LUCRAREA, CU REZOLVARILE LA STUDIILE DE CAZ, VA FI PREDATA LA FILIALA PANA CEL MAI TARZIU

DATA 15 NOIEMBRIE 2014. REZOLVARILE VOR FI PREDATE IN ORDINEA GRUPELOR SI CATEGORIILOR DE

EXERCITII PREZENTATE IN LUCRARE. LUCRARILE, PREDATE CU REZOLVARI INTR-O ALTA ORDINE DECAT CEA DIN
LUCRAREA PREDATA DE FILIALA, NU VOR FI LUATE IN CONSIDERARE. FIECARE CATEGORIE DE LUCRARI VA
INCEPE PE PAGINA NOUA.
PE LUCRAREA PREDATA LA FILIALA SE VA INSCRIE, OBLIGATORIU, NUMELE SI PRENUMELE SUB CARE S-A
SUSTINUT EXAMENUL DE ACCES LA PROFESIE, ANUL DE STAGIU SI GRUPA (INSCRISE IN LUCRAREA PREDATA
DE FILIALA)

LUCRARE DE STAGIU
SEMESTRUL II 2014
ANUL (acces 2012)

GRUPA I - Categoria I - Elaborarea situatiilor financiare anuale

1(46). La data de 30.06.2007 s-a casat un mijloc de transport complet amortizat a carui
valoare contabila era de 160.000 lei. Operatia de casare (dezmembrarea) este efectuata de o
firma specializata, care, pentru serviciul prestat, emite o factura in valoare de 6.000 lei, TVA
19%. In urma dezmembrarii activului, se recupereaza materiale auxiliare si piese de schimb
reprezentand 5% si respectiv 10% din valoarea de intrare a imobilizarii.
REZOLVARE:
Reglementarile legale privind scoaterea din functiune a mijloacelor fixe si casarea sunt prevazute la:
- pct. 8.2.3.6. "Cedarea si casarea" din Reglementarile Contabile conforme cu Directiva a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 3055/2009 si
- capitolul V "Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe" din Legea 15/1994 - republicata - cu
modificarile si completarile ulterioare.
- OMFP 2861/2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor si capitalurilor proprii;
Procedura de scoatere din functiune a mijloacelor fixe este urmatoarea:
- stabilirea unei comisii care sa identifice, prin inventariere, mijloacele fixe ce nu mai corespund
activitatii economice a societatii, potrivit art. 2 din OMFP 2861 / 2009 privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii;
In urma inventarierii, se intocmeste Procesul-verbal de inventariere, potrivit art. 42 din OMFP
2861/2009. Conform art. 43 din acelasi act normativ "Propunerile cuprinse in procesul-verbal al comisiei de
inventariere se prezinta, in termen de 7 zile lucratoare de la data incheierii operatiunilor de inventariere,
administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea entitatii.
Acesta, cu avizul conducatorului compartimentuluifinanciar-contabil si al conducatorului
compartimentului juridic, decide asupra solutionarii propunerilor facute, cu respectarea dispozitiilor legale."
- aceasta comisie intocmeste Procesul Verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe / de declasarea unor
bunuri materiale (cod 14-2-3/aA) - stipulat in OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, si
propune modalitatea de scoatere din gestiune: prin casare, vanzare sau alte metode;
- acest proces-verbal este trimis spre aprobare, consiliului de administratie, respectiv responsabilului cu
gestiunea patrimony
- dupa aprobare, se procedeaza la valorificarea modalitatilor privind scoaterea din gestiune a
mijloacelor fixe.
Pct. 71 indice 6 din Titlul II al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privindCodul
fiscal stabileste ca, in aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal , cheltuielile inregistrate ca
urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea fiscala incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul
realizarii de venituri impozabile.
Pct. 6 alin. (13) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal stabileste ca, in
sensul art. 128 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal , casarea activelor corporale fixe, indiferent daca sunt sau nu de
natura bunurilor de capital prevazute la art. 149 din Codul fiscal , nu constituie livrare de bunuri. Se aplica
prevederile art. 149 din Codul fiscalpentru activele corporale fixe de natura bunurilor de capital casate daca la

achizitia sau, dupa caz, transformarea, modernizarea, fabricarea, constructia acestora taxa a fost dedusa total
ori partial si daca urmatoarele operatiuni au intervenit in legatura cu un bun de capital dupa data aderarii:
achizitia sau, dupa caz, fabricarea, constructia, prima utilizare dupa modernizare ori transformare. Prevederile
art. 148 nu se aplica in cazul casarii de active corporale fixe de alta natura decat bunurile de capital.
In situatia in care mijlocul fix este scos din functiune fara a fi valorificat (vanzarea partilor
componente, utilizarea acestora in activitatea curenta, operatiunea este asimilata unei livrari de bunuri
efectuata cu plata conform art. 128 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal . In acest caz, conform pct. 18 alin. (4) din
normele metodologice date in aplicarea art. 137 din Codul fiscal , baza de impozitare a TVA este constituita din
valoarea de inregistrare incontabilitate diminuata cu amortizarea contabila.Operatiunea reprezinta o livrare
catre sine pentru care societatea este obligata sa emita o autofactura conform art. 155 alin. (2) din Codul fiscal
fiscal .
Asadar, piesele ramase dupa dezmembrare, daca nu mai pot fi utilizate, se pot preda unei societati care are ca
obiect de activitate colectarea deseurilor (Remat).
Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de
dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in
activitatea curenta a contribuabilului.

Casare:
2813
Amortizarea instalaiilor, mijloacelor
de transport, animalelor i
plantaiilor

2131
Echipamente tehnologice
160.000
(maini, utilaje i instalaii de
lucru)

401
Furnizori

Dezmembrare cu un furnizor:

7.440

628
Alte

cheltuieli executate de terti

6.000

4426
TVA deductibila

1.440

Plata furnizor:
401
Furnizori

5121

,,Conturi la banci "

7.440

Se recupereaza materiale auxiliare reprezentand 5% din valoarea de intrare a imobilizarii:

5% 160.000 = 8.000

3028
,,Alte material consumabile

7588
,, Alte venituri din
exploatare

8.000

Se recupereaza piese de schimb reprezentand 10% din valoarea de intrare a imobilizarii:

10% 160.000 = 16.000
3024
,,Piese de schimb

7588
,, Alte venituri din
exploatare

16.000

2(49). O societate comercial deine o instalaie procurat n anul 1 la valoarea de 50.000.000 lei,
amortizat linear n 5 ani. La sfritul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea just stabilit fiind de
25.000.000 lei.
n conditiile aplicrii metodei actualizrii valorii nete, conform IAS 16 Imobilizri corporale, care sunt
nregistrrile contabile.

