Exerciții

1. Societatea comercialã ALFA S.A. achiziţioneazã un mijloc fix. La ce valoare va fi înregistrat în

contabilitate mijlocul fix dacã se cunosc:
– preţul de cumpãrare negociat 5.000 lei;
– cheltuielile de transport: 500 lei;
– dobânzile aferente creditelor bancare contractate pentru producţia cu ciclu lung de fabricaţie:
20.000 lei;
– cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi:15.000 lei;
– cheltuielile cu punerea în funcţiune a mijlocului fix: 700 lei;

Variante de rãspuns:
a) 5.000.000 lei;
b) 5.700.000 lei;
c) 6.200.000 lei;
d) 26.200.000 lei;
e) 5.500.000 lei.

Rezolvare:

Valoarea mijlocului fix = pretul de cumparare (5000)+cheltuieli de trasport (500) + cheltuieli cu

punerea infunctiune (700) = 6200.

2. Întreprinderea ALFA deţine o marcã de fabricaţie achiziţionatã cu 800.000 lei. Ea este

reevaluatã la sfârşitul exerciţiului N când amortizarea cumulatã este de 400.000 lei iar valoarea
reevaluatã este de 500.000 lei. Durata de viaţã estimatã a mãrcii este de 10 ani iar amortizarea este
liniarã.
Determinaţi rezerva din reevaluare care va fi realizatã anual.

Rezolvare:

Cost achizitie activ = 800.000

Calcul amortizare = 800.000/10ani = 80.000 /an

Amortizare cumulata (amortizat deja pe 5ani)=400.000

Cost net mijloc fix = Cost achizitie-Amortizare = 400.000

Cost dupa reevaluare = 500.000

Se inregistreaza o diferenta din reevaluare de 100.000 lei (surplus).

In evidenta contabila se efectueaza:

- Reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare:

205 = 105 100.000

- Eliminarea amortizarii efectuate pana la momentul reevaluarii:

2805 = 205 400.000

Valoare reevaluata = 500.000

Durata ramasa de functionare = 5 ani

Amortizare aferenta surplus reevaluare = 100.000/5ani = 20.000 lei/an

Societatea,prin politicile contabile,a stabilit transferarea castigului realizat in contul 1065

“Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare “ lunar,pe masura amortizarii
imobilizarii:

- Inregistrarea amortizarii:

6811 = 2805 100.000 lei/an

- Transferul castigului realizat pe an:

105 = 1065 20.000 lei

Din punct de vedere fiscal,societatea va considera venit impozabil sumele transferate in

contul 1065 la calculul impozitului pe profit.

3. Se cunosc urmatoarele informatii:

- sold initial 421 = 500 u.m

- sold final 421 = 600 u.m
- rulaj debitor 641 = 700 u.m
Sa se determine fluxul de trezorerie privind platile de salarii.

Raspuns:

Plati pentru pt salarii = 500+700-600=600 u.m 

 Teorie
1. Care sunt modalitățile de exercitare a profesiei contabile?

Modalităţi de exercitare a profesiei (art.7 din O.G. nr.65/1994):

 Individual (activitate independentă, conform art.46, alin.(1) şi (3) din Legea nr.571/2003 privind
Codul fiscal);
 Societăţi comerciale de expertiză contabilă (art.8 din O.G. nr.65/1994, Legea nr.31/1990 privind
societăţile comerciale).

2. Răspunderile profesioniștilor contabili în exercitarea profesiei.

Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, în raport cu
gravitatea abaterilor săvârşite, sunt următoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o
perioadă de timp de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.

3. Lucrările care pot fi executate de profesioniștii contabili.

a) Tinerea sau supravegherea contabilitatii Si intocmirea bilantului contabil:

