Sunteți pe pagina 1din 33

C.E.C.C.A.R.

FILIALA VRANCEA LECTOR: BODOC CRENGUTA EXERCITII PROPUSE PENTRU ANUL III, SEMESTRUL II

I.

Elaborarea situatiilor financiare (5 exercitii)

1. Care este mrimea ajustrii valorii imobilizrilor corporale i necorporale, cunoscndu-se urmtoarele elemente (valorile sunt exprimate n mii lei): cheltuieli cu despgubiri, donaii i activele cedate 5.000, venituri din vnzarea activelor i alte operaii de capital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creane reactivate 2.000, venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizrilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizrilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor 2.000.

Contul de profit si pierdere : Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale = Cheltuieli ( ct.6811 +ct.6813 ) Venituri (ct.7813 )

Analizam fiecare element in parte astfel : -cheltuieli cu donatii, despagubiri = alte cheltuieli din exploatare ct.658 -venituri din vanzare active = alte venituri din exploatare ct.7583 -venituri din provizioane pentru deprecierea activelor cir. = ct.7814 se refera la activele circulante -Venituri din creante reactivate =alte venituri din exploatare =ct.754 -venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare =venituri financiare ct.7863 -venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale = ct.7813 = venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare - cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor = ct.6811 = cheltuieli de exploatare privind amortizarile , provizioanele si ajustarile pentru depreciere .

Ajustari de valoare = (ct.6811 + ct.6813 ) - ct 7813 = 800 2000 = -1200 Ct.6813 = cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor Ct.6811 = cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor Ct.7813 = venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor

2. Societatea ALFA vinde un program de contabilitate la un pre de vnzare de 200.000.000 lei. Preul stabilit include o sum de 20.000.000 lei aferent serviciilor de personalizare a programului la nevoile ntreprinderii i de actualizare a acestuia la noile prevederi legislative. Cnd recunoate societatea ALFA veniturile din serviciile prestate?

Alfa recunoaste in momentul vanzarii un venit de 180.000.000 lei si un venit in avans de 20.000.000 lei reprezentat de serviciul de asistenta tehnica , care este recunoscut ca venit in perioada in care este prestat efectiv acest serviciu . In contabilitate veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract , care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective , catre clienti . Pentru prestarile de servicii , OMFP 3055 / 2009 prevede : veniturile din prestari de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora . Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrari si orice alte operatiuni care un pot fi considerate livrari de bunuri (pct.259, alin11)

3. Cifra de afaceri a unei ntreprinderi ce realizeaz vnzri prin coresponden, cu clauz de retur nare, este de 250.000.000 lei. Statisticile arat c 3% din produse sunt returnate. Marja brut medie practicat de ntreprindere este de 14%. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? a) ntreprinderea nu recunoate venitul din vnzare deoarece ncasarea acestuia este incert; b) ntreprinderea recunoate venituri la limita costurilor angajate pentru vnzarea produselor sale; c) ntreprinderea recunoate venituri din vnzri de 250.000.000 lei i constituie un provizion pentru garanii acordate clienilor de 1.050.000 lei ; d) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de 248.950.000 lei; e) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de 35.000.000 lei.

Notiuni de teorie : In spiritul principiului prudentei se constituie provizioane pentru riscuri si cheltuieli care cumuleaza pana in momentul utilizarii lor volumul sumelor incluse in cheltuielile anuale . Ele sunt destinate finantarii riscurilor si cheltuielilor pe care evenimente trecute sau actuale le fac probabile (litigii, penalitati , impozite , cheltuieli provocate de reparatii ce se repartizeaza pe mai multe exercitii ). Cazurile cele mai tipice sunt : a ) litigiile, amenzile si penalitatile , despagubirile , daunele si alte datorii incerte ; b ) cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor ; c ) provizioane pentru dezafectarea imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea ; d ) provizioane pentru restructurare ; IAS 37 Provizioane , active si datorii contingente prevede ca un provizion este recunoscut in contabilitate numai in momentul in care : a.) Intreprinderea are o obligatie curenta legala sau implicita generata de un eveniment anterior a1 ) obligatie legala in cazul in care rezulta : -dintr-un contract , in mod explicit sau implicit , -din legislatie , sau -ca efect al legii a 2) obligatie implicita este cea care rezulta din actiunile unei intreprinderi in cazul in care :

-din practica anterioara , din politica scrisa a firmei sau dintr-o declaratie suficient de specifica , intreprinderea a indicat partenerilor sai ca isi asuma anumite responsabilitati , si -ca rezultat , intreprinderea a indus partenerilor ca isi va onora acele responsabilitati. b.) Este probabila (exista mai multe sanse de a se realiza decat de a nu se realiza )ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva . c.) Poate fi realizata o actiune credibila (rezonabila, o buna estimare, relevanta ) a valorii obligatiei .

Raspuns : c) ntreprinderea recunoate venituri din vnzri de 250.000.000 lei i constituie un provizion pentru garanii acordate clienilor de 1.050.000 lei ; Exista o obligatie presenta ca rezultat al unui eveniment trecut = vanzarea produselor Este probabila o iesire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare = contravaloarea marfii returnate . Este necesar un provizion pentru cea mai buna estimare a contravalorii bunurilor returnate Numeroase intreprinderi (societatile de vanzare prin corespondenta in special) ofera clientilor acestora posibilitatea returnarii marfurilor daca acestia sunt nemultumiti. Aceasta clauza un reprezinta un obstacol pentru inregistrarea veniturilor in momentul vanzarii daca vanzatorul este in masura sa estimeze in mod fiabil cantitatea de marfuri care va fi returnata. Este suficient sa se constituie un provizion Daca marja bruta reprezinta in medie 14 % , intreprinderea va trebui sa previzioneze 250.000.000 x 3% x 14 % cu titlul de retururi previzibile. Acest provizion va fi in mod evident , reintegrat rezultatului pe masura retururilor efective.

4. La 31.12.N, societatea GAMA determin valoarea recuperabil pentru un utilaj pe care intenioneaz s-l cedeze la 150.000.000 lei, valoarea sa contabil fiind de 200.000.000 lei. Potrivit normei IAS 36, GAMA nregistreaz la aceast dat un provizion pentru deprecierea utilajului n valoare de 50.000.000 lei. Pe 15 februarie N+1, GAMA vinde utilajul la 100.000.000 lei. GAMA trebuie sau nu s ajusteze situaiile financiare ale exerciiului N? De ce? Pretul de vanzare obtinut pe utilaj confirma valoarea recuperabila a acestuia . Decizia de a ceda utilajul fusese luata inainte de 31.12.N, iar scaderea pretului reflecta conditiile existente inainte de data bilantului . GAMA contabilizeaza ajustarea pentru deprecierea utilajului : 6813 = 2913 50.000.000 5. n cursul exerciiului N, ntreprinderea X ncaseaz dividende n valoare de 100 milioane lei. Cum influeneaz aceast operaie tabloul fluxurilor de trezorerie, tiind c dividendele primite nu aparin activitii de exploatare, iar fluxurile de trezorerie din exploatare se calculeaz prin metoda indirect?

Fluxurile de trezorerie , care provin din dobanzi si dividende incasate , trebuie sa fie prezentate separat de cele care sunt generate de dobanzile si dividendele platite. Totodata ele trebuie sa fie determinate pe cele 3 categorii de activitati . Dividendele incasate influenteaza fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii , cu semnul + .

XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (9 exercitii) 1. Suntei interesat s devenii acionar la ntreprinderea AVNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai puin oficiale aflai urmtoarele informaii: capitalul social al ntreprinderii este de 500 mld. lei i a crescut de 5 ori de la data nfiinrii ntreprinderii; ntreprinderea a fost ntotdeauna profitabil; dividendul pe aciune este de 50.000 lei i este superior dividendelor aferente majoritii celorlalte titluri cotate pe piaa de capital; ntreprinderea a emis n trecut obligaiuni care n urmtorii 3 ani se vor converti n aciuni; managerii ntreprinderii sunt remunerai n funcie de profitul obinut. Sunt suficiente informaiile de mai sus pentru a lua decizia de investire? La o prima vedere informatiile par destul de optimiste s ne-ar putea conduce spre decizia de investitie . Dar , un expert un poate lua o decizie de investitie fara o analiza amanuntita. Pentru a lua o decizie se recomanda sa incercam sa intram in posesia unor informatii suplimentare precum : - Care a fost modalitatea de crestere a capitalului social (aport in natura, in numerar, operatii interne , conversia unor datorii) ; - Care este situatia trezoreriei intreprinderii , deoarece rentabilitatea un este o garantie a existentei unei trezorerii indestulatoare ; - Existente obligatiunilor convertibile va determina in viitor cresterea numarului actiunilor aflate in circulatie si , prin urmare , diminuarea dividendului aferent unei actiuni (firma emite obligatiuni = s-a imprumutat ; firma va converti obligatiunile in actiuni ) - Cum a evoluat remuneratia managerilor deoarece acestia pot fi tentati sa adopte politici contabile care sa duca artificial la maximizarea profitului (exista posibilitatea manipularii informatiilor contabile managerii sunt platiti in functie de profit ) Deasemenea mai sunt necesare si alte informatii : -care este obiectul de activitate si de facut comparatie cu firme similare -faptul ca un-si ramburseaza imprumuturile = lipsa de lichiditate . 2. Suntei managerul ntreprinderii ALFA, care are ca obiect de activitate producia i comercializarea de confecii. V aflai n momentul renegocierii contractului cu un client. Din analiza situaiilor financiare, dar i din alte surse, suntei n posesia urmtoarelor informaii:

clientul i-a majorat capitalul social prin aport n numerar; anual este raportat un profit modest; ndatorarea pe termen scurt este excesiv; o parte semnificativ din datoriile fa de furnizori nu a fost achitat n cursul exerciiului anterior; clientul se afl n litigiu cu doi furnizori importani; n ultimul exerciiu financiar clientul a procedat la vnzarea masiv de mijloace fixe. Vei decide continuarea relaiilor contractuale cu acest client? Raspuns : NU ! Decapitalizare = si-a vandut partea de active Un semn important este vanzarea activului imobilizat. Se pune problema cu ce o sa-si desfasoareactivitatea . Alt element faptul ca este in litigiu cu doi furnizori importanti . Clientul i-a majorat capitalul social prin aport n numerar este posibil sa fi fost pe capitaluri negative .