REZOLVARE:
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa se
determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui
organism profesional in domeniu, recunoscut national si international.In cazul in care, ulterior recunoasterii
initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea
rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al
oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ.Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se
reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor
valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.
Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie
reevaluate.
O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea
unei entitati.Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere
substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa a
imobilizarilor corporale este determinata, in general, plecand de la valoarea lor de piata. In cazul in care se
efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si
valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in Capital si
rezerve (contul 105 Rezerve din reevaluare).
Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele explicative.Amortizarea
calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza incontabilitate incepand cu
exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.
La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din
urmatoarele moduri: -recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat
valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este
folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice;
SAU
-eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile
de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru
cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de pata.
Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul
1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare), atunci cand acest surplus reprezinta
un castig realizat.
Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva
din reevaluare.
Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate.
In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii
contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.Daca rezultatul
reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel:ca o crestere a
rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului Capital si rezerve, daca nu a existat o descrestere

anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu
descresterea recunoscuta anterior la acel activ.Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile
nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare
nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din
reevaluare prezentata in cadrul elementului Capital si rezerve, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si
valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.Rezerva din
reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru
aplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau.Sumele reprezentand diferente de
natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul de profit si
pierdere.
Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care
activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat.
In cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare
element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele informatii: valoarea la cost istoric
a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare;
sau
valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentand costul
istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare.
Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului financiar, entitatile trebuie sa
prezinte in notele explicative urmatoarele informatii:
valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar;
-diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiuluifinanciar;
-sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar,
prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare;
-valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.

50.000.000 : 5 ani = 10.000.000 anual amortizare timp de 3 ani

6811
,,Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizarilor

2813
Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

10.000.000

2813
Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

10.000.000

2813
,,Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

10.000.000

6811
,,Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizarilor

6811
,, Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizarilor
Valoare Justa =
25.000.000
Valoare neta contabila = 20.000.000
Diferenta din reevaluare = 5.000.000

2131
,,Echipamente tehnologice (masini,
utilaje si instalatii de lucru)

2131
50.000
5.000

105
,, Rezerve din reevaluare,,

2813
30.000

30.000

Sf=25.000

5.000.000

105

10.000
10.000
10.000
Sf = 0

5.000

3(51). Situatia stocurilor unei societi comerciale este: 01.08. stoc iniial 5.000 buc. x
4.000 lei/buc.; intrri: pe 05.08 2.000 buc. x 6.000 lei/buc., pe 09.08 3.000 buc. x 7.000
lei/buc., pe 25.08 6.000 buc. x3.000 lei/buc., pe 30.08 1.000 buc. x 1.500 lei/buc.; ieiri:
pe 18.08 8.000 buc. si pe 28.08 4.000 buc.
Care este valoarea ieirilor din data de 28.08 i a stocului final evaluat prin metoda costului
mediu ponderat calculat dup fiecare operaie de intrare?
REZOLVARE:
Metode de evaluare a stocurilor
In conditiile in care pe parcursul desfasurarii activitatii, aceleasi feluri de bunuri se
procura la preturi diferite, pentruevaluarea cantitatilor de stocuri iesite sau consumate,
avand la baza valoarea de intrare a acestora, reglementarile si standardel internationale
recomanda urmatoarele metode de evaluare:

Metoda costului mediu ponderat (CMP);

Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO);

Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO);

Metoda costului standard.

Metoda costului mediu ponderat (CMP)
Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala a stocului initial
(Si) plus valoarea totala a intrarilor (Vi) si cantitatea existenta in stocul initial (qs), plus
cantitatile intrate(qi):
Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat in doua variante:
a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare.
b.Actualizarea periodica a costului unitar mediu ponderat fie lunar, fie la alte
perioade, care in principiu sa nu depaseasca durata medie de stocare.
Intrare: 05.08.2014
CMP =
Intrare: 09.08.2014
CMP =

= 4571,42857

= 5300

Iesire: 8.000*5300 = 42.400.000

(

Intrare:

Iesire: 4.000*3.575 = 14.300.000

Intrare:

= 3.160

SOLD FINAL = 5.000 buc * 3.160. =15.800.000

4(52). Pentru fabricarea produsului A, ntreprinderea a efectuat n exerciiul N
urmtoarele
cheltuieli: cheltuieli directe 600.000 lei; cheltuieli indirecte 240.000 lei, din care variabile
180.000 lei;
cheltuieli excepionale 120.000 lei. Capacitatea de producie a fost utilizat pentru 60% din
nivelul de activitate normal. Obinerea produsului finit se nregistreaz n contabilitatea
financiar i n cea de gestiune.
REZOLVARE:
COST DE PRODUCTIE = Ch.directe + Ch.ind. = Ch.directe + Ch.variab.+ ( Ch.fixe. x cap.
de productie)]= 600.000 + 180.000+ ( 60.000 x 60%)]= 816.000 lei
In contabilitatea financiara
Presupunem cheltuieli directe 200.000+300.000+100.000
601
,,Cheltuieli cu materiile prime

301
,,Materii prime

200.000

641
,,Cheltuieli cu salariile personalului

421
,,Personal - salarii datorate

400.000

Cheltuieli indirecte: variabile si fixe(cota parte)

Cheltuieli variablie (presupunem):
641
,,Cheltuieli cu salariile personalului

421
,,Personal - salarii datorate

180.000

2813
,,Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

36.000

Cheltuieli fixe cota parte = 36.000

6811
,,Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizarilor

Correspondenta in contabilitate de gestiune:

%

901
,,Decontari interne privind
cheltuielile

816.000

921
,,Cheltuielile activitatii de baza

600.000

923
,,Cheltuieli indirecte de productie

216.000

Aceasta formula nu are corespondent in contabilitatea financiara

921
,,Cheltuielile activitatii de baza

923
,,Cheltuieli indirecte de
productie

216.000

In contabilitatea financiara
Inregistram productia:
345
,,Produse finite

711
,,Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse

816.000

921
,,Cheltuielile activitatii de
baza

816.000

Correspondenta in contabilitate de gestiune:

902
,, Decontari interne privind productia
obtinuta

5(57). O societate comercial emite 5.000 obligaiuni avnd valoarea nominal 20.000 lei;
valoarea de emisiune este de 18.000 lei i valoarea de rambursare este de 21.000 lei. Durata
mprumutului este de 5 ani, iar dobnda anual este de 20%. Care sunt nregistrrile specifice emiterii
acestui mprumut obligatar.

