Unitatea de Invatare 5-2020

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5.
CONȚINUTUL ECONOMIC ȘI FUNCȚIONAREA PRINCIPALELOR

CONTURI CONTABILE
Cuprins:
4.1. Obiectivele unităţii de învăţare Conținutul economic și funcționarea principalelor
conturi contabile
4.2. Conţinutul unităţii de învăţare
4.2.1. Conținutul economic și funcționarea conturilor de capitaluri
4.2.2. Conținutul economic și funcționarea conturilor de imobilizări
4.2.3. Conținutul economic și funcționarea conturilor de stocuri și producție în
curs de execuție
4.2.4. Conținutul economic și funcționarea conturilor de terți
4.2.5. Conținutul economic și funcționarea conturilor de trezorerie
4.2.6. Conținutul economic și funcționarea conturilor de rezultate
4.2.7. Teste de autoevaluare
4.2.8. Rezolvarea testelor de autoevaluare
4.3.Lucrarea de verificare
4.4. Rezumat
4.5. Bibliografie minimală
Durata medie de studiu individual - 4 ore
5.1. Obiectivele unităţii de învăţare Conținutul economic și funcționarea

principalelor conturi contabile:
După abordarea acestei unităţi de învăţare, veţi fi capabili să:

✓ cunoașteți conturile de capitaluri;
✓ cunoașteți conturile de imobilizări;
✓ cunoașteți conturile de stocuri;
✓ cunoașteți conturile de terți,
✓ cunoașteți conturile de trezorerie;
✓ cunoașteți conturile de cheltuieli;
✓ cunoașteți conturile de venituri.
4.2. Conţinutul unităţii de învăţare

4.2.1. Conţinutul economic şi funcţionarea conturilor de capitaluri
Capitalul exprimă sub formă valorică, datoria entității faţă de persoanele fizice şi juridice care
prin aporturi proprii au asigurat finanţarea pe termen lung (> 1 an) a activităţii.
Conturile de capitaluri prin conţinutul lor, evidenţiază resursele de finanţare stabile aflate
permanent la dispoziţia entității.
Capitalurile entității sunt reflectate cu ajutorul Clasei 1 din Planul de conturi general denumită
„Conturi de capitaluri”.
1
Sub aspectul conţinutului economic aceste conturi reflectă: aporturile de capital (capitalul social),
rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului, subvenţiile pentru investiţii (primite sau de primit),
împrumuturile şi datoriile asimilate capitalului (împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, creditele
bancare pe termen lung, dobânzile aferente acestor împrumuturi).
După funcţia contabilă conturile de capitaluri sunt în general conturi de pasiv. Excepţie fac
conturile: 117 „Rezultatul reportat” şi 121 „Profit şi pierderi” care sunt bifuncţionale, respectiv contul 129
„Repartizarea profitului” şi 169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor” care sunt de activ.
Se creditează (cu excepţiile prezentate) la constituirea capitalurilor prin aportul în natură sau/şi în
bani al proprietarilor (ca investitori), prin capitalizarea rezultatelor proprii, prin subvenţii de la buget sau
din alte resurse şi prin operaţiile interne de transformare a unor structuri de capitaluri proprii în alte
structuri.
Se debitează cu micşorarea capitalurilor prin rambursare a capitalului social către asociaţi, prin
acoperirea pierderilor din capitalurile proprii, prin transformarea subvenţiilor în venituri cu ocazia
amortizării sau realizării activelor subvenţionate şi prin operaţiile interne de transformare a unor capitaluri
proprii în alte structuri.
Soldul conturilor de capitaluri este creditor şi evidenţiază capitalurile delimitate ca resurse
permanente de care dispune societatea la un moment dat.
Considerăm ca fiind cele mai reprezentative conturi din această clasă: 101 „Capital” şi 121
„Profit şi pierderi”.
Contul 101 „Capital”

După conţinutul economic este un cont de capitaluri proprii, reflectând aporturile puse la
dispoziţia entității în mod permanent de către investitori (acţionari, asociaţi) sub formă de participaţii.
Este egal cu valoarea nominală totală a acţiunilor (la SA) sau părţilor sociale (la SRL) deţinute de
acţionari sau asociaţi.
Capitalul social al entității îmbracă două forme: subscris nevărsat şi subscris vărsat. Acestea se
înregistrează distinct în contabilitate. Capitalul subscris nevărsat pe baza actelor de constituire a entității,
iar capitalul subscris vărsat, pe baza documentelor justificative privind vărsămintele de capital (chitanţe,
procese verbale de preluare a aportului în natură, etc.).
După funcţia contabilă este un cont de pasiv. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II
1011 „Capital subscris nevărsat” şi 1012 „Capital subscris vărsat”, etc.
Se creditează la subscrierea capitalului sau la vărsarea acestuia după depunerea efectivă a
aportului când are loc majorarea capitalului prin aporturi sau din alte surse.
Se debitează odată cu diminuarea capitalului ca urmare a retragerii aportului de către acţionari sau
la utilizarea capitalului pentru acoperirea pierderilor (1012) respectiv la vărsarea capitalului (1011).
Soldul contului 1011 „Capital subscris nevărsat” este creditor şi reflectă angajamentele,
promisiunile de aport neonorate (nedepuse) de acţionari şi asociaţi.
Soldul contului 1012 „Capital subscris vărsat” este creditor şi reflectă aporturile efectiv depuse
(vărsate) de acţionari sau asociaţi.
Principalele operaţiuni generate de constituirea capitalului se reflectă în contabilitate
astfel:
-subscrierea capitalului, conform actelor de constituire:
456 „Decontări cu asociaţii = 1011 „Capital subscris
privind capitalul” nevărsat”
-
efectuarea aporturilor la termen, în bani şi în natură:
-
% = 456 „Decontări cu acționarii/
512 „Conturi curente la bănci” asociaţii privind capitalul”
531 „Casa”
208 „Alte imobilizări
2
necorporale”
211 „Terenuri”
301 „Materii prime”
371 „Mărfuri”
...
- realizarea capitalului vărsat în baza aporturilor efectuate:
1011 „Capital subscris = 1012 „Capital subscris vărsat”
nevărsat”
Contul 121 „Profit şi pierderi”

După conţinutul economic este un cont de capitaluri proprii reflectând rezultatul perioadei (profit
sau pierderi). Este utilizat de regulă la sfârşitul perioadei pentru închiderea conturilor de cheltuieli şi
venituri.
După funcţia contabilă este un cont bifuncţional.
Se creditează la sfârşitul perioadei (lunar sau anual) când are loc închiderea conturilor de venituri,
prin preluarea soldului acestora.
Se debitează la sfârşitul perioadei, odată cu închiderea conturilor de cheltuieli prin preluarea
soldurilor acestora.
De asemenea poate evidenţia profitul curent nerepartizat sau pierderile curente neacoperite.
Rezultatul definitiv se stabileşte anual, cu ocazia închiderii exerciţiului financiar, şi
reprezintă soldul final al contului 121 „Profit sau pierdere”, cont bifuncţional.
Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedează la
închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri astfel:
a) se creditează cu conturile de venituri, pentru soldurile lor creditoare
701:786 „Conturi de = 121 „Profit sau pierdere”
venituri”
a) se debitează cu conturile de cheltuieli, pentru soldurile lor debitoare
121 „Profit sau pierdere” = 601-686 „Conturi de cheltuieli”
Soldul contului poate fi:
- creditor atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile reflectând profitul perioadei;
- debitor atunci când veniturile sunt inferioare cheltuielilor reflectând pierderea perioadei.
4.2.2. Teste de autoevaluare privind conturile de capitaluri

1. Pe baza actului constitutiv se înfiinţează S.C. „ABC” SRL cu un capital subscris de 20.000 lei
divizat în 200 părţi sociale a 200 lei partea socială. Capitalul este subscris de doi asociaţi:
- asociatul „M” deţine 120 părţi sociale ce reprezintă numerar depus în cont la BDR Timişoara;
- asociatul „P” deţine 80 de părţi sociale reprezentând aport în natură respectiv un calculator.
Analiza operaţiei necesită evidenţierea celor trei momente prezentate respectiv: subscrierea
capitalului, depunerea aportului şi vărsarea efectivă a capitalului.
2. Se încorporează rezervele în capitalul social, în valoare de 5.000 lei.
3
4.2.3. Conţinutul economic şi funcţionarea conturilor de imobilizări
Imobilizările (activele imobilizate) evidenţiază fluxurile de valori economice destinate să
servească o perioadă îndelungată în activitatea entității, care nu se consumă la prima utilizare iar valoarea
lor se recuperează eşalonat prin includerea sistematică în cheltuielile mai multor perioade în funcţie de
durata de viaţă utilă.
Activele imobilizate deţinute de întreprinderi sunt reflectate cu ajutorul Clasei 2 din Planul de
conturi general „Conturi de imobilizări”.
Sub aspectul conţinutului economic conturile din această clasă reflectă activele deţinute pe o
perioadă îndelungată sub forma: imobilizărilor necorporale, corporale şi financiare precum deprecierile
ireversibile şi reversibile ale acestora (amortizări şi ajustări).
După funcţia contabilă conturile de imobilizări sunt în general conturi de activ. Excepţie fac
conturile: 269 „Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare” precum şi conturile din grupa 28
„Amortizări privind imobilizările” şi 29 „Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a
imobilizărilor” care sunt conturi de pasiv.
Conturile de imobilizări (cu excepţiile prezentate) se debitează cu intrările de active imobilizate
prin achiziţii, subvenţii, donaţii, producţie proprie sau pe alte căi şi se creditează cu ieşirile de imobilizări
prin cedare (vânzare), casare sau alte căi.
Soldul conturilor este debitor şi reflectă valoarea de intrare (costul de achiziţie, costul de
producţie, etc.) al imobilizărilor existente în gestiunea entității la un moment dat.
Conturile de amortizări reflectă deprecierile ireversibile suferite de imobilizări în cursul perioadei
iar cele de ajustări deprecierile reversibile. Acestea sunt contabilizate prin afectarea cheltuielilor de
exploatare ale entității.
Considerăm ca fiind cele mai reprezentative conturi din această clasă:
201 „Cheltuieli de constituire”
213 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”
281 „Amortizări privind imobilizările corporale”.
Contul 201 „Cheltuieli de constituire” este un cont de activ cu ajutorul căruia se ţine
evidenţa cheltuielilor relizate la înfiinţarea sau dezvoltarea unei entităţi economice. Se debitează
cu cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea entităţii.
- când plata se face imediat din casă sau contul curent (după înfiinţare):
201”Cheltuieli de constituire” = %
5121 „Conturi la bănci în lei”
5311 „Casa în lei”
- când se înregistrează angajamentul de plată:

201”Cheltuieli de constituire” = 404 „Furnizori de imobilizări”
- când plata se face de către investitori înainte ca entitatea să fie autorizată ca persoană juridică :
201”Cheltuieli de constituire” = 462 „Creditori diverşi”
Se creditează cu valoarea amortizată a cheltuielilor de constituire scoase din evidenţă după

amortizarea completă:
2801 „Amortizarea cheltuielilor de = 201 „Cheltuieli de constituire”
constituire”
Soldul contului este debitor si exprimă cheltuielile de constituire înregistrate la un
moment dat.
4
213 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”
După conţinutul economic sunt conturi de imobilizări corporale (tangibile).