3. n exerciiul N, ntreprinderea a efectuat cheltuieli cu modernizarea unui program informatic. Cheltuielile au inclus modificarea designului, creterea rapiditii de prelucrare a datelor i adaptarea pentru lucrul n reea. Valoarea total a modernizrii s-a ridicat la 50.000.000 lei. Costul de achiziie al programului informatic este de 200.000.000 lei iar amortizarea cumulat la data ncheierii modernizrii este de 100.000.000 lei. Durata de via util este de 4 ani iar amortizarea este liniar. Analizai influenele modernizrii asupra programului informatic.

Daca modernizarea ridica parametrii initiali (ceea ce este cazul nostrum+ creste rapiditatea de prelucrare a datelor , adaptarea la lucrul in retea) se majoreaza valoarea imobilizarii existente si se va recalcula amortismentul lunar , eventual modificandu-se si durata de functionare . 4. Care din urmtoarele sunt schimbri de politici contabile i care sunt schimbri de estimri? (a) schimbarea gradului de recuperare al creanelor; (b) schimbarea metodei de amortizare; (c) schimbarea metodei de evaluare la ieire a stocurilor de la CMP la FIFO; (d) reevaluarea imobilizrilor corporale evaluate la cost; (e) schimbarea duratei de utilitate a activelor amortizabile.

POLITICILE CONTABILE :reprezinta principiile , bazele , conventiile , regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale . Exemple de politici contabile sunt urmatoarele :

-alegerea metodei de amortizare a imobilizarilor; -reevaluarea imobilizarilor corporale sau pastrarea costului istoric al acestora -capitalizarea dobanzii sau recunoastrea acesteia drept cheltuiala -alegerea metodei de evaluare a stocurilor -contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent, etc. TEHNICILE DE ESTIMARE - sunt metode adoptate de o entitate pentru a determina smele monetare corespunzatoare bazelor de evaluare ale elementelor situatiilor financiare . Tehnicile de estimare implementeaza aspectele legate de evaluare ale politicilor contabile . O poltica contabila va specifica baza de evaluare a unui activ , iar daca exista incertitudini cu privire la suma monetara atribuibila acestei baze , aceasta va fi determinata recurgand la o tehnica de estimare . -schimbarea bazei de evaluare reprezinta o modificare de metoda contabila . Modificarea politicilor contabile poate fi efectuata numai de la inceputul unui exercitiu financiar . Nu sunt pemrise modificari ale politicilor contabile pe parcursul unui exercitiu financiar . O estimare poate necesita revizuirea ori de cate ori au loc schimbari privind circumstantele pe care aceasta s-a bazat , sau ca urmare a unor informatii noi , sau a unei mai bune experiente . Ca rezultat al incertitudinilor inerente activitatilor comerciale , multe elemnte din situatiile financiare un pot fi evaluate cu precizie ci pot fi doar estmate. De exemplu se pot solicita estimari ale : -clientilor incerti , -uzurii morale a stocurilor; -valorii juste a activelor financiare si a datoriilor financiare; -duratelor de viata utile ale activelor amortizabile etc. Raspuns : -schimbari de politici : b, c , d -schimbari de estimari : a , e .

5. n exerciiul N, M a vndut societii P (asociere n participaie n care deine un interes de 40%) mrfuri la preul de 150.000 u.m. Mrfurile au fost achiziionate de la o societate din exteriorul grupului la costul de 120.000 u.m. P a vndut unei societi din afara grupului 50% din mrfurile cumprate de la M la preul de 90.000 u.m. La 31.12.N, n bilanul societii M exist o crean fa de societatea F nencasat n sum de 120.000 u.m. Ce nregistrri sunt necesare la nivel consolidat pentru eliminarea efectelor acestei tranzacii? Societatea M : M vinde filialei marfuri un profit creatin cadrul grupului Inregistram achizitia marfii : 371 = 401 Inregistram vanzarea marfurilor catre filiala : 411 = 707 Inregistram descarcarea gestiunii : 607 = 371 120.000 150.000 120.000

Societatea P : P vinde in exteriorul grupului, dar achizitia se face de la M eliminam rezultatele interne ( s-a creat un profit artificial in cadrul grupului )

Inregistram achizitia marfii : 371 = 401 Inregistram vanzarea marfurilor in afara grupului: 411 = 707 Inregistram descarcarea gestiunii: 607 = 371

150.000 90.000 75.000 ( 50 % )

Deci : in bilantul societatii M la creante gasim : 150.000 aferente lui P In bilantul societatii P la furnizori gasim : 150.000 aferente lui M Eliminam aceste conturi reciproce : 401 = 411 150.000

In interiorul grupului s-a creat un profit artificial . In mod normal am fi inregistrat : Achizitia : Grupul vinde marfa catre terti Descarcarea gestiunii :

371 = 401 120.000 411 = 707 90.000 607 = 371 60.000 (50%)

Rezultatul pe grup este altul decat luat pe fiecare in parte . In 607 avem 195.000(120.000 + 75.000 )si trebuia sa avem 60.000 in contul de profit si pierdere avem o cheltuiala mai mare artificial de 135.000 pe care o vom elimina din contul de profit si pierdere consolidat Aceeasi situatie si pentru venituri : avem 240.000 (15.000 + 90.000 )si trebuia sa avem 90.000 trebuie sa diminuam veniturile . Pe baza rezultatului exercitiului : - Eliminam cheltuielile - Eliminam veniturile Inregistram : 121 = 607 135.000 707 = 121 150.000 Situatia 2 : creante neincasate de la F societatea F nu apartine grupului. In bilantul consolidat se preia creanta catre F in intregime . 6. La nchiderea exerciiului N, activele societii ALFA cuprind: un utilaj a crui valoare net contabil este de 30.000 $; acest utilaj a fost achiziionat la 1.04.N-2, atunci cnd un dolar valora 2,8 lei; un teren achiziionat la un cost de 10.000 $, n N-4 (cursul dolarului la data achiziiei fiind de 2,5 lei), i reevaluat la 31.12.N-1, la nivelul sumei de 20.000 $, dat la care dolarul valora 3 lei; un stoc de mrfuri cumprat la 30.08.N, la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei) i depreciat pentru 10% din valoare, la nchiderea exerciiului N; o crean de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strin, corespunztoare unei vnzri efectuate la 1.11.N, atunci cnd dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei; suma de 1.000 $, n casierie. Cursul dolarului, la 31.12.N, este de 3,2 lei.

Care din urmtoarele afirmaii nu este corect: (a) valoarea utilajului n bilanul exerciiului N este de 84.000 lei; (b) valoarea terenului n bilanul exerciiului N este de 60.000 lei; (c) valoarea stocului n bilanul exerciiului N este de 11.520 lei; (d) valoarea creanei n bilanul exerciiului N este de 25.600 lei; (e) valoarea creanei n bilanul exerciiului N este de 25.440 lei. Utilajul este un elemnt nemonetar , nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care utilajul apare in bilant este valoarea de intrare = 30.000 x 2,8=84.000 lei Terenul este element nemonetar , nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar . Valoarea la care terenul apare in bilant este valoarea de reevaluare = 20.000 x 3 = 60.000 lei Stocul este element nemonetar , nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care stocul apare in bilant este valoarea corectata = 4.000 x 3,1 10% x(4000 x3,1) Creanta este un element monetar. Acesta se reevalueaza la fienle exercitiului financiar . Valoarea de inregistrare in bilant este = 8.000 x 3,2 = 25.600 Casierie := 1000 $ x 3,2 = 3.200 lei Singura afirmatie incorecta este afirmatia de la litera e ) respectiv: exerciiului N este de 25.440 lei. valoarea creanei n bilanul

