de încasări si plăți prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului
în raza cărora își au sediul si unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli si disponibilități, în condiții de
siguranță.
În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget, instituțiile publice au obligația de a prezenta trezoreriei
statului la care au conturile deschise, bugetul de venituri si cheltuieli aprobat în condițiile legii.
Contabilitatea instituțiilor publice asigură înregistrarea plăților de casă si a cheltuielilor efective pe
subdiviziunile clasificației bugetare, potrivit bugetului aprobat.
În structura trezoreriei se cuprind următoarele:
- investițiile financiare, cum sunt obligațiunile emise și răscumpărate;
- disponibilitățile bănești aflate în conturi curente la trezoreria statului și la bănci, în lei și valută, cecurile și
efectele comerciale depuse spre încasare;
- mijloace bănești din împrumuturi externe și interne contractate sau garantate;
- împrumuturi pe termen scurt;
- mijloace bănești ale bugetelor;
- numerarul din casierie și alte valori;
- acreditivele în lei și valută și avansurile de trezorerie;
- disponibilități din fonduri speciale, venituri proprii, etc.
La instituțiile publice, investițiile financiare constau în obligațiuni emise de către stat/unitățile administrativ-
teritoriale - primării în vederea asigurării surselor de finanțare, acestea fiind răscumpărate înainte de scadență si anulate.
Prin intermediul conturilor de la trezoreria statului și bănci se evidențiază valorile de încasat cum sunt cecurile si
efectele comerciale primite de la clienți, disponibilitățile în lei si valută, dobânzile si împrumuturile pe termen scurt
primite.
Pentru reflectarea în contabilitatea instituțiilor publice a veniturilor încasate potrivit legii, ordonatorii de
credite folosesc conturile de mijloace bănești - disponibilități ale bugetelor.
Contabilitatea mijloacelor bănești aflate în casieria entității se ține distinct în lei și în valută, ponderea
acestora în totalul decontărilor instituției fiind redusă.
Acreditivele reprezintă disponibilitățile bănești ale unei instituții, virate într-un cont distinct, la dispoziția unui
furnizor în vederea achitării obligației instituției.
Avansurile de trezorerie reprezintă sume puse la dispoziția unor persoane împuternicite de instituție, în vederea
efectuării de plăți în favoarea acesteia.
Se disting, ca o structură bine definită în componența trezoreriei unei instituții publice, disponibilitățile din
fonduri cu destinație specială.
Entitățile publice pot desfășura și activități finanțate integral sau parțial din venituri proprii (precum activitățile
din instituții de spectacole, muzee, cantine de elevi si studenți) reflectate în conturi speciale de disponibil din venituri
proprii.
De asemenea, se evidențiază distinct disponibilul din veniturile fondurilor speciale – este vorba despre
veniturile bugetului asigurărilor pentru șomaj, respectiv fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, etc.

44
 Viramentele interne reflectă operațiunile de transferuri de disponibilități bănești între conturile de la trezorerie
statului și casieria instituției publice.
Deși IPSAS 2 „Situația fluxului de numerar” nu a definit conceptul de trezorerie, se consideră că este vorba
despre ansamblul lichidităților și echivalențelor de lichidități.

6.2. Documente utilizate în evidenţa elementelor de trezorerie

Pentru evidenţa operativă a operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar se utilizează ca documente:

 Chitanţa pentru operaţiuni în lei sau valută;
 Procesul verbal de plăţi;
 Dispoziţia de plată/încasare;
 Foaia de vărsământ;
 Registrul de casă.
Pentru operaţiunile efectuate prin virament se utilizează ca documente:
 Cererea de deschidere de credite;
 Dispoziţia bugetară pentru repartizarea creditelor;
 Extrasul de cont;
 Ordinul de plată;
 Cecul.

6.3. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind trezoreria

Conturile de trezorerie sunt reflectate în Clasa 5 a Planului de conturi, Conturi la trezoreria statului şi bănci
comerciale. Au funcţie contabilă de activ, exceptând contul 519 Împrumuturi pe termen scurt, care este cont de
capitaluri. În debit reflectă încasările în conturile de disponibilităţi deschise la trezorerie sau la bănci sau în numerar, iar
în credit, plăţile efectuate. Soldul final debitor evidenţiază disponibilităţile existente în cont sau în casierie.

1. În cadrul unei instituţii publice cu finanţare integrală din venituri proprii se efectuează următoarele
operaţiuni de încasări şi plăţi:

a) Se încasează un impozit pe clădiri şi terenuri în valoare de 2.000 lei, conform EC:

5211 = 734 2.000

Disponibil al bugetului local Impozite şi taxe pe proprietate
+A +P

b) Se achită o factură de aprovizionare de la un furnizor în valoare de 1.000 lei, conform EC:

401 = 560 1.000

Furnizori Disponibil al instituţiilor publice finanţate
-P integral din venituri proprii
-A

c) Se încasează contribuţia de asigurări sociale de sănătate în valoare de 800 lei, conform EC:

5711 = 7453 800

Disponibil din veniturile curente ale Fondului Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări
naţional unic de asigurări sociale de sănătate sociale de sănătate
+A +P

d) Se încasează un credit extern garantat de stat în valoare de 30.000 euro la cursul de 4,45 lei/euro, conform
EC:

5132 = 7741 133.500

Disponibil în valută din împrumuturi interne şi Finanţarea din fonduri externe
externe garantate de stat nerambursabile în bani
+A +P

2. O instituţie publică contractează un împrumut pe termen scurt în valoare de 10.000 care se rambursează în 6
luni. Dobânda aferentă împrumutului este de 8%, iar plata acesteia se efectuează odată cu rambursarea împrumutului:

45
 a) Înregistrarea creditului primit

5121 = 5191 10.000

Conturi la trezorerii şi instituţii de credit în lei Împrumuturi pe termen scurt
+A +P

b) Înregistrarea dobânzii aferente creditului

Calcul dobândă: D = 10.000 x 8% x 6/12 = 400 lei

666 = 5186 400

Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi de plătit
+A +P

c) Rambursarea împrumutului şi plata dobânzii aferente la termenul scadent

% = 5121 10.400
5191 Conturi la trezorerii şi instituţii de credit în 10.000
Împrumuturi pe termen scurt lei
-P -A
5186 400
Dobânzi de plătit
-P

3. O instituţie publică acordă un avans de trezorerie unui salariat pentru achiziţia de materiale în valoare de 500
lei şi bonuri de benzină în valoare de 100 lei. Ulterior se justifică avansul conform Decontului de cheltuieli, ştiind că
materialele achiziţionate sunt în valoare de 420 lei, iar bonurile de benzină consumate sunt în valoare de 75 lei:

a) Înregistrarea avansului acordat:

542 = % 600
Avansuri de trezorerie 5311 500
+A Casa în lei
-A
5324 100
Bonuri valorice pentru carburanţi auto
-A

b) Justificarea avansului pe baza Decontului de cheltuieli:

% = 542 495
3028 Avansuri de trezorerie 420
Alte materiale consumabile -A
+A
6022 75
Cheltuieli privind combustibilul
+A

c) Restituirea sumei necheltuite şi a bonurilor de benzină neconsumate:

% = 542 105
5311 Avansuri de trezorerie 80
Casa în lei -A
+A
5324 25
Bonuri valorice pentru carburanţi auto
+A

4. O instituţie publică deschide un acreditiv în lei în valoarea de 25.000 lei, din care se utilizează suma de
14.900 pentru plata unor furnizori:

46
 a) Înregistrarea deschiderii acreditivului:

5411 = 5121 25.000

Acreditive în lei Conturi la trezorerii şi instituţii de credit în
+A lei
-A

b) Plata facturilor din contul de acreditiv conform EC:

401 = 5411 14.900

Furnizori Acreditive în lei
-P -A

5. O instituţie publică cu finanţare locală dispune de următoarea situaţie privind alte valori:
- achiziţionează – timbre fiscale şi poştale 300 lei
– bilete de tratament şi odihnă 5.000 lei
– bilete de călătorie 1.000 lei.
- utilizează – timbre fiscale 150 lei
– bilete de tratament şi odihnă 4.000 lei
– bilete de călătorie 1.000 lei.
a) Înregistrarea valorilor de trezorerie:

% = 5311 6.300
5321 Casa în lei 300
Timbre fiscale şi poştale -A
+A
5322 5.000
Bilete de tratament şi odihnă
+A
5323 1.000
Tichete şi bilete de călătorie
+A

b) Înregistrarea utilizării timbrelor:

626 = 5321 150

Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii Timbre fiscale şi poştale
+A -A

c) Înregistrarea utilizării biletelor de tratament şi odihnă:

4282 = 5322 4.000

Alte creanţe în legătură cu personalul Bilete de tratament şi odihnă
+A -A

d) Înregistrarea utilizării biletelor de călătorie:

624 = 5323 1.000

Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal Tichete şi bilete de călătorie
+A -A

47
 Capitolul 7
CONTABILITATEA FINANȚĂRII BUGETARE
A INSTITUȚIILOR PUBLICE

7.1. Consideraţii generale privind finanţarea bugetară a instituţiilor publice

7.2. Etapele finanţării bugetare a instituţiilor şi reflectarea lor contabilă
7.3. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind finanţarea de la bugetul de stat
7.4. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind finanţarea de la bugetul local
7.5. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind finanţarea din fonduri speciale
7.6. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind finanţarea din veniturile proprii ale
instituţiei publice (autofinanţarea).