REZOLVARE:

%
461
,,debitori diversi

161
,,imprumuturi din emisiuni
de obligatiuni

100.000.000
5.000x20.000 lei
90.000.000
5.000x18.000 lei

169
,,Prime privind rambursarea
obligatiunilor
5121
,,Conturi la banci in lei

10.000.000
5.000x2.000 lei

461
,,debitori diversi

90.000.000

Amortizarea Primei privind rambursarea obligatiunilor annual 10.000.000: 5 ani =

2.000.000
667
169
2.000.000 x 5 ani
,,Cheltuieli privind sconturile acordate = ,,Prime privind rambursarea
= 10.000.000
obligatiunilor
Inregistrarea dobanzii anuale:
20% x 20.000.000 = 4.000.000 anual
1681
666
4.000.000
= ,,Dobanzi aferente imprumuturilor din
,,Cheltuieli privind dobanzile
x 5 ani
emisiuni de obligatiuni,,
505
,,Obligatiuni emise si rascumparate

5121
,,Conturi la banci

505
,,Obligatiuni emise si rascumparate 105.000.000

105.000.000

1618
,,Alte imprumuturi din emisiuni de
obligatiuni

100.000.000

668
Alte cheltuieli financiare

5.000.000

GRUPA I - Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati

1(3). Societatea Comercial B specializat n comerul cu amnuntul deine n stoc la
nceputul anului mrfuri la preul cu amnuntul n valoare de 200.000 lei. Adaosul comercial aferent
mrfurilor din stoc este de 50000 lei, iar TVA 38000 lei. n cursul perioadei de gestiune se
achiziioneaz mrfuri la preul fr TVA de 300.000 lei (TVA 24%). Adaosul comercial practicat de
unitate este de 20%. Se vnd mrfuri n cursul lunii prin magazinul cu amnuntul n valoare de
420.000 lei, (inclusiv TVA). Se descarc gestiunea. Evidena se ine la pre de vnzare cu amnuntul

REZOLVARE:

(371)

(378)

Si.

200.000

50.000

I.

446.400

60.000

(4428)

38.000
86.400
E.

420.000(-24% TVA= 338,710)

Sf.

38.527
226.400 24% TVA = 182.581 lei

81.290

K=

= 0,21

E(378) = K * Sold (371) fara TVA = 0,2 * 182.581 = 38527

Intrare marfuri:

401
,,Furnizori

372.000

371
,,Marfuri

300.000

4426
,,TVA deductibila

72.000

Incarcare gestiune:
371
,, Marfuri

Vanzare si scadere gestiune:

146.000

378
,,Diferente de pret la
marfuri

60.000

4428
,,TVA neexigibila

86.400

4111 (5311)
,, Clienti/ Casa in lei

420.000

707
,,Venituri din vanzarea
marfurilor

338.710

4427
,,TVA colectata

81.290

371
,,Marfuri

420.000

607
,,Cheltuieli privind marfurile

297.237

378
,,Diferente de pret la marfuri

41.473

4428
,,TVA neexigibila

81.290

2(11). O entitate economic nregistrat n scopuri de TVA, n Romnia achiziioneaz, de pe

piaa intern, materii prime n valoare de 32.400 lei plus TVA i materiale auxiliare de 1785 lei + TVA.
Pentru desfurarea activitii sale economice entitatea, nregistreaz i alte cheltuieli, pentru care
primete n cursul lunii facturi: energie electric 1.560 lei + TVA; transport 700 lei + TVA; telefon 530
lei + TVA, servicii de contabilitate 1.800 lei + TVA i achiziioneaz un echipament tehnologic n
valoare de 11.800 lei + TVA.
n cursul lunii entitatea livreaz n Romnia, pe baz de factur produse finite la preul de vnzare de
75.820 lei + TVA. Pentru serviciile de transport prestate clienilor emite facturi n valoare de 2.565 lei +
TVA.
La sfritul lunii se efectueaz regularizarea taxei pe valoarea adugat, innd cont de faptul c
entitatea are TVA de recuperat din luna precedent n valoare de 3.787 lei.

REZOLVARE:
-achiziioneaz, de pe piaa intern, materii prime n valoare de 32.400 lei plus TVA
%
301
,,Materii prime
4426
,,TVA deductibila

401
,,Furnizori

40.176
32.400
7.776

Primesc facturile de la furnizori:

%

401
,,Furnizori

302
,,Materiale consumabile

1.785

4426
,,TVA deductibila

2.213.4

428.4

401
,,Furnizori

1.934.4

605
,,Cheltuieli privind energia si apa

1.560

4426
,,TVA deductibila

374.4

401
,,Furnizori

868

624
,,Cheltuieli cu transportul de bunuri si
personal

700

4426
,,TVA deductibila

168

401
,,Furnizori

657.2

626
,,Cheltuieli postale si taxe de
telecomunicatii

530

4426
,,TVA deductibila

127.2

401
,, Furnizori

2.232

628
,,Alte cheltuieli cu serviciile executate
de terti

1800

4426
,,TVA deductibila

432

404
14.642
,, Furnizori de imobilizari

2131
,,Echipamente tehnologice (masini,
utilaje si instalatii de lucru)

11.800

4426
,,TVA deductibila

2832

4111
,,Clienti

4111
,,Clienti

94.016.8

701
,,Venituri din vanzarea
produselor finite

75.820

4427
,,TVA colectata

18.196.8

3.180.6

704
,,Venituri din servicii
prestate

2.565

4427
,,TVA colectata

615.6

18.812.4

4426
,,TVA deductibila

12.138

Total 4426 = 12.138 lei

Total 4427 = 18.812.4 lei
Avem TVA de recuperat = 3.787
4427
,, TVA colectata

4423
,,TVA de plata
4423
,,TVA de plata

4424
,,TVA de recuperat

6.674.4

3.787

4424
,,TVA de recuperat

473
,,Decontari din operatii in
curs de clarificare

0.4

3(14). ntreprinderea A primete o adres prin care se confirm aprobarea unei subvenii
solicitate pentru anul n curs n sum de 300.000 u.m.n. Dup 30 de zile se primete subvenia
constnd ntr-un utilaj industrial a crui durat de via util este stabilit la 5 ani. Dup 2 ani de
utilizare utilajul nu mai este necesar, situaie n care acesta se vinde la preul de 270.000 u.m.n.,
inclusiv TVA. Se descarc gestiunea i se ncaseaz contravaloarea utilajului vndut prin contul de la
banc. Amortizarea s-a calculat dup sistemul liniar.