7. Domnul Z deine 70% din aciunile societii Alfa, restul de 30% fiind deinute de un acionar minoritar. Alfa deine 65% din capitalul societii Beta. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? (a) domnul Z i societatea Beta sunt pri legate ale societii Alfa; (b) domnul Z nu este parte legat a societii Alfa; (c) doar domnul Z este parte legat a societii Alfa; (d) Alfa nu este parte legat a societii Beta; (e) Beta nu este parte legat a societii Alfa. Pri legate se consider: a) ntreprinderile care n mod direct sau indirect (prin intermediari) controleaz, snt controlate sau se afl sub un control comun cu ntreprinderea-raportor; b) ntreprinderile asociate; c) persoanele fizice care dein peste 20% din capitalul statutar al ntreprinderii-raportor; d) personalul de conducere, inclusiv directorii, conductorii ntreprinderilor, precum i membrii apropiai ai familiilor lor, care are dreptul (poart rspundere) de a planifica, gestiona i controla activitatea ntreprinderii-raportor. Nu se consider pri legate: a) dou ntreprinderi care au un director comun, n cazul n care influena lui asupra activitii economico-financiare a acestor ntreprinderi, ce ine de operaiunile reciproce, este nesemnificativ; b) un singur client, furnizor, francisor, distribuitor sau agent general, cu care ntreprinderea efectueaz un volum considerabil de operaiuni numai n baza unei anumite dependene economice;

c) alte pri: - companiile ce finaneaz, - sindicatele, - serviciile comunale de stat, - departamentele i direciile guvernamentale ce realizeaz operaiuni cu ntreprinderea, indiferent de faptul pot ele sau nu s limiteze libertatea de aciune a acestei ntreprinderi, precum i s influeneze asupra lurii de ctre ea a deciziilor financiare i economice. Definiii Pri legate - persoane juridice ori fizice, una dintre care poate s o controleze pe cealalt sau s exercite o influen notabil asupra acesteia la luarea deciziilor financiare i economice, sau care snt plasate sub controlul comun al ntreprinderii principale. Operaiuni ntre prile legate - transmiterea activelor sau a datoriilor de la o parte legat la alta, indiferent de stabilirea valorii acestora. Influen notabil - participarea mputernicit a investitorului la luarea deciziilor privind politica financiar i de producie a ntreprinderii investite, dar fr a exercita controlul asupra acestei politici. Influena notabil presupune o cot de participaie n mrime de la 20 pn la 50% din capitalul stat utar al ntreprinderii investite. Control - autorizarea investitorului de a dirija politica financiar i de producie a ntreprinderii. Controlul presupune o cot de participaie n mrime de peste 50% n capitalul statutar al ntreprinderii investite. Influena de control a unui investitor nu exclude influena notabil a altui investitor. ntreprindere principal (mam) - ntreprindere care are una sau mai multe ntreprinderi fiice. ntreprindere fiic - ntreprindere controlat de ctre ntreprinderea principal. ntreprindere asociat - ntreprindere asupra creia investitorul are o influen notabil, dar care nu este nici ntreprindere fiic, nici ntreprindere mixt a investitorului. Rapoarte financiare consolidate - rapoarte financiare ale unui grup de ntreprinderi prezentate ca rapoarte ale unei ntreprinderi. Caracteristica i modul de evaluare a operaiunilor ntre prile legate 7. Relaiile ntre prile legate snt considerate ca o activitate comercial obinuit. De exemplu, ntreprinderea, desfurnd o parte a activitii sale prin intermediul ntreprinderilor fiice sau asociate, obine o cot n capitalul altor ntreprinderi n scopul revnzrii sau investirii acestuia n mrime suficient pentru a obine dreptul de control sau de influen notabil asupra lurii deciziilor financiare i economice ale ntreprinderii investite. 8. Operaiunile ntre prile legate pot s influeneze asupra strii financiare i rezultatelor activitii economice ale ntreprinderii-raportor. Prile legate pot s realizeze operaiuni, care din punct de vedere economic, snt inoportune pentru prile nelegate. n afar de aceasta, operaiunile ntre prile legate pot fi efectuate n volume neconvenabile pentru prile nelegate. 9. Rezultatele activitii economice i starea financiar a ntreprinderii pot fi supuse influenei din partea prilor legate chiar i n cazul neefecturii operaiunilor cu participarea lor. nsui faptu l existenei unor astfel de relaii influeneaz operaiunile efectuate de ntreprinderea -raportor. De exemplu, dup dobndirea dreptului de control asupra ntreprinderii legate orizontal, ntreprinderea principal d indicaii ntreprinderii fiic de a ntrerupe relaiile cu fostul partener comercial, deoarece noua ntreprindere fiic desfoar aceeai activitate. n afar de aceasta, una dintre pri poate s se abin de la unele aciuni n urma influenei notabile asupra ei a celeilalte pri. De exemplu, ntreprinderea fiic primete indicaii de la ntreprinderea principal de a nu realiza cercetri i proiectri, care s-au efectuat anterior sau care urmau s fie efectuate.

10. n timpul transferului activelor sau datoriilor prile legate pot ntr-o oarecare msur s varieze mrimea valorii acestora, ceea ce nu este caracteristic pentru operaiunile ntre prile nelegate. 11. Operaiunile ntre prile legate se efectueaz n baza preului de transfer, care se determin prin una din metodele urmtoare: valorii de pia comparabile, preului de revnzare, sau cheltuielilor suplimentare. 12. Metoda valorii de pia comparabile const n faptul c mrfurile i serviciile transmise de o parte legat celeilalte pri se estimeaz la valoarea venal a mrfurilor i serviciilor similare. Aceast metod se utilizeaz n cazurile n care mrfurile i serviciile constituie obiectul operaiunii ntre prile legate, iar condiiile de efectuare a acesteia snt identice cu cele n care se efectueaz operaiunile comerciale obinuite. Aceast metod poate fi utilizat i la determinarea mrimii finanrii ntre prile legate. 13. Metoda preului de revnzare se aplic la evaluarea activelor, care snt transmise de ctre o parte legat celeilalte pri spre vnzarea acestora unei pri independente. n conformitate cu aceast metod valoarea venal a activelor transmise este diminuat cu mrimea marjei, n form de sum care permite ntreprinderii care comercializeaz activele s-i acopere cheltuielile i s obin un beneficiu acceptabil. 14. Metoda cheltuielilor suplimentare se aplic la determinarea preului de transfer la mrfurile i serviciile destinate pentru necesitile de producie i alte necesiti ale parilor legate. Esena ei const n aceea c la cheltuielile prii legate furnizoare se suplimenteaz un adaos acceptabil, mrimea cruia se determin, lund ca baz norma beneficiului ntreprinderilor din ramurile similare. 15. n unele cazuri pentru operaiunile prilor legate mrimea valoric a activelor sau a datoriilor poate s nu fie determinat, de exemplu, la prestarea gratuit a serviciilor de gestiun e sau prelungirea termenului de achitare a datoriei. 16. Unele operaiuni pot fi efectuate numai ntre prile legate. De exemplu, dac nu exist un cumprtor alternativ, ntreprinderea fiic poate s vnd ntreprinderii principale un lot mare de produse la costul acestora. Publicitatea informaiei 17. n rapoartele financiare trebuie sa fie dezvluite: a) operaiunile ntre prile legate, cum snt: - procurarea sau vnzarea activelor ntreprinderii, - prestarea i beneficierea de servicii, - acordurile cu agenii i ageni, - acordurile privind chiria (leasing-ul), - transmiterea rezultatelor cercetrilor i lucrrilor de proiectare i experimentare, - acordurile de licen, - finanele (inclusiv mprumuturile i investiiile n capital sub form natural i bneasc), - garaniile i gajurile, - contractele de gestiune a ntreprinderilor, - retribuirea muncii i alte pli de stimulare ale directorilor i conductorilor de ntreprinderi, - numrul aciunilor ce aparin directorilor i conductorilor de ntreprinderi sau drepturile pentru procurarea aciunilor i vnzarea acestora; b) relaiile prilor legate, n cadrul crora una dintre pri poate s exercite controlul asupra celeilalte pri, indiferent de operaiunile realizate ntre ele; c) volumul sumar al operaiunilor sau sub form de pri (proporii) distincte ale acestuia; d) sumele sau proporiile aferente datoriilor i creanelor; e) politica de formare a preurilor. 18. Nu este necesar dezvluirea datelor privind operaiunile prilor legate n: a) rapoartele financiare consolidate a informaiei referitoare la operaiunile n cadrul grupului; b) rapoartele financiare ale ntreprinderii principale, dac acestea se anexeaz (se public) la rapoartele financiare consolidate;

10

c) rapoartele financiare ale ntreprinderii fiic aflate n posesiunea deplin a ntreprinderii principale, care este nregistrat i prezint rapoarte financiare consolidate n aceeai ar; d) rapoartele financiare ale ntreprinderilor controlate de stat referitor la operaiunile cu alte ntreprinderi de asemenea controlate de stat. Raspuns : a) (a) domnul Z i societatea Beta sunt pri legate ale societii Alfa; 8. Managerul societii M este acionarul majoritar al societii T, client important pentru M. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? (a) tranzaciile cu clientul T nu fac obiectul publicrii; (b) tranzaciile cu T sunt publicate doar dac nu se desfoar n condiii normale; (c) clientul T nu este o parte legat pentru societatea M; (d) societatea T este parte legat a societii M deoarece este un client important; (e) societatea T este parte legat a societii M deoarece este controlat de un manager-cheie al acesteia. Managerul M actionar majoritar la T clientul lui M Parti legate = factorii de decizie din ambele firme sunt aceiasi . Tranzactiile cu partile legate trebuie prezentate in notele explicative ale situatiilor financiare . (a) tranzaciile cu clientul T nu fac obiectul publicrii;- Fals = fac obiectul publicarii (b) tranzaciile cu T sunt publicate doar dac nu se desfoar n condiii normale; =Fals (c) clientul T nu este o parte legat pentru societatea M; = Fals = este parte legata datorita managerului (d) societatea T este parte legat a societii M deoarece este un client important; = Fals = nu acesta este motivul (e) societatea T este parte legat a societii M deoarece este controlat de un manager -cheie al acesteia.= ADEVARAT

9. La 31.12.N societatea M deine 80% din aciunile B, 60% din aciunile D i 30% din aciunile societii E (asupra creia exercit o influen semnificativ). La 1 noiembrie N societatea M a vndut participaia n societatea G ce reprezint 75% din capitalul acesteia. Managerii societii M sunt n consiliul de administraie al societii B i D. Consiliul de administraie al societii E are cinci membrii, din care unul provine de la societatea M. S deine 40% din capitalul societii D. n cursul exerciiului curent societatea D a vndut imobilizri corporale societii S la preul pieei. Un director al societii B deine majoritatea aciunilor societii X. Societatea X vinde mrfuri la preul pieei societii B. Directorul este responsabil pentru producie la societatea B i este consultantul consiliului de administraie al grupului. Identificai relaiile cu prile legate i obligaiile de informare.