După funcţia contabilă sunt conturi de activ, evidenţiind existenţa şi mişcarea construcţiilor,
instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor de reproducţie şi muncă, plantaţiilor,
mobilierului, aparaturii birotice, echipamentului de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor
active corporale.
Se debitează cu: valoarea construcţiilor, instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor, plantaţiilor, mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi altor active corporale intrate astfel:
- achiziţie de la furnizori:
% = 404 „Furnizori de imobilizări”
213 „Instalaţii tehnice....”
4426 „TVA deductibilă”
- aport la capitalul social:
213 „Instalaţii tehnice....” = 456 „Decontări cu asociaţii privind
capitalul”
- realizate din producţie proprie:
213 „Instalaţii tehnice...” = 722 „Venituri din producţia de
imobilizări corporale”
- primite prin subvenţii sau donații pentru investiţii:
213 „Instalaţii tehnice...” = 475 „Subvenţii guvernamentale pentru
investiţii”
Se creditează cu: valoarea construcţiilor, instalaţiilor tehnice, mobilierului, aparaturii birotice şi
altor active corporale ieşite din entitate astfel:
- amortizate integral:
- înregistrarea amortizării:
6811 „Cheltuieli de exploatare = 281 „Amortizări privind imobilizările
privind amortizarea imobilizărilor” corporale”
- scoaterea din gestiune:
281 „Amortizări privind 213 „Instalaţii tehnice...”
imobilizările corporale”
- vândute (cedate), amortizate parţial:
- vânzarea:
461 „ Debitori diverşi” = %

7583 „Venituri din vânzarea activelor şi
alte operaţii de capital”
4427 „ TVA colectată”
- scăderea din gestiune:
5
% = 213 „Instalaţii tehnice...”
281 „Amortizări privind
6583” Cheltuieli privind activele
cedate şi alte operaţii de capital”
- vândute în stare nouă (neamortizate):
6583 „Cheltuieli privind activele = 213 „Instalaţii tehnice...”
cedate şi alte operaţii de capital”
Soldul contului este debitor şi exprimă valoarea instalaţiilor tehnice existente în stoc la
un moment dat (valoarea de intrare).
Pentru reflectarea în contabilitate a amortizării imobilizărilor, prin Planul de Conturi General s-a
creat grupa 28 “Amortizări privind imobilizările”. Pentru exemplificare vom folosi contul:
281 „Amortizări privind imobilizările corporale”
După conţinutul economic: este cont rectificativ ale valorii amortizabile a imobilizărilor.
După funcţia contabilă: este cont de pasiv.
Se creditează cu: valoarea amortizării aferente imobilizărilor deţinute de entitate la sfârşitul
fiecărei perioade de gestiune (sfârşitul lunii):
6811 „Cheltuieli de exploatare = 281x „Amortizări privind imobilizările
privind amortizarea imobilizărilor” corporale”
- valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările corporale primite
cu chirie şi restituite proprietarului:
% = 281x “Amortizări privind imobilizările
212 “Construcţii” corporale”
213 “Instalaţii tehnice ...”
Se debitează cu: valoarea amortizării imobilizărilor corporale scoase din evidenţa entităţii:
281x „Amortizări privind = %
212 „Construcţii”
213 „Instalaţii tehnice ...”
214 “Mobilier, aparatură
birotică ...”
Soldul conturilor este creditor şi reprezintă valoarea amortizării aferentă imobilizărilor corporale
(ct.281) la un moment dat.
4.2.4. Teste de autoevaluare privind conturile de imobilizări

1. SC „ABC” SRL achiziţionează un utilaj de la furnizorul „K” în valoare de 24.000 lei cost de
achiziţie, cheltuielile de transport înscrise în factură 120 lei. (SC „ABC” şi „K” nu sunt plătitoare de
TVA).
2. Pe baza procesului verbal de scoatere din funcţiune se înregistrează scoaterea din folosinţă
(casare) a unui utilaj complet amortizat, a cărui valoare de înregistrare (de intrare) este de 27.500 lei.
6
4.2.5. Conţinutul economic şi funcţionarea conturilor de stocuri și producție în curs de
execuție
Stocurile de valori materiale şi comenzile în curs de execuţie cuprind totalitatea bunurilor şi
serviciilor din cadrul entității, achiziţionate sau produse în scopul consumării lor în procesul de producţie,
sau pentru a fi vândute în aceeaşi stare, sau după ce au suferit o prelucrare şi se aşteaptă a fi realizate în
termen de 12 luni de la data bilanţului.
Conturile cu ajutorul cărora se asigură contabilitatea stocurilor sunt reflectate cu ajutorul clasei 3
„Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”.
Sub aspectul conţinutului economic reflectă activele circulante materiale de natura: materiilor
prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, produselor finite,
semifabricatelor, produselor reziduale, mărfurilor, animalelor şi păsărilor, ambalajelor, producţiei şi
lucrărilor în curs de execuţie deţinute de agenţii economici.
Înregistrarea în contabilitate a stocurilor se face în funcţie de valoarea de intrare în gestiune,
astfel:
- bunurile procurate din afară, achiziţionate cu titlu oneros se înregistrează în contabilitate la
costul de achiziţie;
- bunurile obţinute din producţie proprie sunt evaluate şi înregistrate în contabilitate la costul de
producţie.
La ieşirea din gestiune, evaluarea stocurilor se face utilizând una din următoarele metode:
- metoda identificării specifice;
- metoda costului mediu ponderat;
- metoda prima intrare – prima ieşire (FIFO: First în – First out);
- metoda ultima intrare – prima ieşire (LIFO: Last în – First out);
- metoda costului standard.
După funcţia contabilă conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie sunt în general conturi
de activ. Excepţie fac conturile 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”, 348 „Diferenţe de
preţ la produse”, 368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări” şi 388 „Diferenţe de preţ la ambalaje” care
sunt conturi bifuncţionale; precum şi contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”, respectiv grupa 39
„Ajustări pentru deprecierea stocurilor”, care sunt conturi de pasiv.
Se debitează (cu excepţiile prezentate) cu valoarea stocurilor intrate în gestiunea entității prin
achiziţionare de la furnizori, aduse ca aport în natură de către asociaţi, realizate din producţie proprie,
primite ca donaţii cu titlu gratuit şi din alte surse (plusuri la inventar).
Se creditează cu valoarea stocurilor ieşite din gestiunea entității prin consum, vânzare, etc.
Soldul debitor al conturilor de stocuri reprezintă valoarea de intrare a bunurilor aflate în gestiune
la un moment dat (valoarea stocurilor la preţ de înregistrare).
Contabilitatea analitică a stocurilor se organizează pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor pe grupe
sau subgrupe de bunuri şi se ţine cantitativ – valoric sau numai valoric.
Considerăm ca fiind cele mai reprezentative conturi de stocuri următoarele:
301 „Materii prime”
331 „Producţie în curs de execuţie
345 „Produse finite”
371 „Mărfuri”.
Contul 301„Materii prime”, este un cont funcție de activ.
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime intrate în entitate
astfel:
- achiziţionate de la furnizori:
% = 401 “ Furnizori”
301 „Materii prime ”
7
4426 “ TVA deductibilă”
- aduse ca aport la capital:
301 „Materii prime ” = 456 „Decontări cu asociaţii
privind capitalul”
- rezultate din donaţii sau primite cu titlu gratuit:
301 „Materii prime ” = 758 „Alte venituri din
exploatare”
Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime ieşite din gestiune:
- date în consum:
601 „Cheltuieli cu materiile = 301 „Materii prime ”
prime”
- retrase din aportul la capitalul social:
456 „Decontări cu asociaţii = 301 „Materii prime ”
Soldul contului este debitor şi exprimă valoarea materiilor prime existente în gestiune la
preţ de înregistrare.
Contul 331 „Produse în curs de execuţie” după conţinutul economic: cont de stocuri care nu a
parcurs toate stadiile de prelucrare fiind neterminate la finele perioadei.
După funcţia contabilă: cont de activ.
Se debitează cu costul de producţie al stocului de produse în curs de execuţie existent la sfârşitul
perioadei determinat prin inventariere:
331 „Produse în curs de = 711 „Venituri aferente
execuţie” costurilor stocurilor de
produse”
Se creditează la începutul perioadei următoare, odată cu scăderea din gestiune a valorii produselor
care reintră în procesul de fabricaţie (destocare):
711 „Venituri aferente = 331 „Produse în curs de

costurilor stocurilor de execuţie”
produse”
Solul contului este debitor şi reprezintă valoarea la cost de producţie a produselor sau lucrărilor şi
serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei contabile.
Contul 345 „Produse finite”

După conţinutul economic: cont de stocuri materiale.
După funcţia contabilă: cont de activ.
Se debitează cu:
- valoarea la preţ de înregistrare sau cost de producţie a produselor finite rezultate din procesul
tehnologic, inclusiv plusurile de inventar:
345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse”
Se creditează cu: valoarea la preţ de înregistrare sau cost de producţie a produselor finite ieşite
din entitate astfel:
8
- facturarea produselor finite:
411 „Clienţi” = %
701 „Venituri din vânzarea
produselor finite”
4427 „TVA colectată”
- scăderea din gestiune:
711 „Venituri aferente = 345 „Produse finite”
costurilor stocurilor de
produse”
- transferate în magazinele de vânzare proprii:

371 „Mărfuri” = 345 „Produse finite”
Soldul contului este debitor şi exprimă valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite
existente în stoc la finele perioadei.
Contul 371 „Mărfuri” este un cont cu functie contabila de activ. Dupa continutul
economic este un cont de stocuri destinate vanzarii.
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor intrate în gestiune astfel:
- prin achiziţii:
% = 401 „Furnizori”
371 „Mărfuri”
4426 „TVA deductibilă”
- aduse ca aport la capital:

371 „Mărfuri” = 456 „Decontări cu asociaţii
- primite cu titlu gratuit sau prin donaţii:

371 „Mărfuri” = 7582 „Venituri din donaţii
şi subvenţii primite”
- produsele finite transferate magazinelor proprii de desfacere:

371 „Mărfuri” = 345 „Produse finite”
- valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în unităţile comerciale (când evidenţa se
ţine la preţ de vânzare cu amănuntul):
371 „Mărfuri” = 378 „Diferenţe de preţ la
mărfuri”
- taxa pe valoarea adăugată neexigibilă cuprinsă în preţul cu amănuntul al mărfurilor:

371 „Mărfuri” = 4428 „TVA neexigibilă”
Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare al mărfurilor ieşite din gestiune astfel:

- după vânzare odată cu descărcarea gestiunii:
• când evidenţa se ţine la preţ cu amănuntul:
9
% = 371 „Mărfuri”
607 „Cheltuieli privind
mărfurile” (cost de
achiziţie)
378 „Diferenţe de preţ la
mărfuri” (adaos comercial)
4428 „TVA neexigibilă”
• când evidenţa se ţine la cost de achiziţie (comerţ en gros):

607 „Cheltuieli privind = 371 „Mărfuri”
mărfurile”
- donaţii acordate:
6582 „Donaţii şi subvenţii = 371 „Mărfuri”
acordate”
Soldul contului este debitor şi evidenţiază valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor aflate în
stoc la sfârşitul perioadei.
4.2.6. Teste de autoevaluare privind conturilor de stocuri și producție în curs de

execuție
1. Se înregistrează recepţia de materii prime de la furnizori conform facturii şi a notei de intrare –
recepţie, în valoare de 64.000 lei. (unitatea nu este plătitoare de TVA).
2. SC „ABC” SRL se aprovizionează cu mărfuri de la furnizorul „K” în valoare de 15.000 lei,

conform facturii şi a notei de intrare – recepţie, TVA – 19%.
3. Se obţin din procesul de producţie produse finite în valoare de 34.000 lei, înregistrate la preţul
standard (prestabilit) conform bonului de predare – primire.
4. Se dau în consum (în procesul de producţie), materii prime în valoare de 5.000 lei, conform
bonului de consum.
5. Se înregistrează descărcarea gestiunii depozitului, cu valoarea la preţ de achiziţie a mărfurilor

vândute 10.000 lei.
6. Se înregistrează descărcarea gestiunii de produse finite, cu valoarea la

preţul standard (de intrare) de 17.000 lei, aferentă produselor finite vândute.
4.2.7. Conţinutul economic şi funcţionarea conturilor de terți