 acordarea asistentei privind organizarea si tinerea contabilitatii, inclusiv in cazul sistemelor
informatice;
 elaborarea si punerea in aplicare a procedeelor contabile, a planului de conturi adaptat unitatii, a
contabilitatii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune si controlului prin buget, in
baza si cu respectarea normelor generale.
b) efectuarea de analize economico-financiare:
 analiza structurilor financiare;
 analiza gestiunii financiare si a rentabilitatii capitalului investit;
 tehnici de analiza si de gestiune a fondului de rulment;
 sistem de credit leasing, factoring etc.;
 determinarea situatiilor financiare si de gestiune prin rapoarte procentuale;
 elaborarea de tablouri de finantare si planuri de trezorerie;
 elaborarea de tablouri de utilizari si resurse;
 asistenta in prevenirea §i inlaturarea dificultatilor unitatii.
c) efectuarea de audit financiar contabil, ca:
 diagnostic-financiar;
 cresterea, rentabilitatea, echilibrul si riscurile financiare;
 audit intern, organizarea sau controlul regularitatii si sinceritatii sistemului;
 studii, asistenta pentru realizarea de investitii financiare;
 audit si certificarea bilantului contabil.
d) efectuarea de evaluari patrimoniale:
 evaluari de bunuri si active patrimoniale;
 evaluari de intreprinderi si de valori mobiliare pentru vanzari, succesiuni, partaje, donatii sau la
cererea celor interesati;
 evaluari de elemente intangibile.
e) efectuarea de expertize contabile:
 amiabile (la cerere);
 contabil-judiciare;
 arbitraje în cauze civile;
 expertize de gestiune.
f) executarea de lucrări cu caracter fmanciar-contabil, ca:
 întocmirea de situaţii periodice;
 consolidarea conturilor şi bilanţului;
 intocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung.
g) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:
 studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;
 participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;
 asistenţă în probleme de T.V.A. şi impozite;
 fiscalitate imobiliară;
 asistenţă în aplicarea tarifului vamal;
 asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor.
h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică;
 organigrame, structuri, definiri de funcţii;
 legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;
 analiza şi organizarea fluxului informaţional;
 formarea profesională continuă;
 contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;
 mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;
 alegerea softurilor necesare.

4. Cum puteți defini controlul de calitate?

In domeniul managementului calitatii, termenul de audit este utilizat in sensul de examinare

a calitatii produselor, serviciilor, proceselor unei intreprinderi sau a sistemului calitatii in ansamblu.
Auditurile calitatii reprezinta, prin urmare, examinari "sistematice" ale activitatilor si rezultatele
acestora, referitoare la calitate, fiind planificate si programate in functie de natura si importanta
activitatilor respective. Ele sunt, pe de alta parte, examinari "independente ", In sensul ca trebuie
conduse persoane care nu au responsabilitati directe in domeniile auditate.
Prin auditurile calitatii se evalueaza:
 sistemul calitatii intreprinderii in ansamblu sau elemente ale acestuia;
 procesele intreprinderii;
 rezultatele proceselor (produse) Eficacitatea auditurilor calitatii depinde foarte mult de
competenta si experienta auditorilor. Prin auditor (in domeniul calitatii) se intelege o persoana care
are calificarea necesara pentru a efectua audituri ale calitatii. El trebuie sa fie autorizat pentru
efectuarea unui anumitaudit.

5. Care este scopul controlului de calitate?

Scopul principal al auditului calitatii este de a evalua actiunile corective necesare pentru
eliminarea deficientelor si posibilitatile de imbunatatire a sistemului calitatii intreprinderii, a
proceselor sale, a produselor si serviciilor pe care le ofera.

Pe de alta parte, certificarea sistemelor calitatii, a carei importanta a crescut in ultimii ani,
presupune efectuarea unor audituri ale acestor sisteme, in raport cu standardele Internationale si
Europene, aplicabile in domeniu.

6. Enumerați obiectivele în domeniul calității serviciilor contabile.

Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile raspunde urmatoarelor obiective:

- oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor prestate, armonizarea
comportamentelor profesionale ale membrilor;
- contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;
- aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;
- dezvoltarea solidaritatii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea si
respectul profesionistilor fata de organismele Corpului.

7. Care sunt principiile fundamentale în domeniul auditului de calitate.

Auditul de calitate se întemeiaza pe cinci principii fundamentale:

- universalitate: auditul se aplica tuturor cabinetelor definite ca atare si tuturor serviciilor

profesionale realizate de acestea: contabilitate, audit, consultanta expertiza, etc.;
- confidentialitate: nici o informatie privind un cabinet sau un membru al acestuia, nu poate fi adusa
la cunostinta tertilor;
- adaptarea auditului: este corespunzator naturii misiunilor exercitate si marimii cabinetului;
- colegialitate: auditul este efectuat, de catre expertii contabili membrii ai Corpului, anume formati si
instruiti care au calitatea de angajati ai Corpului;
- armonizarea: pe cât posibil, cabinetele care executa activitati reglementate de mai multe organisme
profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme.