Publicam partea de tranzactii chiar daca sunt facute la pretul pietei . M cu B sunt parti legate M cu D sunt parti legate

11

M cu E nu sunt parti legate ( influenta notabila + 1 membru din consiliul de administratie provine de la M S cu 40 % nu are putere de decizie D vinde lui S nu au legatura una cu alta Societatea X este parte legata cu B , B este parte legata cu M si M si X chiar daca tranzactiile sunt la pretul pietei exista obligatia de publicare pentru ca sunt parti legate .

12

C.E.C.C.A.R. FILIALA VRANCEA LECTOR: ULEANU LAURA

- PREGTIREA N SISTEM COLECTIV LUCRRI PROFESIONALE PROPUSE PENTRU ANUL III, SEM. II, ANUL 2013 Categoria III: Expertize contabile ( 5 lucrri); 1. Convocarea prilor n cauze civile i penale. Convocarea partilor in cauze civile si penale se face prin scriisoare recomandata cu confirmare de primire , comunicata cu cel putin 5 zile inaintea termenului de efectuare a lucrarii care se ataseaza la raportul de expertiza . Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei pri ntr-o cauz justiiar trebuie s se abin de la contactarea prtilor implicate n actul justiiar, n afara procedurilor prevzute de lege. Astfel, n cazul proceselor civile, dac este nevoie de o lucrare la faa locului, aceasta nu poate fi fcut dect dup citarea prilor cu confirmare de primire, artndu-li-se zilele i orele cnd ncep i se continu lucrrile expertizei contabile. n procesele penale expertul contabil poate lua legtura cu inculpaii numai cu ncuviinarea i n condiiile stabilite de organul de urmrire penal sau de instana de judecat. n toate cazurile, informaiile i explicaiile primite de expertul contabil n contactele sale cu prile implicate n actul justiiar trebuie s rmn confideniale 2. Consideratii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare la delegarea lucrrilor de expertiz contabil. DELEGAREA I SUPRAVEGHEREA LUCRRILOR PRIVIND EXPERTIZELE CONTABILE NORMA Efectuarea lucrrilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegat de ctre experii contabili numii din oficiu sau la recomandarea prilor asistenilor sau colaboratorilor lor. n cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrri asistenilor sau colaboratorilor si, pstrndu-i rspunderea final asupra coninutului i concluziilor raportului de expertiz contabil extrajudiciar. COMENTARII n cazul expertizelor contabile judiciare, experii contabili numii din oficiu sau la recomandarea prilor nu pot delega efectuarea lucrrilor deoarece au fost nominalizai de ctre un organ n drept s dispun proba cu expertiza contabil, printr-un act procedural (ncheiere de edin sau ordonan), i prin urmare trebuie s i ndeplineasc personal i integral mandatul. Cerina de la Comentariul nr. 3523.1 nu exist n cazul n care organul n drept a nominalizat o persoan juridic pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil reprezentant, i nici n cazul expertizelor contabile extrajudiciare, care de regul sunt comandate i contractate cu cabinete sau societi de expertiz contabil. Contractele ncheiate n acest scop pot include chiar clauze cu privire la lucrrile care trebuie executate i persoanele crora le vor fi delegate spre executare. Rspunderea final ns, n ce privete coninutul i calitatea raportului de expertiz contabil, revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de expertiz contabil.

13

3. Detaliati procedura depunerii raportului de expertiz contabil judiciar. De regul, raportul de expertiz contabil se ntocmete n dou exemplare originale: unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile i unul pentru expertul(ii) contabil(i) care a (au) efectuat expertiza contabil. Numrul de exemplare originale poate fi mai mare dac beneficiarul raportului de expertiz solicit acest lucru. Raportul de expertiz contabil judiciar se depune la organele care au dispus-o cu cel puin zece zile nainte de data stabilit pentru judecat.; sau la alt termen stabilit de instante . Raportul de expertiz contabil extrajudiciar se pred clientului care a solicitat-o la locul i la termenul prevzute n contract. 4. Consideratii asupra Raportului de imposibilitate a efecturii expertizei contabile. n cazuri cu totul deosebite, expertul(ii) contabil(i) se poate (pot) afla n imposibilitatea ntocmirii unui raport de expertiz contabil din cauza inexistenei documentelor justificative i/sau evidenelor contabile care s ateste evenimentele i tranzaciile supuse expertizrii. n astfel de cazuri se va ntocmi un RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTURII EXPERTIZEI CONTABILE, care va avea aceeai structur ca un raport de expertiz contabil obinuit (necalificat), dar care n Capitolul II DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE i Capitolul III CONCLUZII va prezenta justificat i fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efecturii expertizei contabile comandate de beneficiarul acestuia. Anexele la raportul de expertiz contabil, indiferent de tipul acestuia (obinuit, cu observaii sau cu imposibilitatea efecturii expertizei contabile), fac parte integrant din raportul de xpertiz contabil i se ntocmesc de ctre expertul(ii) contabil(i) cu scopul de a susine o constatare din cuprinsul raportului de expertiz contabil. Anexele la raportul de expertiz contabil trebuie ntocmite atunci i numai atunci cnd exist necesitatea de documentare a unei constatri din raportul de expertiz contabil, ele avnd menirea s degreveze coninutul raportului de expertiz contabil de prezentri prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natur similar. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiz contabil documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare. Anexele raportului de expertiz contabil sunt un produs al muncii expertului(ilor) contabil(i). 5. Care este procedura de lucru a auditorilor de calitate n activitatea de auditare a expertizelor contabile? Expertul contabil, la primirea oricrei lucrri de expertiz, va face un examen de independen i va completa o Declaraie de independen care va nsoi lucrarea depus pentru auditul de calitate la Corp. Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.

Procedura de lucru a auditorilor de calitate se refera la :

14

1. Studierea raportului de expertiza ; daca : -obiectivele au fost tratate corespunzator -expertii contabili au respectat prevederile standardului -autorii nu s-au indepartat de stiinta contabilitatii -expertii contabili au respectat Codul Etic 2. Analiza opiniilor separate 3. Verificarea starii de independenta Categoria VI: Administrarea si lichidarea afacerilor ( 4 lucrri); 1. O persoan fizic autorizat poate ncheia contracte de munc individuale i/sau contracte de colaborare cu tere persoane pentru aducerea la ndeplinire a activitii autorizate? Poate persoana autorizat nsi s cumuleze calitatea de PFA cu cea de salariat? Da, deoarece potrivit dispozitiilor cuprinse in OUG nr 44/2008 privind desfasurareaactivitatilor economice de catre persoane fizice autorizate, intreprinderile individuale siintreprinderile familiale, cu modificarile si completarile ulterioare, PFA poate cumula calitatea de persoana fizica autorizata cu cea de salariat a unei terte persoane carefunctioneaza atat in acelasi domeniu, cat si in alt domeniu de activitate pentru care PFA a fostautorizata 2. Definiti patrimoniul de afectatiune. Patrimoniul de afectatiune reprezinta totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor persoaneifizice autorizate, titularului intreprinderii individuale sau membrilor intreprinderii familiale,afectate scopului exercitarii unei activitati economice, constituie ca o fractiune distincta a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului intreprinderii individuale sau membrilor intreprinderii familiale, separata de gajul general al creditorilor personali ai acestora Patrimoniu de afectaiune= parte a patrimoniului afectat desfurrii unei activiti; totalitatea drepturilor i obligaiilor n legtur cu desfurarea unei activiti. 3.Definiti notiunea de insolvent. Mentionati care este cuantumul minim al unei creante cerut de Legea nr. 85/2006 pentru a putea initia procedura insolventei? INSOLVENTA este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide i exigibile: a) insolvena este prezumat ca fiind vdit atunci cnd debitorul, dup 90 de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de creditor; prezumia este relativ; b) insolven este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei; Detalii: http://legeaz.net/legea-insolventei/art-3 Valoare-prag reprezint cuantumul minim al creanei, pentru a putea fi introdus cererea creditorului. Acesta este de 45.000 lei, iar pentru salariai, de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat; 4. Care sunt obligaiile lichidatorilor, de ndat ce au preluat aceast funcie:

15

a) obligaii care sunt executate mpreun cu directorii i administratorii, respectiv cu membrii directoratului societii? b) obligaii pe care trebuie s le execute personal dup preluarea acestei funcii?