REZOLVARE:
ntreprinderea A primete o adres prin care se confirm aprobarea unei subvenii solicitate
pentru anul n curs n sum de 300.000 u.m
445
,,Subventii

475
,,subventii pt.investitii

Se primete subvenia constnd ntr-un utilaj industrial:

2131
445
,,Echipamente tehnologice (masini,
=
,,Subventii
utilaje si instalatii de lucru)

Se amortizeaza imobilzarea si subventia primul an:

6811
2813
,,Amortizarea instalatiilor,
=
,,Cheltuieli de exploatare privind
mijloacelor de transport,
amortizarea imobilizarilor
animalelor si plantatiilor
475
,,subventii pt.investitii

7584
,,Venituri din subventii
pentru investitii

Se amortizeaza imobilzarea si subventia al doilea an:

6811
2813
,,Cheltuieli de exploatare privind
,,Amortizarea instalatiilor,
amortizarea imobilizarilor
=
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

475
,,subventii pt.investitii

7584
,,Venituri din subventii
pentru investitii

300.000

300.000

60.000

60.000

60.000

60.000

Se vinde:
461
,,Debitori diversi

Se incaseaza:
5121
,,Conturi la banci in lei

270.000

7583
,,Venituri din vanzarea
activelor si alte operatii de
capital

217.742

4427
,, TVA colectata

52.258

461
,,Debitori diversi

2131
,,Echipamente tehn.(masini,
utilaje si instalatii de lucru) ,,

270.000

Se scade gestinea:
%
6583
,,Cheltuieli privind activele cedate si
alte operatii de capital

300.000

180.000

2813
,,Amortizarea instalatiilor, mijloacelor
de transport, animalelor si plantatiilor

120.000

Se constituie datoria fata de stat:

%

4482
,,Alte creante privind
bugetul statului

475
,,subventii pt.investitii

300.000

180.000

6588
,,Alte cheltuieli de exploatare

120.000

Se plateste datoria:
4482
,,Alte creante privind bugetul statului

5121
Conturi la banci in lei

300.000

4(20). Se nregistreaz cheltuieli de dezvoltare efectuate cu ocazia realizrii unui prototip de

fore proprii n sum de 20.000 u.m.n. Durata de via util 5 ani. Dup 2 ani de utilizare a prototipului
n care a fost amortizat dup metoda liniar, se vinde prototipul la preul de 18.000 u.m.n (inclusiv
TVA).
Se primete n contul creanei un efect comercial (bilet la ordin) care se depune la banc i se
ncaseaz.

REZOLVARE:

203
,, Cheltuieli de dezvoltare

6811
,,Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizarilor

6811
,,Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizarilor

461
,,Debitori diversi

722
,,Venituri din productia de
imobilizari corporale

2803
,,Amortizarea cheltuielilor de 4.000
dezvoltare

2803
,,Amortizarea cheltuielilor de 4.000
dezvoltare

18.000

7583
,,Venituri din vanzarea
activelor si alte operatii de
capital

14.516

4427
,, TVA colectata

3.484

203
,,Cheltuieli de dezvoltare

20.000

20.000

6583
,,Cheltuieli privind activele cedate si
alte operatii de capital

14.000

2803
,,Amortizarea cheltuielilor de

8.000

dezvoltare

405
,,Efecte de platit pentru imobilizari

461
,,Debitori diversi

18.000

5113
,,Efecte de incasat

405
,,Efecte de platit pentru
imobilizari

18.000

5121
,,Conturi la banci in lei

5113
,,Efecte de incasat

18.000

5(26). Societatea achiziioneaz 1.000 obligaiuni, cost achiziie 5 lei/bucat, ca investiii

financiare pe termen scurt. Suma de 3.000 lei se achit imediat din contul de la banc iar diferena la
o dat ulterioar, tot prin virament bancar. Jumtate din obligaiuni se revnd peste o sptmn la un
pre de vnzare de 6,50 lei/bucat iar cealalt jumtate cu preul de vnzare de 4,50 lei/bucat.
ncasarea se realizeaz n contul de la banc.

REZOLVARE:
Societatea achiziioneaz 1.000 obligaiuni, cost achiziie 5 lei/bucat, ca investiii
financiare pe termen scurt. Suma de 3.000 lei se achit imediat din contul de la banc iar
diferena la o dat ulterioar
501
,,Actiuni detinute la entitatile afiliate

5.000 (1.000x5)

5121
,,Conturi la banci in lei

3.000

509
,,Varsaminte de efectuat
2.000
pentru investitiile pe termen
scurt
Se incaseaza Varsaminte de efectuat ulterior prin banca
509
5121
,,Varsaminte de efectuat pentru
=
,,Conturi la banci in lei
investitiile pe termen scurt

2.000

Jumtate din obligaiuni se revnd peste o sptmn la un pre de vnzare de 6,50

lei/bucat

5121
,,Conturi la banci in lei

3250(500x6.5)

501
,,Actiuni detinute la
entitatile afiliate

2500(500x5)

7642
,,Castiguri din investitii pe
termen scurt cedate,,

750(500x1.5)

iar cealalt jumtate se revinde cu preul de vnzare de 4,50 lei/bucat.

501
,,Actiuni detinute la
entitatile afiliate

2.500(500x5.5)

5121
,,Conturi la banci in lei

2.250(500x4.5)

6642
,,Pierderi din investitiile pe termen scurt
cedate

250 (500x0.5)

6(30). Societatea primete, pe baza bonului de comand, o factur de la Ticket Service SRL
reprezentnd valoarea nominal a tichetelor de mas solicitate la care se adaug valoarea
imprimatelor.
Valoarea unui tichet este de 9,35 lei/bucat iar cantitatea este de 400 tichete. Valoarea imprimatelor
este de 50 lei + TVA 24%. Factura se achit din contul de la banc cu ordin de plat. Toate tichetele
achiziionate sunt distribuite salariailor.

REZOLVARE:
Se plateste valoarea comenzii tichete de masa la Ticket Service SRL
409
,,Furnizori debitori

5121
,,Conturi la banci in lei

3802

Se inregistreaza facturea de tichete de masa

%

401
,,Furnizori

3802

5328
,,Alte valori

3740

628
,,Alte cheltuieli cu serviciile executate
de terti

50

4426
,,TVA deductibila

12

Se plateste stinge datoria furnizorului cu avansul

401
,,Furnizori

409
,,Furnizori debitori

3802

Se distribuie tichetele si se trece pe cheltuliei contravaloarea (in aceeasi luna pentru care s-au
comandat)
642
,,Cheltuieli cu tichetele de masa
acordate salariatilor

5328
,,Alte valori

3740

GRUPA II - Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

1.(1.) Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal.

Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :

-sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.
-sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare
interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare )
- sa respecte programul de lucru
- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului
Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:
sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul
profesional referitor la probleme contabile si de etica
datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de
pregatire sau experineta pe care le detine
sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel
inacat sa fie inteleasa in contextul ei
Conflictul de loialitate
15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si
profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui
angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care
lucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unui
angajat, in mod legitim nu i se poate cere:
sa incalce legea;
sa incalce regulile si standardele profesiei;

sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in
numele angajatorului;
sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.
15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil
privind contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul
entitatii angajatului, initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In
cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele
din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie.
15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un
conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu
pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului
motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa
comunice problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru a
actiona in acest fel).
15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de
etica.
Sprijinirea colegilor angajati
Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti,
trebuie sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul
profesional referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod
profesional diferentele de opinie cu acestia.
Competenta profesionala
Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se
poate cere sa execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau
experienta. Cand executa asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in
eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine; daca este
cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui expert.
Prezentarea informatiilor
18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in
intregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.
18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar
natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze
intrarile cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce
le sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte.
In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:
- sa respecte principiul independetei
- sa respecte legislatia fiscala in domeniu
- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.

2.(2.) Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utilizai n cadrul unei misiuni de audit
de baz?

O particularitate esenial a profesionitilor contabili se refer la asumarea

responsabilitii de a aciona n interes public.
Acest lucru presupune din partea unui profesionist contabil n general, i a auditorului
financiar n special de a-i asuma responsabilitatea n ceea ce privete asigurarea
conformitii cu cele cinci principii fundamentale de etic. Pentru contabilii i auditorii
din ntreaga lume :
Nu conteaz cultura

 Nu conteaz din ce regiune provin

Nu conteaz dac vin dintr-o economie dezvoltat sau n curs de dezvoltare au acelai
numitor comun : ncrederea Public
3.(4.) Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit. Controlul de calitate
la nivelul organismului profesional.

Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:

politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general
proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual
Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:
cerintele profesioanle
aptitudini si competente
repartizare - actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire
tehnica si experienta profesionala ceruta in circumstantele date
delegare - indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se
asigure rezonabilitatea activitatii desfasurate
consultare - consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu
persoane competente
acceptarea si pastrarea clientilor - evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor
existentei
monitorizare - se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea
operationala a politicilor si procedurilor de control al calitatii
Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele
profesionale, care vizeaza analiza modului de organizare si functionare a unui
cabinet si aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor
internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme.
Obiective urmarite prin controlul de calitate se refera la:
- oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;
- armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
- contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de
lucru;
- aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;
- dezvoltarea solidaritatii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre
colegi, apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional.
Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt:
universalitatea, confidentialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea.
Activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata n doua metode:
controale colegiale si controale prin personal angajat, ambele metode fiind
echivalente.

4.(5.) Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Rolul i importana dosarului exerciiului.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 220 stabileste procedurile si principiile

fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate si n
mod deosebit, la politicile si procedurile folosite de unn cabinet n lucrarile de audit si la
procedurile referitoare la lucrarile ncredintate unor colaboratori ai auditorului.
Natura, calendarul si ntinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui
cabinet sau societate depind de numerosi factori ca: felul si importanta activitatii sale,
dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc.

Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt
urmatoarele:
- exigentele profesionale: personalul cabinetului sau al societatii trebuie sa se conformeze
principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism,
nscrise n Codul etic;
- aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare al personalului cabinetului sau
societatii permite acestuia sa se achite n mod corect si complet de sarcinile pe care le
primeste n cadrul unei misiuni de audit;
- repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi ncredintate personalului care dispune de
pregatirea si experienta necesara;
- delegarea : conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele
permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de calitate
stabilite.
Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste
exercitiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la
sinteza si formularea raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare si control ale misiunii;
- documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat
fara omisiuni;
- nlesnirea muncii n echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori;
- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

GRUPA II - Categoria IV Evaluarea intreprinderilor

1. (32.) Aveti urmtoarele informatii despre ntreprindere: cheltuieli de nfiintare 5.000; licente
10.000; cldiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creante 300.000; bnci 10.000; venituri
n avans 80.000; capital social 125.000; rezerve 5.000; furnizori 250.000; mprumuturi bancare
150.000 (din care 75.000 pe termen lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000.
Eliberati bilantul contabil n principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul functional, si explicati
rolul acestora n cadrul diagnosticului de evaluare.

Bilant contabil
Cheltuieli de infiintare
Licente
Cladiri
Echipamente
Stocuri
Creante
Banci
TOTAL ACTIV
Venituri in avans
Capital social
Rezerve
Furnizori
Imprumuturi bancare (din care pe termen
lung 75.000)
Provizioane

5.000
10.000
50.000
100.000
200.000
300.000
10.000
675.000
80.000
125.000
5.000
250.000
150.000
65.000

TOTAL PASIV

Bilant functional
ACTIV
270.000
Functia de investitii =
Imobilizari brute
Functia exploatare NFR

675.000

PASIV 270.000
Fonduri proprii origine esterna
130.000
165.000
95.000

Fonduri proprii origine interna

65.000

Trezorerie
10.000
Datorii financiare
Bilant financiar
Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000
FR = IV-I = 270.000-165.000 =205
T = III-VI = 10 75.000=-65.000
NFR = II V = 500.000-330.000=170.000

75.000

Activ imobilizat

165.000

Capitaluri permanente

270.000

Stocuri, creante

500.000

Datorii nefinanciare

330.000

Disponibil si alte valori mob 10.000

de plasament
675.000

Datorii fin pe termen lung 75.000

675.000

2. (33.) Determinati activul net corijat al unei ntreprinderi, prin ambele metode, cunoscnd
urmtoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de
nfiintare 15.000; cldiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori
80.000; mprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; reserve 10.000; venituri anticipate
80.000; profit 55.000.
A

CORECTII

ANC

CH DE INFIINTARE-15.000

-15000

K SOCIAL 100.000

100000

200.000

200000

REZERVE 10.000

10000

ECHPAMENTE 250.000

250000

PROFIT - 55.000

55000

STOCURI

300.000

300000

FURNIZORI 400.000

10.000

10000

IMPR BANC. TL 200.000

150.000

150000

CREDITORI 80000

CLADIRI

CASA
BANCA

TOTAL

925.000

Met aditiva
ANC = Kpr + / - Dif din corectii
Kpr = Ksoc + rezerve + profit 165000
Dif din corectii 15000
ANC = 165000-15000 = 150000
Met substractiva

-15000

910000

CORECTII

+80.000

ANC

480000
200000

V ANTICIPATE 80.000

-80.000

800000

DIFERENTE DIN CRECTII

-15000

-15000

TOTAL 925000

-15000

910000

ANC = total active total datorii = 910.000 760000 = 150000

3. (49.) Cum se evalueaz creantele din bilantul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?

Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica,
cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva
GRUPA II - Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi
1. (45.) Din contabilitatea celor dou societi A i B intrate n fuziune rezult:
Societatea A: active diverse 90.000 lei exclusiv 1.000 aciuni achiziionate cu 6 lei / aciune deinute la
B, datorii 17.020 lei, numr de aciuni 16.000 titluri cu valoarea nominal 2 lei/ aciune. Societatea B:
active diverse 70.000 lei, datorii 13.840 lei, numr de aciuni 8.000 titluri cu valoarea nominal de 2 lei/
aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emise i prima de fuziune.

Rezolvare:
1.000 aciuni x 6 lei/aciune = 6.000. lei
A
Active diverse
+ Titluri deinute
neincluse n activ
= Total activ
- Datorii
=

B
90.000. lei Active diverse
6.000. lei - Datorii

70.000 lei
13.840lei

96.000. lei Activ net contabil

17.020 lei Numr aciuni
78.980 lei VMCB=

56.160 lei
8.000 aciuni
7,02 lei/aciune

56.160.000 lei
8.000 actiuni

+Plusvaloare din deinere

titluri
1.000 aciuni
(7,02lei/aciune 6.
lei/aciune)
Activ net contabil
Numr aciuni
VMCA=

80.000.000 lei
16.000 actiuni

1.020 lei

80.000 lei
16.000 aciuni
5 lei/aciune

Numr de aciuni ce trebuie emise:

56.160.000 lei
7.020 lei/actiune
- 1.000 actiuni x
=
5
.
000
lei/actiun
e
5.000
lei/actiun
e

11.232

1.404

9.828 aciuni

ANCB =
56.160 lei
= 11.232
aciuni x 5

9.828
aciuni
emise

Capitalul propriu crete cu 9.828 aciuni emise x 5 lei/aciune = 49.140

lei
- Capitalul social crete cu 9.828 aciuni emise x 2 lei/aciune valoarea
nominal A = 19.656 lei
= Prima de fuziune 1 = 29.484 lei

lei/aciune
1.404
aciuni
anulate

1.404 aciuni anulate x 5 lei/aciune = 7.020 lei

- Cost de achiziie aciuni deinute 1.000 aciuni x 6 lei/aciune = 6.000
lei
= Prima de fuziune 2 = 1.020 lei

Prima de fuziune = 29.484 lei + 1.020 lei = 30.504 lei

GRUPA II - Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii
1. (20.) Comentai definiia auditului intern

Auditorul intern este o persoana fizica ori juridica, salariat al entittii

auditate,respectiv angajat prin contract; cantonat initial n misiuni legate de buna
calitate a informatiilor financiare, astzi, auditorul intern se ocup din ce n ce mai
mult de misiuni de audit operational, de verificarea existentei, a gradului de
adecvare si a modului de aplicare a procedurilor interne n toate sectoarele si pe
toate functiile ntreprinderii.

GRUPA III - Categoria III Expertize contabile

1. (4.) Marius este expert contabil judiciar debutant. El a primit cu bucurie prima sa numire n
calitate de expert contabil judiciar ntr-un dosar civil. Dilema sa este care este locul cel mai
indicat pentru citarea prilor. Argumentai rspunsul.
2. (5.) Alexandru, aflat la prima sa expertiz judiciar de natur civil, a constatat dup
studierea dosarului, c pentru e exprima o opinie motivat, mai sunt necesare documente cu
caracter financiar-contabil. Dilema sa este cum ar trebui s procedeze. Argumentai rspunsul.
3. (19.) Explicati principiul confidentialitatii?

RASPUNS:
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care a primit o autorizatie speciala de a
divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma -subalterni sau
colaboratori- respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
Confidenfialitatea se refera numai la divulgarea informatiilor; ea implica, de asemenea, faptul ca
informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil in beneficiul sau personal sau al unui
tert.
Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa
indeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.
In interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de
confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si intinderii obligatiilor legate de
confidentialitate si asupra circumstantelor in care divulgarea de informatii primite in cursul exercitarii
unei misiuni trebuie autorizata sau ceruta.
Obligatiile de confidenfialitate sau secret profesional sunt inscrise in legislatia fiecarei tari.
Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute in vedere urmatoarele
aspecte (cu titlu de exemple):
a) cand divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti) pot fi
lezate;

b) cand divulgarea este ceruta de lege sau cand exista obligatii profesionale de divulgare:
- profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informatii care
pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;
- profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt destinatarii corecti ai
unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de informatii;
- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si conse-cinfele acesteia implica
responsabilitatea sa.
Se recomanda, in toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.

GRUPA III - Categoria VII Studii de fezabilitate

1. ( 31.) Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i cu o rat de
actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An

Cost
investiie

0
1
2
3
4
5
TOTAL

Costuri de
exploatare

15.000

11.445

6.420
6.620
7.500
6.500
8.500
35.540

Total
cost

15.000
6.420
6.620
7.500
6.500
8.500
50.540

Total
ncasri

9.440
9.640
10.700
11.700
22.700
64.180

Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul

acestui indicator.

GRUPA III - Categoria VIII Analiza-diagnostic a intreprinderii

1. (3.) Analizai nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al trezoreriei
pentru o ntreprindere din domeniul industriei prelucrtoare care prezint urmtoarele informaii
bilaniere:

Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n
100.000
20.000
40.000
5.000
65.000
50.000
47.000
3.000

Rezolvare:
FR = capitaluri proprii + datorii pe termen lung - imobilizari nete
FR = 65.000 + 50.000 - 100.000 = 15.000
Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari)
= 65.000 100.000 = -35.000
Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu
= 15.000 (- 35.000) = 50.000
NFR = stoc + creante - datorii de exploatare
NFR = 20.000 + 40.000 47.000= 13.000
TN = FR - NFR
TN = 15.000 13.000 = 2.000
SN = active totale datorii totale = 165.000 100.000 = 65.000
Ponderea capitalurilor proprii in total activ (65.000: 165.000)*100 = 39,4%, Intreprinderea
are o pozitie financiara foarte buna.
1.Indicatorii de lichiditate indica un nivel bun al lichiditatii firmei:
a).Indicatorul lichiditatii =Active curente/datorii curente
Active curente=Stocuri+Creante+Disponibilitati
=20.000+40.000+5000
=65.000
Datorii curente=Dat.din expl.+Dat.bancare t.s.
=47.000+3000
=50.000
65.000/50.000=1,3
b).Indicatorul lichiditatii curente = Active curente-Stocuri/Dat crt.
65.000-20.000/50.000=0,90