8. Descrieți metodologia- controlului de calitate.

Auditul de calitate asupra serviciilor contabile prestate de membrii Corpului Experţilor

Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, denumit în continuare Corpul, se desfăşoară în baza:
1. Standardelor internaţionale emise de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC):
a) Standardului internaţional de control al calităţii (ISQC) nr. 1;
b) Declaraţiei internaţionale de practică profesională (IPPS) nr. 1, intitulată "Asigurarea calităţii
serviciilor profesionale";
 c) Declaraţiei privind îndeplinirea obligaţiilor de membru (SMO) nr. 1, emisă de Consiliul IFAC în
noiembrie 2004, aprobată prin Hotărârea Conferinţei naţionale a Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România nr. 05/55 din 26 martie 2005;
Metodologia CEE prevede două abordări ale controlului de calitate:
- controlul prin persoane angajate de organismul profesional, de altă autoritate sau entitate;
- controlul prin membrii activi cu pregătire corespunzătoare.

Etapele realizării auditului de calitate sunt următoarele:

a) Pregătire. Timpul necesar pentru audit este în funcţie de impor¬tanţa cabinetului şi se stabileşte
numai după completarea şi analiza chesti¬o¬narului de anchetă.
Cabinetul ales pentru auditul de calitate este informat prin scrisoare, cu cel puţin 60 zile înainte de
data fixată pentru începerea auditului. Scrisoarea este însoţită de un chestionar care cuprinde un
ansamblu de informaţii referitoare, pe de o parte, la organizarea generală a cabinetului, la misiunile
pe care acesta le derulează, iar pe de altă parte la respectarea obligaţiilor de membru.
Chestionarul completat trebuie retrimis filialei, în termen de 30 zile de la data primirii lui. O dată cu
returnarea chestio¬narului, cabinetul poate cere să beneficieze de dispoziţiile prezentului
regulament referitoare la recuzarea auditorului, caz în care auditul va fi realizat prin auditori din
afara razei de activitate a filialei, prin grija DUANPAC.

b) Modalităţi de audit. Fiecare misiune de audit de calitate cuprinde trei faze complementare: audit
structural, audit tehnic şi audit de conformitate. Auditul de calitate se efectuează conform Ghidului
aprobat de Consiliul Superior al Corpului.
- Auditul structural constă într-un diagnostic de organizare a cabinetului în scopul aprecierii dacă
modul de organizare asigură înde¬plinirea de misiuni conform normelor, regulilor şi uzanţelor
profesionale, emise sau recunoscute de Corp, scoţând în relief atât aspectele pozitive, cât şi lipsurile
în ceea ce priveşte metodele şi procedurile existente în cabinet.
- Auditul tehnic constă în revederea unui număr de dosare de lucru şi permite aprecierea calităţii
metodelor efectiv puse în lucru de cabinet. Alegerea dosarelor se face pe baza concluziilor şi
informaţiilor rezultate din auditul structural. Auditul tehnic se face prin referire la normele şi regulile
în vigoare, precum şi la uzanţele profesionale.
- Auditul de conformitate constă în verificarea modului în care cabinetul îşi îndeplineşte obligaţiile de
membru cu privire la formarea şi dezvoltarea profesională, depunerea declaraţiilor anuale, plata
obligaţiilor financiare.
c) Raportare
- La sfârşitul unei misiuni de audit de calitate, auditorii întocmesc o notă de sinteză care se trimite
cabinetului auditat. Cabinetul dispune de un termen de 30 zile pentru a prezenta, în scris, auditorilor
observaţiile sale.
- Raportul de audit este întocmit de auditori şi are ca anexe nota de sinteză şi eventualele observaţii
ale cabinetului. Raportul scoate în evidenţă lipsurile descoperite în cursul auditului efectuat şi
abaterile grave şi repetate de la reglementările profe¬sionale. Raportul trebuie să cuprindă şi
recomandări sau alte măsuri de reme¬diere a deficienţelor.
- Raportul, anexele şi dosarul de audit sunt trimise DUANPAC, în termen de 15 zile de la expirarea
perioadei în care cabinetul avea posibilitatea să depună observaţii.
- După verificarea raportului de audit şi a notei de sinteză, DUANPAC formulează recomandări către
filială, iar după aprobarea acestora, trimite preşedintelui consiliului filialei dosarul privind auditul
efectuat. Preşedintele consiliului filialei decide în legătură cu modul de valo¬ri¬ficare şi comunicare a
rezultatelor auditului de calitate, după cum urmează:
 poate trimite cabinetului auditat o scrisoare de concluzii fără observaţii;
 poate trimite cabinetului auditat o scrisoare de concluzii cu simple observaţii, anexând eventual o
convocare la biroul preşedintelui;
 poate trimite cabinetului auditat o scrisoare de concluzii cu observaţii, însoţită de o decizie de
organizare a unui nou audit după un an, pentru a se asigura că s-a ţinut seama de observaţiile făcute.
- Dosarul de audit, concluziile preşedintelui filialei şi raportul auditorului sunt păstrate la dosarul
cabinetului respectiv existent la filială, până la data la care cabinetul va face obiectul unui nou audit
de calitate.
- În cazul unor repetări ale abaterilor constatate, preşedintele consi¬liu¬lui filialei va sesiza comisia de
disciplină a filialei Corpului.

9. Care sunt referințele auditului de calitate.

Auditul de calitate are drept referinţă regulile şi normele profesionale în vigoare în momentul
exercitării misiunilor şi uzanţele profesionale.

~ Proba orală ~

I. Norma profesională 21-Ținerea contabilității , întocmirea și prezentarea

situațiilor financiare

1. Care sunt normele de comportament profesional?

NORMA: Independenţa expertului contabil

Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către experţii contabili înscrişi în partea activă
a Tabloului Corpului. Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este
obligat să fie independent faţă de părţile interesate în expertiză, evitând orice situaţie care ar
presupune o lipsă de independenţă sau o constrângere care ar putea să îi impieteze
integritatea şi obiectivitatea.

NORMA: Competenţa expertului contabil

Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este reglementată. El trebuie să
se supună regulilor Corpului privind formarea continuă, actualizarea şi testarea permanentă a
cunoştinţelor pe care le posedă.

NORMA: Calitatea expertizelor contabile

Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care le-a
acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate. Expertizele contabile
trebuie să fie utile celor care le-au solicitat.

NORMA: Secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut
acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de
la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă
are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.

NORMA: Acceptarea expertizelor contabile

Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi

refuzate decât dacă există motive temeinice.
Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie să-şi
analizeze posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea, ţinând seama în special de regulile de
independenţă, competenţă şi incompatibilitate.

NORMA: Responsabilitatea efectuării expertizelor contabile

Expertizele contabile trebuie efectuate în mod responsabil. Responsabilitatea expertizelor contabile

judiciare este întărită prin jurământ, iar a celor extrajudiciare prin contract.

2. Care sunt normele de lucru?

NORMA: Dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege
pentru administrarea probei cu expertiza.
Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se
poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.

NORMA: Contractarea şi programarea expertizelor contabile

Efectuarea expertizelor contabile se face pe bază de contract. Expertizele contabile contractate
trebuie programate. Programul de lucru trebuie să stabilească natura, calendarul şi întinderea
lucrărilor necesare pentru îndeplinirea misiunii privind expertizele contabile contractate.

NORMA: Delegarea şi supravegherea lucrărilor privind expertizele contabile

Efectuarea lucrărilor privind expertiza contabilă judiciară nu poate fi delegată de către experţii
contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor, asistenţilor sau colaboratorilor lor. În cazul
expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrări
asistenţilor sau colaboratorilor săi, păstrându-şi răspunderea finală asupra conţinutului şi concluziilor
raportului de expertiză contabilă extrajudiciară.

NORMA: Documentarea lucrărilor privind expertiza contabilă

Documentarea lucrărilor privind expertiza contabilă are un caracter particular şi se limitează strict la
ceea ce este necesar, pentru a răspunde la obiectivele (întrebările, punctele) fixate expertului(ţilor)
de către organul în drept să dispună expertiza contabilă judiciară, prin Încheiere de şedinţă (în
dosarele civile), sau Ordonanţă a organului de urmărire şi cercetare penală (în dosarele penale), sau
prin obiectivele contractului privind expertiza extrajudiciară.