a). (3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze. b) (4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Categoria IX: Consultan fiscal acordat contribuabililor ( 6 lucrri); 1. O persoan, evaluator imobiliar, efectueaz pli anticipate n contul impozitului pe venit n sum de 1.200 lei, respectiv 300 lei pe trimestru. La sfitul anului, constat realizarea urmtoarelor venituri i cheltuieli: - venituri din prestarea activitii de evaluator 95.000 lei; - venituri din sponsorizri 10.000 lei; - cheltuieli cu materiale 20.000 lei; - cheltuieli cu chiria 12.000 lei; - cheltuieli cu personalul angajat 10.000 lei; - cheltuieli cu energie electric, ap, gaze, telefon 25.000 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei; - cheltuieli cu protocolul 2.500 lei; - alte cheltuieli deductibile 4.000 lei. REZOLVARE : Nu constituie venit brut sumele ori bunurile primite sub forma de sponsorizari = venituri din sponsorizari. Venit brut = Venituri din prestarea activitatii = 95.000 Venit net = Venit Brut Cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri deductibile. Cheltuieli efectuate in scopul realizarii de veituri deductibile = +cheltuieli cu materiale =20.000 +cheltuieli cu chiria = 12.000 +cheltuieli cu personalul angajat=10.000 +cheltuieli cu energie , apa = 25.000 +alte cheltuieli deductibile = 4.000 Total = 71.000 Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat : a) cheltuieli de sponsorizare in limita unei cote de 5 % din baza de calcul

16

b) cheltuieli de protocol-in limita unei cote de 2 % din baza de calcul Baza de calcul = Venit brut - Cheltuieli deductibile , altele decat ch de sponsorizare si protocol Baza de calcul = 95.000 71.000 = 24.000 Sponsorizare : 5 % x 24.000 = 1200 1200 sunt cheltuieli deductibile cu sponsorizarea Protocol : 2 % x 24.000 = 480 480 sunt cheltuieli deductibile cu protocol Total cheltuieli deductibile = 71.000 +1200 +480 = 72680 Venitul net = 95.000 -72.680 = 22.320 Impozit pe venit = 22320 x 16% = 3.571,2 Impozit calculat = 3571,2 Impozit anual = 3571,2 1200 = 2371,2

2. Dai trei exemple de venituri considerate impozabile dac sunt obinute din Romnia, indiferent dac veniturile sunt primite n Romnia sau strintate. ART. 115 Venituri impozabile obinute din Romnia (1) Veniturile impozabile obinute din Romnia, indiferent dac veniturile sunt primite n Romnia sau n strintate, sunt: a) dividende de la un rezident; b) dobnzi de la un rezident; c) dobnzi de la un nerezident care are un sediu permanent n Romnia, dac dobnda este o cheltuial a sediului permanent /a sediului permanent desemnat; (n vigoare de la 1 iulie 2013) Norme metodologice d) redevene de la un rezident; Norme metodologice e) redevene de la un nerezident care are un sediu permanent n Romnia, dac redevena este o cheltuial a sediului permanent /a sediului permanent desemnat; (n vigoare de la 1 iulie 2013) Norme metodologice f) comisioane de la un rezident; g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent n Romnia, dac comisionul este o cheltuial a sediului permanent/a sediului permanent desemnat; (n vigoare de la 1 iulie 2013) h) venituri din activiti sportive i de divertisment desfurate n Romnia, indiferent dac veniturile sunt primite de ctre persoanele care particip efectiv la asemenea activiti sau de ctre alte persoane; i) *** Abrogat; j) venituri reprezentnd remuneraii primite de nerezideni ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraie al unei persoane juridice romne; k) venituri din servicii prestate n Romnia de orice natur i n afara Romniei de natura serviciilor de management, de consultan n orice domeniu, de marketing, de asisten tehnic, de cercetare i proiectare n orice domeniu, de reclam i publicitate indiferent de forma n care sunt realizate i celor prestate de avocai, ingineri, arhiteci, notari publici, contabili, auditori; nu reprezint venituri impozabile n Romnia veniturile din transportul internaional i prestrile de servicii accesorii acestui transport; Norme metodologice

17

l) venituri din profesii independente desfurate n Romnia - doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor i alte profesii similare -, n cazul cnd sunt obinute n alte condiii dect prin intermediul unui sediu permanent sau ntr-o perioad sau n mai multe perioade care nu depesc n total 183 de zile pe parcursul oricrui interval de 12 luni consecutive care se ncheie n anul calendaristic vizat; m) veniturile din pensii primite de la bugetul asigurrilor sociale sau de la bugetul de stat, n msu ra n care pensia lunar depete plafonul prevzut la art. 69; n) *** Abrogat o) venituri din premii acordate la concursuri organizate n Romnia; Norme metodologice p) venituri obinute la jocurile de noroc practicate n Romnia, de la fiecare joc de noroc, obinute de la acelai organizator ntr-o singur zi de joc; Norme metodologice q) venituri realizate de nerezideni din lichidarea unei persoane juridice romne. Venitul brut realizat din lichidarea unei persoane juridice romne reprezint suma excedentului distribuiilor n bani sau n natur care depete aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare; r) venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident n cadrul operaiunii de fiducie. (n vigoare de la data intrrii n vigoare a L287/2009 privind Codul civil) 3. Prezentai modalitatea de determinare a impozitului de plat pentru: a) o pensie de 1.200 lei; b) o pensie de 900 lei; c) o pensie de 600 lei.

CAZ 1 : PENSIE = 600 LEI ( <740 ; <1000 ) Nu se platesc contributii Nu se impoziteaza CAZ 2 : PENSIE = 900 LEI ( > 740 ; < 1000 ) 900 LEI > 740 LEI contribuabil la sistemul de asigurari sociale pentru suma ce depaseste 740 lei . Se retine doar contributia la asigurarile sociale de sanatate = 5,5 % pentru diferenta = 900 740 = respectiv 5 ,5 % pentru suma de 160 lei 900 LEI < 1000 LEI Nu se impoziteaza CAZ 3 : PENSIE = 1200 LEI ( > 740 ; > 1000 ) 1200 > 740 se retine contributia de asigurari sociale de sanatate = 5,5 % pentru suma ce depaseste 740 lei respectiv 1200 740 = 460 lei deci contributia = 5,5% x 460 lei 1200 > 1000 se impoziteaza cu 16 % Venitul impozabil lunar din pensii, unde Venitul impozabil lunar din pensii = venitul din pensii (1200 ) din care se deduce - contributia obligatorie = 5,5% x (1200-740) - si suma neimpozabila lunara de 1000 lei impozit pensie de 1200 lei = 16 % x ( 1200 (5,5% x 460) 1000 ) ( 1000lei = suma neimpozabila lunara)

18

4. O persoan realizeaz ntr-o urmtoarele venituri: a) cstig n aceeasi zi de la dou cazinouri diferite sumele de 2.000 lei, respectiv 5.000 lei; b) cstig un premiu n sum de 2.000 lei. Determinati impozitul pe veniturile din jocurile de noroc i premii. Venituri din premii i din jocuri de noroc ART. 75 Definirea veniturilor din premii i din jocuri de noroc (1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele dect cele prevzute la art. 42, precum i cele din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii. (2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind ctigurile realizate ca urmare a participrii la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice. Norme metodologice ART. 75 150. n aceast categorie se cuprind venituri n bani i/sau n natur, ca de exemplu: - venituri sub form de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultur, tiin i art la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naionale sau internaionale, concursuri pe meserii sau profesii; - venituri sub form de premii n bani i/sau n natur acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor i altor specialiti prevzui n legislaia n materie, pentru rezultatele obinute la competiii sportive interne i internaionale, altele dect: a) veniturile prevzute la art. 42 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare; b) veniturile pltite de entitatea cu care acetia au relaii generatoare de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare; - venituri sub form de premii obinute urmare practicilor comerciale privind promovarea produselor/serviciilor prin publicitate, potrivit legii. - venituri impozabile obinute din jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, potrivit legii. Prin ctiguri de tip jack-pot se nelege ctigurile acordate aleatoriu, prin intermediul mainilor mecanice sau electronice cu ctiguri, din sumele rezultate ca urmare a adiionrii separate a unui anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatrii acestor mijloace de joc, n scopul acordrii unor ctiguri suplimentare persoanelor participante la joc n momentul respectiv. Adiionarea sumelor din care se acord ctigurile de tip jack-pot se realizeaz n cadrul unui sistem electronic prin care sunt interconectate cel puin dou maini mecanice sau electronice cu ctiguri, evidenierea acumulrii putnd fi realizat prin dispozitive auxiliare sau n cadrul sistemului uneia sau mai multor mijloace de joc interconectate n sistem. Organizatorii activitii de exploatare a mainilor mecanice sau electronice cu ctiguri au obligaia de a evidenia distinct ctigurile de tip jack-pot acordate. 150^1. n scopul delimitrii veniturilor din premii de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate ctiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participanilor la joc de ctre orice persoan juridic autorizat s exploateze astfel de jocuri de noroc, conform legislaiei n materie. ART. 76 Stabilirea venitului net din premii i din jocuri de noroc Venitul net este diferena dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc i suma reprezentnd venit neimpozabil. ART. 77 Reinerea impozitului aferent veniturilor din premii i din jocuri de noroc (1) Veniturile sub form de premii se impun, prin reinerea la surs, cu o cot de 16% aplicat asupra venitului net realizat din fiecare premiu. (2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reinerea la surs, cu o cot de 25% aplicat asupra venitului net. Venitul net se calculeaz la nivelul ctigurilor realizate ntr -o zi de la acelai organizator sau pltitor. (3) Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului revine pltitorilor de venituri.