Contabilitatea relaţiilor entității cu terţii se organizează în scopul evidenţierii drepturilor
(creanţelor) şi a obligaţiilor (datoriilor) entității faţă de clienţi, furnizori, salariaţi, stat, asigurările sociale,
alte persoane juridice şi fizice.
Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor, precum şi a celorlalte datorii şi creanţe se ţine pe
categorii, precum şi pe fiecare persoană juridică sau fizică în parte.
Conturile cu ajutorul cărora se reflectă relaţiile de decontare cu terţii se regăsesc în clasa 4 „Conturi de
terţi” fiind cea mai complexă clasă de conturi. Pentru înţelegerea funcţiei contabile a conturilor din
10
această clasă este necesară gruparea acestora în cadrul a două categorii distincte şi analiza separată a
acestora respectiv:
- conturi de creanţe care exprimă drepturi faţă de terţi fiind conturi de activ;
- conturi de datorii care exprimă obligaţii faţă de terţi fiind conturi de pasiv
A. Conturile de creanţe
Creanţele entității sau activele circulante în decontare reprezintă valori economice avansate
temporar de titularul de patrimoniu altor persoane juridice sau fizice pentru care urmează să primească un
echivalent valoric.
Conturile din această grupă evidenţiază relaţiile de decontare cu clienţii şi alte terţe persoane
privind creanţele entității. Similar cu celelalte conturi care reflectă activele entității, furnizează informaţii
de reflectare şi control privind mărimea elementelor patrimoniale delimitate sub forma creanţelor.
Conturile de creanţe au funcţie contabilă de activ.
În debitul lor se înregistrează dreptul de creanţă asupra terţilor privind bunurile vândute,
avansurile şi aconturile acordate, precum şi cele asupra acţionarilor din operaţiunile privind capitalul
subscris şi nevărsat.
Se creditează la decontarea creanţelor prin încasare, respectiv prin depunerea (vărsarea) aportului
la capitalul social.
Soldul conturilor de creanţe este debitor şi reprezintă creanţele entității asupra terţelor persoane
juridice sau fizice.
Considerăm ca fiind cel mai reprezentativ cont de terţi, care exprimă drepturi sub formă de
creanţe contul 411 „Clienţi”.
După conţinutul economic este un cont de relaţii cu terţii, exprimând drepturi ale entității faţă de
beneficiari bunurilor livrate şi serviciilor prestate pentru care s-au întocmit documente ce atestă transferul
de proprietate (factura) fără însă a fi încasată contravaloarea acestora.
După funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează cu valoarea bunurilor livrate şi serviciilor (pentru care s-a întocmit factura ca
document ce atestă atât livrarea cât şi dreptul de încasare), evidenţiind creanţa (dreptul) faţă de terţi
precum şi generarea de beneficii economice viitoare sub forma veniturilor potenţiale. (Dacă
întreprinderea este plătitoare de TVA pe lângă valoarea bunurilor şi serviciilor se va evidenţia şi taxa pe
valoarea adăugată colectată).
Se creditează la încasarea creanţelor în casierie sau conturi curente la bănci respectiv acceptarea
în contul creanţelor a unor efecte comerciale (ex. biletul la ordin).
Soldul debitor al contului reflectă creanţele (sumele de încasat) sau drepturile entității faţă de terţi
pentru bunurile livrate şi serviciile prestate acestora dar nedecontate.
Principalele operaţii care se reflectă în debitul acestui cont sunt:
- valoarea produselor, semifabricatelor, mărfurilor livrate, lucrărilor executate şi
serviciilor prestate, etc. inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă:
4111 „Clienţi” = %
gr 70 „ Cifra de afaceri neta”
701-707
- Principalele operaţii care se reflectă în creditul acestui cont sunt:

- sumele încasate de la clienţi:
% = 4111„Clienţi”
512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”
- acceptarea unor efecte comerciale în contul creanțelor:
413 ”Efecte de primit de la clienți” = 4111„Clienţi”
11
Soldul contului este debitor şi reprezintă creanţele faţă de clienţi sau sumele
datorate de clienţi entităţii furnizoare sau prestatoare.
Similar contului 411 „Clienţi” funcţionează şi contul 461 „Debitori diverşi” cu menţiunea că
acesta se referă la creanţe ce nu se încadrează în activităţile curente, regulate, obişnuite; intervenind
întâmplător, accidental şi care nu constituie activităţi principale sau de bază ale entității (ex. vânzarea de
active imobilizate, emisiunea de obligaţiuni, etc.).
B. Conturile de datorii1
Datoriile entității faţă de alte persoane juridice sau fizice se grupează astfel: datorii faţă de
furnizori de bunuri, lucrări şi servicii; datorii faţă de personal pentru drepturile cuvenite acestuia pentru
munca prestată; datorii faţă de organismele de asigurări sociale, protecţie socială şi asigurările sociale de
sănătate; datorii faţă de stat privind impozitele, taxele şi vărsămintele; alte datorii.
În funcţie de exigibilitate, a termenului de decontare (de plată), datoriile se împart în două
categorii: datorii ce trebuie plătite într-o perioadă până la un an şi datorii ce trebuie plătite într-o
perioadă mai mare de un an.
Preţul de evaluare şi înregistrare a datoriilor este egal cu valoarea nominală corespunzătoare stării
de solvabilitate, respectiv suma de plătit pentru valoarea de întrebuinţare a contrapartidei acordată terţilor.
a) Conturile de datorii faţă de furnizori

Cel mai important cont sintetic din această grupă este contul: 401 „Furnizori”.
După conţinutul economic este un cont de relaţii cu terţii, reflectând datorii, rezultate din achiziţii
sau prestaţii de care a beneficiat întreprinderea şi care nu au fost decontate (achitate).
După funcţia contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu valoarea datoriilor entității faţă de furnizori şi prestatori rezultate din achiziţii şi
prestaţii facturate de terţi. (Pe lângă costul de achiziţie se evidenţiază şi taxa pe valoarea adăugată
deductibilă).
Se debitează la achitarea datoriilor faţă de furnizori sau acordare de efecte comerciale în contul
datoriei:.
Soldul creditor al contului reflectă datoriile entității faţă de furnizori şi prestatori rezultate din
achiziţii şi prestaţii facturate de terţi dar neachitate.
Principalele operaţii care se reflectă în creditul contului sunt:
- valoarea la preţ de cumpărare a materiilor prime, materialelor animalelor tinere şi la
îngrăşat, mărfurilor şi ambalajelor intrate în entitate prin achiziţie (cu titlu oneros) de la terţi pe
bază de facturi:
% = 401 „Furnizori”
301„ Materii prime”
302„ Materiale consumabile”
371„ Mărfuri”
605„ Cheltuieli cu energia
electric și apa”
628„ Alte cheltuieli cu
serviciile executate de
1
Ineovan F. şi Domil A., Contabilitate financiară. Concepte teoretice şi aplicaţii practice, Ed. Solness,
Timişoara, 2011, pg. 120-123
12
terți”
4426 ”TVA deductibilă”
Principalele operaţii care se reflectă în debitul contului sunt:

- plăţile efectuate către furnizori
401 „Furnizori” = %
512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”
162„Credite bancare pe termen lung ”
- valoarea efectelor comerciale de plătit acordate furnizorilor:

401 „Furnizori” = 403 „Efecte de plătit”
Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate furnizorilor de stocuri,

prestatorilor şi colaboratorilor.
Similar cu contul 401 „Furnizori” funcţionează şi contul 404 „Furnizori de imobilizări” cu

menţiunea că acesta reflectă datoriile faţă de furnizorii de active imobilizate.
b) Conturile de datorii faţă de personal

Salariul reprezintă preţul forţei de muncă, precum şi expresia valorică a acelei părţi din venitul
naţional care este destinată consumului individual direct al salariaţilor în funcţie de munca prestată.
Consumul de muncă vie în procesul de producţie al entității, poartă denumirea de cheltuieli cu
munca vie, constând din: salariile personalului, contribuţia entității la asigurările sociale; contribuţia
entității la constituirea fondului de ajutor de şomaj, contribuţia angajatorilor la fondul asigurărilor sociale
de sănătate, etc.
Una dintre cele mai mari cheltuieli înregistrate de entităţi, o reprezintă cheltuielile privind
salariile, contribuţiile şi impozitele legate de salarii.
Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul
conturilor din gr.42 „Personal şi conturi asimilate” care evidențiază distinct :
- salariile datorate (ct. 421);
- ajutoare materiale datorate (ct. 423)
- alte decontări cu personalul (ct. 424, 425, 426, 427, 428)
Mărimea drepturilor salariale se consemnează în final în statul de plată.
Conform, OMFP nr. 1243/2018, se introduc noi conturi prin care sunt evidențiate noile
proceduri fiscale privind asigurările sociale aplicabile după 1 ianuarie 2018, o dată cu intrarea în
vigoare a OUG nr. 79/2017 pentru modificarea Codului fiscal. Astfel, noile conturi în care vor fi
evidențiate asigurările sociale sunt:
• Contul 4315 “Contribuţia de asigurări sociale (P)”-25%;