3. Competența profesională este normă de lucru sau de raportare?

Competența profesională nu este nici normă de lucru, nici de raportare, ea fiind normă de
comportament profesional.

4. Contractarea lucrărilor este normă de comportament sau de raportare?

Contractarea lucrărilor nu este nici normă de comportament, nici de raportare, ea fiind

normă de lucru.

5. În ce constă norma de raportare?

Norma de raportare constă în:

- Redactarea raportului de expertiză contabilă;

- Semnarea și depunerea raportului de expertiză contabilă.

NORMA: Redactarea raportului de expertiză contabilă

Lucrările şi concluziile expertizei contabile se consemnează într-un raport scris care trebuie
să cuprindă cel puţin trei capitole: Capitolul I, INTRODUCERE, Capitolul II, DESFĂŞURAREA
EXPERTIZEI CONTABILE şi Capitolul III, CONCLUZII.
Când au fost numiţi sau angajaţi mai mulţi experţi contabili în aceeaşi cauză, se întocmeşte un singur
raport de expertiză contabilă. Dacă sunt deosebiri de păreri între experţi, opiniile separate trebuie
consemnate în cuprinsul raportului de expertiză contabilă sau într-o anexă a acestuia.
 NORMA: Semnarea şi depunerea raportului de expertiză contabilă

Raportul de expertiză contabilă se parafează şi se semnează filă de filă, inclusiv anexele.

Raportul de expertiză contabilă se depune la beneficiarul acestuia în termenul legal sau contractual.

II. Intrebări din standardul profesional nr. 22

1. Care sunt etapele misiunii de examinare a contabilității?

Etapele misiunii de examinare a contabilității sunt următoarele:

1.Cunoasterea activitatii clientului si contractarea lucrarilor

2.Organizarea si programarea misiunii
3.Organizarea sau aprecierea organizarii contabilitatii clientului
4.Controlul regularitatii si sinceritatii contabilitatii
5.Lucrarile de control ale inchiderii exercitiului financiar
6.Lucrarile de inchidere a exercitiului financiar
7.Eliberarea atestarii

2. Care sunt dosarele de lucru și ce conțin acestea în cadrul misiunii de examinare a

contabilității, întocmirea , semnarea și prezentarea situațiilor financiare?

Dosarul de lucru al expertului contabil in ce priveste documentarea expertizelor contabile,

trebuie sa cuprinda , dupa caz:
- incheierea de sedinta (in cauzele civile) Ordonanta de numire(in cauzele penale) sau
contractul de prestari servicii pentru expertizele extrajudiciare
- raportul de expertiza contabila judiciara, exemplarul care ramane expertului pentru
justificarea indeplinirii misiunii
- eventualele corespondente, raspunsuri la intrebari sau suplimente de expertiza contabila
solicitate de organele in drept care au dispus proba cu expertiza contabila judiciara
- note personale ale expertului contabil, fundamentarea bugetului de timp alocat pentru
executarea expertizei decontul de cheltuieli ocazionat pentru plata lui de catre beneficiarii expertizei

3. Care este etapa premergătoare întocmirii Raportului de prezentare a situațiilor financiare?

Principalele etape privind întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare sunt :

a. etape premergătoare elaborării situaţiilor financiare;
b. etape specifice închiderii exerciţiilor financiare;
c. întocmirea propriu-zisă a situaţiilor financiare;
d. aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare şi a raportului anual al activităţii întreprinderii;
e. valorificarea informaţiilor furnizate de situaţiile financiare
 Etape premergătoare elaborării situaţiilor financiare:

Profesionistul contabil concepe sau recomandă proceduri de organizare a contabilităţii,

conform referenţialului contabil, adaptate la mărimea şi necesităţile activităţilor clientului.

4. Care sunt normele de comportament profesional presupuse în cadrul misiunii de examinare a

contabilității, întocmirea , semnarea și prezentarea situațiilor financiare?

NORMA: Independenţa expertului contabil

Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către experţii contabili înscrişi în partea activă a
Tabloului Corpului. Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie
independent faţă de părţile interesate în expertiză, evitând orice situaţie care ar presupune o lipsă de
independenţă sau o constrângere care ar putea să îi impieteze integritatea şi obiectivitatea.

NORMA: Competenţa expertului contabil

Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este reglementată. El trebuie să
se supună regulilor Corpului privind formarea continuă, actualizarea şi testarea permanentă a
cunoştinţelor pe care le posedă.

NORMA: Calitatea expertizelor contabile

Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care le-a
acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate. Expertizele contabile
trebuie să fie utile celor care le-au solicitat.

NORMA: Secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut
acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de
la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă
are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.

NORMA: Acceptarea expertizelor contabile

Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi

refuzate decât dacă există motive temeinice.
Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie să-şi
analizeze posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea, ţinând seama în special de regulile de
independenţă, competenţă şi incompatibilitate.

NORMA: Responsabilitatea efectuării expertizelor contabile

Expertizele contabile trebuie efectuate în mod responsabil. Responsabilitatea expertizelor contabile
judiciare este întărită prin jurământ, iar a celor extrajudiciare prin contract.

5. Ce presupune delegarea și supravegherea lucrărilor presupuse în cadrul misiunii de

examinare a contabilității, întocmirea , semnarea și prezentarea situațiilor financiare?

Efectuarea lucrarilor privind expertiza contabila judiciara nu poate fi delegata de catre

expertii contabili numiti din oficiu sau la recomandarea partilor, asistentilor sau colaboratorilor lor.
În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor
lucrari asistentilor sau colaboratorilor sai, pastrându-si raspunderea finala asupra continutului si
concluziilor raportului de expertiza contabila extrajudiciara.

III. Norma profesională 35 Expertiza contabilă

1. Care este deosebirea intre expertiza judiciară și cea extrajudiciară?

Expertizele contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedurã civilã, Codul de

procedurã penalã,alte legi speciale, în timp ce expertizele contabile extrajudiciare sunt cele
efectuate în afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului
justiţiei, sunt efectuate în afara unui proces justiţiar, nu au calitatea de mijloc de probã în justiţie, ci,
cel mult, de argumente pentru solicitarea de cãtre pãrţi a administrãrii probei cu expertiza contabilã
judiciarã sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilã.

2. Care sunt normele legale ce reglementează activitatea de expertiză contabilă?

Expertizele contabile sunt reglementate astfel:

a) legal : OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati,

cu modificarile si completarile ulterioare
b) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penala
c) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si
Contabililor Autorizati din Romania si Norma profesionala CECCAR nr. 35 din 2000

Sediul reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare se afla in

OG 65/1994, privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu
modificarile ulterioare. Potrivit acestor reglementari legale, efectuarea de expertize contabile
judiciare si extrajudiciare este dreptul exclusiv al expertilor contabili.Aceasta exclusivitate rezulta din
art. 6 lit. d din OG 65/1994, care stipuleaza ca “….efectuarea de expertize contabile dispuse de
organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice in conditiile prevazute de lege”.
Potrivit art. 7 din OG 65/1994 “expertii contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot
constitui in societati comerciale potrivit legii”. Coroborand cele doua texte legale ale OG 65/1994,
rezulta ca in toate cazurile expertizele contabile judiciare si extrajudiciare pot fi elaborate numai de
catre profesionistii care au dobandit legal, in conditiile OG 65/1994 calitate de expert contabil.
Aceste lucrari nu pot fi elaborate de catre contabilii autorizati si nici de catre alti profesionisti.

3. Care sunt normele profesionale ce reglementeaza activitatea de expertiză contabilă?

Sediul reglementarilor profesionale privind expertiza contabila se afla in:

1. Regulamentul de organizare si functionare a CECCAR, care la pct. 112 lit. e) stipuleaza ca expertii
contabili, in exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau
solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:
- expertize amiabile(la cerere)
- expertize financiar contabile
- arbitraje in cauze civile
- expertize de gestiune
2. Standardul profesional nr. 35, impreuna cu Ghidul pentru aplicarea standardului profesional 35,
care stipuleaza ca expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit
calitatea de expert contabil in conditiile legii, fiind inscribe, cu viza la zi, in Tabloul Corpului Expertilor
Contabili si Contabililor Autorizati din Romania(CECCAR).