19

(4) Nu sunt impozabile veniturile obinute din premii i din jocuri de noroc, n bani i/sau n natur, sub valoarea sumei neimpozabile stabilit n sum de 600 lei, realizate de contribuabil: a) pentru fiecare premiu; b) pentru ctigurile din jocuri de noroc, de la acelai organizator sau pltitor ntr-o singur zi. (5) Impozitul calculat i reinut n momentul plii este impozit final. (6) Impozitul pe venit astfel calculat i reinut se vireaz la bugetul de stat pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut. Norme metodologice ART. 77 151. Pltitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligai s organizeze evidena astfel nct s poat determina ctigul realizat de fiecare persoan fizic i s rein impozitul datorat aferent acestuia. n situaia n care n cursul aceleiai zile aceeai persoan fizic efectueaz mai multe operaiuni care genereaz ctiguri la jocuri de tip cazino, de la acelai organizator, atunci organizatorul are obligaia s recalculeze impozitul stabilit anterior astfel: - se nsumeaz ctigurile realizate; - se diminueaz nivelul astfel stabilit cu suma reprezentnd venitul neimpozabil de 600 lei/zi; - la baza impozabil astfel determinat se aplic cotele de impozit prevzute la art. 77 alin. (2), determinndu-se astfel impozitul datorat; - din impozitul datorat se deduce impozitul calculat i reinut anterior rezultnd impozitul datorat recalculat la sfritul zilei."

TIPURI DE VENITURI : Venituri din jocuri de noroc Venituri din premii

Venit net = Venit din premii sau jocuri de noroc Suma reprezentand Venitul neimpozabil Astfel : Venituri din jocuri de noroc Impozit = 25 % x Venitul net calculat la nivelul castigurilor realizate intr-o zi de la acelasi organizator sau platitor Suma neimpozabila pentru venituri din jocuri de noroc = 600 lei pentru castigurile de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi . Venituri din premii Impozit = 16 % x Venit net realizat din fiecare premiu Suma neimpozabila pentru venituri din premii = 600 lei pentru fiecare premiu CAZ A : Venituri din jocuri de noroc in aceeasi zi , dar de la organizatori diferiti se calculeaza impozitul pentru fiecare suma in parte Venit 1 = 2000 lei Venit net = V1 diminuat cu suma venitului neimpozabil ( 600 lei ) = 2000 600 = 1400 lei Impozit = 25 % x Venit net = 25 % x 1400 Venit 2 = 5000 lei Venit net = V1 diminuat cu suma venitului neimpozabil ( 600 lei ) = 5000 600 = 4400 lei Impozit = 25 % x Venit net = 25 % x 4400

20

Total impozit din venituri din jocuri de noroc = (25 % x 1400) + ( 25 % x 4400) CAZ B : Venituri din premii = 2000 lei Diminuam venitul cu suma neimpozabila = 600 lei Venit net = 2000 600 = 1400 Impozit pe venit din premii = 16 % x 1400

5. O persoan detine mai multe proprietti imobiliare, iar n anul 2012 vinde: - un apartament, achizitionat n 2004, pentru care ncaseaz suma de 67.000 lei , cursul euro la data ncheierii tranzactiei fiind 4,4 lei/euro; - un teren n suprafat de 1.000 m2 achizitionat n anul 2010, pretul de vnzare fiind de 35 euro/ m2 , iar cursul de schimb la data ncheierii tranzactiei fiind de 4,4 lei/euro. Determinati impozitul din transferul propriettilor imobiliare din patrimoniul personal.

CAZ 1 : APARTAMENT : Impozit pe apartament Valoare apartament = 67.000 x 4,4 lei/euro = 294.800 > 200.000 Dobandit pe 8 ani > 3 ani Impozit pe apartament vandut =4000+ 1 % x 294.800 = 4.989 CAZ 2 : TEREN : Impozit pe teren Valoare vanzare = suprafata x pret vanzare = 1000 mp x 35 e/mp x 4,4 lei/e = 154.000 <200.000 Dobandit pe ani < 3 ani Impozit pe teren vandut = 3 % x 154.000

6. O cldire (valoare impozabil unitar 806 lei/ m2), are un parter cu o suprafa construit desfurat de
100 m2, o mansard locuibil cu o suprafa construit desfurat de 20 m2 i o pivni, utilizat pentru a stoca diferite materiale, cu cu o suprafa construit desfurat de 10 m2. Determinai impozitul pe cldiri.

Impozit / cladire = 0,1 % x Valoare impozabila a cladirii Cota de impozitare = 0,1 % Valoarea impozabila a cladirii = Suprafata construita desfasurata a cladirii x Valoarea impozabila unitara

Suprafata construita = 100 mp + 20 mp + 10 mp = 130 mp Valoarea impozabil a cladirii = 130 mp x 806 lei / mp Impozit pe cladire = 0.1 % x 130 mp x 806 lei/mp

21

Rezolvare : Valoare impozabila parter = 806 x 100 = 80.600 Valoare impozabila mansarda = 806 x 20x 0,75 = 12.090 Valoare impozabila pivnita = 806 x 10 x 0,5 = 4030 Valoare impozabila totala = 80.600 + 12.090 + 4030 = 96720 Impozit = 0,1 % x 96.720

22

CECCAR FILIALA VRANCEA Lector CUCUT OFELIA-ADINA -PREGTIREA N SISTEM COLECTIV LUCRRI PROFESIONALE PROPUSE PENTRU ANUL III, SEM. II, anul 2013 Categoria II : Auditul statutar i alte misiuni de audit i certificare ( 6 lucrri) 1. Care sunt cele 5 domenii de control pe care auditorul le are in vedere n auditarea conturilor de clieni i venituri din exploatare? Auditul conturilor de clienti din bilant si al cifrei de afaceri din contul de rezultate presupune o cunoastere prealabila a activitatii intreprinderii : ce bunuri sau servicii vinde , cine sunt clientii, care sunt termenele curente de plata , care sunt principiile de contabilizare a cifrei de afaceri aplicabile sectorului de activitate , etc. Cele 5 domenii de control sunt : 1.diligente cu caracter general asupra conturilor de clienti 2.diligente care permit controlul incasarii clientilor 3.exhaustivitatea si justificarea costului creantelor indoielnice 4.analiza principiilor de contabilizare in cifra de afaceri 5.verificarea cifrei de afaceri anuale si a respectarii principiului separarii exercitiilor 2. Dai exemple de 10 proceduri de audit pe care auditorul le are in vedere n auditarea conturilor de clieni i venituri din exploatare? 1.stabiliti un tablou de sinteza din care sa rezulte evolutia , in timpul exercitiului , a conturilor de activ si de pasiv privind clientii : creante in activ, avansuri primite in pasiv, venituri constatate in avans in pasiv , : confruntati soldurile cu sumele din bilant : asigurati-va ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitoare si creditoare 2.obtineti o balanta analitica a clientilor la inchiderea exercitiului si comparati-o cu sumele din balanta generala si cu cele din bilant 3.obtineti o balanta analitica a clientilor la data inchiderii si grupati clientii pe vechime;selectionati creantele cele mai vechi si cu sumele cele mai importante ;verificati care dintre acestea au fost incasate pana la data la care efectuati auditul, studiind fie creditarile contului clienti , fie extrasele de banca sau conturile de trezorerie 4.pentru creantele neincasate pana la data auditului, verificati le pe cele cu intarziere semnificativa si asigurati-va de motivele intarzierii fata de termenele scadente si e faptul ca nu apar elemente care ar pune in pericol incasarea lor ; de indata ce un risc de neincasare exista , trebuie sa va intrebati asupra ajustarilor care trebuie aduse valorii nete contabile, care trebuie retinuta din bilant; comparati necesarul de provizionat cu provizioanele deja constituite si cereti ajustarile necesare 5.faceti un tablou care sa scoata in evidenta variatiile la inchidere fata de deschidere pentru deprecierea creantelor:sume la deschidere, dotari si reluari de provizioane, sume la inchidere, 6.examinati principiile transferului de proprietate in coerenta cu constatarea veniturilor in contabilitate. Faptul generator al unei vanzari deppinde , in contabilitate de natura activitatii unei intreprinderi : -vanzarile de bunuri sunt , in principiu, contabilizate la data livrarii lor -vanzarile de prestatii de servicii sunt , in principiu contabilizate la data efectuarii prestatiilor.

23

7.verificati daca cifra de afaceri se contabilizeaza la net (fara taxe recuperabile ) si independent de eventuale rabaturi sau sconturi acordate clinetilor, care trebuie contabilizate distinct 8.verificati daca intreprinderea respecta principiul permanentei metodelor contabile , de la un exercitiu la altul in inregistrarea ciferi de afaceri ; in caz contrar , evaluati impactul asupra rezultatului 9.obtineti o detaliere a soldului contului venituri constatate in avans si confruntati-l cu suma figurand in bilant , si controlati daca este vorba de operatiuni aferente exercitiului urmator ; verificati ca aceste venituri constatate in avns au fost contabilizate fara TVA 10.apreciati evolutia cifrei de afaceri din ultimele 2-3 luni ale anului in comparatie cu lunile anterioare si explicati orice evolutie neregulamentara

3. Care sunt cele 14 domenii de control pe care auditorul le are in vedere n auditarea conturilor de provizioane pentru riscuri i cheltuieli? 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Controlul cifrelor comparative Analiza miscarilor din exercitiu Respectarea principiilor contabile Fundamentarea provizioanelor la sfrasit de an Controlul miscarilor in timpul exercitiului Provizioane pentru riscuri probabile Tratamentul fiscal al provizioanelor Verificarea informatiilor din anexe Declaratiile conducerii Provizioane pentru litigii Provizioane pentru garantii acordate clientilor Provizioane pentru pierderi asupra contractelor Provizioane pentru restructurare Lichidarea

4. Dai exemple de 10 proceduri de audit pe care auditorul le are in vedere n auditarea conturilor de provizioane pentru riscuri si cheltuieli? 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Stabiliti un tablou al miscarilor din exercitiu Obtineti explicatii pentru orice miscare semnificativa Verificati modeul de calcul al provizioanelor Asigurati-va de temeinicia dotarilor si reluarii provizioanelor Verificati tratamentul fiscal al provizioanelor Obtineti declaratiile scrise ale conducerii privind evaluarea , realitatea si exhaustivitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli Identificati litigiile care prezinta riscuri de cheltuieli pentru intreprindere cu caractre probabil de a se produce Verificati baza de calcul a provizioanelor si asigurati-va de caracterul probabil al costurilor cu reparatiiile Examinati rezultatele la temrinarea contractelor Verificati justificarea reluarii provizioanelor

5. Care sunt cele 6 domenii de control pe care auditorul le are in vedere n auditarea conturilor de capitaluri proprii?

24

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Capitalul social si aspectele juridice de ansamblu Analiza nivelului capitalurilor proprii Examinarea principalelor evenimente juridice ale exercitiului Tatamentul rezervelor legale si statutare Analiza distribuirii de dividende Diligente legate de evenimente specifice

6. Dati exemple de 10 proceduri de audit pe care auditorul le are in vedere n auditarea conturilor de capitaluri proprii? 1.Precizati forma juridica a societatii, numarul de actiuni sau parti sociale, structura capitalului social, structura actionariatului. Asigurati-va ca toate actiunile sau partile sociale au acelasi regim juridic sau unele dintre ele prevad dividende majoritare, prioritare , fara drept de vot sau cu drept de vot dublu; 2.Pentru societatile pe actiuni , precizati daca a fost in intregime eliberat (varsat) capitalul social subscris. Daca nu a fost decat partial , verificati respecatrea dispozitiilor legale si cinsecintele asupra varsarii dividendelor 3.In caz de reducere a capitalului social , analizati motivele : -pierderi; -optimizarea rentabilitatii capitalurilor proprii (strategie de creare a valorii ) -iesirea unui actionar 4. Evaluati daca suma capitalurilor proprii este inferioara cotei de 50 % din capitalul social ; daca da , obtineti hotararea AGA prin care s-a decis continuarea activitatii de exploatare. 5. verificati daca rezerva legala la sfarsitul exercitiului precedent a fost deja constituita conform normelor legale si statutare 6.verificati tratamentul contabil al tuturor operatiior legate de rezervele legale 7. verificati tratamentul contabil al uturor operatiilor legate de rezervele statutare 8.verificati ca distribuirea de dividende nu se face decat respectand conditiile urmatoare : -capitalul a fost integral varsat; -cheltuielile de infiintare a societatii , imobilizate au fost integral amortizate; -rezervele legale au fost in prealabil constituite -reportul negativ din anii anteriori a fost in prealabil compensat -adunarea generala a aprobat situatiile financiare ale exercitiului; 9. daca in cursul exercitiului au avut loc majorari sau micsorari de capital , verificati daca exista rapoarte independente asupra acestor operatii ( cenzori , experti contabili , auditori, etc) 10.daca in cursul exercitiului au avut loc operatiuni de fuziune , divizare, asocieri cu parti ale intreprinderii , referiti-va la respectarea textelor legale care reglementeaza astfel de operatiuni .

Categoria IV: Evaluarea ntreprinderii ( 3 lucrri) 1. Care sunt principalele reguli de care trebuie s se in seama n cazul evalurii pentru fuziuni i divizri? Un obiectiv esenial care se urmrete n cazul operaiunilor de fuziune sau divizare const n asigurarea c valorile relative atribuite aciunilor societilor participante - pe baza raportului de schimb - sunt pertinente i c raportul de schimb este echitabil. Pertinena valorilor relative atribuite acionarilor const n a se asigura:

25

a) c metodele de evaluare utilizate: - se ntemeiaz pe diferite modaliti de abordare; - sunt adecvate i corespunztoare sectorului de activitate respectiv; - iau n considerare ansamblul angajamentelor contractuale ale societilor n cauz. b) c niciun eveniment intervenit n perioada de retroactivitate nu este n msur s repun n cauz raportul de schimb n mod semnificativ. Caracterul echitabil al raportului de schimb const n a se asigura c el ofer asociailor care aduc aporturi o remuneraie satisfctoare i garanteaz societii beneficiare o cretere de capitaluri proprii, justificat, n acest mod se asigur protecia acionarilor sau asociailor tuturor societilor care particip la operaie. Limitele inerente oricrui sistem contabil, constnd n existena unor distorsiuni ntre valoarea contabil a bunurilor dintr-o ntreprindere i valoarea de pia a acestora, conduc la necesitatea reevalurii bunurilor, a ntreprinderii i a aciunilor acesteia pentru asigurarea cerinelor prezentate mai sus, legate de determinarea valorii aciunilor i a raportului de schimb. Reevaluarea este indispensabil, indiferent de participanii la o fuziune, de exemplu: societi independente, societi care au participaii simple (societatea absorbant avnd participaii n societatea absorbit sau invers) sau societi care au participaii ncruciate.

2.

Care sunt principalele aspecte ce trebuie avute n vedere la determinarea valorii economice pentru fiecare firm ce particip la fuziune/divizare?

Aspectele ce trebuie avute n vedere la determinarea valorii economice pentru fiecare firm se refer la: Analiza activitilor de exploatare; se scoate n eviden uzura normal, condiiile generale de exploatare, practica de ntreinere, surse de aprovizionare i furnizori; Contabilitatea financiar i alte evidene: - Istoricul firmei. - Situaia financiar. O analiz a activului total va indica procentul activelor circulante si a activelor fixe, cum ar fi terenuri, cldiri, maini i echipamente, perspective de continuare a activitii pentru deprecierea i amortizarea cldirilor si echipamentelor. Compararea valorii din trecut a capitalului i evidenierea schimbrilor n valoarea patrimoniului. - Fondul de rulment. Diferena ntre fonduri circulante i datorii curente totale d fondul de rulment. Suma trebuie s fie suficient pentru a acoperi necesarul de fond de rulment. Un raport suficient de uniform trebuie s fie ntre stocuri si total fonduri circulante. - Activitatea de baz, lucrrile n curs i produsele finite. - mprumuturile trebuie examinate sub aspectul datei scadente i al altor restricii care pot afecta plata dividen delor, fondul de rulment, creditele viitoare i fluxul de numerar. Se indic efectul ndatoririi asupra ctigurilor viitoare. - Factorii structurii capitalului.

26

- Dividendele; n special dividendele pltite n numerar n relaie cu venitul total pot fi relevante dac se com par cu dinamica si corelate cu numrul aciunilor. Com pararea ctigurilor fiecrei firme n anii receni. - Analiza pieei i a cifrei de afaceri; metodele de distribuie, poziia competiional i contractele de vnzare pot implica avantaje sau dezavantaje sau dispariia unor restricii viitoare. - Politici manageriale; organizarea, controlul, contracte de munc i de management, planuri de simulare este probabil s aib un important impact asupra oricrei fuziuni i pot indica obligaii financiare viitoare pentru fiecare firm. - Profitul brut; constituie o baz pentru exprimarea profitului potenial viitor. - Costurile generale i administrative; pot indica sursa unor economii prin fuziune. - Alte venituri sau alte cheltuieli; trebuie studiate sub aspectul efectelor lor viitoare asupra afacerilor. Analiza tranzaciilor de burs a aciunilor comune pentru fiecare firm i evaluarea pachetelor pot constitui un ghid util sau s ofere dovezile de susinere a raportului final de conversie ce va fi aplicat. Determinarea capacitii beneficiare i pe aceast baz a valorii comerciale a fiecrei firme i a raportului ctigurilor n perspectiv. Luarea n consideraie a factorilor de mai sus trebuie s ne conduc la concluzia dac cele dou firme ce urmeaz s fuzioneze pot s se completeze una pe alta. Datele vor furniza, de asemenea, baza estimrii valorii economice prin combinarea tuturor avantajelor, prin creterea capacitii, prin mbuntirea aprovizionrii, vnzrii, diversificrii produselor si avantaje fiscale. 3. Care sunt principalele efecte juridico-economice ale operaiunilor de divizare sau fuziune? Principalele efecte juridico-economice ale operaiunilor de divizare sau fuziune constau n: a) Pentru societatea care se dizolv (i nceteaz existena): a. l. evaluarea elementelor patrimoniale n starea n care se gsesc, la preul pieei: a. l. l. aferent valorii de nlocuire, pentru elementele patrimoniale necesare exploatrii; a. l. 2. aferent valorii de lichidare sau valorii de recuperare, pentru elementele patrimoniale care sunt n afara exploatrii; a.2. determinarea numrului de aciuni/pri sociale cuvenite acionarilor/asociailor ei, pe baza raportului de schimb dintre valoarea aciunilor/prilor sociale proprii i cele ale societii/societilor beneficiare absorbante; a. 3. lichidarea capitalurilor prin transmiterea universal a patrimoniului, la data convenit ntre pri. b) Pentru societatea/societile care primesc - absorb -patrimoniul societii care se dizolv: b. l. evaluarea aporturilor constituite din elementele patrimoniului transmise de societatea care i nceteaz activitatea; b.2. majorarea capitalului social, prin emiterea de aciuni/ pri sociale corespunztoare aa cum s-a stabilit la punctul a.2. de mai sus;

27

b.3. primirea patrimoniului transmis de societatea absorbit, la data convenit prin proiectul de fuziune sau divizare.