• Contul 4316 “Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (P)”-10%;
• Contul 436 “Contribuţia asiguratorie pentru muncă (P)”-2,25%;
• Contul 646 “Cheltuieli privind contribuţia asiguratorie pentru muncă”(A).
13
Mai putem avea: contribuţii sociale facultative: contribuţii la schemele facultative de
pensii ocupaţionale, cotizaţii sindicale; alte reţineri( rate, chirii, imputaţii, etc.), avansul
chenzinal acordat.
Restul de plată se achită personalului.
Plata salariilor se face, de regulă, lunar, în luna următoare celei la care se referă, la data
stabilită în contractul de muncă. Există posibilitatea acordării salariilor şi în două tranşe, la un
interval de două săptămâni sub forma:
- avansului (sau chenzina I);
- lichidare (sau chenzina a II-a).
În acest caz pe lângă contul 421 „Personal-salarii datorate” se va utiliza şi contul 425
„Avansuri acordate personalului”.
Contul 421 „Personal-salarii datorate” este un cont de datorii pe termen scurt, cu
funcţie contabilă de pasiv. Pe creditul contului se înregistrează salariile şi alte drepturi asimilate
salariilor, datorate personalului. Pe debitul contului se înregistrează reţinerile din salarii
reprezentând contribuţia personalului la asigurările sociale, reţinerile din salarii reprezentând
contribuţia personalului la asigurările de sănătate, reţinerile din salarii reprezentând contribuţia
personalului la fondul de şomaj, reţinerile din salarii reprezentând impozitul pe veniturile din
salarii, reţinerile din salarii reprezentând avansul chenzinal acordat, reţineri din salarii datorate
terţilor, valoarea produselor acordate salariaţilor ca plată în natură, salariile nete achitate,
drepturile de personal neridicate.
SFC reflectă sumele datorate de entitate personalului sub formă de salarii.
Entităţile care plătesc salariile o singură data (lunar) folosesc doar contul 421 şi nu se mai
pune problema reţinerii din salarii a avansurilor.
Contul 426 „Drepturi de personal neridicate”, cont de datorii pe termen scurt, cu
funcţie contabilă de pasiv. Pe creditul contului se înregistrează sumele datorate personalului
reprezentând salarii, ajutoare materiale sau participare la profit, neridicate la termen. Pe debitul
contului se înregistrează sumele achitate personalului precum şi cu drepturile de personal
neridicate, aferente exerciţiilor precedente prescrise.
SFC reprezintă drepturi de personal neridicate.
Pentru evidenţa reţinerilor de rate, chirii şi a popririlor pe baza unor sentinţe judecătoreşti
(despăgubiri, pensii alimentare, etc.) se utilizează contul 427 „Reţineri din salarii datorate
terţilor”, este un cont de datorii pe termen scurt cu funcţie contabilă de pasiv. Pe creditul
contului se înregistrează sumele reţinute din salarii sau ajutoare materiale a ratelor, chiriilor şi a
altor reţineri în favoarea terţilor cum ar fi contribuţia la schemele facultative de pensii
ocupaţionale, astfel încât la nivelul anului să nu depăşească echivalentul în lei a 200 de euro. Pe
creditul contului se înregistrează sumele achitate terţilor.
SFC reprezintă sumele reţinute datorate terţilor.
Angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la Fondul de garantare a creanţelor
salariale, în cotă de 0,25% aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare.
Contul 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” este un cont de datorii pe termen
scurt cu funcţie contabilă de pasiv. Pe creditul contului se înregistrează indemnizaţiile sociale
datorate personalului, suportate de unitate, indemnizaţiile sociale datorate personalului suportate
din bugetul asigurărilor sociale. Pe debitul contului se înregistrează reţinerea contribuţiei
personalului la asigurări sociale , reţinerea contribuţiei personalului la asigurări sociale de
sănătate, reţinerea contribuţiei personalului la fondul de şomaj, reţinerea impozitului pe venituri
14
din salarii, reţinerea avansului acordat, reţinerile datorate terţilor, indemnizaţiile nete achitate,
indemnizaţiile neridicate în termen.
SFC reflectă datoriile faţă de personal, pentru concedii şi indemnizaţiile de plătit.
Contul 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit” cont de datorii
pe termen scurt cu funcţie contabilă de pasiv. Pe creditul contului se înregistrează sumele
datorate personalului din profitul realizat, conform prevederilor legale. Pe cdebitul contului se
înregistrează impozitul pe venituri de natura salariilor reţinute din primele cuvenite personalului
şi cu sumele nete achitate angajaţilor.
SFC reprezintă primele din profit datorate personalului.
Pentru evidenţierea obligaţiilor entității faţă de stat privind impozitele, taxele şi vărsămintele se
utilizează grupa de conturi 44 „Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate”.
Cele mai importante conturi sunt: 441 „Impozitul pe profit/venit, 442 „Taxa pe valoarea
adăugată”, 444 „Impozit pe venituri de natura salariilor”, 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate”.
După funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.
Se creditează cu obligaţiile entității faţă de bugetul statului sau fondurile speciale reprezentând:
impozite şi taxe datorate şi se debitează cu stingerea obligaţiilor de plată (achitarea lor).
Soldul creditor reprezintă obligaţiile sau datoriile entității faţă de bugetul statului sau fondurile
speciale la un moment dat (sumele datorate şi neachitate).
În structura conturilor de datorii şi creanţe pe termen scurt, un loc aparte îl ocupă contul 442
„Taxa pe valoarea adăugată”, cu cele cinci sintetice de gradul II: 4423 „TVA de plată”, 4424 „TVA de
recuperat”, 4426 „TVA deductibilă”, 4427 „TVA colectată”, 4428 „TVA neexigibilă”.
Prin conţinutul şi funcţia lor aceste conturi asigură atât datoriile privind TVA cât şi creanţele
privind TVA asupra bugetului de stat.
Prin esenţa sa, TVA reprezintă un impozit indirect asupra consumului întemeiat pe criteriul
deductibilităţii şi perceput asupra operaţiilor privind cumpărările – vânzările de bunuri materiale, lucrări
şi prestări de servicii. TVA este un impozit calculat şi decontat de către toate întreprinderile care participă
la fiecare stadiu al circuitului economic. La nivelul fiecărui stadiu întreprinderile se află, de regulă, în
situaţia de a plăti TVA la cumpărări (intrări) şi de a încasa TVA la vânzări (ieşiri). De aceea, diferenţa de
decontat cu bugetul statului se stabileşte ca diferenţă între TVA colectată (încasată) şi TVA plătită
(deductibilă).
În contabilitate distingem trei categorii de operaţii pentru calcularea şi evidenţierea TVA.
1) Operaţii privind TVA deductibilă
TVA deductibilă este aferentă cumpărărilor de bunuri materiale, lucrări şi servicii. Este înscrisă în
factura fiscală sau chitanţa fiscală şi se plăteşte furnizorilor odată cu valoarea facturii, urmând a fi dedusă
din TVA colectată. Se evidenţiază ca o creanţă asupra bugetului de stat în debitul contului 4426 „TVA
deductibilă”, cont de activ.
2) Operaţii privind TVA colectată
TVA colectată este aferentă vânzărilor de bunuri materiale, lucrări şi servicii. Este înscrisă în
factura fiscală sau chitanţa fiscală reflectând o datorie faţă de bugetul de stat în creditul contului 4427
„TVA colectată”, cont de pasiv.
3) Operaţii privind stabilirea şi regularizarea TVA (de plată sau de recuperat de la bugetul de stat)
TVA datorată bugetului de stat sau de recuperat (restituit) de la bugetul statului se stabileşte lunar
ca diferenţă între TVA colectată şi TVA deductibilă, existând două situaţii:
a) TVA colectată > TVA deductibilă, diferenţa se datorează bugetului de stat rezultând TVA de plată.
TVA de plată = TVA colectată – TVA deductibilă
b) TVA colectată < TVA deductibilă, rezultă TVA de recuperat de la buget
TVA de recuperat = TVA deductibilă – TVA colectată.
În contabilitate se compară soldul creditor al contului 4427 „TVA colectată” cu soldul debitor al
contului 4426 „TVA deductibilă”.
15
Baza de calcul (de impozitare) a TVA, o reprezintă contravaloarea bunurilor, lucrărilor sau
serviciilor stabilite în preţuri sau tarife negociate între furnizori şi cumpărători, la care se aplică cota
standard de TVA de 19% , cota redusă de 9% (medicamente, proteze, alimente, făină, grâu, servicii de
restaurant etc.) sau cota redusă de 5% (cărți, manuale, ziare, accesul la obiective turistice și
culturale etc.).
Venitul net din salarii se stabileşte scăzând din veniturile brute realizate din salarii de către
salariat pe fiecare loc de muncă a contribuţiilor pentru asigurările sociale, pentru sănătate şi şomaj.
Angajaţii datorează un impozit lunar, care se calculează, se reţine şi virează de către angajator
bugetului de stat.
Impozitul pe salarii se determină lunar la locul de muncă unde se află funcţia de bază prin
aplicarea cotei unice de impozit (16%) asupra bazei de calcul stabilită, ca diferenţă între venitul net din
salarii aferent unei luni din care se scad deducerile personale aferente lunii respective, după relaţia:
Is/lună = (Vn – Dp) x cotă impozit (16%);
Iar Vn = Vb – (Cas + Cass + Fs) , unde:
Is = impozit salarii
Vn = venit net din salarii
Vb = venit brut din salarii
Dp = deduceri personale
Cas = contribuţia la asigurările sociale
Cass = contribuţia la asigurări de sănătate
Fs = fond şomaj
Deducerile personale acordate salariatului pentru fiecare lună reprezintă:
- deducerea personală de bază;
- deducerile suplimentare calculate în funcţie de deducerea de bază prin aplicarea unor coeficienţi asupra
acesteia pentru: soţia/soţ, copii aflaţi în întreţinere, alt membru de familie până la gradul III de rudenie
aflat în întreţinere precum şi invalizi de gradul I şi II şi persoanele cu handicap.
Contabilitatea impozitului pe salarii se ţine cu ajutorul contului 444 „Impozit pe venituri de
natura salariilor”.
După conţinutul economic cont de datorii faţă de bugetul statului reprezentând, impozitul reţinut
prin stopaj la sursă de întreprindere din drepturile salariale ale personalului.
După funcţia contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu impozitul reţinut din salarii.
Se debitează cu impozitul pe salarii achitat bugetului.
Soldul contului este creditor şi reprezintă impozitul pe salarii datorat bugetului de stat odată cu
achitarea salariilor dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare.
4.2.8. Teste de autoevaluare privind conturilor de terți
1. Se înregistrează vânzarea de produse finite unui client pe credit comercial conform facturii, preţul de
vânzare fiind 150.000 lei, TVA 19%.
2. Pe baza extrasului de cont primit de la bancă se înregistrează încasarea unui client pentru suma de
23.800 lei.
3. Se plăteşte avansul chenzinal cuvenit salariaţilor în sumă de 30.000 lei din casierie, conform listelor de
plată a avansului chenzinal.
4. La sfârşitul lunii se întocmeşte statul de salarii în care se determină drepturile totale privind salariile
cuvenite personalului, respectiv obligaţiile entității faţă de salariaţi pentru munca depusă în sumă de
70.000 lei..
5. Conform statelor de salarii se înregistrează reţinerile din salarii conform legislației în vigoare.
16
6. Pe baza statului de salarii se achită personalului în numerar chenzina a II-a.
7. Pe baza ordinelor de plată şi a extrasului de cont se înregistrează plata obligaţiilor.
8. Se recepţionează mărfuri de la furnizori, la preţul de achiziţie de 10.000 lei, TVA 19%. Se înregistrează
în contabilitate pe baza facturii şi a notei de intrare recepţie.
9. Pe baza facturii fiscale se înregistrează vânzarea mărfurilor la preţul de vânzare de 13.000 lei, TVA
19%.
10. Având în vedere operaţiunile precedente (1 şi 2) să se regularizeze taxa pe valoarea adăugată:
- TVA deductibilă 1.900 (SfD ct. 4426)
- TVA colectată 2.470 (SfC ct. 4427)
Întru-cât TVA deductibilă este mai mică decât TVA colectată, întreprinderea are de plătit la bugetul
statului suma de 570 lei, reprezentând TVA de plată. Regularizarea se face pe baza decontului de TVA
întocmit pe baza registrelor de cumpărări (intrări) şi respectiv de vânzări (ieşiri) de mărfuri.
11. Având în vedere înregistrarea precedentă concomitent are loc plata TVA la bugetul statului, conform
ordinului de plată şi a extrasului de cont în sumă de 570. lei.
4.2.9. Conţinutul economic şi funcţionarea conturilor de trezorerie

Trezoreria entității asigură evidenţa existenţei şi mişcării investiţiilor financiare pe termen scurt
(acţiuni, obligaţiuni), a disponibilităţilor din conturi curente la bănci, a creditelor bancare pe termen scurt,
a numerarului din casierie, a acreditivelor, avansurilor de trezorerie, viramentelor interne şi altor valori
similare.
Conturile de trezorerie sunt încadrate în clasa 5-a din planul de conturi general „Conturi de
trezorerie”.
Sub aspectul conţinutului economic reflectă operaţiunile cu numerar şi echivalente de numerar,
derulate prin conturi curente la bănci sau prin casieria entității precum şi operaţiunile ce privesc
investiţiile financiare pe termen scurt (acţiuni, obligaţiuni), acreditivele, avansurile de trezorerie,
viramentele interne şi alte operaţiuni similare.
După funcţia contabilă sunt în general conturi de activ. Excepţie fac conturile: 512 „Conturi
curente la bănci” şi 518 „Dobânzi” care sunt conturi bifuncţionale, respectiv 509 „Vărsăminte de efectuat
pentru imobilizări financiare”, 519 „Credite pe termen scurt” şi grupa 59 „Ajustări pentru pierderea de
valoare a conturilor de trezorerie” care sunt conturi de pasiv.
Se debitează (cu excepţiile prevăzute) cu intrările (încasările) de numerar şi echivalente de
numerar în conturile de trezorerie (ex. casa, conturi curente), din creanţe, vânzări de mărfuri cu
amănuntul, transferuri, etc.
Se creditează cu ieşirile (plăţile) de disponibilităţi băneşti din conturile de trezorerie (ex. casa,
avansuri de trezorerie, acreditive, conturi curente la bănci) pentru achitarea datoriilor faţă de furnizori,
salariaţi, stat, transferuri în alte conturi de trezorerie, etc.
Soldul debitor al conturilor reflectă disponibilităţile băneşti (numerar şi echivalente de numerar)
aflate la un moment dat în conturile de trezorerie.
Considerăm ca fiind cele mai reprezentative conturi din această clasă următoarele: 531 „Casa”,
512 „Conturi curente la bănci” şi 581 „Viramente interne”.
Conturile 531 „Casa” şi 512 „Conturi curente la bănci” se dezvoltă în conturi sintetice de gradul
II: 5311 „Casa în lei”, 5314 „Casa în valută”; 5121 „Conturi la bănci în lei”, 5124 „Conturi la bănci în
valută”, 5125 „Sume în curs de decontare”, care sunt operaţionale în practica contabilă.
Contul 531 „Casa”

După conţinutul economic este un cont de mijloace de trezorerie, reflectând existenţa şi mişcările
(încasări, plţi) numerarului din casieria entității.
17
După funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează cu încasările din creanţe (clienţi, debitori diverşi, etc.), vânzări de mărfuri cu
amănuntul, transferuri din alte conturi de trezorerie şi alte operaţiuni similare.
Se creditează cu plăţile efectuate prin casierie pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori,
salariaţi, stat, etc. , cu transferurile de disponibilităţi în alte conturi de trezorerie (ex. casa) şi alte
operaţiuni similare.
Principalele operațiuni privind încasarea (creșterea valorii) numerarului reflectate în
debitul contului, se referă la:
- sumele ridicate de la bănci
531 „Casa” = 581 „Viramente interne”
- sumele primite în numerar de la clienţi
531 „Casa” = 411 „Clienţi”
- sumele reprezentând aport la capitalul social
531 „Casa” = 456 „Decontări cu acţionarii/
asociaţii privind capitalul”
- sumele primite de la salariați și debitori diverși
531 „Casa” = 461 „Debitori diverşi”
- sumele rezultate din prestări de servicii, din studii, redevențe, locații de gestiune și
chirii, din vânzarea de mărfuri şi alte activităţi
531 „Casa” = 70x„Cifra de afaceri netă”
(de la 701până la 708)
Principalele operațiuni privind plățile în numerar se referă la:
- depunerile de numerar la bănci
581 „Viramente interne” = 531 „Casa”
- sumele achitate furnizorilor
% = 531 „Casa”
401 „Furnizori”
404 „Furnizori de
imobilizări”
- sumele achitate personalului
42x„Personal și = 531 „Casa”
conturi asimilate”
- plata sumelor către terţi reprezentând reţineri sau popriri din remuneraţii
427 „Reţineri din = 531 „Casa”
salarii datorate
terţilor”
- restituirea sumelor către asociaţi/acționari