2.Indicatori de risc
Indicatorul gradului de indatorare
Capital imprumutat/Capital propriu x100
Capital imprumutat=credite peste 1 an=50.000
Capital propriu=65.000
50.0000/65.000x100=76,92
sau
Capital imprumutat/Capital angajat x 100
Capital imprumutat=50.000
Capital angajat= capital imprumutat+capital propriu=50.000+65.000=115.000
50.000/115.000=43,40
Gradul de indatorare masoara volumul finantarii externe in raport cu cel al finantarii
asigurata de proprietar.O valoare mai mare de 100 reprezinta un risc mare pt.creditori.O
valoare mai mica de 50 demonstreaza capacitatea companiei de a-si mari volumul creditelor,

sub rezerva existentei unui flux de lichiditati corespunzator (care sa permita pe viitor
suportarea serviciilor datoriei).
2. (12.) Calculai i interpretai rata stabilitii financiare i rata autonomiei financiare pentru o
ntreprindere din domeniul industriei prelucrtoare care prezint urmtoarele informaii bilaniere:

Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n
100.000
20.000
40.000
5.000
65.000
50.000
47.000
3.000

Rezolvare:
1. Lichiditatea generala = (20.000 + 40.000+5000) / (47.000+3.000) = 65.000 / 50.000 = 1,3
2. Lichiditatea curenta = (40.000+5000) / (47.000+3.000) = 45.000 / 50.000 = 0,9
3. FR = capitaluri proprii + datorii pe termen lung - imobilizari nete
FR = 65.000 + 50.000 - 100.000 = 15.000
Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari)
= 65.000 100.000 = -35.000
Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu
= 15.000 (- 35.000) = 50.000
4. NFR = stoc + creante - datorii de exploatare
NFR = 20.000 + 40.000 47.000 = 13.000
5. TN = FR - NFR
TN = 15.000 13.000 = 2.000
5.000 3.000 = 2.000
6. SN = active totale datorii totale =
SN = 165.000 100.000 = 65.000
Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate (65.000)
da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului.
Aceast ecuatie fundamental a bilantului red averea net a actionarilor, activul este angajat
n datorii. Situatia neta arata o buna gestionare a resurselor firmei.
Activul societatii este finantat in proportie de 39 % din capital propriu, 70% din fonduri
proprii si atrase pe termen lung si 30% din resurse pe termen scurt. Fondul de rulment pozitiv
asigura echilibrul financiar si implicit lichiditatea firmei pe termen scurt. Trezoreria neta din
activitatea firmei degaja un surplus de numerar. Daca aceasta situatie se mentine mai multe

exercitii financiare sucesive inseamna ca firma are o rentabilitate economica buna dar si
posibilitatea plasarii rentabile a disponibilului banesc pentru a isi intari pozitia financiara.
Rata autonomiei financiare = Capital propriu/Capital permanent = 65.000/115.000/100 =
56,5% este ridicata si garanteaza autonomia financiara viitoare.

GRUPA IV - Categoria VI Administrarea si lichidarea intreprinderilor

1. (6.) Identificai balana de verificare a unei firme pe care considerai c o supunei lichidrii.
Parcurgei fazele contabile ale lichidrii:
- inventariere (inclusiv evaluarea tuturor activelor/datoriilor i stabilirea precis a datoriilor);
- valorificarea bunurilor din activul firmei, prin vnzare: vor fi cel puin trei categorii de imobilizri
(amortizabile i neamortizabile), stocuri diverse (materii prime, consumabile, produse, mrfuri),
recuperri de creane (cu i fr acordare de reduceri comerciale/financiare);
- plata datoriilor: se poate opta pentru situaia n care firma are destui bani pentru aceasta sau nu;
- stingerea unor conturi de provizioane i a cel puin unei categorii de ajustri pentru depreciere;
- nchiderea capitalurilor proprii care includ cel puin capital social (din aporturi i din profituri nete),
rezerva legal, rezerv din reevaluare i rezultat reportat.
Se cere prezentarea calculelor i a formulelor contabile aferente ntregii operaiuni de lichidare.

Rezolvare
30.06.2014
A. Active imobilizate
Echipament tehnologic ct 2131 (valoare bruta)
Aparate si instalatii de masura ct 2132 (valoare bruta)
Mobilier ct 214 (valoare bruta)
Amortizare echipament th si aparate de masura ct 2813
Amortizare mobilier ct 2814
Total active imobilizate (valoare neta)
B. Active circulante
Marfuri (ct 371)
Ajustari pentru deprecierea marfurilor (ct 397)
Creante
Conturi la banci (ct 5121)
total active circulante
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii ce trebuie platite in mai putin de 1 an
Furnizori
E. Active circulante nete (B+C-D-I)
F. Total active minus obligatii curente (A+E)
G. Datorii ce trebuie platite in mai mult de 1 an (ct
4551)
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli (ct 151)
I. Venituri in avans
j. Capital si rezerve
Capital subscris si varsat (ct 1012)
Rezerve ct 1061, 1068)
Rezultat reportat (ct 1171)
Profit sau pierdere (ct 121)

1787
10940
16542
-12461
-9979
6829
900
-100
887
55
1742
0
857
885
7714
311697
5000
0
200
0
-298200
-10983

1. Valorificare imobilizari corporale si marfuri

a) echipamentelor tehnologice :
461 = %
248
7583
200
4427
48
-scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice
% = 2131
1787
2813
1521
6583
266

b) aparate si instalatii de masura

461 = %
7583
4427

124
100
24

scadere din evidenta aparate si instalatii de masura

2813= 2131 10.940
c) mobilier, aparatura birotica
461 = %
7583
4427

6.200
5.000
1.200

-scadere din evidenta mobilier

% = 2131
16.541
2813
9.979
6583
6.562
-incasarea contravalorii imobilizari corporale
5121 = 461 6.572
- inchiderea contului 7583
7583 = 121 5.300
- inchiderea contului 6583
121 = 6583 6.828
d) marfa
4111 = %
1.240
707
1.000
4427
240
- incasarea contravalorii marfurilor vandute
5121 = 4111 1.240
- scaderea din gestiune a marfurilor vandute
607 = 371
900
-anularea deprecierii

397 = 7814 100

- inchiderea conturilor 707 si 7814
% = 121
1.100
707
1.000
7814
100
- inchiderea contului 607
121 = 607
900
Regularizare si plata tva
4427 = 4423
1.512
Sold debitor ct 4424 887 lei
4423 = 4424 887
4423 = 5121 625
2. Plata datoriilor
401 = 5121
857
4551 = 5121 6.385
3. Inchiderea conturilor de provizioane
151 = 7812 5000
7812 = 121 5000
Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului
D
121
10.983
6.828
900

18.711
SD = 7.311

C
5.300
1.000
100
5.000
11.400

5121 C
55
6.572
857
1.240
625

7.867
SD=0

6.385
7.867

b) Intocmirea bilantului inainte de partaj

DATORII CATRE ASOCIATI
CAPITAL SI REZERVE
I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT
II.PIERDERE REPORTATA

305.311
200
-298.200

III.REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR

- 7.311
-din exercitiul curent
-10.983
-din lichidare
3.672
TOTAL CAPITALURI PROPRII (capital+rezerve-305.311
rzultatul ex.)
TOTAL CAPITALURI
-305.311

ACOPERIREA PIERDERILOR
% = %
456
117
1012
121
456
121

305.311
298.200
200
7.111

2. (8.) Dup plata datoriilor firmei aflate n lichidare, mai rmn bani i structura capitalurilor
proprii cuprinde capital social, rezerve legale i alte rezerve.
Finalizai contabilizarea lichidrii, tiind c dintre asociai, 30% snt persoane fizice, ceilali
persoane juridice.