4. Care sunt capitolele Raportului de expertiză?

Raportul de expertiza contabila judiciara se structureaza pe trei capitole :

Cap. I Introducerea cuprinde:

- datele expertului care efectueaza lucrarea
- partile implicate in process
- imprejurarile si circumstantele in care a luat nastere litigiul
- obiectivele expertizei contabile
- perioada si locul desfasurarii expertizei contabile
- materialul documentar care a stat la baza efectuarii ei
- daca s-au folosit si alte documentatii intocmite de alti experti
- data fixate si daca au fost prelungiri perioada expertizei
Cap. II Desfasurarea expertizei contabile - care cuprinde raspunsurile si documentele folosite pentru
fiecare obiectiv in parte
Cap. III Concluzii - care cuprinde concluziile pe fiecare obiectiv in parte si daca expertul considera
necesar face anumite precizari care sa vina in sprijinul beneficiarului.

5. Care este obligația expertului înainte de a expune raportul de expertiză contabilă judiciară la
beneficiar?

Experţii contabili judiciari au obligaţia de a respecta şi îndeplini reglementările emise de Corp,

prevederile Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi ale Standardului profesional nr. 35.
 De asemenea, în exercitarea misiunii lor, experţii contabili judiciari vor aplica regulile
procedurale prevăzute de Codul de procedură civilă si Codul de procedură penală, cu privire la
efectuarea expertizelor contabile judiciare dispuse de organele îndreptăţite la aceasta.
In conformitate cu Regulamentul CECCAR privind auditul de calitate in domeniul serviciilor
contabile, expertii contabili judiciari, indiferent de calitate (expert numit sau expert parte) au
obligatia să prezinte rapoartele de expertiză contabilă judiciară precum si opiniile separate ale
experţilor parte, pentru a fi supuse auditului de calitate.

IV. Audit financiar

1. Care sunt elementele ce definesc auditul financiar?

Elementele fundamentale care definesc auditul financiar:

- examinarea profesională a unei informaţii;

- obiectul auditului îl constituie orice informaţie contabilă;
- este realizat de un profesionist contabil competent şi independent;
- scopul este acela de a emite o opinie motivată; opinia exprimată asupra informaţii examinate
trebuie să fie argumentată şi cu răspundere pecuniară;
- examinarea trebuie să se facă după anumite criterii de calitate care poate fi un standard sau
o normă legală sau profesională sau o reglementare.

2. Care este diferența dintre auditul financiar și auditul statutar?

Auditul financiar este acela care da posibilitatea auditorului de a-si exprima opinia, daca
situatiile financiare sunt intocmite, sub toare aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru
general identificat de raportare financiara. Pentru exprimarea acestei opinii, auditorul va folosi
formula “ofera o imagine fidela” sau “ prezinta in mod corect sub toate aspectele semnificative”,
aceste expresii fiind echivalente.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si
independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor
obtinute de aceasta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care
examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv
activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea
contabilităţii, legea societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari, asociaţi).

3. Care sunt categoriile de audit?

A) din punct de vedere al obiectivului şi ariei de aplicabilitate a auditului distingem:

a. Audit de conformitate;
b. Audit operațional;
 c. Audit de atestare financiară (audit al situațiilor financiare).
B) din punct de vedere al modului de organizare a activității de audit:
a) audit extern,
b)audit intern.

4. Care sunt actele normative ce reglementează activitatea de audit?

Acte normative care reglementează auditul financiar, în general :

a. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată,
cu modificările ulterioare.
Acest act normativ reglementează cadrul juridic pentru organizarea activităţii de audit
financiar şi exercitarea independentă a profesiei de auditor financiar de către persoanele care au
dobândit aceastăcalitate. De asemenea, acest act normativ desemnează Camera Auditorilor
Financiari din România (CAFR) ca fiind persoana juridică autonomă care organizează, coordonează şi
autorizează desfăşurarea activităţii de audit financiar în România;

b. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare
anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare.
Această ordonanţă transpune prevederile Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi
a Consiliului privind auditul statutar al conturilor anuale şi al conturilor consolidate.

5. Scopul sctivității de audit.

Scopul activității de audit este acela al furnizării unei evaluări independente a

managementului riscului, controlului şi proceselor de conducere a acestuia, sprijinind în acest fel o
organizaţie să îşi realizeze obiectivele.