456 „Decontări cu acţionarii/ = 531 „Casa”
asociaţii privind capitalul”
- valoarea avansurilor de trezorerie acordate
542 „Avansuri de = 531 „Casa”
trezorerie”
18
- Soldul contului este debitor şi reprezintă numerarul existent în casierie.
Soldul debitor al contului reflectă numerarul existent în casierie la un moment dat.
Contul 512 „Conturi curente la bănci” funcţionează similar cu contul 531 „Casa” cu menţiunea
că soldul poate fi:
- debitor – exprimând disponibilităţile băneşti din conturi curente la bănci;
- creditor – exprimând plăţile efectuate din creditele acordate de bănci în conturi curente.
Principalele operațiuni privind încasările prin conturi curente la bănci se referă la:
- sumele depuse sau virate în cont, rezultate din încasările în numerar, din cecuri, din
alte conturi bancare, din acreditive
512 „Conturi curente la = 581 „Viramente interne”
bănci”
- încasarea sumelor de la clienţi:
512 „Conturi curente la = %
bănci” 411 „Clienţi”
413„Efecte de primit de la
clienţi”
- încasarea sumelor depuse reprezentând aport în numerar la capitalul social
512 „Conturi curente la = 456 „Decontări cu
bănci” acţionarii/ asociaţii privind
capitalul”
- încasarea sumelor în cont de la debitori diverşi precum și a celor necuvenite
512 „Conturi curente la = 46x ”Debitori și
bănci” creditori diverşi”
Principalele operațiuni privind plățile prin conturi curente la bănci se referă la:
- ridicarea sumelor în numerar din contul curent sau virate în alt cont de trezorerie
581 „Viramente = 512 „Conturi curente la
interne” bănci”
- sumele cuvenite furnizorilor de bunuri și servici, inclusiv prin intermediul efectelor
comerciale
40x „Furnizori și = 512 „Conturi curente la
conturi asimilate” bănci”
- sumele cuvenite personalului entității
42x „Personal și conturi = 512 „Conturi curente la
asimilate” bănci”
- sumele cuvenite terţilor, cu titlu de reţineri sau popriri din salarii
427 „Reţineri din salarii = 512 „Conturi curente la
datorate terţilor” bănci”
- sumele reprezentând contribuţia entității și a personalului la asigurările sociale, la
asigurările sociale de sănătate, la constituire fondului de șomaj și alte datorii sociale:
43x „Asigurări = 512 „Conturi curente la
sociale, protecție bănci”
socială și conturi
asimilate”
19
- sumele cuvenite bugetului reprezentând impozitul pe profit/venit, impozitul pe
venituri de natură salarială, TVA datorată, accize, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
datorate, contribuții la fondurile speciale
44x „Bugetul = 512 „Conturi curente la
statului, fonduri bănci”
speciale și conturi
asimilate”
- sumele achitate acționarilor/asociaţilor
456 „Decontări cu = 512 „Conturi curente la
acţionarii / asociaţii bănci”
- sumele achitate creditorilor diverşi
462 “Creditori = 512 „Conturi curente la
diverşi” bănci”
Soldul debitor reprezintă disponibilităţile în lei şi în valută, iar soldul creditor reflectă
valoarea creditelor primite în conturi curente la bănci.
4.2.10. Conţinutul economic şi funcţionarea conturilor rectificative

Conturile rectificative au rolul de a corecta valorile de intrare ale activelor şi pasivelor ca urmare a unor
deprecieri ireversibile şi reversibile suferite în cursul perioadei.
Rectificarea valorii de intrare a activelor şi pasivelor se realizează cu ajutorul conturilor din grupa
28 „Amortizări privind imobilizările”, conturile din grupele de „Ajustări pentru deprecierea activelor”
(29; 39; 49; 59) şi a conturilor de diferenţe de preţ: conturile (308; 348; 368; 388).
4.2.11. Teste de autoevaluare privind conturile rectificative

1. Se înregistrează amortizarea imobilizărilor corporale conform planului de amortizare în sumă de 2.700
lei.
2. Conform procesului verbal de casare, se scoate din funcţiune un utilaj complet amortizat, valoarea
contabilă de intrare fiind de 16.500 lei.
3. Pe baza bonului de predare produse se înregistrează predarea la depozit a produselor finite în valoare de
10.000 lei la preţ standard (preţul de înregistrare).
4. La sfârşitul lunii pe baza lucrărilor de postcalcul s-a determinat costul efectiv al produselor finite
predate la depozit de 9.200 lei, înregistrându-se diferenţele de preţ.
- costul standard (Ks) 10.000.000 lei
- costul efectiv (Kef) 9.200 lei
Rezultă că, Kef < Ks, ce denotă că pentru întreprindere este o diferenţă favorabilă economică (economie
la costuri) şi se va înregistra în roşu sau chenar în debitul ct. 348 „Diferenţe de preţ la produse”.
5. La sfârşitul lunii se înregistrează descărcarea din gestiune a produselor finite vândute, la preţul de
înregistrare care este preţul standard în valoare de 7.000 lei.
6. Se calculează şi se înregistrează diferenţele de preţ aferente produselor finite vândute şi scoase din
20
gestiune (folosind datele de la aplicaţiile 3,4,5).
Se determină coeficientul de repartizare (K348), astfel:
( Si + Rd )ct 348 0 + 800 800

K= X 100 = X 100 = X 100 = 8%
( Si + Rd )ct 345 0 + 10.000 10.000
Rc ct. 348 = Rc ct. 345 x K348% = 7.000 x 8% = 560 lei

Rc ct 348 = 560 lei
4.2.12. Conţinutul economic şi funcţionarea conturilor de rezultate

Procesul de formare a rezultatului financiar necesită utilizarea conturilor de procese economice, care
înregistrează cheltuielile şi veniturile entității, grupate în funcţie de natura lor.
Cheltuielile şi veniturile se delimitează ca structuri componente ale situaţiei nete a patrimoniului.
Efectuarea cheltuielilor produce o micşorare a situaţie nete (capitalurilor proprii), în schimb constituirea şi
realizarea veniturilor determină o creştere a situaţiei nete. În consecinţă, toate conturile de cheltuieli, prin
funcţia lor contabilă, pot fi asimilate conturilor de activ, iar conturile de venituri, conturilor de pasiv.
Conturile de venituri şi cheltuieli cuprind veniturile aferente perioadei curente şi cheltuielile
corespondente ale acestor venituri şi de aceea, prin compensarea acestora, se stabileşte rezultatul
exerciţiului care poate fi profit sau pierdere, ce influenţează capitalul propriu şi apare în bilanţul contabil.
În contabilitatea întreprinderilor se realizează o mulţime de operaţiuni care angajează cheltuieli şi
generează venituri. Pentru înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor au fost constituite în planul general de
conturi, două clase distincte: clasa 6 „Conturi de cheltuieli” şi clasa 7 „Conturi de venituri”.
Caracteristica comună a conturilor din cele două clase este faptul că acestea nu participă la
stabilirea şi evaluarea posturilor în bilanţul contabil în mod direct, regăsindu-se în contul de profit şi
pierderi” iar în bilanţ indirect prin intermediul rezultatelor financiare determinate cu ajutorul contului 121
„Profit şi pierdere”, cont bifuncţional din clasa 1 „Conturi de capital”.
A. Analiza şi funcţionarea conturilor de cheltuieli
Conform principiului contabilităţii de angajamente cheltuielile unei întreprinderi reprezintă

sumele plătite sau de plătit pentru consumurile de materii prime şi materiale, pentru lucrările executate şi
serviciile prestate de terţi, pentru salarizarea personalului, pentru achitarea obligaţiilor fiscale, pentru
amortizarea imobilizărilor, pentru activele cedate, distruse sau dispărute precum şi pentru acoperirea
deprecierilor reversibile care afectează activele entității.
Cheltuielile sunt grupate pe feluri de cheltuieli, după natură sau destinaţie: de exploatare,
financiare, extraordinare, cheltuieli cu amortizări, provizioane şi ajustări pentru deprecieri, cheltuieli cu
impozitul pe profit şi alte impozite.
Clasa 6 „Cheltuielile” cuprinde elemente de activ în devenire sau repartizabile asupra situaţiei
nete, de aceea conturile utilizate pentru evidenţa lor au funcţie contabilă de activ.
Se debitează cu cheltuielile efectuate în cursul perioadei contabile.
Se creditează la sfârşitul perioadei contabile cu ocazia decontării sau repartizării cheltuielilor asupra
rezultatului perioadei.
Nu prezintă sold.
B. Conţinutul şi funcţionarea conturilor de venituri
21
Conform aceluiaşi principiu al contabilităţii de angajamente, veniturile unei întreprinderi
reprezintă sumele sau valorile încasate sau de încasat, din livrări de bunuri, executări de lucrări, prestări
servicii, precum şi din executarea unor obligaţii sociale legale, inclusiv valorile aferente producţiei
stocate, imobilizate, celei provenită din diminuarea sau anularea ajustărilor pentru depreciere, precum şi
preţul de vânzare a activelor cedate.
Legea contabilităţii nr. 82/91 republicată în 2005 (M.Of. nr. 48) prevede clasificarea veniturilor
pe feluri după natură sau sursa lor de provenienţă din: exploatare, financiare, extraordinare şi venituri
din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare. Se cuprinde la venituri şi producţia
realizată de stocuri şi imobilizări.
Clasa 7 „Conturi de venituri” cuprinde conturile care evidenţiază veniturile brute obţinute ca
rezultat al activităţilor desfăşurate, inclusiv veniturile aferente costurilor stocurilor de produse şi producţia
de imobilizări.
După funcţia contabilă sunt conturi de pasiv. Excepţie contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor
de produse” care este un cont bifuncţional.
Se creditează cu veniturile înregistrate în cursul perioadei reprezentând: sume de încasat
(creanţe), sume încasate, producţie obţinută dar stocată, etc.
Se debitează cu încorporarea veniturilor în rezultatul perioadei, la sfârşitul acesteia.
Nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.
Conturile de cheltuieli şi cele de venituri se închid la sfârşitul exerciţiului financiar prin contul
121 „Profit şi pierdere”. Cheltuielile se repartizează asupra rezultatului, iar veniturile se încorporează în
rezultat. Contul 121 „Profit şi pierdere” este un cont de bilanţ, fiind inclus în categoria conturilor de
capitaluri proprii.
Rezultatul exerciţiului poate fi profit sau pierdere şi se determină ca diferenţă între veniturile şi
cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării şi plăţii lor.
4.2.13. Teste de autoevaluare privind conturile de rezultate

1. Se închid conturilor de cheltuieli la sfârşitul perioadei prin decontarea cheltuielilor asupra rezultatului.
Se consideră nivelul total cheltuielilor din cursul perioadei ca fiind: 110.000 lei.
Analiza contabilă a operaţiei

1) Natura operaţiei: Decontarea sau repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului perioadei;
3)
2) Cheltuielile în funcţie de natura lor (ct. clasa 6) → A -
Rezultatul exerciţiului ca element al capitalului
propriu (ct. 121) → Bf (P) -
Ecuaţia bilanţieră este de forma:
A = D + (Cp – Ch – X)
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, conturile: 601 „Cheltuieli cu materiile prime”, 607
„Cheltuieli privind mărfurile”, 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”, 645 „Cheltuieli privind
asigurările şi protecţia socială”, 6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate”, 681 „Cheltuieli
de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere”, fiind conturi de activ se
creditează cu scăderile de activ, iar contul 121 „Profit şi pierdere” cont bifuncţional se debitează cu
diminuarea rezultatului perioadei.
5) Formula contabilă este:
__________________________________________________________
121 „Profit şi pierdere” = % 110.100
601 „Cheltuieli cu 5.000
materiile prime”
607 „Cheltuieli privind 10.000
mărfurile”
22
salariile personalului”
asigurările şi protecţia
socială”
681 „Cheltuieli de expl. 2.700
privind amortizările,
provizioanele şi ajust...”
__________________________________________________________
2. Se închid conturilor de venituri la finele perioadei prin încorporarea veniturilor realizate în rezultatul
perioadei. Nivelul veniturilor înregistrate 182.760 lei.

1) Natura operaţiei: Încorporarea veniturilor în rezultatul exerciţiului;
3)
2) Veniturile efective (ct. clasa 7) → P -
Rezultatul exerciţiului ca element al capitalurilor
proprii (ct. 121) → Bf (P) +
Ecuaţia bilanţieră este:
A = D + (Cp – V + X)
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, conturile 701 „Venituri din vânzarea produselor finite”,
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”, 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”, sunt de
pasiv şi se debitează cu scăderile de pasiv, iar contul 121 „Profit şi pierdere”, cont bifuncţional (analizat
după regulile conturilor de pasiv) se creditează cu creşterea de pasiv (a rezultatului exerciţiului).
__________________________________________________________
% = 121 „Profit şi pierdere” 182.760
701 „Venituri din vânzarea 150.000
mărfurilor”
711 „Venituri aferente
costurilor stocurilor de produse” 19.760
__________________________________________________________
3. Înregistrarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat în sumă de 10.025,60 lei.