Rezolvare
Cod fiscal
ART. 65 Definirea veniturilor din investiii
(1) Veniturile din investiii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobnzi;
c) ctiguri din transferul titlurilor de valoare definite potrivit prevederilor art. 7;
d) venituri din operaiuni de vnzare-cumprare de valut la termen, pe baz de contract,
precum i orice alte operaiuni similare;
e) venituri din lichidarea unei persoane juridice.
ART. 66 Stabilirea venitului din investiii
(8) Venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice reprezint excedentul
distribuiilor n bani sau n natur peste aportul la capitalul social al persoanei fizice
beneficiare.
b) determinarea excedentului sumei stabilite la pct. a) peste aportul la capitalul social al
persoanei fizice beneficiare.
ART. 67
(3) Calculul, reinerea i virarea impozitului pe veniturile din investiii, altele dect cele
prevzute la alin. (1) i (2) se efectueaz astfel:
d) venitul impozabil obinut din lichidarea unei persoane juridice de ctre acionari/asociai
persoane fizice se impune cu o cot de 16%, impozitul fiind final. Obligaia calculrii,
reinerii i virrii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat i reinut la surs se
vireaz pn la data depunerii situaiei financiare finale la oficiul registrului comerului,
ntocmit de lichidatori.
ART. 20 Venituri neimpozabile
h) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice romne sau unei persoane juridice
strine situate ntr-un stat cu care Romnia are ncheiat o convenie de evitare a dublei
impuneri, dac la data nceperii operaiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deine pe
o perioad nentrerupt de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse
operaiunii de lichidare.

cont
1012

rulaj precedent
debit
credit
0
32000

rulaj luna
debit
credit

total sume
debit
credit
32000

sold
debit

credit
32000

1061
117
121
401
5311
622
TOTAL

0
0
23427,58
921,68
9748,43
3527
33176,01

76
1100,01
0
921,68
0
3527
33176,01

2500
2500
2500
7500

2500
2500
2500
7500

0
0
25927,58
3421,68
9748,43
6027
45124,69

76
1100,01
0
3421,68
2500
6027
45124,69

76
1100,01
25927,58
0
7248,43
33176,01

33176,01

Operatiuni de partaj
%
117
1061
1012

121

25927,58
1100,01
76
24751,57

Partajul intre asociati a sumelor

ramase

1012

456

7248,43

restituit asociatilor diferenta

capital
Asociat X
30%

%
456,1

5311

7248,43
2174,53

Asociat Z SRL 70%

456,2

acoperire pierdere

cont
1012
1061
117
121
456
5311
TOTAL

rulaj precedent
debit
credit
0
32000
0
76
0
1100,01
25927,58
0
7248,43
33176,01

0
33176,01

rulaj luna
debit
credit
32000
76
1100,01
25927,58
7248,43
7248,43
7248,43
40424,44 40424,44

5073,90

total sume
debit
credit
32000
32000
76
76
1100,01
1100,01
25927,58 25927,58
7248,43
7248,43
7248,43
7248,43
45124,69 45124,69

sold
debit

credit
0
0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0
0

GRUPA V - Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1. (212.) S.C. Alfa S.R.L, cu sediul n Trgovite, Romnia, nregistrat n scopuri de TVA n
Romnia conform art 153 livreaz ctre ABC cu sediul n Ungaria, nregistrat n scop de TVA n
Ungaria, ciuperci n valoare de 5.000 euro, fr TVA. Ciupercile sunt transportate din Romnia n
Ungaria de ctre ABC. Curs de schimb 1 euro = 4,3 lei. Analizai operaiunea din punctul de vedere al
lui Alfa, stabilind i ce obligaii are din punctul de vedere al TVA.
2. (226.) O persoan juridic, nregistrat n scop de TVA care activeaz n domeniul
productiei de mobilier realizeaza in luna iunie urmatoarele operatiuni:
-achizitie de masa lemnoasa pe picior utilizata ca materie prima 850.000 lei, pre fr TVA;
-achizitii de materiale consumabile 250.000 lei, pre fr TVA;
-inregistrarea de facturipentru cazarea personalului trimis in delegatie 25.000 lei, pret fara TVA;
-achizitionarea de produse alcoolice si de tutun destinate activitatii de protocol 15.000 lei, pret fara
TVA;
-livrarea de produse finite(mobilier) 1.450.000 lei, pret cu TVA.

Toate operatiunile se desfasoara in Romnia, furnizorii si clientii fiind persoane inregistrate in scop de
TVA in Romania.
a) Determinati TVA aferenta lunii iunie;
b) Stiind ca la sfritul lunii mai societatea raportase TVA de recuperat n valoare de 2.500 lei,
determinati care este valoarea TVA pe care societatea o datoreaza catre bugetul statului la sfritul
lunii iunie.
3. (231) Prezentai momentul exigibilitii accizelor n cazul produselor supuse accizelor
armonizate.
4. (237) Un agent economic produce 20.000 pachete de tigarete a 20 tigarete fiecare. Pretul
maxim cu amnuntul declarat de agentul economic este de 15 lei/pachet. Determinati acciza totala
stiind ca acciza unitara este de 51,49 euro/1.000 tigarete, cursul de schimb este de 4,5223 lei/euro,
acciza ad valorem este de 19% iar acciza minima este de 79 Euro/1.000 tigarete.

GRUPA V - Categoria XII Doctrina si deontologie profesionala

1. Care sunt activitatile profesiei contabile care pot fi efectuate potrivit OG 65/1994 ?
2. Care sunt conditiile pentru ca o societate comerciala sa devina si societate comerciala
membra C.E.C.C.A.R. ?
3. Enumerati 5 (cinci) abateri disciplinare care pot fi sanctionate de Comisia de disciplina a filialei
4. Aria de cuprindere a auditului de calitate

5. Care sunt organele alese (colective) ale Corpului ?