7.1. Considerații generale privind finanţarea bugetară a instituţiilor publice

Instituțiile publice pot fi finanțate astfel:

- finanţate integral din venituri bugetare, pe baza creditelor bugetare (sume primite din bugetul de stat sau
bugetele locale pentru acoperirea cheltuielilor generate de desfășurarea activității). Veniturile pe care le realizează au
obligaţia să le verse, în totalitate, la bugetul din care sunt finanţate;
- finanţate parțial din venituri proprii şi parțial din fonduri bugetare, sub forma subvenţiilor sau
transferurilor bugetare (bugetul de stat sau bugetele locale).
În această situaţie, veniturile proprii pe care le realizează instituţiile în cauză se reţin pentru autofinanţare, iar
cele nefolosite la sfârşitul anului se repartizează pentru anul următor:
- finanţate integral din venituri proprii, situaţie în care de asemenea soldul acestora de la sfârşitul perioadei
se reportează pentru exerciţiul financiar următor;
- finanţate integral din fonduri speciale. Soldul acestora de la sfârşitul perioadei se reportează, de asemenea,
pentru exerciţiul financiar următor.
Instituţiile publice centrale şi locale sunt finanţate de la buget sau din fondurile speciale ori din venituri proprii,
pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli întocmite şi aprobate în fiecare an potrivit normelor legale în vigoare.
Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar. Totodată
prin bugetul de stat se aproba creditele bugetare pe destinații.
Aprobarea creditelor bugetare reprezintă momentul declanşator al finanţării cheltuielilor din bugetele publice.
Aprobarea creditelor bugetare se realizează prin întocmirea şi aprobarea, de către fiecare instituţie publică, a
bugetului de venituri şi cheltuieli.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor
speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea, repartizarea şi/sau
alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanţelor Publice a conturilor deschise pe seama acestora la trezoreria
statului.
Procesul prin care resursele publice sunt solicitate de către ordonatori, angajate în baza cererilor acestora şi
acordate efectiv spre utilizare responsabililor cu execuţia bugetară, reprezintă finanţarea bugetară.

7.2. Etapele finanţării bugetare a instituţiilor publice şi reflectarea lor contabilă

Finanțarea bugetară se realizează la nivelul a două etape:

1. deschiderea de finanţare (deschiderea creditelor bugetare)
2. finanţarea propriu-zisă.

7.2.1. Deschiderea de finanţare şi reflectarea în contabilitate

Deschiderea de finanţare sau deschiderea creditelor bugetare este un angajament din partea statului care până
la momentul asumării nu afectează patrimoniul instituţiei publice.

48
 Deschiderea de credite bugetare înseamnă aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către
Trezoreria Statului din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în limita căreia se pot efectua repartizări de credite
bugetare şi efectua plăţi de casă.
Sistemul de conturi
Deschiderea creditelor bugetare este reflectată în contabilitate în clasa 8 Conturi speciale a Planului de conturi
general.

Pentru ordonatorii principali de credite OPC se utilizează următoarele conturi bugetare:

 8060 Credite bugetare aprobate
 8061 Credite deschise de repartizat
 8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii
Pentru ordonatorii secundari de credite OSC se utilizează următoarele conturi bugetare:
 8061 Credite deschise de repartizat
 8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii
Pentru ordonatorii terțiari de credite OTC se utilizează următorul cont:
 8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii

Contul 8060 Credite bugetare aprobate evidenţiază la ordonatorii principali de credite, nivelul creditelor
bugetare aprobate pentru efectuarea cheltuielilor:
- în debitul contului se înregistrează, la începutul exerciţiului bugetar, creditele bugetare aprobate cu defalcarea
pe trimestre, precum şi suplimentările efectuate în cursul exerciţiului bugetar care majorează creditele bugetare
aprobate.
- în creditul contului se înregistrează diminuările de credite efectuate în cursul exerciţiului bugetar, care
diminuează creditele bugetare aprobate sau anulările de credite efectuate pe parcursul perioadei.
- soldul debitor al contului reflectă valoarea creditelor aprobate la un moment dat.

Contul 8061 Credite deschise de repartizat evidenţiază la ordonatorii principali şi secundari finanţaţi din
buget, creditele deschise pentru a fi repartizate instituţiilor subordonate:

a. La ordonatorii principali,
- în debitul contului se înregistrează creditele deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor din subordine,
precum şi creditele retrase de la aceştia,
- în credit se înregistrează creditele repartizate precum şi cele retrase acestora.

b. La ordonatorii secundari,
- în debit se înregistrează creditele repartizate de ordonatorul principal pentru a fi repartizate ordonatorilor
terţiari,
- în credit creditele repartizate ordonatorilor terţiari precum şi creditele retrase de ordonatorul principal.
- Soldul contului reprezintă totalul creditelor repartizate.

Contul 8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii evidenţiază la ordonatorii principali, secundari şi
terţiari de credite, creditele deschise de la buget pentru cheltuielile proprii:

a. La ordonatorii principali,
- în debitul contului se înregistrează creditele deschise pentru cheltuieli proprii,
- în credit se înregistrează creditele retrase în cursului anului.

b. La ordonatorii secundari,
- în debit se înregistrează creditele primite prin repartizare de la ordonatorul superior pentru cheltuieli proprii,
- în credit se înregistrează creditele retrase.

c. La ordonatorii terțiari
- în debitul contului se înregistrează creditele primite prin repartizare de la ordonatorul superior pentru
cheltuieli proprii,
- în credit se înregistrează creditele retrase.
- soldul contului reprezintă totalul creditelor deschise pentru cheltuieli proprii la un moment dat.

Soldurile conturilor de credite bugetare nu fac obiectul preluării în perioadele următoare deoarece ele reflectă
situaţia creditelor bugetare pentru anul curent. Conform legii, reportări de credite se fac în anumite condiţii şi doar
pentru anumite categorii de tranzacţii şi finanţări.

49
 Principalele tipuri de operaţiuni privind finanţarea instituţiilor publice sunt:
1. Aprobarea creditelor bugetare:

8060 = Ø
Credite bugetare aprobate

2. Deschiderea / repartizarea creditelor bugetare aprobate:

a) pentru cheltuieli proprii ale ordonatorilor de credit:

8062 = Ø
Credite deschise pentru cheltuieli proprii

b) pentru a fi repartizate ordonatorilor de credite din subordine:

8061 = Ø
Credite deschise de repartizat

c) repartizarea creditelor bugetare:

- în contabilitatea ordonatorului care repartizează:

Ø = 8061
Credite deschise de repartizat

- în contabilitatea ordonatorului de credite căruia i se repartizează credite bugetare:

8061 = Ø
Credite deschise de repartizat

Sau

8062 = Ø
Credite deschise pentru cheltuieli proprii

Exemplu Deschiderea de credite bugetare

Un OPC întocmeşte o cerere de deschidere de finanţare pentru credite bugetare în valoare de 800.000 lei, din
care 600.000 lei pentru a fi repartizate ordonatorilor de credite din subordine şi 200.000 lei pentru cheltuieli proprii.
OPC repartizează creditele bugetare unui OSC astfel: 400.000 lei pentru a fi repartizate ordonatorilor din
subordine şi 200.000 pentru cheltuieli proprii.
OSC repartizează creditele bugetare către OTC în valoare de 400.000 lei. La sfârșitul perioadei lui OTC i se
retrag creditele bugetare neutilizate în valoare de 4.000 lei.

50
 Schema de repartizare a creditelor bugetare

1. Înregistrări contabile în contabilitatea OPC

a) luarea în evidenţă a creditelor bugetare deschise de MFP

8060 = Ø 800.000
Credite bugetare aprobate

b) luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP pentru a fi repartizate OSC

8061 = Ø 600.000
Credite deschise de repartizat

c) luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP pentru cheltuieli proprii

8062 = Ø 200.000
Credite deschise pentru cheltuieli proprii

d) repartizarea creditelor bugetare către OSC

Ø = 8061 600.000
Credite deschise de repartizat

2. Înregistrări contabile în contabilitatea OSC

a) luarea în evidenţă a creditelor bugetare primite de la OPC pentru a fi repartizate OTC

8061 = Ø 400.000
Credite deschise de repartizat

b) luarea în evidenţă a creditelor bugetare primite de la OPC pentru nevoi proprii

8062 = Ø 200.000
Credite deschise pentru cheltuieli proprii
51
 c) repartizarea creditelor bugetare către OTC

Ø = 8061 400.000
Credite deschise de repartizat

3. Înregistrări contabile în contabilitatea OTC

a) luarea în evidenţă a creditelor bugetare primite de la OSC pentru cheltuieli proprii