1) Natura operaţiei: Înregistrarea obligaţiei fiscale privind impozitul pe profit;
3)
2) Cheltuielile cu impozitul pe profit (ct. 691) → A +
Impozitul pe profit (ct. 441) → Bf (P) +
A = (D + X) + (Cp – Ch) , unde X = Ch
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, contul 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”, cont de
activ se debitează cu creşterea de activ, iar contul 441 „Impozitul pe profit”, cont bifuncţional (analizat ca
o datorie) se creditează cu creşterea de pasiv.
__________________________________________________________
691 „Cheltuieli cu impozitul = 441 „Impozitul pe 10.025,60
pe profit” profit”
23
__________________________________________________________
4. La sfârşitul exerciţiului financiar se închide contul de cheltuieli privind impozitul pe profit în sumă de
10.025,60 lei (nedeductibile fiscal).

1) Natura operaţiei: Decontarea cheltuielilor cu impozitul pe profit;
3)
2) Cheltuielile cu impozitul pe profit (ct. 691) → A -
Rezultatul exerciţiului (ct. 121) → Bf (P) -
A = D + (Cp – Ch - X)
Fiind cheltuieli nedeductibile nu vor influenţa rezultatul contabil al perioadei.
4) Aplicând regulile de funcţionare a conturilor, contul 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”, cont de
activ se creditează cu scăderea de activ, iar contul 121 „profit şi pierdere”, cont bifuncţional se debitează
cu scăderea rezultatului exerciţiului financiar.
__________________________________________________________
121 „Profit şi pierderi” = 691 „Cheltuieli cu 10.025,60
impozitul pe profit”
__________________________________________________________
Se determină şi se înregistrează rezultatul financiar net pe baza datelor din contul 121 „Profit şi
pierdere”.
D 121 „Profit şi pierdere” C
(1) 110.100 182.760(2)

(4) 10.025,60
Sfc 62.634,40
5. Rezultatul financiar net în sumă de 62.634,40 lei este repartizat (reportat) pe baza hotărârii Adunării
Generale a Asociaţilor sau Acţionarilor pe destinaţiile legale.

1) Natura operaţiei: Înregistrarea repartizării profitului net pe destinaţiile legale;
3)
2) Repartizarea profitului (ct. 129) → A +
Rezultatul reportat (ct. 117) → Bf (P) +
A + X = D + (Cp + X)
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, contul 129 „Repartizarea profitului”, cont de activ se
debitează cu creşterea de activ, iar contul 117 „Rezultatul reportat”, cont bifuncţional” (analizat ca
element al capitalurilor proprii) se creditează cu creşterea de pasiv.
__________________________________________________________
129 „Repart. profitului” = 117 „Rezultatul reportat” 52.634,40
__________________________________________________________
24
4.2.9. Rezolvarea testelor de autoevaluare
1. Analiza contabilă a operaţiei

Se parcurg cele cinci etape ale analizei contabile .
a) subscrierea capitalului
1) Natura operaţiei: Subscrierea capitalului social;
2) Elementele bilanţiere care se modifică sunt: drepturile de creanţă faţă de asociaţi pentru
capitalul subscris, respectiv contul 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” din activul bilanţului şi
capitalul subscris şi nevărsat, contul 1011 „Capital subscris şi nevărsat”, din pasivul bilanţului;
3) Sensul modificării: creanţele faţă de asociaţi din activul bilanţului cresc şi concomitent cu
aceeaşi sumă sporesc în pasiv capitalurile subscrise (promise).
A + X = D + (Cp + X)
4) Potrivit regulilor de funcţionare a conturilor, contul 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”
fiind cont de activ, de creanţe se debitează cu creşterea de activ, iar contul 1011 „Capital subscris
nevărsat” fiind de pasiv se va credita cu creşterea de pasiv.
_________________________________________________________
456 „Decontări cu asociaţii = 1011 „Capital subscris 40.000
privind capitalul” nevărsat”
_________________________________________________________
b) Asociatul „M” depune capitalul subscris în sumă de 24.000 lei la BRD în contul de disponibil,
conform foii de vărsământ, iar asociatul „P” depune aportul la capital în natură reprezentând un
calculator evaluat la 16.000 lei, pe baza procesului verbal de predare – primire.
1) Natura operaţiei: Depunerea aportului în bani şi natură;
2) Elementele bilanţiere care se modifică sunt: mobilier şi aparatură birotică respectiv contul 214
„Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active
corporale” şi disponibilul la bancă, cont 512 „Conturi curente la bănci” din activul bilanţului şi drepturile
de creanţă faţă de asociaţi, contul 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” tot de activ.
3) Sensul modificării: Aparatura birotică şi disponibilităţile băneşti din activul bilanţului cresc şi
concomitent şi cu aceeaşi sumă scad din activ drepturile faţă de asociaţi.
A + (X1 + X2) – X = D + Cp ; X = X1 + X2
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, conturile 214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente
de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” şi 512 „Conturi curente la bănci” fiind
conturi de activ se debitează cu creşterile de activ, iar contul 456 „Decontări cu asociaţii privind
capitalul” fiind tot de activ se creditează cu micşorarea de activ.
__________________________________________________________
% = 456 „Decontări cu 40.000
214 „Mobilier, aparatură asociaţii privind cap”16.000
birotică …”
512 „Conturi curente la bănci” 24 .000
_______________________________________________________
25
c). Se înregistrează constituirea efectivă (vărsarea) a capitalului social în sumă de 20.000 lei.

1) Natura operaţiei: Înregistrarea realizării (vărsarea) capitalului;
2) Elementele bilanţiere care se modifică sunt din pasiv, respectiv capitalul social subscris şi nevărsat
cont 1011 „Capital subscris şi nevărsat” şi capitalul subscris şi vărsat cont 1012 „Capital subscris şi
vărsat.
3) Sensul modificării: Capitalul subscris şi nevărsat din pasivul bilanţului scade şi concomitent şi cu
aceeaşi sumă creşte tot în pasiv capitalul subscris şi vărsat.
A = D + (Cp – X + X)
4) Potrivit regulilor de funcţionare a conturilor, contul 1011 „Capitalul subscris nevărsat”, cont de pasiv
se debitează cu micşorarea de pasiv iar contul 1012 „Capitalul subscris vărsat” tot cont de pasiv se
creditează cu creşterea de pasiv.
________________________________________________________
1011 „Capital subscris = 1012 „Capital subscris 40.000
nevărsat” vărsat”
_____________________________________________________
2.Analiza contabilă a operaţiei

1) Prin natura sa operaţia generează o transformare internă a unor structuri de capitaluri proprii
reflectând majorarea capitalului social pe seama rezervelor proprii ale entității;
2) Elementele care se modifică sunt din pasiv, rezervele respectiv contul 106 „Rezerve” şi
capitalul subscris şi vărsat, contul 1012 „Capital subscris şi vărsat”.
3) Sensul modificării: Rezervele din pasivul bilanţului scad şi concomitent şi cu aceeaşi sumă creşte
capitalul subscris şi vărsat.
A = D + (Cp – X + X)
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, contul 106 „Rezerve”, cont de pasiv se debitează cu
micşorarea de pasiv iar contul 1012 „Capital subscris vărsat”, cont de pasiv se creditează cu creşterea de
pasiv.
_______________________________________________________
106 „Rezerve” = 1012 „Capital social vărsat” 5.000
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei o reprezintă achiziţionarea (cumpărarea) de utilaje.
3)
2) Instalaţii tehnice (ct. 213) → A +
Furnizori de imobilizări (ct. 404) → P (D) +
A + X = (D + X) + Cp
4) Pe baza regulilor de funcţionare a conturilor, contul 213 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport,
animale şi plantaţii”, cont de activ de debitează cu creşterea de activ, iar contul 404 „Furnizori de
imobilizări”, cont de pasiv se creditează cu creşterea de pasiv.
_________________________________________________________
213 „Instalaţii tehnice, = 404 „Furnizori de 24.120
26
mijloace de transport, imobilizări
animale şi plantaţii”
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Ieşirii din patrimoniu a unui utilaj;
(3)
2) Instalaţii tehnice (ct. 213) → A -
Amortizarea imobilizărilor corporale (ct. 281) → P -

A – X = D + (Cp – X) sau A – X + X = D + Cp
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, contul 213 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport,
animale şi plantaţii”, cont de activ se creditează cu scăderea de activ, iar contul 281 „Amortizări privind
imobilizările corporale”, cont de pasiv se debitează cu scăderea de pasiv.
__________________________________________________________
281 „Amortizări privind = 213 „Instalaţii th. 27.500
imobilizările corporale” mj. de transport,
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Recepţia (intrare) de materii prime;
3)
2) Materii prime (ct. 301) → A +
Furnizori (ct. 401) → P (D) +
A + X = (D + X) + Cp
4) Pe baza regulilor de funcţionare a conturilor, contul 301 „Materii prime”, cont de activ se debitează cu
creşterea de activ, iar contul 401 „Furnizori” cont de pasiv se creditează cu creşterea de pasiv.
__________________________________________________________
301 “Materii prime” = 401 „Furnizori” 64.000

__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Aprovizionare (recepţie) de mărfuri;
3)
2) Mărfuri (ct. 371) → A +
TVA deductibilă (ct. 4426) → A +
Furnizori (ct. 401) → P +
A + X1 + X2 = (D + X) + Cp
unde: X1 + X2 = X
4) Conform regulilor de funcţionare, conturile 371 „Mărfuri” şi 4426 „TVA deductibilă” sunt conturi de
activ, se debitează cu creşterile de activ, iar contul 401 „Furnizori”, cont de pasiv se creditează cu
creşterea de pasiv.
27
__________________________________________________________
% = 401 „Furnizori” 17.850
371 „Mărfuri” 15.000
4426 „TVA deductibilă” 2.850
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Obţinerea de produse finite (intrare în gestiune);
3)
2) Produse finite (ct. 345) → A +
Ven.af. cost. stoc. de produse (ct. 711) → Bf (P) +
Operaţiunea duce la creşterea stocurilor de activ care generează venituri potenţiale, ce determină
creşteri de beneficii economice, componente ale capitalurilor proprii.
A + X = D + (Cp + V)
4) Aplicând regulile de funcţionare a conturilor, contul 345 „Produse finite”, cont de activ se
debitează cu creşterea de activ, iar contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”, cont de
pasiv se creditează cu creşterea de pasiv.
345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse” 34.000

1) Natura operaţiei: Consumul de materii prime;
3)
2) Cheltuielile cu materii prime (ct. 601) → A +
Materiile prime (ct. 301) → A -
Operaţiunea conduce la consumul de materii prime care generează cheltuieli ce determină
reduceri de beneficii economice (a rezultatului ca element al capitalurilor proprii).
A – X = D + (Cp – Ch)
unde: X = Ch
4) Aplicând regulile de funcţionare a conturilor, contul 601 „Cheltuieli cu materii prime”, cont de
activ se debitează cu creşterea de activ, iar contul 301 „Materii prime”, cont de activ se creditează cu
scăderea de activ.
__________________________________________________________
601 „Cheltuieli cu materiile = 301 „Materii prime” 5.000
prime”
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Ieşire din gestiune a mărfurilor vândute;
3)
2) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) → A +
Mărfurile (ct. 371) → A -
A – X = D + (Cp – Ch)
unde: X = Ch, cu aceleaşi explicaţii ca la operaţiunea 4.
28
4) Aplicând regulile de funcţionare a conturilor, contul 607 „Cheltuieli privind mărfurile”, cont
de activ se debitează cu creşterea de activ, iar contul 371 „Mărfuri”, cont de activ se creditează cu
scăderea de activ.
__________________________________________________________
607 „Cheltuieli privind = 371 „Mărfuri” 10.000
mărfurile”
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Ieşire din gestiune a produselor finite vândute;
3)
2) Ven.af. cost. stoc. de produse (ct. 711) → Bf (P) -
Produsele finite (ct. 345) → A -
Operaţiunea duce la scăderea veniturilor potenţiale ca urmare a facturării (vânzării) produselor
finite care au dus la creşteri de beneficii economice.
A – X = D + (Cp – V)
4) Aplicând regulile de funcţionare a conturilor, contul 345 „produse finite”, cont de activ se creditează
cu scăderea de activ, iar contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”, cont de pasiv se
debitează cu scăderea de pasiv.
__________________________________________________________
711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 17.000
stocurilor de produse”
__________________________________________________________
1) Natura operaţiei: Vânzare de produse finite; 3)
2) Creanţele de încasat (ct. 411) → A +
Veniturile din vânzarea produselor finite (ct. 701) → P (Cp), +
TVA colectată (4427) → P (D) +
Operaţia generează venituri, care determină creşteri de beneficii economice, componente ale
capitalurilor proprii.
A + X = (D + X1) + (Cp + V) ,
unde X = X1 + V
4) Aplicând regulile de funcţionare a conturilor, contul 411 „Clienţi”, cont de activ se debitează
cu creşterea de activ, iar conturile 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” şi 4427 „TVA colectată”
conturi de pasiv se creditează cu creşterile de pasiv.
__________________________________________________________
411 „Clienţi” = % 178.500
701 „Venituri din 150.000
vânzarea prod. finite”
4427„TVAcolectată”28.500
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Încasarea clientului prin bancă (virament)
3)
2) Disponibilităţile băneşti din cont (ct. 512) → A +
29
Creanţele de încasat (ct. 411) → A -
A + X – X = D + Cp
4) Aplicând regulile de funcţionare a conturilor, contul 512 „Conturi curente la bănci”, cont de activ se
debitează cu creşterea de activ, iar contul 411 „Clienţi”, cont de activ se creditează cu scăderea de activ;
__________________________________________________________
512 „Conturi curente la bănci” = 411 „Clienţi” 23.800
13. Analiza contabilă a operaţiei:

1) Natura operaţiei: Achitare avans chenzinal; 3)
2) Avansuri acordate personalului (ct. 425) → A +
Numerarul din casierie (ct. 531) → A -
A + X – X = D + Cp
4) Aplicând regulile de funcţionare a conturilor, contul 425 „Avansuri acordate personalului”, cont de
activ se debitează cu creşterea de activ, iar contul 531 „Casa”, cont de activ se creditează cu scăderea de
activ;
__________________________________________________________
425 „Avansuri acordate pers”. = 531 „Casa” 30.000

1) Natura operaţiei: Înregistrarea obligaţiilor entității faţă de personal pentru munca prestată;
3)
2) Cheltuielile cu salariile (ct. 641) → A +
Salarii datorate personalului (ct. 421) → P +
A = (D + X) + (Cp – Ch) , operaţie ce generează cheltuieli datorită consumului de forţă de muncă, ce
determină reduceri de beneficii economice.
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor contul 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”, cont de
activ se debitează cu creşterea de activ, iar contul 421 „Personal – salarii datorate”, cont de pasiv se
creditează cu creşterea de pasiv;
__________________________________________________________
641 „Cheltuieli cu = 421 „Personal - 70.000
salariile personalului” salarii datorate”
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Înregistrarea reţinerilor din salarii; 3)
2) Obligaţiile entității faţă de personal (ct. 421) → P -
Impozit pe salarii (ct. 444) → P +
Asigurări sociale (ct. 431) → P +
Reţineri din salarii datorate terţilor (ct. 427) → P +
A = (D – X + X1 + X2 + X3) + Cp
unde X = X1 + X2 + X3
30
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, contul 421 „Personal – salarii datorate”, cont de pasiv se
debitează cu scăderea de pasiv, iar conturile: 444 „Impozit pe salarii”, 431 „Asigurări sociale”, şi 427
„Reţineri din salarii datorate terţilor”, conturi de pasiv se creditează cu creşterile de pasiv.
__________________________________________________________
421 „Personal – salarii = %
datorate” 444 „Impozit pe
venituri de natura salariilor”
431 „Asigurări sociale”
427 „Reţineri din salarii
datorate terţilor”
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Reţinerea din salarii a avansului chenzinal;
3)
2) Avansuri acordate personalului (ct. 425) → A -
Salarii datorate personalului (ct. 421) → P -
A – X = (D – X) + Cp
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, contul 425 „Avansuri acordate personalului”, cont de
activ se creditează cu scăderea de activ, iar contul 421 „Personal – salarii datorate”, cont de pasiv se
__________________________________________________________
421 „Personal – salarii = 425 „Avansuri acordate 30.000
datorate” personalului”
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Plata salariilor din casierie; 3)
2) Numerarul din casierie (ct. 531) → A -
Salarii datorate personalului (ct. 421) → P -
A – X = (D – X) + Cp
4) Aplicând regulile de funcţionare a conturilor, contul 531 „Casa”, cont de activ se creditează cu
scăderea de activ, iar contul 421 „Personal – salarii datorate”, cont de pasiv se debitează cu scăderea de
pasiv.
__________________________________________________________
421 „Personal – salarii = 531 „Casa” 12.600
datorate”
__________________________________________________________
18.Analiza contabilă a operaţiei

1) Natura operaţiei: Plata obligaţiilor reprezentând reţinerile din salarii;
3)
2) Disponibilul de la bancă (ct. 512) → A -
Impozitul pe salarii (ct. 444) → P -
Asigurări sociale (ct. 431) → P -
31
Reţineri din salarii datorate terţilor (ct. 427) → P -
A – X = (D – X1 – X2 – X3 4) + Cp
unde X = X1 + X2 + X3
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, contul 512 „Conturi curente la bănci”, cont de activ se
creditează cu scăderea de activ, iar conturile 444 „Impozit pe salarii”, 431 „Asigurări sociale”, şi 427
„Reţineri din salarii datorate terţilor”, conturi de pasiv se debitează cu scăderile de pasiv.
__________________________________________________________
% = 512 „Conturi curente la
444 „Impozit pe venituri de
natura salariilor”
431 „Asigurări sociale”
427 „Reţineri din salarii
datorate terţilor”
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Recepţie (intrare) de mărfuri; 3)
2) Mărfurile (ct. 371) → A +
TVA deductibilă (creanţă, ct. 4426) → A +
Obligaţiile faţă de furnizori (ct. 401) → P +
A + X1 + X2 = (D + X) + Cp
unde: X1 + X2 = X
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor conturile 371 „Mărfuri” şi 4426 „TVA deductibilă”,
fiind conturi de activ se debitează cu creşterile de activ, iar contul 401 „Furnizori”, cont de pasiv se
__________________________________________________________
% = 401 „Furnizori” 11.900
371 „Mărfuri” 10.000
4426 „TVA deductibilă” 1.900
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Înregistrarea vânzării mărfurilor (transferul proprietăţii);
3)
2) Drepturile de creanţă faţă de clienţi (ct. 411) → A +
Veniturile din vânzări de mărfuri (ct. 707) → P +
TVA colectată (datorie, ct. 4427) → P +
A + X = (D + X1) + (Cp + V) ;
unde X = X1 + V
4) Aplicând regulile de funcţionare a conturilor, contul 411 „Clienţi”, cont de activ se debitează cu
creşterea de activ, iar conturile 707 „Venituri din vânzări de mărfuri” şi 4427 „TVA colectată”, conturi de
pasiv se creditează cu creşterile de pasiv.
__________________________________________________________
411 „Clienţi” = % 15.470
707 „Venituri din 13.000
32
vânzări de mărfuri”
4427 „TVA colectată” 2.470
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Regularizarea TVA; 3)
2) TVA deductibilă (ct. 4426) → A -
TVA colectată (ct. 4427) → P -
TVA de plată (ct. 4423) → P +
A – X1 = (D – X + X2) + Cp ;
unde X = X1 + X2
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, contul 4427 „TVA colectată”, cont de pasiv se
debitează cu scăderea de pasiv, iar conturile: 4426 „TVA deductibilă”, cont de activ se creditează cu
scăderea de activ, iar 4423 „TVA de plată”, cont de pasiv se creditează cu creşterea de pasiv.
__________________________________________________________
4427 „TVA colectată” = % 2.470.
4426 „TVA deductibilă” 1.900.
4423 „TVA de plată” 570.
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Plata TVA la bugetul statului; 3)
2) Disponibilităţile băneşti din cont (ct. 512) → A -
TVA de plată (ct. 4423) → P -
A – X = (D – X) + Cp
4) Aplicând regulile de funcţionare a conturilor, contul 512 „Conturi curente la bănci”, cont de activ se
creditează cu scăderea de activ, iar contul 4423 „TVA de plată”, cont de pasiv se debitează cu scăderea de
pasiv.
5) Formula contabilă este de forma:
__________________________________________________________
4423 „TVA de plată” = 512 „Conturi curente la 570
bănci”
__________________________________________________________
În cazul în care TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată, întreprinderea are de recuperat
de la buget TVA. Considerăm situaţia inversă:
- Sf D ct. 4426 – 2.470 lei
- Sf C ct. 4427 – 1.900 lei
Înregistrarea în contabilitate a regularizării TVA va fi:
__________________________________________________________
% = 4426 „TVA deductibilă” 2.470
4427 „TVA colectată” 1.900
4424 „TVA de recuperat” 570
__________________________________________________________
La recuperarea (rambursarea) TVA de la bugetul statului se va înregistra:
_________________________________________________________
512 „Conturi curente la = 4424 „TVA de recuperat” 570
33
bănci”
__________________________________________________________
1) Natura operaţiei: Înregistrarea amortizării imobilizărilor corporale (a deprecierii ireversibile).
3)
2) Cheltuielile de exploatare (ct. 681) → A +
Amortizări privind imobilizările corporale (ct. 281) → P +
A = D + (Cp – Ch) + X
Sau
A – X = D + (Cp – Ch)
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, contul 681 „Cheltuieli de exploatare privind
imobilizările, provizioanele şi ajustările pentru deprecieri”, cont de activ se debitează cu creşterea de
activ, iar contul 281 „Amortizări privind imobilizările corporale”, cont de pasiv se creditează cu creşterea
de pasiv.
__________________________________________________________
681 „Cheltuieli de expl. = 281 „Amortizări 2.700
privind amortizările şi pr. privind imob. corporale”
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Scoatere din gestiune utilaj complet amortizat;
3)
2) Imobilizările corporale sub forma utilajelor (ct. 213) → A -
Amortizarea imobilizărilor corporale (ct. 281) → P -
A – X = D + Cp – X
sau
A – X+ X = D + Cp
4) Aplicând regulile de funcţionare a conturilor, contul 213 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport,
animale şi plantaţii”, cont de activ se creditează cu scăderea din activ, iar contul 281 „Amortizări privind
imobilizările corporale”, cont de pasiv se debitează cu scăderea de pasiv.
__________________________________________________________
281 „Amortizări privind = 213 „Instalaţii tehnice 16.500
imobilizările corporale” mijloace de transport
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Obţinerea de produse finite (recepţia); 3)
2) Produsele finite (ct. 345) → A +
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse (ct. 711) → Bf (P) +
A + X = D + (Cp + V) ;
unde X = V
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, contul 345 „Produse finite”, cont de activ se debitează
cu creşterea de activ, iar contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”, cont de pasiv se
34
345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse” 10.000