28

Un obiectiv esenial care se urmrete n cazul operaiunilor de fuziune sau divizare const n asigurarea c valorile relative atribuite aciunilor societilor participante - pe baza raportului de schimb - sunt pertinente i c raportul de schimb este echitabil.

Categoria V : Fuziuni i divizri de ntreprinderi ( 2 lucrri) 1. Ce este divizarea?

CAPITOLUL II: Fuziunea si divizarea societatilor Art. 238

(2)Divizarea este operatiunea prin care: a)o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera mai multor societati totalitatea patrimoniului sau, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; b)o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera totalitatea patrimoniului sau mai multor societati nou-constituite, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile nou-constituite si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate. (21)Divizarea poate avea loc si prin transferul simultan al patrimoniului societatii divizate catre una sau mai multe societati existente si una sau mai multe societati nou-constituite. Prevederile alin. (2) se aplica in mod corespunzator. (3)Fuziunea sau divizarea se poate face si intre societati de forme diferite. (4)Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii. Art. 239 (1)Fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare societate in parte, in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societatii. (2)Cand actiunile sunt de mai multe categorii, hotararea asupra fuziunii/divizarii, in temeiul art. 113 lit. h), este subordonata rezultatului votului pe categorii, dat in conditiile art. 115. (3)Daca, prin fuziune sau divizare, se infiinteaza o noua societate, aceasta se constituie in conditiile prevazute de prezenta lege pentru forma de societate convenita. 2. Facei o paralel ntre fuziunea prin absorbie i fuziunea prin contopire. Raspuns : n Romnia fuziunea este reglementata de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, care prezinta coordonatele principale privind operatiunile de fuziune.

Fuziunea este operatiunea prin care doua sau mai multe societati care au hotart fiecare n parte, se reunesc pentru a forma o singura societate.Societatea nou formata poate lua nastere prin doua modalitati : absorbtie si contopire.

29

Fuziunea prin absorbtie se realizeaza atunci cnd o societate, numita societate absorbanta, absoarbe una sau mai multe societati, numite societati absorbite.n cazul fuziunii prin absorbtie, societatea comerciala care absoarbe dobndeste toate drepturile si obligatiile societatii comerciale pe care o absoarbe. Fuziunea prin contopire se realizeaza atunci cnd doua sau mai multe societati hotarasc nfiintarea unei societati noi prin transmiterea elementelor de activ si pasiv societatii nou nfiintate.n cazul fuziunii prin contopire drepturile si obligatiile societatilor comerciale care si nceteaza existenta trec asupra societatii nou nfiintate. Operatia de fuziune a societatilor comerciale are ca efect dizolvarea, fara lichidarea societatilor care si nceteaza existenta, si transmiterea tuturor elementelor de activ si pasiv catre societatea beneficiara. n conformitate cu prevederile Legii contabilitatii societatile care fuzioneaza au obligatia sa efectueze inventarierea elementelor de activ si pasiv si sa ntocmeasca situatii financiare. Operatiunile financiar-contabile care se desfasoara cu ocazia fuziunii trebuie tratate separat, n functie de tipul fuziunii :prin absorbtie sau contopire. 4.2.2.1. Operatiunile care se efectueaza cu ocazia fuziunii prin absorbtie: 1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care fuzioneaza, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie; 2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa fuzioneze; 3. determinarea capitalului propriu (activului net) pe baza bilantului de fuziune; Pe baza bilantului ntocmit nainte de fuziune se va determina activul net contabil, potrivit formulei: Activ net contabil= Total Active - Total Datorii 4. Evaluarea globala a societatilor. Determinarea aportului net. Pentru evaluarea societatilor intrate n fuziune se poate folosi una dintre urmatoarele metode: metoda patrimoniala sau metoda activului net, metoda bursiera, metoda bazata pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte si metoda bazata pe fluxul financiar sau cash-flow-ul. Valoarea globala a societatii stabilita printr-una dintre metodele mentionate, reprezinta valoarea aportului net de fuziune al fiecarei societati intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se va stabili raportul de schimb. Valoarea activului net contabil este egala cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda patrimoniala de evaluare globala a societatii. n cazul n care cele doua valori

30

nu sunt egale, la societatea absorbita sau intrata n contopire, diferentele sunt recunoscute ca elemente de cstiguri sau pierderi din fuziune, astfel: daca valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil, diferenta este recunoscuta ca profit. n situatia inversa, diferenta este recunoscuta ca pierdere. Recunoasterea se poate realiza fie prin conturile 6583 "Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital" si 7583 "Venituri din cedarea activelor si alte operatii de capital", iar pe aceasta baza n contul 121 "Profit si pierdere", fie la rezultatul reportat, cont 117 "Rezultatul reportat". Pentru respectarea principiului independentei exercitiului, recunoasterea cstigurilor si pierderilor aferente perioadelor anterioare se va reflecta n contul 117 "Rezultatul reportat"cu identificarea acestora pe exercitii financiare, daca aceasta este posibila. n situatia cnd societatea care a preluat afacerea continua activitatea comerciala a ntreprinderii care si-a cedat bunurile, la operatiunile de fuziune si divizare se poate folosi metoda valorii nete contabile care presupune preluarea tuturor elementelor bilantiere. 5. determinarea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale, pentru a acoperi capitalul societatilor comerciale absorbite. In cadrul acestei operatiuni se efectueaza: a) determinarea valorii contabile a actiunilor sau a partilor sociale ale societatilor comerciale care fuzioneaza, prin raportarea aportului net la numarul de actiuni sau de parti sociale emise; b) stabilirea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei actiuni ori parti sociale a societatii absorbite la valoarea contabila a unei actiuni sau parti sociale a societatii absorbante, verificat si aprobat de experti ; c) determinarea numarului de actiuni sau de parti sociale ce trebuie emise de societatea comerciala care absoarbe, fie prin raportarea capitalului propriu (activului net) al societatilor comerciale absorbite la valoarea contabila a unei actiuni sau parti sociale a societatii comerciale absorbante, fie prin inmultirea numarului de actiuni ale societatii comerciale absorbite cu raportul de schimb; d) determinarea majorarii capitalului social la societatea comerciala care absoarbe, prin inmultirea numarului de actiuni care trebuie emise de societatea comerciala care absoarbe cu valoarea nominala a unei actiuni sau a unei parti sociale de la aceasta societate comerciala; e) calcularea primei de fuziune, ca diferenta intre valoarea contabila a actiunilor sau a partilor sociale si valoarea nominala a acestora.

4.2.2.2. Operatiunile care se efectueaza cu ocazia fuziunii prin contopire: 1.inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv, intocmirea situatiilor financiare de fuziune si determinarea capitalului propriu (activului net);

31

2. constituirea noii societati comerciale pe baza capitalului propriu (activului net) al societatilor comerciale care fuzioneaza si determinarea numarului de actiuni, prin raportarea capitalului propriu (activului net) la valoarea nominala a unei actiuni sau a unei parti sociale; 3. reflectarea in contabilitatea societatii comerciale nou infiintate a capitalurilor aportate, a drepturilor si obligatiilor societatilor comerciale care isi inceteaza existenta; 4.reflectarea in contabilitatea societatilor comerciale care s-au dizolvat a elementelor de activ si de pasiv transmise noii societati comerciale.

FUZIUNE ABSORBIE CONTOPIRE

>

r Transmiterea universal a PATRIMONIULUI unei societi care se dizolv i i nceteaz existena ctre o alt societate existent.

>r Transmiterea universal a PATRIMONIILOR a dou sau mai multe societi care se dizolv i i nceteaz existena, ctre o nou societate pe care ele o constituie.

i i Opereaz de la data nmatriculrii n Registrul Comerului a noii societi.

Opereaz de la data nscrierii n Registrul Comerului a meniunii privind majorarea capitalului social al societii absorbante.

1 n cazul fuziunii prin absorbie, societatea absorbant dobndete drepturi i este inut de obligaiile societii pe care o absoarbe.

^r n cazul fuziunii prin contopire, drepturile i obligaiile societilor care i nceteaz existena trec asupra noii societi astfel nfiinate.

32

LUCRARI STAGIU AN III EXERCITII PROPUSE PENTRU ANUL III SEMESTRUL II LECTOR : BODOC CRENGUTA

CATEGORIE : EXPERTI CONTABILI

STAGIAR :
TUFANOIU ADRIANA CRISTINA

33