8062 = Ø 400.000
Credite deschise pentru cheltuieli proprii

b) retragerea creditelor bugetare primite şi neutilizate

Ø = 8062 4.000
Credite deschise pentru cheltuieli
proprii

Observaţie: Creditul bugetar de 4.000 lei neutilizat ajunge la OPC, de unde este returnat la bugetul de stat, iar
drumul parcurs este invers acordării:
La OSC:
 se înregistrează reîntregirea unei părţi a creditului de repartizat

8061 = Ø 4.000
Credite deschise de repartizat
 se înregistrează returnarea către OPC

Ø = 8061 4.000
Credite deschise de repartizat

La OPC au loc aceleaşi înregistrări ca la OSC, după care se rectifică valoarea creditelor aprobate cu valoarea
creditelor retrase:

Ø = 8060 4.000
Credite bugetare aprobate

7.2.2. Finanţarea propriu-zisă

Finanţarea propriu-zisă a instituţiilor publice înseamnă consumarea creditelor bugetare deschise sau repartizate
şi se concretizează în plăţi nete de casă şi cheltuieli efective.

a. Plăţile nete de casă

Ordonatorii de credite, în baza creditelor bugetare deschise (principali) sau repartizate (secundari şi terţiari),
pentru a-şi achita drepturile de salarii, serviciile prestate, procurările de materiale etc., sunt în drept se efectueze plăţi
din cont sau să ridice numerar din cont pentru achitarea acestora.
Aceste operaţiuni de plăţi efectuate de instituţiile publice finanţate din fonduri bugetare sau extrabugetare
(venituri proprii) prin conturile lor deschise la Trezoreriile operative, poartă denumirea de plăţi de casă.
Sunt frecvente situaţiile când, după ce s-a efectuat o plată de casă, se efectuează o încasare, din lichidarea unor
debitori sau din vânzarea unor materiale. În această situație, instituţia în cauză, fie că îşi diminuează plăţile de casă
efectuate, fie că le varsă pe acestea ca venit la bugetul de unde se efectuase iniţial finanţarea.
În cazul instituţiilor publice finanţate din fondurile speciale sau extrabugetare asemenea operaţiuni diminuează,
pe de o parte, plăţile de casă, dar în acelaşi timp determină şi o reîntregire a disponibilităţilor în cont.
Plăţile de casă rezultate după asemenea operaţiuni sunt denumite plăţi nete de casă, adică ceea ce a rămas
definitiv decontat ca şi cheltuială sau posibilă cheltuială dintr-un buget în cadrul exerciţiului financiar respectiv.
Sunt plăţi nete de casă: achitarea furnizorilor, achitarea salariilor cuvenite personalului, plăţile efectuate către
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale etc., reprezentând contribuţii sociale şi fiscale etc.

52
 Plăţile nete de casă efectuate de către ordonatorii de credite din creditele bugetare ce le-au fost aprobate şi
deschise sau repartizate, sunt evidenţiate cu ajutorul contului 770 “Finanţarea de la buget”
Efectuarea plăţilor de casă din resursele bugetare de către ordonatorii de credite, în cadrul creditelor bugetare
ce le-au fost aprobate şi deschise sau repartizate, este evidenţiată cu ajutorul contului 770 “Finanţarea de la buget”
Acest cont are funcţie contabilă de capitaluri.
- în creditul contului se înregistrează sumele plătite
- în debitul contului se înregistrează sumele recuperate din finanţarea anului curent reprezentând reconstituirea
creditelor bugetare (avansuri recuperate sau sume neutilizate în totalitate din cele ridicate din cont, sume recuperate din
imputaţii ce privesc exerciţiul bugetar curent etc.).
La sfârşitul perioadei, în debitul contului, se înregistrează totalitatea plăţilor nete efectuate, pentru închiderea
contului prin creditul contului de rezultat patrimonial, 121 “Rezultatul patrimonial”.
Soldul creditor al contului, înaintea operaţiunii de închidere reprezintă totalul plăţilor efectuate. La sfârşitul
perioadei, contul nu prezintă sold.
Contul se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II, în funcţie de bugetul din care se face
finanţarea şi anume:
- 7701 Finanţarea de la bugetul de stat,
- 7702 Finanţarea de la bugetele locale,
- 7703 Finanţarea de la bugetul asigurărilor sociale de stat,
- 7704 Finanţarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj,
- 7705 Finanţarea din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

b. Cheltuielile efective
În desfăşurarea activităţii lor instituţiile publice evidenţiază în contabilitatea lor indicatorul cheltuielilor
efective.
Cheltuielile efective reprezintă echivalentul bănesc al consumurilor de resurse.
Această noţiune în contabilitatea instituţiilor publice este echivalentă cu consumurile efective de materiale,
combustibili, alimente, medicamente, plăţile pentru serviciile şi lucrările executate, plata salariilor, burselor elevilor şi
studenţilor etc. Tot aici se evidenţiază şi preţul de înregistrare al obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată
a mijloacelor fixe, care se trec pe cheltuieli la procurarea lor.

Înregistrarea cheltuielilor se poate face:

- concomitent cu efectuarea plăţilor;
Plăţile de casă sunt identice cu cheltuielile efective, atunci când o plată de casă reprezintă în acelaşi timp şi o
cheltuială efectivă; de exemplu plata prestărilor de servicii;
- ulterior efectuării plăţii
Există o diferenţă în timp, deoarece plata s-a făcut înainte de a se înregistra cheltuiala. De exemplu în cazul
aprovizionărilor cu materiale acestea sunt aprovizionate, plata s-a făcut dar nu sunt date în consum;
- ulterior efectuării plăţii
Cheltuiala efectivă precede plata. De exemplu la înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu salariile,
bursele, contribuţiile pentru asigurările sociale de stat , când plata efectivă a acestora se efectuează în luna următoare.
Atunci când plăţile de casă sunt mai mari decât cheltuielile efective instituţia în cauză înregistrează o sporire a
stocurilor de materiale sau a posturilor de debitori, în timp ce, dacă cheltuielile efective depăşesc plăţile de casă, acest
lucru denotă o reducere a stocurilor sau o sporire a unor posturi de creditori.
Contabilizarea cheltuielilor se face cu ajutorul conturilor din clasa 6.
- în debitul conturilor se înregistrează colectarea cheltuielilor;
- iar în credit decontarea acestora asupra contului 121 „Rezultatul patrimonial”, subcontul corespunzător
bugetului din care face finanţarea instituţiei.
Atât nivelul plăţilor de casă, cât şi cel al cheltuielilor efective nu pot depăşi creditele bugetare aprobate atât pe
total cât şi în structura clasificaţiei bugetare.

c. Închiderea conturilor de cheltuieli şi finanţări şi stabilirea rezultatului patrimonial al exerciţiului

financiar

La sfârşitul perioadei, conturile de cheltuieli şi finanţări se închid în vederea stabilirii rezultatului patrimonial:

- închiderea conturilor de cheltuieli:

121 = 6XX
Rezultat patrimonial Conturi de cheltuieli
+A -A

- închiderea contului de finanţare:

53
 770 = 121
Finanţarea de la buget Rezultat patrimonial
-P +P

În urma acestor înregistrări, contul 121 “Rezultat patrimonial” (subcontul corespunzător tipului de finanţare
al instituţiei publice) va reflecta rezultatul patrimonial al exerciţiului bugetar, comparând plăţile nete de casă cu
cheltuielile efective.
Contul 121 reflectă drepturile constatate şi obligaţiile neachitate în exerciţiul bugetar şi are ca rezultat:
 excedent patrimonial (când plăţile sunt mai mari decât cheltuielile efective)
 deficit patrimonial (când plăţile nete sunt mai mici decât cheltuielile efective)

7.3. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind finanţarea de la bugetul de stat

Un ordonator terțiar de credite OTC finanțat de la bugetul de stat, primește pe trimestrul IV un credit bugetar
în valoare de 28.000 lei. În baza acestei finanţări a efectuat următoarele tranzacţii: achiziţionează o clădire conform
facturii în valoare de 20.000 lei; efectuează diverse reparaţii conform facturii în valoare de 3.000 lei; consumă tipizate
în valoare de 1.000 lei; achiziţionează materiale de natura obiectelor de inventar conform facturii în valoare de 1.500
lei; se dau în folosinţă materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de 2.000 lei; înregistrează factura de utilităţi
în valoare de 2.200 lei; achită toate facturile pe măsura achiziţiilor şi a serviciilor primite de la terţi. La sfârşitul
exerciţiului se închid conturile de finanţări, venituri şi cheltuieli şi se stabileşte rezultatul patrimonial.

a) Înregistrarea deschiderii finanţării:

8062 = Ø 28.000
Credite deschise pentru cheltuieli proprii

b) Înregistrarea achiziţiei şi recepţiei clădirii:

212 = 101 20.000

Construcţii Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
+A public al statului
+P

6821 = 404 20.000

Cheltuieli cu active fixe corporale Furnizori de active fixe
neamortizabile +P
+A

c) Plata facturii:

404 = 7701 20.000

Furnizori de active fixe Finanţarea de la bugetul de stat
-P +P
d) Înregistrarea facturii de reparaţii:

611 = 401 3.000

Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Furnizori
+A +P

e) Plata facturii:

401 = 7701 3.000

Furnizori Finanţarea de la bugetul de stat
-P +P

f) Înregistrarea consumului de tipizate:

6028 = 3028 1.000

54
Cheltuieli privind alte materiale consumabile Alte materiale consumabile
+A -A

g) Achiziţia materialelor de natura obiectelor de inventar:

3031 = 401 1.500

Materiale de natura obiectelor de inventar în Furnizori
magazie +P
+A

h) Plata facturii:

401 = 7701 1.500

Furnizori Finanţarea de la bugetul de stat
-P +P

i) Darea în folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar:

3032 = 3031 1.500

Materiale de natura obiectelor de inventar în Materiale de natura obiectelor de inventar în
folosinţă magazie
+A -A

603 = 3032 1.500

Cheltuieli privind materialele de natura Materiale de natura obiectelor de inventar în
obiectelor de inventar folosinţă
+A -A

j) Înregistrarea facturii de utilităţi:

610 = 401 2.200

Cheltuieli privind energia şi apa Furnizori
+A +P

k) Plata facturii:

401 = 7701 2.200

Furnizori Finanţarea de la bugetul de stat
-P +P

l) Închiderea conturilor de finanţări şi cheltuieli:

 închiderea contului de finanţări

D 7701 C
20.000 (c)
(l) 26.700 3.000 (e)
1.500 (h)
2.200 (k)
RD=26.700 RC=26.700
TSD=26.700 TSC=26.700
SFC = Ø

7701 = 121 26.700

Finanţarea de la bugetul de stat Rezultatul patrimonial
-P +P

 închiderea conturilor de cheltuieli

55
 121 = % 27.700
Rezultatul patrimonial 6821 20.000
+A Cheltuieli cu activele fixe corporale
neamortizabile
-A
611 3.000
Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
-A
6028 1.000
Cheltuieli cu alte materiale consumabile
-A
603 1.500
Cheltuieli privind materialele de natura
obiectelor de inventar
-A
610 2.200
Cheltuieli privind energia şi apa
-A

D 121 C
(l2) 27.700 26.700 (l1)
RD=27.700 RC=26.700
TSD=27.700 TSC=26.700
SFD = 1.000

Observaţie: Soldul final debitor de 1.000 lei reprezintă deficit patrimonial, în sensul că plățile nete (ct. 770)
sunt mai mici decât cheltuielile efective (clasa 6).

m) Retragerea finanţării neutilizate (28.000 lei – 26.700 lei = 1.300 lei):

Ø = 8062 1.300
Credite deschise pentru cheltuieli
proprii

7.4. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind finanţarea de la bugetul local

O instituţie de învăţământ preuniversitar finanţată de la bugetul local, primeşte în ultimul trimestru al

exerciţiului N, o finanţare de 4.000 lei. Pe baza acestei finanţări, instituţia a efectuat următoarele tranzacţii: efectuează
reparaţii la clădirea şcolii, conform facturii în valoare de 2.000 lei; achită factura; achiziţionează materiale pentru
curăţenie conform facturii în valoare de 500 lei; achită factura şi consumă materiale în valoare de 200 lei; înregistrează
salarii în valoare de 1.000 lei.

a) Deschiderea finanţării:

8060 = Ø 4.000
Credite bugetare aprobate

8062 = Ø 4.000
Credite deschise pentru cheltuieli proprii

b) Înregistrarea facturii de reparaţii:

611 = 401 2.000

Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Furnizori
+A +P

c) Plata facturii:

401 = 7702 2.000

Furnizori Finanţarea de la bugetul local

56
 -P +P

d) Înregistrarea achiziţiei de materiale de curăţenie:

3028 = 401 500

Alte materiale consumabile Furnizori
+A +P

e) Plata facturii:

401 = 7702 500

Furnizori Finanţarea de la bugetul local
-P +P

f) Înregistrarea consumului de materiale de curăţenie:

6028 = 3028 200

Cheltuieli privind alte materiale consumabile Alte materiale consumabile
+A -A

g) Înregistrarea fondului de salarii:

641 = 421 1.000

Cheltuieli cu salariile personalului Personal – salarii datorate
+A +P

h) Înregistrarea închiderea conturilor de finanţări şi cheltuieli:

 închiderea contului de finanţări:

D 7701 C
2.000 (c)
(h) 2.500 500 (e)
RD=2.500 RC=2.500
TSD=2.500 TSC=2.500
SFC = Ø

7702 = 121 2.500

Finanţarea de la bugetul local Rezultatul patrimonial
-P +P

 închiderea conturilor de cheltuieli

121 = % 3.200
Rezultatul patrimonial 611 2.000
+A Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
-A
6028 200
Cheltuieli cu alte materiale consumabile
-A
641 1.000
Cheltuieli cu salariile personalului
-A

D 121 C
(h2) 3.200 2.500 (h1)
RD=3.200 RC=2.500
TSD=3.200 TSC=2.500
SFD = 700

Observaţie: Soldul final debitor de 700 lei reprezintă deficit patrimonial, în sensul că plățile nete (ct. 770) sunt
mai mici decât cheltuielile efective (clasa 6).

57
 i) Înregistrarea retragerii finanţării neutilizate (4.000 lei – 2.500 lei = 1.500 lei):
Ø = 8062 1.500
Credite deschise pentru cheltuieli
proprii

Ø = 8060 1.500
Credite bugetare aprobate

7.5. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind finanţarea din fonduri speciale

Un spital primeşte de la Casa Asigurări de Sănătate a judeţului Galaţi pentru trimestrul I, o finanţare de 40.000
lei cu următoarele destinaţii, achiziţii de: medicamente şi materiale sanitare în valoare de 20.000 lei, instrumentar de
laborator în valoare de 2.000 lei, reactivi pentru laboratorul spitalului 1.500 lei, paturi în valoare de 5.000 lei, ecograf în
valoare de 11.500 lei.

a) Se înregistrează primirea finanţării:

8062 = Ø 40.000
Credite deschise pentru cheltuieli proprii

b) Se înregistrează achiziţia medicamentelor şi materialelor sanitare:

3029 = 401 20.000

Medicamente şi materiale sanitare Furnizori
+A +P

c) Se înregistrează achiziţia instrumentarului de laborator :

3031 = 401 2.000

Materiale de natura obiectelor de inventar în Furnizori
magazie +P
+A

d) Se înregistrează achiziţia de reactivi :

3029 = 401 1.500

Medicamente şi materiale sanitare Furnizori
+A +P

e) Se înregistrează achiziţia paturilor :

3031 = 401 5.000

Materiale de natura obiectelor de inventar în Furnizori
magazie +P
+A

f) Se înregistrează achiziţia ecografului:

2131 = 404 11.500

Echipamente tehnologice Furnizori de active fixe
+A +P

g) Se înregistrează plata furnizorilor :

401 = 7705 28.500

Furnizori Finanţarea din bugetul Fondului naţional
-P unic de asigurări sociale de sănătate
+P

404 = 7705 11.500

Furnizori de active fixe Finanţarea din bugetul Fondului naţional

58
 -P unic de asigurări sociale de sănătate
+P

h) Se înregistrează consum de medicamente în valoare de 10.000 lei :

6029 = 3029 10.000

Cheltuieli privind medicamentele şi materialele Medicamente şi materiale sanitare
sanitare -A
+A

i) Se înregistrează darea în folosinţă a paturilor:

3032 = 3031 5.000

Materiale de natura obiectelor de inventar în Materiale de natura obiectelor de inventar în
folosinţă magazie
+A -A

j) Se înregistrează consumul reactivilor:

6029 = 3029 1.500

Cheltuieli privind medicamentele şi materialele Medicamente şi materiale sanitare
sanitare -A
+A

k) Se înregistrează închiderea conturilor de finanţări şi cheltuieli:

7705 = 121 40.000
Finanţarea din bugetul Fondului naţional unic Rezultatul patrimonial
de asigurări sociale de sănătate +P
bugetul local
-P

121 = 6029 11.500

Rezultatul patrimonial Cheltuieli privind medicamentele şi
+A materialele sanitare
-A

7.6. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind finanţarea din veniturile proprii ale
instituţiilor publice(Autofinanţarea)

Unele instituţii publice realizează, din activităţile specifice pe care le desfăşoară( servicii prestate sau lucrări
executate), venituri proprii prin care îşi acoperă integral sau parţial cheltuielile.
Pe seama veniturilor proprii se constituie un disponibil distinct în care sunt recunoscute încasările şi plăţile
efectuate.
Conturi folosite sunt:
- pentru disponibilităţile băneşti: contul 560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri
proprii”;
- pentru veniturile proprii: conturi din clasa 7, mai precis din grupa 70 “Venituri din activităţi economice”;
- pentru cheltuielile corespunzătoare: conturi din clasa 6;
- pentru evidenţierea rezultatului patrimonial: contul 121 Rezultatul patrimonial

Exemplu. O universitate încasează taxe de studii de la studenţi în valoare de 60.000 lei. Cheltuielile efectuate
sunt: utilităţi 7.000 lei, materiale consumabile 1.000 lei.

a) Se înregistrează încasarea taxelor de studii de la studenţi:

560 = 704 60.000

Disponibil al instituţiilor publice finanţate Venituri din servicii prestate şi lucrări
integral din venituri proprii executate
+A +P

59
 b) Se înregistrează factura de utilităţi:

610 = 401 7.000

Cheltuieli privind energia şi apa Furnizori
+A +P
c) Se înregistrează consum de materiale consumabile:

6028 = 3028 1.000

Cheltuieli privind alte materiale consumabile Alte materiale consumabile
+A -A

d) Se înregistrează plata facturii de utilităţi:

401 = 560 7.000

Furnizori Disponibil al instituţiilor publice finanţate
-P integral din venituri proprii
-A

e) Se înregistrează închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli:

704 = 121 60.000

Venituri din servicii prestate şi lucrări Rezultatul patrimonial
executate +P
-P

121 = % 8.000
Rezultatul patrimonial 610 7.000
+A Cheltuieli privind energia şi apa
-A
6028
Cheltuieli privind alte materiale consumabile 1.000
-A

***

60
 Capitolul 8
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ȘI
FINANȚĂRILOR

8.1. Consideraţii generale privind cheltuielile, veniturile și finanțările instituţiilor publice

8.2. Închiderea conturilor de cheltuieli, venituri și finanțări
8.3. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind cheltuielile, veniturile și finanțările
instituţiilor publice

8.1. Considerații generale privind cheltuielile, veniturile și finanțările instituțiilor publice

Cheltuielile reprezintă contravaloarea bunurilor și serviciilor consumate în timpul unei perioade, chiar dacă
sunt sau nu plătite în aceeași perioadă.
Cheltuielile se clasifică astfel:
- Cheltuieli privind stocurile;
- Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți;
- Cheltuieli cu alte servicii executate de terți;
- Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate;
- Cheltuieli cu personalul;
- Alte cheltuieli operaționale;
- Cheltuieli financiare;
- Alte cheltuieli finanțate din buget;
- Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare;
- Cheltuieli extraordinare.

Veniturile reprezintă contravaloarea sumelor realizate în decursul unei perioade, chiar dacă acestea au fost
încasate sau nu.
Veniturile se clasifică astfel:
- Venituri din activități economice;
- Alte venituri operaționale
- Venituri din producția de active fixe;
- Venituri fiscale
- Venituri din contribuții de asigurări;
- Venituri nefiscale;
- Venituri financiare;
- Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
- Venituri extraordinare.

Finanțarea instituțiilor publice se poate asigura:

- Integral din: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale.
- Din venituri proprii și subvenții acordate de la: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale.
- Din alte surse de finanțare: fonduri externe nerambursabile, subvenții, alocații bugetare cu destinație specială.

Veniturile şi cheltuielile se clasifică în funcţie de natura economică, în:

- venituri/cheltuieli operaţionale,
- venituri/cheltuieli financiare,
- venituri/cheltuieli extraordinare.

61
 8.2. Închiderea conturilor de cheltuieli, venituri și finanțări

Conturile de cheltuieli sunt evidenţiate în clasa 6 Conturi de cheltuieli a planului de conturi. Au funcţie
contabilă de capital. În credit reflectă cheltuielile recunoscute pe parcursul perioadei. În credit reflectă cheltuielile
repartizate asupra rezultatului patrimonial. Nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.
Conturile de cheltuieli se închid la sfârșitul perioadei (trimestrial sau anual) în vederea stabilirii rezultatului
patrimonial, cu formula contabilă generală:
121 = Clasa 6

Conturile de venituri și finanțări sunt evidenţiate în clasa 7 Conturi de venituri şi finanţări a planului de
conturi. Au funcţie contabilă de capital. În credit reflectă veniturile recunoscute pe parcursul perioadei. În debit reflectă
veniturile încorporate în rezultatul patrimonial. Nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.
Conturile de venituri și finanțări se închid la sfârșitul perioadei (trimestrial sau anual) în vederea stabilirii
rezultatului patrimonial, cu formula contabilă generală:
Clasa 7 = 121
Închiderea finanțării se referă la:
- Închiderea finanțării din bugetul central;
- Închiderea finanțării din bugetele locale;
- Închiderea finanțării din fondurile speciale și fondurile cu destinație specială;
- Închiderea finanțării din fonduri extrabugetare.

8.3. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind cheltuielile,

veniturile și finanțările instituţiilor publice

1. O instituție publică finanțată din bugetul central a primit o finanțare bugetară (credite bugetare de la
ordonatorul superior de credite) în valoare de 700.000, din care a efectuat cheltuieli în valoare de 690.000 și plăți nete
de casă în valoare de 687.000 lei.
a) înregistrarea creditelor bugetare neconsumate de instituția publică:

Ø = 8062 13.000
Credite deschise pentru cheltuieli
proprii

 700.000 – 687.000 = 13.000

b) Închiderea conturilor de cheltuieli și de finanțare:

- conturi de cheltuieli:

121 = Clasa 6 690.000

Rezultatul patrimonial Conturi de cheltuieli
+A -A

- conturi de finanțări:

7701 = 121 687.000

Finanţarea de la bugetul de stat Rezultatul patrimonial
-P +P

c) Stabilirea rezultatului și preluarea soldului aferent în contul 117 “Rezultatul reportat”, în debitul sau creditul
acestuia, după caz:

 Rezultat patrimonial = 690.000 – 687.000 = 3.000 (deficit)

117 = 121 3.000

Rezultatul reportat Rezultatul patrimonial
-P +P

62
 D 121 C
(b1) 690.000 687.000 (b2)
3.000 (c)
RD = 690.000 RC = 690.000
TSD = 690.000 TSC = 690.000


2. O instituție publică finanțată din bugetul local a primit o finanțare bugetară (credite bugetare) de la
ordonatorul superior de credite în valoare 350.000 lei, din care a efectuat cheltuieli în cursul exercițiului în valoare de
345.000 și plăți nete de casă de 342.000 lei.

a) înregistrarea creditelor returnate de către instituția publică

Ø = 8062 8.000
Credite deschise pentru cheltuieli
proprii

 350.000 – 342.000 = 8.000

b) Închiderea conturilor de cheltuieli și de finanțare:

- conturi de cheltuieli:

121 = Clasa 6 345.000

Rezultatul patrimonial Conturi de cheltuieli
+A -A

- conturi de finanțări:

7702 = 121 342.000

Finanţarea de la bugetele locale Rezultatul patrimonial
-P +P

c) Stabilirea rezultatului și preluarea soldului aferent în contul 117 “Rezultatul reportat”, în debitul sau creditul
acestuia, după caz:

 Rezultat patrimonial = 345.000 – 342.000 = 3.000 (deficit)

117 = 121 3.000

Rezultatul reportat Rezultatul patrimonial
-P +P

D 121 C
(b1) 345.000 342.000 (b2)
3.000 (c)
RD = 345.000 RC = 345.000
TSD = 345.000 TSC = 345.000


3. O instituție publică finanțată din fondul asigurărilor sociale de sănătate (fonduri speciale) a primit o
finanțare în valoare de 80.000 lei. Utilizată integral pentru procurarea de medicamente:

- Închiderea conturilor de cheltuieli:

121 = 6029 80.000

Rezultatul patrimonial Cheltuieli privind medicamentele și
+A materialele sanitare
-A

- Închiderea conturilor de venituri:

779 = 121 80.000

Venituri din bunuri și servicii primite cu titlu Rezultatul patrimonial
63
 gratuit +P
-P

Observație: Contul 121 are sold zero; varianta consumării fondurilor neintegral nu implică retragerea lor,
acestea vor rămâne în instituție până la consumarea lor integrală.

4. O instituție publică cu activitate finanțată din venituri proprii (fonduri extrabugetare) dispune de următoarea
situație a cheltuielilor și veniturilor aferente exercițiului N:
- cheltuieli cu materiile prime = 6.000 lei
- cheltuieli cu salariile datorate = 15.000 lei
- venituri din servicii prestate terților = 18.000 lei
- venituri din chirii = 4.000 lei.

- Închiderea conturilor de cheltuieli:

121 = % 21.000
Rezultatul patrimonial 601 6.000
+A Cheltuieli cu materiile prime
-A
641 15.000
Cheltuieli cu salariile personalului
-A

- Închiderea conturilor de venituri:

% = 121 22.000
704 Rezultatul patrimonial 18.000
Venituri din lucrări executate și servicii +P
prestate
-P 4.000
706
Venituri din chirii
-P

- Stabilirea rezultatului și preluarea soldului aferent în contul 117 “Rezultatul reportat”, în debitul sau creditul
acestuia, după caz:

 Rezultat patrimonial = 22.000 – 21.000 = 1.000 (excedent)

121 = 117 1.000

Rezultatul patrimonial Rezultatul reportat
-P +P

D 121 C
(1) 21.000 22.000 (2)
(3) 1.000
RD = 22.000 RC = 22.000
TSD = 22.000 TSC = 22.000


Observație: Finanțările neconsumate rămân la dispoziția instituției publice autofinanțate în contul 560
“Disponibil al instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii”.

***

64
 Plan de conturi general pentru instituții publice
ClasaGrupa Cont
Denumirea conturilor
sintetic
1

CONTURI DE CAPITALURI
10 CAPITAL, REZERVE, FONDURI
100 Fondul activelor fixe necorporale
101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului
102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului
103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale
104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale
105 Rezerve din reevaluare
1051 Rezerve din reevaluarea terenurilor şi amenajărilor la terenuri
1052 Rezerve din reevaluarea construcţiilor
1053 Rezerve din reevaluarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor
1054 Rezerve din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor
active fixe corporale
1055 Rezerve din reevaluarea altor active ale statului
106* Diferenţe din reevaluare şi diferenţe de curs aferente dobânzilor încasate (SAPARD)
11
REZULTATUL REPORTAT
117
Rezultatul reportat
12 REZULTATUL PATRIMONIAL
121 Rezultatul patrimonial
13 FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
132 Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat
133 Fondul de rezervă constituit conform Legii nr. 95/2006
139 Alte fonduri
1391 Fond de dezvoltare a spitalului
15 PROVIZIOANE
151 Provizioane
1511 Provizioane pentru litigii
1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor
1513 Provizioane pentru litigii din drepturi salariale câştigate în instanţă
1514 Provizioane pentru garanţii ce vor fi executate aferente împrumuturilor garantate
1518 Alte provizioane
16 ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE – pe termen mediu şi lung
161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
1611 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu termen de răscumpărare în exerciţiul curent
1612 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu termen de răscumpărare în exerciţiile viitoare
162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale
1621 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de rambursare în exerciţiul
curent
1622 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de rambursare în exerciţiile
viitoare
163 Împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale
1631 Împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de rambursare în exerciţiul
curent
1632 Împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de rambursare în exerciţiile
viitoare
164 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat
1641 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat cu termen de rambursare în exerciţiul curent
1642 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat cu termen de rambursare în exerciţiile viitoare
165 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat
1651 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat cu termen de rambursare în exerciţiul curent
1652 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat cu termen de rambursare în exerciţiile viitoare
166 Sume primite pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat din contul curent general al trezoreriei statului
167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate
1671 Alte împrumuturi şi datorii asimilate cu termen de rambursare în exerciţiul curent
1672 Alte împrumuturi şi datorii asimilate cu termen de rambursare în exerciţiile viitoare
168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni
1682 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale
1683 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale
1684 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe contractate de stat
1685 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe garantate de stat
1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate
169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor
2 CONTURI DE ACTIVE FIXE
20 ACTIVE FIXE NECORPORALE
203 Cheltuieli de dezvoltare

65
ClasaGrupa Cont
Denumirea conturilor
sintetic
205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare
206 Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive
208 Alte active fixe necorporale
2081 Programe informatice
2082 Alte active fixe necorporale
21 ACTIVE FIXE CORPORALE
211 Terenuri şi amenajări la terenuri
2111 Terenuri
2112 Amenajări la terenuri
212 Construcţii
213 Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii
2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
2132 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
2133 Mijloace de transport
2134 Animale şi plantaţii
214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale
215 Alte active ale statului
23 ACTIVE FIXE ÎN CURS ŞI AVANSURI PENTRU ACTIVE FIXE
231 Active fixe corporale în curs de execuţie
232 Avansuri acordate pentru active fixe corporale
233 Active fixe necorporale în curs de execuţie
234 Avansuri acordate pentru active fixe necorporale
26 ACTIVE FINANCIARE (peste 1 an)
260 Titluri de participare
2601 Titluri de participare cotate
2602 Titluri de participare necotate
265 Alte titluri imobilizate
267 Creanţe imobilizate
2675 Împrumuturi acordate pe termen lung
2676 Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung
2678 Alte creanţe imobilizate
2679 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate
269 Vărsăminte de efectuat pentru active financiare
28
AMORTIZĂRI PRIVIND ACTIVELE FIXE
280 Amortizări privind activele fixe necorporale
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare
2808 Amortizarea altor active fixe necorporale
281 Amortizări privind activele fixe corporale
2811 Amortizarea amenajărilor la terenuri
2812 Amortizarea construcţiilor
2813 Amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor
2814 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane şi materiale şi a altor active fixe
corporale
29
AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A ACTIVELOR FIXE
290 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale
2904 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare
2905 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare
2908 Ajustări pentru deprecierea altor active fixe necorporale
291 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale
2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor la terenuri
2912 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor
2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor
2914 Ajustări pentru deprecierea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentului de protecție a valorilor umane şi materiale şi a
altor active fixe corporale
293 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe în curs de execuţie
2931 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale în curs de execuţie
2932 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale în curs de execuţie
296 Ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare
2961 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor
2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor active financiare
3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE
30 STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE
301 Materii prime
302 Materiale consumabile
3021 Materiale auxiliare
3022 Combustibili
3023 Materiale pentru ambalat
3024 Piese de schimb
3025 Seminţe şi materiale de plantat
3026 Furaje
3027 Hrană
3028 Alte materiale consumabile
66
ClasaGrupa Cont
Denumirea conturilor
sintetic
3029 Medicamente şi materiale sanitare
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
3031 Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie
3032 Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă
304 Materiale rezervă de stat şi de mobilizare
3041 Materiale rezervă de stat
3042 Materiale rezervă de mobilizare
305 Ambalaje rezervă de stat şi de mobilizare
3051 Ambalaje rezervă de stat
3052 Ambalaje rezervă de mobilizare
307 Materiale date în prelucrare în instituţie
309 Alte stocuri
33 PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE
331 Produse în curs de execuţie
332 Lucrări şi servicii în curs de execuţie
34 PRODUSE
341 Semifabricate
345 Produse finite
346 Produse reziduale
347 Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului
348 Diferenţe de preţ la produse
349 Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale
35 STOCURI AFLATE LA TERŢI
351 Materii şi materiale aflate la terţi
3511 Materii şi materiale la terţi
3512 Materiale de natura obiectelor de inventar aflate la terţi
354 Produse aflate la terţi
3541 Semifabricate aflate la terţi
3545 Produse finite aflate la terţi
3546 Produse reziduale aflate la terţi
356 Animale aflate la terţi
357 Mărfuri aflate la terţi
358 Ambalaje aflate la terţi
359 Bunuri în custodie sau în consignaţie la terţi
36 ANIMALE
361 Animale şi păsări
37 MĂRFURI
371 Mărfuri
378 Diferenţe de preţ la mărfuri (adaos comercial)
38 AMBALAJE
381 Ambalaje
39 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE
391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime
392 Ajustări pentru deprecierea materialelor
3921 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile
3922 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar
393 Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie
394 Ajustări pentru deprecierea produselor
3941 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor
3945 Ajustări pentru deprecierea produselor finite
3946 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale
395 Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi
3951 Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi
3952 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi
3953 Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi
3954 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi
3956 Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi
3957 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi
3958 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi
396 Ajustări pentru deprecierea animalelor
397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor
398 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor
4 CONTURI DE TERŢI
40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE
401 Furnizori
403 Efecte de plătit
404 Furnizori de active fixe
4041 Furnizori de active fixe sub 1 an
4042 Furnizori de active fixe peste 1 an
405 Efecte de plătit pentru active fixe
408 Furnizori – facturi nesosite
409 Furnizori – debitori
4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor
4092 Furnizori – debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări
41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE
411 Clienţi

67
ClasaGrupa Cont
Denumirea conturilor
sintetic
4111 Clienţi cu termen sub 1 an
4112 Clienţi cu termen peste 1 an
4118 Clienţi incerţi sau în litigiu
413 Efecte de primit de la clienţi
418 Clienţi – facturi de întocmit
419 Clienţi – creditori
42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE
421 Personal – salarii datorate
422 Pensionari – pensii datorate
4221 Pensionari civili – pensii datorate
4222 Pensionari militari – pensii datorate
423 Personal – ajutoare şi indemnizaţii datorate
424 Şomeri – indemnizaţii datorate
425 Avansuri acordate personalului
426 Drepturi de personal neridicate
427 Reţineri din salarii şi din alte drepturi datorate terţilor
4271 Reţineri din salarii datorate terţilor
4272 Reţineri din pensii datorate terţilor
4273 Reţineri din alte drepturi datorate terţilor
428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul
4281 Alte datorii în legătură cu personalul
4282 Alte creanţe în legătură cu personalul
429 Bursieri şi doctoranzi
43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE
431 Asigurări sociale
4311 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale
4312 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale
4313 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate
4314 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale de sănătate
4315 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale43
4316 Contribuția asiguratorie pentru muncă
4317 Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii
437 Asigurări pentru şomaj
4371 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj
4372 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj
4373 Contribuţiile angajatorilor la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale
438 Alte datorii sociale
44 BUGETUL STATULUI, BUGETUL LOCAL, BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT ŞI CONTURI
ASIMILATE
440 Cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale
441 Sume încasate pentru bugetul capitalei
442 Taxa pe valoarea adăugată
4423 Taxa pe valoarea adăugată de plată
4424 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat
4426 Taxa pe valoarea adăugată deductibilă
4427 Taxa pe valoarea adăugată colectată
4428 Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă
444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi
446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul
4481 Alte datorii faţă de buget
4482 Alte creanţe privind bugetul
45 DECONTĂRI CU COMUNITATEA EUROPEANĂ PRIVIND FONDURILE NERAMBURSABILE (PHARE,
SAPARD, ISPA etc.)
450* Sume de primit şi de restituit Comisiei Europene – PHARE, SAPARD, ISPA
4501* Sume de primit de la Comunitatea Europeană – PHARE, SAPARD, ISPA
4502* Sume de restituit Comunităţii Europene –PHARE, SAPARD, ISPA
451* Sume de primit şi de restituit Fondului Naţional – PHARE, SAPARD, ISPA
4511* Sume de primit de la Fondul Naţional –PHARE, SAPARD, ISPA
4512* Sume de restituit Fondului Naţional – PHARE, SAPARD, ISPA
452* Sume datorate Agenţiilor de Implementare – PHARE, SAPARD, ISPA
453* Sume de primit şi de restituit Autorităţilor de Implementare – PHARE, SAPARD, ISPA
4531* Sume de primit de la Autorităţile de Implementare – PHARE, SAPARD, ISPA
4532* Sume de restituit Autorităţilor de Implementare – PHARE, SAPARD, ISPA
454* Sume de primit şi de restituit beneficiarilor* – PHARE
4541* Sume de primit de la beneficiar – PHARE
4542* Sume de restituit beneficiarilor – PHARE
455* Sume de primit şi de restituit bugetului (cofinanţare, indisponibilităţi temporare de fonduri de la Comisia Europeană –
PHARE, SAPARD, ISPA
4551* Sume de primit de la buget (cofinanţare, indisponibilităţi temporare de fonduri de la Comisia Europeană – PHARE, SAPARD,
ISPA
4552* Sume de restituit bugetului (cofinanţare, indisponibilităţi temporare de fonduri de la Comisia Europeană – PHARE, SAPARD,
ISPA
456* Sume de primit de la bugetul de stat pentru cheltuieli neeligibile – PHARE, SAPARD, ISPA
457* Sume de recuperat de la Agenţiile de Implementare – PHARE, SAPARD, ISPA
458* Sume de primit de la Agenţii/Autorităţi de Implementare (la beneficiarii finali)

68
ClasaGrupa Cont
Denumirea conturilor
sintetic
46 DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI, DEBITORI ŞI CREDITORI AI BUGETELOR
461 Debitori
4611 Debitori sub 1 an
4612 Debitori peste 1 an
462 Creditori
4621 Creditori sub 1 an
4622 Creditori peste 1 an
463 Creanţe ale bugetului de stat
464 Creanţe ale bugetului local
465 Creanţe ale bugetului asigurărilor sociale de stat
466 Creanţe ale bugetelor fondurilor speciale
4664 Creanţe ale bugetului asigurărilor pentru şomaj
4665 Creanţe ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
467 Creditori ai bugetelor
4671 Creditori ai bugetului de stat
4672 Creditori ai bugetului local
4673 Creditori ai bugetului asigurărilor sociale de stat
4674 Creditori ai bugetului asigurărilor pentru şomaj
4675 Creditori ai bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
468 Împrumuturi pe termen scurt acordate potrivit legii
4681 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat
4682 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local
4683 Plasamente financiare pe t.s. efectuate din contul curent general al trezoreriei statului
4684 Împrumuturi acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj
4685 Împrumuturi pe termen scurt acordate din contul curent general al trezoreriei statului
4686 Împrumuturi pe termen scurt acordate din venituri din privatizare
4687 Sume acordate din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor de casă şi pentru finanţarea cheltuielilor secţiunii de
dezvoltare
4688 Împrumuturi pe termen scurt acordate din Fondul special de dezvoltare aflat la dispoziţia Guvernului
4689 Alte împrumuturi acordate pe termen scurt
469 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen scurt
47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
471 Cheltuieli înregistrate în avans
472 Venituri înregistrate în avans
473 Decontări din operaţii în curs de clarificare
474 Sume în curs de certificare/declarare Comisiei Europene/alţi donatori - FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE
POSTADERARE ŞI
FONDURI DE LA BUGET
476 Sume în curs de declarare Autorităţilor de Certificare – FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE POSTADERARE ŞI
FONDURI DE
LA BUGET
48 DECONTĂRI
481 Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate
4811 Decontări privind operaţiuni financiare
4812 Decontări privind activele fixe
4813 Decontări privind stocurile
4819 Alte decontări
482 Decontări între instituţii subordonate
483 Decontări din operaţii în participaţie
489 Decontări privind încheierea execuţiei bugetului de stat din anul curent
49
AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR
491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi
4911 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi sub 1 an
4912 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi peste 1 an
496 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori
4961 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori sub 1 an
4962 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori peste 1 an
497 Ajustări pentru deprecierea creanţelor bugetare
5 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE
50 INVESTIŢII PE TERMEN SCURT
505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate
509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt
51 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI
510 Disponibil din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului
511 Valori de încasat
5112 Cecuri de încasat
512 Conturi la trezorerii
5121 Conturi la trezorerii şi instituţii de credit în lei
5124 Conturi la trezorerii şi instituţii de credit în valută
5125 Sume în curs de decontare
513 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de stat
5131 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe garantate de stat
5132 Disponibil în valută din împrumuturi interne şi externe garantate de stat
514 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de stat

69
ClasaGrupa Cont
Denumirea conturilor
sintetic
5141 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe garantate de stat
5142 Disponibil în valută din împrumuturi interne şi externe garantate de stat
515 Disponibil din fonduri externe nerambursabile
5151 Disponibil în lei din fonduri externe nerambursabile
5152 Disponibil în valută din fonduri externe nerambursabile
5153 Depozite bancare
516 Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale
5161 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale
5162 Disponibil în valută din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale
517 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale
5171 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale
5172 Disponibil în valută din împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale
518 Dobânzi
5186 Dobânzi de plătit
5187 Dobânzi de încasat
519 Împrumuturi pe termen scurt
5191 Împrumuturi pe termen scurt
5192 Împrumuturi pe termen scurt nerambursate la scadenţă
5194 Împrumuturi primite din bugetul de stat pentru înfiinţarea unor instituţii sau a unor activităţi finanţate integral din venituri
proprii
5195 Împrumuturi primite din bugetul local pentru înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice sau activităţi finanţate integral din
venituri proprii
5196 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale
5197 Sume primite din fondul de rulment conform legii
5198 Împrumuturi primite din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului
52 DISPONIBIL AL BUGETELOR
520 Disponibil al bugetului de stat
521 Disponibil al bugetului local
5211 Disponibil al bugetului local
5212 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent
523 Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale
524 Disponibil al bugetului trezoreriei statului
525 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat
5251 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat
5252 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent
5253 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi
526 Disponibil din fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat
527 Disponibil din fondul de rezervă constituit conform Legii nr. 95/2006
528 Disponibil din sume încasate în cursul procedurii de executare silită
529 Disponibil din sumele colectate pentru unele bugete
5291 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul de stat
5292 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul local
5299 Disponibil din sume colectate prin intermediul cardurilor
53 CASA ŞI ALTE VALORI
531 Casa
5311 Casa în lei
5314 Casa în valută
532 Alte valori
5321 Timbre fiscale şi poştale
5322 Bilete de tratament şi odihnă
5323 Tichete şi bilete de călătorie
5324 Bonuri valorice pentru carburanţi auto
5325 Bilete cu valoare nominală
5326 Tichete de masă
5328 Alte valori
54 ACREDITIVE
541 Acreditive
5411 Acreditive în lei
5412 Acreditive în valută
542 Avansuri de trezorerie
55 DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
550 Disponibil din fonduri cu destinaţie specială
551 Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială
552 Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit
553 Disponibil din taxe speciale
554 Disponibil din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local
555 Disponibil al fondului de risc
556 Disponibil din depozite speciale constituite pentru construirea de locuinţe
557 Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului
558 Disponibil din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile
56 DISPONIBIL AL INSTITUŢIILOR PUBLICE ŞI AL ACTIVITĂŢILOR FINANŢATE INTEGRAL SAU PARŢIAL
DIN VENITURI PROPRII
560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii
5601 Disponibil curent
5602 Depozite ale instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii
561 Disponibil al instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii

70
ClasaGrupa Cont
Denumirea conturilor
sintetic
562 Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii
57 DISPONIBIL DIN VENITURILE FONDURILOR SPECIALE
571 Disponibil din veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
5711 Disponibil din veniturile curente ale Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
5712 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent
5713 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi
5714 Depozite din veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
574 Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj
5741 Disponibil din veniturile curente ale bugetului asigurărilor pentru şomaj
5742 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent
5743 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi
5744 Depozite din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj
575 Disponibil din veniturile Fondului pentru mediu
5751 Disponibil din veniturile Fondului pentru mediu
5752 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent
5753 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi
5744 Depozite din veniturile Fondului pentru mediu
58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne
59 AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE
595 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate
6 CONTURI DE CHELTUIELI
60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601 Cheltuieli cu materiile prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022 Cheltuieli privind combustibilul
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele
6027 Cheltuieli privind hrana
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
6029 Cheltuieli privind medicamentele şi materialele sanitare
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
606 Cheltuieli privind animalele şi păsările
607 Cheltuieli privind mărfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
609 Cheltuieli cu alte stocuri
61 CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI
610 Cheltuieli privind energia şi apa
611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
612 Cheltuieli cu chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614 Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări
62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI
622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
6241 Cheltuieli cu transportul de bunuri
6242 Cheltuieli cu transportul de personal
626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
629 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale
63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
641 Cheltuieli cu salariile personalului
642 Cheltuieli salariale în natură
645 Cheltuieli privind asigurările sociale
6451 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale
6452 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj
6453 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate
6454 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale
6455 Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii
6456 Contribuţiile angajatorilor la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale
6457 Cheltuieli cu contribuția asiguratorie pentru muncă
6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
646 Cheltuieli cu indemnizaţiile de delegare, detaşare şi alte drepturi salariale
647 Cheltuieli din fondul destinat stimulării personalului
65 ALTE CHELTUIELI OPERAŢIONALE
654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
658 Alte cheltuieli operaţionale
66 CHELTUIELI FINANCIARE
663 Pierderi din creanţe imobilizate

71
ClasaGrupa Cont
Denumirea conturilor
sintetic
664 Cheltuieli din investiţii financiare cedate
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
666 Cheltuieli privind dobânzile
667* Sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar –PHARE, SAPARD, ISPA
668* Dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat programului – PHARE, SAPARD, ISPA
669* Alte pierderi (cheltuieli neeligibile – costuri bancare) – PHARE, SAPARD, ISPA
67 ALTE CHELTUIELI FINANŢATE DIN BUGET
670 Subvenţii
671 Transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice
672 Transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice
673 Transferuri interne
674 Transferuri în străinătate
675 Contribuţia României la bugetul UE
676 Asigurări sociale
677 Ajutoare sociale
679 Alte cheltuieli
68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU
PIERDERILE DE VALOARE

681 Cheltuieli operaţionale privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere

6811 Cheltuieli operaţionale privind amortizarea activelor fixe
6812 Cheltuieli operaţionale privind provizioanele
6813 Cheltuieli operaţionale privind ajustările pentru deprecierea activelor fixe
6814 Cheltuieli operaţionale privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante
682 Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile
6821 Cheltuieli cu activele fixe corporale neamortizabile
6822 Cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile
686 Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare
6863 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor financiare
6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante
6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor
689 Cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare
6891 Cheltuieli privind rezerva de stat
6892 Cheltuieli privind rezerva de mobilizare
69 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
690 Cheltuieli cu pierderi din calamităţi
691 Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe
7 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI
70 VENITURI DIN ACTIVITĂŢI ECONOMICE
701 Venituri din vânzarea produselor finite
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate
705 Venituri din studii şi cercetări
706 Venituri din chirii
707 Venituri din vânzarea mărfurilor
708 Venituri din activităţi diverse
709 Variaţia stocurilor
71 ALTE VENITURI OPERAŢIONALE
714 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
718 Alte venituri ale trezoreriei statului
72
VENITURI DIN PRODUCŢIA DE ACTIVE FIXE
721 Venituri din producţia de active fixe necorporale
722 Venituri din producţia de active fixe corporale
73 VENITURI FISCALE
730 Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice
7301 Impozit pe profit
7302 Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice
731 Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice
7311 Impozit pe venit
7312 Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit
732 Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital
7321 Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital
733 Impozit pe salarii
734 Impozite şi taxe pe proprietate
735 Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii
7351 Taxa pe valoarea adăugată
7352 Sume defalcate din TVA
7353 Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii
7354 Accize
7355 Taxe pe servicii specifice
7356 Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi
736 Impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale

72
ClasaGrupa Cont
Denumirea conturilor
sintetic
7361 Taxe vamale şi alte taxe pe tranzacţiile internaţionale
739 Alte impozite şi taxe fiscale
74 VENITURI DIN CONTRIBUŢII DE ASIGURĂRI
745 Contribuţiile angajatorilor
7451 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale
7452 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj
7453 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate
7454 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale
7455 Vărsăminte de la persoane juridice pentru persoane cu handicap neîncadrate
7459 Alte contribuţii pentru asigurări sociale datorate de angajatori
746 Contribuţiile asiguraţilor
7461 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale
7462 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj
7463 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale de sănătate
7469 Alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale
75 VENITURI NEFISCALE
750 Venituri din proprietate
751 Venituri din vânzări de bunuri şi servicii
7511 Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi
7512 Venituri din taxe administrative, eliberări permise
7513 Amenzi, penalităţi şi confiscări
7514 Diverse venituri
7515 Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile (donaţii, sponsorizări)
76 VENITURI FINANCIARE
763 Venituri din creanţe imobilizate
764 Venituri din investiţii financiare cedate
765 Venituri din diferenţe de curs valutar
766 Venituri din dobânzi
767* Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderilor din schimb valutar – PHARE, SAPARD, ISPA
768* Alte venituri financiare – PHARE, SAPARD, ISPA
769* Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (Cheltuieli neeligibile – costuri bancare – PHARE,
SAPARD, ISPA
77 FINANŢĂRI, SUBVENŢII, TRANSFERURI, ALOCAŢII BUGETARE CU DESTINAŢIE SPECIALĂ, FONDURI
CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
770 Finanţarea de la buget
7701 Finanţarea de la bugetul de stat
7702 Finanţarea de la bugetele locale
7703 Finanţarea de la bugetul asigurărilor sociale de stat
7704 Finanţarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj
7705 Finanţarea din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
771 Finanţarea în baza unor acte normative speciale
772 Venituri din subvenţii
7721 Subvenţii de la bugetul de stat
7722 Subvenţii de la alte bugete
773 Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială
774 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile
7741 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile în bani
7742 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile în natură
776 Fonduri cu destinaţie specială
778 Venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile
779 Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit
78
VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE VALOARE
781 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea operaţională
7812 Venituri din provizioane
7813 Venituri din ajustări privind deprecierea activelor fixe
7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
786 Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare
7863 Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare
7864 Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante
79 VENITURI EXTRAORDINARE
790 Venituri din despăgubiri din asigurări
791 Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului
8 CONTURI SPECIALE
80** CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI
8030 Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă
8031 Active fixe corporale luate cu chirie
8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie
8034 Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare
8036 Chirii şi alte datorii asimilate
8038 Ambalaje de restituit
8039 Alte valori în afara bilanţului
8041 Publicaţii primite gratuit în vederea schimbului internaţional
8042 Abonamente la publicaţii care se urmăresc până la primire
73
ClasaGrupa Cont
Denumirea conturilor
sintetic
8043 Imprimate de valoare cu decontare ulterioară
8044 Documente respinse la viza de control financiar preventiv
8046 Ipoteci imobiliare
8047 Valori materiale supuse sechestrului
8048 Garanţie bancară pentru oferta depusă
8049 Garanţie bancară pentru bună execuţie
8050 Disponibil din garanţia constituită pentru buna execuţie
8051 Garanţii constituite de concesionar
8052 Garanţii depuse pentru sume contestate
8053 Garanţii depuse pentru înlesniri acordate
8054 Înlesniri la plata creanţelor bugetare
8055 Cauţiuni depuse pentru contestaţie la executarea silită
8056 Garanţii legale constituite în cadrul procedurii de suspendare a executării silite prin decontare bancară
8057* Garanţie bancară pentru avansul acordat (ISPA)
8058 Creanţe fiscale pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate a debitorului
8059 Garanţii acordate de autorităţile administraţiei publice locale
8060 Credite bugetare aprobate
8061 Credite deschise de repartizat
8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii
8063* Fonduri de primit de la bugetul de stat
8064* Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană – SAPARD
8065* Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană – PHARE
8066 Angajamente bugetare
8067 Angajamente legale
8068* Angajamente legale – SAPARD
8069* Angajamente de plată
89 BILANŢ
891 Bilanţ de închidere
892 Bilanţ de deschidere

74
 Bibliografie

1. Chebac, N., Contabilitatea publică, Editura Fundației Academice “Danubius” Galați, 2006
2. Diaconu, E.; Neagoe, C. F., Contabilitate publică, Editura Fundației “România de Mâine”, București, 2007
3. Drăgan, C. M., Noile orizonturi ale contabilității instituțiilor publice, Editura Universitară, București, 2009
4. Greceanu-Cocoș, V., Contabilitatea instituțiilor publice: comentată, actualizată și simplificată, Editura Pro
Universitaria, București, 2014
5. Necșulescu, E., Contabilitate publică, Editura Universitară Danubius, Galați, 2011
6. Trandafir, A., Contabilitatea instituțiilor publice, Suport de curs, Universitatea Spiru Haret, Constanța, 2017
7. OMFP 3259/2017 Normele metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice,
planul de conturi pentru instituții publice și instrucțiuni de aplicare a acestuia, aprobate prin OMFP
1917/2005, modificări și completări aduse de OMFP1176/2018, OMFP 2876/2019
8. Legea privind finanțele publice locale nr. 273/2006
9. Legea privind finanțele publice nr. 500/2002
10. Standardele internaţionale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS). Traducere, Editura CECCAR, 2009
11. Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

***