1) Natura operaţiei: Înregistrarea diferenţelor de preţ aferente produselor finite fabricate şi depozitate;
3)
2) Diferenţe de preţ la produse (ct. 348) → Bf (A) +
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse(ct. 711)→ Bf (P) +
A ± X = D + (Cp ± V)
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, contul 348 „Diferenţe de preţ la produse”, cont de activ
se debitează cu creşterea de activ, iar contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”, cont
de pasiv se creditează cu creşterea de pasiv.
__________________________________________________________
348 „Diferenţe de preţ = 711 „Ven.af. cost. stoc. de produse”
la produse” 800.000.
sau
711 „Ven. af. cost. stoc. de produse”= 348 „Diferenţe de 800.000
preţ la produse”
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Înregistrarea ieşirii din gestiune a valorii produselor finite, vândute;
3)
2) Produsele finite (ct. 345) → A -
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse(ct. 711) → P -
A - X = D + (Cp – V)
4) Aplicând regulile de funcţionare a conturilor, contul 345 „Produse finite”, cont de activ se creditează
cu scăderea de activ, iar contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”, cont de pasiv se
__________________________________________________________
711 „Ven. af. cost. stoc. de produse” = 345 „Produse finite” 7.000
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Înregistrarea diferenţelor de preţ aferente produselor finite scoase din
gestiune; 3)
2) Diferenţele de preţ la produse (ct. 348) → Bf (A) -
Ven. af. cost. stoc. de produse(ct. 711)→Bf (P) -
A – X = D + (Cp – V)
4) Aplicând regulile de funcţionare a conturilor, contul 348 „Diferenţe de preţ la produse finite”,
cont de activ se creditează cu scăderea de activ, iar contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse”, cont de pasiv se debitează cu scăderea de pasiv.
__________________________________________________________
711 „Ven. af. cost. stoc. de produse” = 348 „Diferenţe de preţ
560
35
la produse finite”
sau
348 „Diferenţe de preţ = 711 „Ven. af. cost. stoc. de produse” 560
la produse”
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Decontarea sau repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului perioadei;
3)
2) Cheltuielile în funcţie de natura lor (ct. clasa 6) → A -
Rezultatul exerciţiului ca element al capitalului
propriu (ct. 121) → Bf (P) -
A = D + (Cp – Ch – X)
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, conturile: 601 „Cheltuieli cu materiile prime”, 607
„Cheltuieli privind mărfurile”, 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”, 645 „Cheltuieli privind
asigurările şi protecţia socială”, 6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate”, 681 „Cheltuieli
de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere”, fiind conturi de activ se
creditează cu scăderile de activ, iar contul 121 „Profit şi pierdere” cont bifuncţional se debitează cu
diminuarea rezultatului perioadei.
__________________________________________________________
121 „Profit şi pierdere” = % 87.700
materiile prime”
mărfurile”
salariile personalului”
681 „Cheltuieli de expl. 2.700
privind amortizările,
provizioanele şi ajust...”
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Încorporarea veniturilor în rezultatul exerciţiului;
3)
2) Veniturile efective (ct. clasa 7) → P -
Rezultatul exerciţiului ca element al capitalurilor
proprii (ct. 121) → Bf (P) +
Ecuaţia bilanţieră este:
A = D + (Cp – V + X)
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, conturile 701 „Venituri din vânzarea produselor finite”,
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”, 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”, sunt de
pasiv şi se debitează cu scăderile de pasiv, iar contul 121 „Profit şi pierdere”, cont bifuncţional (analizat
după regulile conturilor de pasiv) se creditează cu creşterea de pasiv (a rezultatului exerciţiului).
__________________________________________________________
% = 121 „Profit şi pierdere” 182.760
36
mărfurilor”
711 „Venituri aferente
costurilor stocurilor de produse” 19.760
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Înregistrarea obligaţiei fiscale privind impozitul pe profit;
3)
2) Cheltuielile cu impozitul pe profit (ct. 691) → A +
Impozitul pe profit (ct. 441) → Bf (P) +
A = (D + X) + (Cp – Ch) , unde X = Ch
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, contul 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”, cont de
activ se debitează cu creşterea de activ, iar contul 441 „Impozitul pe profit”, cont bifuncţional (analizat ca
o datorie) se creditează cu creşterea de pasiv.
__________________________________________________________
691 „Cheltuieli cu impozitul = 441 „Impozitul pe 10.025,60
pe profit” profit”
__________________________________________________________

1) Natura operaţiei: Decontarea cheltuielilor cu impozitul pe profit;
3)
2) Cheltuielile cu impozitul pe profit (ct. 691) → A -
Rezultatul exerciţiului (ct. 121) → Bf (P) -
A = D + (Cp – Ch - X)
Fiind cheltuieli nedeductibile nu vor influenţa rezultatul contabil al perioadei.
4) Aplicând regulile de funcţionare a conturilor, contul 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”, cont de
activ se creditează cu scăderea de activ, iar contul 121 „profit şi pierdere”, cont bifuncţional se debitează
cu scăderea rezultatului exerciţiului financiar.
__________________________________________________________
121 „Profit şi pierderi” = 691 „Cheltuieli cu 10.025,60
impozitul pe profit”
__________________________________________________________
Se determină şi se înregistrează rezultatul financiar net pe baza datelor din contul 121 „Profit şi
pierdere”.
D 121 „Profit şi pierdere” C
(1) 110.100 182.760(2)

(4) 10.025,60
Sfc 62.634,40

1) Natura operaţiei: Înregistrarea repartizării profitului net pe destinaţiile legale;
3)
37
2) Repartizarea profitului (ct. 129) → A +
Rezultatul reportat (ct. 117) → Bf (P) +
A + X = D + (Cp + X)
4) Conform regulilor de funcţionare a conturilor, contul 129 „Repartizarea profitului”, cont de activ se
debitează cu creşterea de activ, iar contul 117 „Rezultatul reportat”, cont bifuncţional” (analizat ca
element al capitalurilor proprii) se creditează cu creşterea de pasiv.
__________________________________________________________
129 „Repart. profitului” = 117 „Rezultatul reportat” 52.634,40
__________________________________________________________
4.3. Lucrarea de verificare

I. Întrebări de verificare
1. Ce se intelege prin clasificarea conturilor şi care sunt criteriile
de clasificare a conturilor?
2. Conţinutul economic şi funcţia conturilor de imobilizări.
3. Conţinutul economic şi funcţia conturilor de stocuri.
4. Conţinutul economic şi funcţia conturilor de terţi.
5. Conţinutul economic şi funcţia conturilor de creanţe.
6. Conţinutul economic şi funcţia conturilor de datorii.
7. Conţinutul economic şi funcţia conturilor de trezorerie.
8. Conţinutul economic şi funcţia conturilor rectificative.
9. Conţinutul economic şi funcţia conturilor de rezultate.
10. Conţinutul economic şi funcţia conturilor de cheltuieli.
11. Conţinutul economic şi funcţia conturilor de venituri.
II. Probleme propuse
SC ENIGMA SA, având ca obiect de activitate fabricarea produselor de
morărit, înregistrează în cursul lunii martie anul N, următoarele
operaţiuni :
1. În urma depunerii capitalului social de către acţionari se
realizează capitalul social, conform Notei contabile.
2. Se înregistrează cheltuielile de constituire în valoare de 500 lei,
conform Notei contabile.
3. Societatea comerciala achizitioneaza materii prime (grâu) în
valoare de 3.000 lei conform Facturii fiscale.
4. Se dau în consum materii prime în valoare de 500 lei, conform
Fiselor de magazie şi a Bonului de consum.
5. Se obţin în urma procesului de producţie, produse finite (faina)
în valoare de 800 lei.
6. Se achizitioneaza un utilaj în valoare de 5.000 lei, TVA 19%,
conform Contractului de vânzare-cumpărare şi a Facturii
fiscale.
7. Se vând produse finite în valoare de 500 lei, TVA 19%, conform
Facturii fiscale.
8. Se descarcă gestiune de produsele finite vândute, conform
Fiselor de magazie şi a Notei contabile.
9. Se contractează un credit pe termen scurt în valoare de 10.000
38
lei, conform Contractului de creditare şi a Extrasului de cont .
10. Se achita furnizorul de imobilizări, conform Ordinului de plata.
11. Se încasează contravaloarea produselor finite vândute, conform
Extrasului de cont.
12. Se înregistrează fondul de salarii în valoare de 10.000 lei,
conform Statului de plata.
13. Se înregistrează contribuţiile datorate de unitate şi cele datorate
de angajaţi, conform Statului de plata.
14. Se înregistrează amortizarea cheltuielilor de constituire folosind
metoda de amortizare liniara, conform Planului de amortizare.
15. Se înregistrează amortizarea imobilizărilor corporale folosind
metoda de amortizare liniara, conform Planului de amortizare.
16. La sfarsitul lunii se închid conturile de venituri şi cheltuieli,
conform Notei contabile.
17. La sfarsitul lunii se regularizează TVA-ul, conform Notei
contabile.
SE CERE:
Înregistrarea operaţiunilor enunţate în contabilitatea cronologica,
întocmind Registru – Jurnal şi în contabilitatea sistematica.
4.4. Rezumat
Conturile contabile cuprind conturile din clasele 1-5 din Planul de conturi general și evidențiază
elementele de activ și de pasiv ce constituie obiectul reflectării steructurilor bilanțiere. Aceste
conturi asigură informații privind existența și mișcarea capitalurilor, imobilizărilor, stocurilor,
creanțelor, datoriilor și fluxurilor de numerar.
Noţiuni de reţinut: conturi de capitaluri, conturi de imobilizări,

conturi de stocuri și producție în curs de execuție, conturi de terți,
conturi de trezorerie, conturi de cheltuieli și conturi de venituri.
4.5. Bibliografie minimală

1. Legea contabilităţii nr. 82/1991, M.Of. nr. 454/2008, completate prin OUG nr. 79/2014,
publicată în M.Of. nr. 902/2014
2. Pereș I., Mateș D., Pereș C., Dumitrescu A., Domil A., Bazele
contabilității.Concepte.Modele.Aplicații, Ed. Universității de Vest, Timițoara, 2008
3. Mateș D., și colab., Bazele contabilității, Ed. Mirton, Timișoara, 2005
4. O.M.F.P. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în M.Of. nr.
963/30.12.2014
5. Mateș D., Bunget O., Dumitrescu A., Domil A. și alții, Bazele conceptuale și aplicative ale
contabilității, Ed Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2013.
39
40

Unitatea de Invatare 5-2020

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Unitatea de Invatare 5-2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5.

CONȚINUTUL ECONOMIC ȘI FUNCȚIONAREA PRINCIPALELOR

Durata medie de studiu individual - 4 ore

5.1. Obiectivele unităţii de învăţare Conținutul economic și funcționarea

După abordarea acestei unităţi de învăţare, veţi fi capabili să:

4.2. Conţinutul unităţii de învăţare

Contul 101 „Capital”

Contul 121 „Profit şi pierderi”

4.2.2. Teste de autoevaluare privind conturile de capitaluri

2. Se încorporează rezervele în capitalul social, în valoare de 5.000 lei.

- când se înregistrează angajamentul de plată:

Se creditează cu valoarea amortizată a cheltuielilor de constituire scoase din evidenţă după

După conţinutul economic sunt conturi de imobilizări corporale (tangibile).

461 „ Debitori diverşi” = %

4.2.4. Teste de autoevaluare privind conturile de imobilizări

711 „Venituri aferente = 331 „Produse în curs de

Contul 345 „Produse finite”

- transferate în magazinele de vânzare proprii:

- aduse ca aport la capital:

- primite cu titlu gratuit sau prin donaţii:

- produsele finite transferate magazinelor proprii de desfacere:

- taxa pe valoarea adăugată neexigibilă cuprinsă în preţul cu amănuntul al mărfurilor:

Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare al mărfurilor ieşite din gestiune astfel:

• când evidenţa se ţine la cost de achiziţie (comerţ en gros):

4.2.6. Teste de autoevaluare privind conturilor de stocuri și producție în curs de

2. SC „ABC” SRL se aprovizionează cu mărfuri de la furnizorul „K” în valoare de 15.000 lei,

5. Se înregistrează descărcarea gestiunii depozitului, cu valoarea la preţ de achiziţie a mărfurilor

6. Se înregistrează descărcarea gestiunii de produse finite, cu valoarea la

4.2.7. Conţinutul economic şi funcţionarea conturilor de terți

- Principalele operaţii care se reflectă în creditul acestui cont sunt:

a) Conturile de datorii faţă de furnizori

Principalele operaţii care se reflectă în debitul contului sunt:

- valoarea efectelor comerciale de plătit acordate furnizorilor:

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate furnizorilor de stocuri,

Similar cu contul 401 „Furnizori” funcţionează şi contul 404 „Furnizori de imobilizări” cu

b) Conturile de datorii faţă de personal

• Contul 4315 “Contribuţia de asigurări sociale (P)”-25%;

4.2.8. Teste de autoevaluare privind conturilor de terți

4.2.9. Conţinutul economic şi funcţionarea conturilor de trezorerie

Contul 531 „Casa”

- restituirea sumelor către asociaţi/acționari

4.2.10. Conţinutul economic şi funcţionarea conturilor rectificative

4.2.11. Teste de autoevaluare privind conturile rectificative

( Si + Rd )ct 348 0 + 800 800

Rc ct. 348 = Rc ct. 345 x K348% = 7.000 x 8% = 560 lei

4.2.12. Conţinutul economic şi funcţionarea conturilor de rezultate

A. Analiza şi funcţionarea conturilor de cheltuieli

Conform principiului contabilităţii de angajamente cheltuielile unei întreprinderi reprezintă

B. Conţinutul şi funcţionarea conturilor de venituri

4.2.13. Teste de autoevaluare privind conturile de rezultate

Analiza contabilă a operaţiei

Analiza contabilă a operaţiei

3. Înregistrarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat în sumă de 10.025,60 lei.

Analiza contabilă a operaţiei

Analiza contabilă a operaţiei

D 121 „Profit şi pierdere” C

(1) 110.100 182.760(2)

Analiza contabilă a operaţiei

1. Analiza contabilă a operaţiei

Analiza contabilă a operaţiei

2.Analiza contabilă a operaţiei

3. Analiza contabilă a operaţiei

4. Analiza contabilă a operaţiei

Ecuaţia bilanţieră este de forma: