Sunteți pe pagina 1din 31

CECCAR FILIALA GALATI

Categoria profesionala Expert contabil Nume si prenume: Antoniciuc Nicolai Numar matricol: A 44505 Numar certificate de absolvire: L1088

LUCRAREA DE STAGIU AN III SEM 2 Categoria I Elaborarea situatiilor financiare anuale n urma procesului de producie se obin: 1.000 buc. produs principal P i 50 buc. produs secundar PS. Dup obinerea lui P, PS este supus unor prelucrri suplimentare care ocazioneaz cheltuieli de 1.500.000 lei. Preul de vnzare pe pia a lui PS n condiii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vnzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune pentru obinerea lui P i PS sunt de 150.000.000 lei. Determinai costul de producie al produsului P.
1.

Rezolvare: Valoarea realizabil net a lui PS este 50 buc. x 100.000 lei/ buc. - 500.000 lei - 1.500.000 lei = 3.000.000 lei. Costul de producie al lui P= 147.000.000 lei (Cheltuieli comune 150.000.000 lei - valoarea realizabil net a produsului secundar 3.000.000 lei), ceea ce nseamn un cost unitar de 1.470.000 lei/ buc. 2. Despre un stoc de marf se cunosc urmtoarele informaii: - stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc.; - achiziie la 7.05.N, 2.000 buc. x 1.500 u.m./buc., TVA 19%; - vnzare la 15.05.N, 2.500 buc. x 2.000 u.m./buc., TVA 19%; - achiziie la 23.05.N, 5.500 buc. x 1.800 u.m./buc., TVA 19%; - vnzare la 29.05.N, 5.800 buc. x 2.200 u.m./buc., TVA 19%. Determinai valoarea ieirilor din stoc i a stocului final, tiind c ntreprinderea utilizeaz metoda FIFO. Rezolvare: - Valoarea ieirii din stoc la 15.05 va fi de 1.000 buc. x 1.000 u.m. + 1.500 buc. x 1.500 u.m. = 3.250.000 u.m. - Valoarea ieirii din stoc la 29.05 va fi de 500 buc. x 1.500 u.m. + 5.300 x 1.800 u.m. = 10.290.000 u.m. - Valoarea celor dou ieiri este de 13.540.000 u.m. - Valoarea stocului final va fi de 200 buc. x 1.800 u.m. = 360.000 u.m. 3. La nceputul lunii martie N, societatea comercial ALFA S.A. prezint urmtoarea situaie privind stocurile de mrfuri: Stoc iniial de 200 kg. evaluate la 1.000 u.m./kg. n cursul lunii au loc operaiile: 03.03.N: achiziie 270 kg. x 1.500 de u.m./kg.; 05.03.N: vnzare de 250 kg.; 10.03.N: achiziie de 300 kg. x 1.625 u.m./kg.; 25.03.N: vnzare de 500 kg.

La ct evaluai ieirile (E) i stocul final (Sf) dac societatea practic procedeul CMP calculat dup fiecare intrare n stoc? a) E = 850.000; Sf = 20.000; b) E = 1.072.500; Sf = 32.500; c) E = 1.060.000; Sf = 20.000; d) E = 1.060.000; Sf = 32.500; e) E = 1.062.750; Sf = 29.640; Rezolvare: 01.03.N. Stoc Initial = 200 kg la 1000 u.mm/kg 03.05.N. Achizitie 270 kg, la 1.500 u.m./kg. Stoc disponibil = 470 kg la (200*1000+270*1500)/470 = 1287 u.m./kg 05.03.N. Vanzare 250 kg. la 1287 u.m/kg. Stoc disponibil = 220 kg la 1287 u.m./kg. Valoarea iesirii = 321.750 u.m. 10.03 Achiztii 300 kg la 1625 u.m./kg. Stoc disponibil = 220+300 = 520 kg la (220*1287+300*1625)/520 = 1482 u.m./kg 25.03.N Vanzare 500 kg la 1482. Valoare iesire = 500*1482 = 741.000 u.m. Stoc final = 20 kg. *1482 = 29640. Valoare iesiri = 321.750+741.000 = 1.062.750 u.m. Raspuns: e) E = 1.062.750; Sf = 29.640. 4. ntreprinderea ALFA achiziioneaz un echipament tehnologic. Ea primete odat cu acesta dou produse program. Produsul A este utilizat pentru acionarea automat i controlul echipamentului, iar produsul B este utilizat pentru analiza rentabilitii acestuia. Factura cuprinde: preul echipamentului: - 500.000.000 lei; - cheltuieli de transport i montaj: 100.000.000 lei; - produsul program A: 50.000.000 lei; - produsul program B: 10.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al intrrii acestor active? Raspuns : % 2131
208

404

660.000.000 600.000.000 60.000.000

209 5. La sfritul exerciiului N, se cunosc urmatoarele informaii despre un echipament tehnologic: - valoarea contabila neta este de 200 u.m.; - cheltuielile cu dezmembrarea sunt reestimate la 1.500 u.m.; - exista un provizion pentru dezmembrarea echipamentului constatat la o valoare actualizata de 1.438 u.m.; - rata dobnzii de piaa este reestimata pentru ultimii doi ani din durata de viaa utila la 13% n exerciiul N+1 i respectiv la 14% n N+2; - rata dobnzii de piaa aferenta exerciiului ncheiat este de 16%. nregistrarile contabile aferente exerciiului N+1 sunt: a) 666 = 1513 230 1513 = 213 200 1713 = 7812 204 b) 666 = 1513 230 1513 = 213 404

c) d) e) 6812 = 1513 62.

666 666

= =

1513

230 1513 = 7812 404 1513 62 6812 = 1513 404

6. Nu intr n aria de aplicabilitate a IAS 36: a) investiiile n filiale; b) investiiile n ntreprinderile asociate; c) ntreprinderile n asocierile n participaie; d) imobilizrile corporale; e) investiiile imobiliare evaluate la valoarea just, potrivit IAS 40. 7. n care din urmtoarele situaii un contract de locaie poate fi clasificat diferitde ctre locatar i locator? 1) cnd doar o parte din riscurile i avantajele asociate proprietii au fosttransferate la locatar; 2) valoarea plilor minimale difer la locator i locatar datorit implicrii uneitere pri care garanteaz valoarea rezidual; 3) cnd este implicat o ter parte i, dei locatorul nu a transferat cvasitotalitatea riscurilor i avantajelor, locatarul a preluat cvasitotalitatea riscurilor i avantajelor; 4) cnd tratamentele fiscale prevd o astfel de ncadrare; 5) cnd se precizeaz n contract c locatarul i locatorul impart n mod egalriscurile i avantajele i amndoi vor menine activul n bilan. a) 2+3; b) 1+2+3; c) 1+4; d) 4; e) 4+5 8. Se cunosc urmtoarele informaii privind ntreprinderea ALFA, la 31.12.N: 1. imobilizri corporale care au o valoare contabil de 100.000 mii lei i o baz fiscal de 80.000 mii lei; 2. plata unei chirii n avans n sum de 50.000 mii lei, recunoscut fiscal la momentul plii; 3. rezerva legal constituit n sum de 150.000 mii lei; 4. creane clieni cu valoare brut de 200.000 mii lei, pentru care s-a constituit un provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal de 40.000 mii lei; 5. amenzi de pltit n sum de 20.000 mii lei (nedeductibile fiscal); 6. dobzi de pltit n sum de 200.000 mii lei, recunoscute fiscal la momentul plii; 7. ncasarea unei redevene n valoare de 60.000 mii lei aferent exerciiului urmtor i care este recunoscut fiscal la momentul imputrii n contul de profit i pierdere. Valoarea diferenelor impozabile (DI) i a diferenelor deductibile (DD) este de: a) DD = 260.000; DI = 50.000; b) DD = 240.000; DI = 70.000; c) DD = 0; DI = 310.000;

d) DD = 310.000; DI = 0; e) DD = 330.000; DI = 200.000. 9. Conform normei IAS 29 Informarea financiara in economii hiperinflationiste pozitia monetara se calculeaza astfel: a) Active monetare Datorii monetare b) Active nemonetare Datorii nemonetare + Capitaluri proprii; c) Datorii nemonetare + Active nemonetare; d) Active monetare + Active nemonetare Capitaluri proprii; e) Active monetare + Datorii monetare. 10. Care din urmatoarele elemente este monetar? a) b) c) d) e) Un utilaj; Un produs finit; O cheltuiala inregistrata in avans; Venitul inregistrat in avans O creanta-clienti.

Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare 11. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? Raspuns: Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care serefera auditorul pentru calificarea muncii sale. Aceste pot fi: - Standardele Internationale de Audit (ISA), Practicile Internationale de Audit (IAPS),Standarde le Internationale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE), Standardele Internationale privind Misiunile de Certificare (ISAE), Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standardele de Audit si Certificare (IAASB) din cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC); - Norme nationale emise de un organism profesionale recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. Normele de audit permit tertilor sa aiba siguranta ca opinia auditorului va fi emisa in functie decriterii de calitate omogene. Ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivnice tehnici. Normele de audit se cladifica in 3 categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului: norme profesionale de lucru; norme de raportare; norme generale de comportament;

12. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? Raspuns:

Pragul de semnificatie reprezinta nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca oeroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, precum si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii. Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. Stabilirea unor praguri de semnificatie permite: - orientarea mai buna si planificarea misiunii; - evitarea lucrarilor inutile - jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta:capitaluri le proprii, rezultatul net, cifra de afaceri. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa apreciezemai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misunii, sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: - existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale; - evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi; - capitaluri proprii sau rezultate anormale 13. Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa? Raspuns: Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea sunt utilizate pentru a se estima valorea totala a erorilor pe segmental respectiv, prin exploatarea la intreaga populatie, deoarece auditorul nu a verificatdecat un esantion . Calculul erorilor exprimate prin exploatare directa = valoarea neta a erorilor din esantion / valoarea totala a esantionului x valoarea totala a populatiei 14. Riscul de audit: componentele si relatiile intre acestea. Raspuns: Riscul de audit consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta din cauza faptului ca insituatiile financiare sunt erori semnificative. Riscul de audit se divide in 3 componente: - Riscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sacomporte erori semnificative, izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii deoperatiuni, din cauza unui control intern insuficient. - Riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau introcategorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si decontrol intern utilizate; - Riscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sadescopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolatasau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit.

Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate decontrol. Daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare reduc, astfel incat sa fie reduc cat mai mult riscul de audit si invers. Pe de alta parte, trebuie sesizata si relatia de invers proportionalitate dintre caracterul semnificativ siriscul de audit. Cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic siinvers.
15.

Ce este riscul legat de control?

Raspuns: Consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolata sauimpreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperitasi corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate.In general auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand: - sistemele contabile si de control nu sunt aplicate corect; - sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. 16. Ce este riscul inerent? Raspuns: Consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative, izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, din cauza unui control intern insuficient. n calitate de auditor al ntreprinderii Omega SA ai constatat c la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscnd c ntreprinderea folosete metoda FIFO, c stocul la 1 decembrie a fost de 500 uniti a 10.000 lei fiecare, c n 10 decembrie s-au cumprat 500 uniti a 12.000 lei fiecare i c n 20 decembrie au ieit 400 uniti?
17.

Rezolvare: Iesire la 20 Decembrie = 400 *10.000 lei Stoc Final = 100*10.000 + 500*12.000 = 7.000.000
18.

Auditul contractual: caracteristici si obiect.

Raspuns: Auditul contractual se defineste ca fiind activitatea desfasurata pentru o unitate economica de catre persoane autorizate pe baza unui contract de prestari servicii incheiat intre entitatile auditate si auditorii financiari care pot fi persoane juridice saupersoane fizice autorizate pentru aceasta activitate. De regula auditul contractual se incheie pentru certificarea situatiilor financiare, aunor elemente de bilant, pentru evaluari asupra activitatii de achizitii publice sirestructurari pentru proiecte financiare, planuri, bugete. Acest tip de audit este considerat a fi expresia celei mai independente categorii aleacestei forme de activitate.

Categoria III Expertize contabile


19.

Care sunt faptele care constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Raspuns: Sunt abateri disciplinare urmatorele fapte: - Comportamentul necuvincios fata de membrii Corpului ,reprezentantii Ministerului Finantelor sau fata de alti participanti la reunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului - Absenta nemotivata de la intrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta Nationala - Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica profesionala a expertilor contabili si contabili autorizat idin Romania referitoare la publicitate - Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala - Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie:expert contabil sau contabil autorizat - Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului professional - Nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizatiei - Fapta membrului Corpului de a nu depune in termenul stabilit la filiala care apartine fisa pentru persone fizice sau juridice Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesionala.
20.

Onorariile i independena.

Raspuns: Cnd onorariile primite de la un client sau de la un grup de care aparine acelclient, reprezint o parte importan din onorariile brute totale ale cabinetului n ansamblu, dependena fa de acest client sau grup trebuie examinat cu atenie, cci independena poate fi pus n pericol. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli i furnizeaz instruciuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie s fie n concordan cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaia economic a fiecrei ri. Serviciile profesionale nu trebuie s fie propuse sau efectuate, unui client, pe baz de acorduri sau contracte conform crora facturarea onorariilor este condiionat de importana problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. n rile n care facturarea onorariilor este condiionat de rezultat, este autorizat de legislaie sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independena nu este obligatorie. Onorariile fixate de tribunal sau de alt autoritate public nu sunt considerate ca intrnd n aceast categorie. Dimpotriv, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrnd n aceast categorie.
21.

Explicati principiul confidentialiatii.

Raspuns: Profesionistii contabili au obligatia sa : - Respecte confidentialitatea informatiilor dobandite in timpul cat si dupa terminarea relatiei intre profesionistul contabil si client. Respectarea confidentialitatii are ca exceptie cazul in care

acesta a fost autorizat in mod special sa dezvaluie o anumita informatie sau daca exista o obligatie legala sau profesionala de a dezlalui o asemenea informatie. Sa se asigure ca personalul aflat sub controlul lor si persoanele care la furnizeaza consultanta respecta principiul confidentialitatii. Sa nu foloseasca , nici sa para ca foloseste informatia in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti. Poate sa divulge informatii doar in scopul descarcarii de responsabilitate conform normelor profesiei si reglementarilor in vigoare. Sa respecte Normele profesionale ale CECCAR care precizeaza referintele necesare confidentialitatii stabilite pt fiecare tip de misiune. Sa fie constienti ca principiul confidentialitatii informatiei este o parte a normelor profesiei si cerintele etice detaliate cu privire la aceasta depend de legislatia in domeniu.

Categoria IV Evaluarea intreprinderilor 22. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor inchiriate este de 105.000 mii lei. Iar valoarea bunurilor intreprinderii inchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Valoarea substantiala bruta a intreprinderii va fii de: a) 455.000 mii lei; b) 320.000 mii lei; c) 350.000 mii lei. Raspuns: VSB = 425.000 + 105.000 - 75.000 = 455.000 mii lei
23.

Valoarea patrimoniala a intreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiara este de 1.000 mii lei, rata neutra de plasament (i) este de 11% iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea intreprinderii prin metoda bazata pe goodwill este de: a) 8.800 mii lei; b) 8.600 mii lei; c) 8.480 mii lei.

ANC valoarea patrimoniala a intreprinderii CB capacitatea beneficiara I rata neutra de plasament C (t) rata de actualizare ANC = 8.000 mii. lei; CB = 1.000 mii. lei; i = 1 1 % ; c(t) = 25% Pragul de rentabilitate al ntreprinderii fiind de 880 mii. lei (ANC i), rezult o rent de goodwill pozitiv de 120 mii. lei (CB - ANC i) pe care, pentru a obine goodwill-ul, o vom actualiza:

Goodwill c = 25% 24. 25. 480

Valoarea global a ntreprinderii 8.480

Categoria VII Studii de fezabilitate


26.

Ce reprezint durata de via a unui proiect investiional?

Raspuns: Durata de viata a unui proiectului investitional este privita din diferite puncte de vedere .De aceea s-au desprins diferite idei despre aceasta. Din punct de vedere contabil se sustine ideea ca durata de via a unui proiect investiional se pliaza pe durata normat de exploatare a mijlocului fix, respectiv durata din catalogul normelor deamortizare. Un alt punct de vedere, caracteristic analizelor economice, presupun ca durata de via a unui proiect investiional reprezinta orizontul de timp de-a lungul cruia estimarea fluxurilor de veniturii cheltuieli s poat fi fcut cu rezonabil ncredere. 27. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale esteindicele de profitabilitate neactualizat. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului? Raspuns: Indicele de profitabilitate neactualizat (suma fluxurilor de numerar/ valoarea investitiei) secalculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia Perioada de recuperare a investiiei urmrete reflectarea numrului de ani de exploatare n care efortul investiional este recuperat pe seama fluxurilor de numerar net operaional. O variant de calcul a perioadei de recuperare presupune compararea anual a fluxului de numerar net operaional cumulat cu valoarea investiiei. Recuperarea este definitivat n aceast abordare n anul n care fluxul de numerar net operaional cumulat egaleaz valoarea investiiei (fluxul de numerar net operaional ajustat cumulat devine nul). O alt variant de calcul utilizeaz fluxul de numerar net operaional mediu aferent perioadei de exploatare previzionate explicit. Numrul de ani de exploatare a investiiei necesar recuperrii se determin n acest caz prin mprirea valorii investiiei la valoarea fluxului de numerar net operaional mediu anual. Se subliniaz c cele dou variante de calcul menionate anterior folosesc valorile nominale (neactualizate) ale fluxurilor de numerar. Se are deci n vedere recuperarea investiiei din fluxurile de numerar rezultate n primii ani, orice numerar suplimentar generat ulterior recuperrii urmnd a constitui un surplus, ca expresie a rentabilitii investiiei.

Categoria VIII Analiza diagnostic a intreprinderii


28.

Sa se calculeze fluxul de numerar de gestiune si cel disponibil in cazul unei intreprinderi pentrucare se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 40000 u.m., cheltuieli materiale 20000 u.m.,cheltuieli salariale 10000, cheltuieli cu amortizarea 1500 u.m., cheltuieli cu dobanzi 800 u.m.,impozit pe profit 1000 u.m., imobilizarila inceputul anului 2000 u.m., imobilizari la sfarsitul anului2100 u.m., cresterea activului circulant net 100 u.m

Raspuns: 29. Categoria VIII Administrarea si lichidarea intreprinderilor 30. Care sunt msurile premergtoare lichidrii? Raspuns: Msurile premergtoare lichidrii sunt reglementate n art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei i constau n: - sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepiile prevzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum i luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri; - luarea n posesie de ctre lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul judiciar; - ntocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui s descrie toate bunurile identificate ale debitorului i s indice valoarea lor aproximativ la data inventarului. n toate cazurile, actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dac acesta nu particip la inventariere, actul va fi semnat numai de ctre lichidatorul judiciar. De precizat c, n cazul n care debitorul are bunuri i n alte judee, judectorul-sindic va trimite notificri tribunalelor din acele judee, n vederea sigilrii de urgen a bunurilor. De remarcat c, n continuare, dispoziiile art. 113 alin. (4) i (5) din lege privind bunurile debitorului n alte judee au rmas tot att de neclare ca i n vechea reglementare. n practic, acest lucru a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri. 31. Prezentai cauzele dizolvrii societilor comerciale. Raspuns: n contractul de societate, trebuie prevzute clauzele de dizolvare a societii, aceast cerin rezult din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p). Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legislaia societilor comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menionarea expres a acestora.

ntr-o opinie, cauzele de dizolvare prevzute de lege ar fi limitative. n doctrina recent, ns, s-a considerat c asociaii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, i alte cauze de dizolvare dect cele enumerate de lege, cu condiia respectrii art.5 Cod civil. Problema este, n prezent, tranant, ntruct din art. 222 alin. (1) litera g) rezult expresis verbis c dizolvarea poate interveni i pentru cazuri prevzute prin convenia prilor, altele dect cele reglementate la litera a)-f). Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societilor comerciale, fr a fi limitate doar la acestea, sunt: expirarea duratei pentru care a fost nfiinat societatea, n cazul n care o anumit durata a fost stabilita imposibilitatea ndeplinirii obiectului de activitate falimentul reducerea capitalului social sub minimul legal reducerea (pentru o perioada de cel puin 9 luni) numrului minim de acionari prevzut de legea aplicabila dizolvarea prin hotrrea adunrii generale 32. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au lichidatorii? Raspuns: Dac lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar, lichidatorii sunt obligati s ntcmeasc bilantul contabil anual si s-1 depun 1a directia general a finantelor publice si controlului financiar de stat la termenele stabilite de Ministerul Finantelor. Categoria IX Consultanta fiscal acordata contribuabililor 33. Societatea comerciala INA SA platitoare de TVA si de impzoit pe profit, vinde in aprilie bunuri din productia proprie (mobilier) in valoare de 30.000, TVA 19% cu plata in rate. Conform contractului, la ridicaraa mobilierului, clienul achita 20% din valoare restul urmeaza sa-l achite in 4 rate lunare successive. Dobanda este de 10%; costul marfurilor vandute este de 25.000 lei. Efectuati calculele si inregistrarile in aprilie si mai. Regularizati TVA in luna aprilie, stiind ca SID 4424 este de 1.000 lei. Rezolvare: Tabelul de rambursare lunara se prezinta astfel: Luna Valoarea platita Aprilie 6.000 Mai 6.000 Iunie 6.000 Iulie 6.000 August 6.000 Total 30.000 Valoarea sold 24.000 18.000 12.000 6.000 0 0 Valoarea dobanda 0 24.000*10%/12 = 200 18.000*10%/12=150 12.000*10%/12=100 6.000*10%/12=50 500

Inregistrari luna aprilie: 4111

711 5121 Inregistrarile luna mai: 5121 472 4428

= = = = =

% 701 472 4427 4428 345 4111 4111 766 4427 4423 4424

29.500 500 5605 95 25.000 7140 7140 200 38 5605 1000

Regularizare TVA luna aprilie: 4427 = 4423 = Sold final creditor 4423 = 4605.

34. O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza intr-un an venituri in suma de 560.000 lei din care 1000 lei venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat reducere. Cheltuielile inregistrate sunt: - cheltuieli cu servicii prestate de terti 10.000 lei (exista contracte incheiate, se justifica necesitatea lor si sunt documente care sa ateste prestarea lor efectiva); - cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile 250.000 lei; - cheltuieli cu stocurile materiale constatate lipsa in gestiune, neimputabile 500 lei; - cheltuieli cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor: 180 lei pentru 6 zile stiind ca limitamaxima pentru acest gen de cheltuieli pentru institutiile publice este de 13 lei/zi; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei,din care 50.000 lei este fondul de salarii si diferenta sunt contributii aferente fondului de salarii; - cheltuieli sociale reprezentand contravaloarea biletelor de tratament acordate gratuity salariatilor 3000 lei; - cheltuilei de protocol 2400 lei; - chletuieli cu publicitatea 1200 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului 4.000 lei;

Sa se calculeze impozitul pe profit datorat pentrul intregul an. Rezolvare: -

Venituri 560.000 lei impozabile; Venituri din anularea provizionaleor 1000 lei neimpozabile Cheltuieli cu servicii prestate de terti 10.000 lei deductibile Cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile 250.000 lei deductibile Lipsa in gestiune neimputabila - 500 lei nedeductibile Cheltuieli cu indemnizatie pentru deplasare 180 lei. Deductibilitate limitata la 13*2,5*6 = 195 lei deductibile

Cheltuieli cu plata salariilor si contributiilor 63.500 lei deducibile Cheltuieli sociale 3000 lei. Deductibilitate limitata la 2% din fondul de salarii = 50.000 lei*2% = 1000 lei, 2000 lei nedeductibile Cheltuieli cu publicitate 1200 lei - deductibile cheltuielile de protocol sunt deductibile n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile deprotocol i cheltuielile cu impozitul pe profit;

Profit brut= 560000 - (10000 + 250000 + 500 + 180 + 63500 + 3000 + 2400 + 1200 + 4000) = 225220 Profit pentru calculul protocolului deductibil = 225220 1000 (venituri neimpozabile) + 2400 + 4000 = 230620 Cheltuieli cu protocol deductibile = 2%*230620=4612.40 Cheltuieli cu protocol - 2400 lei deductibile Profitul impozabil=560000 334780 1000 + 500 + 2000 + 4000 = 230720 Impozit pe profit = 16% * 230720= 36915 lei
35. O societate pe actiuni platitoare de impozit pe profit, ale carei actiuni sunt detinute de AA (persoana fizica) n proportie de 70% si de BB (persoana fizica) 30%, realizeaza n exercitiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei. Care este impozitul pe profit platit de societate si dividendele ncasate de fiecare dintre cei doi actionari, tinnd cont ca 60% din rezultat este repartizat acestora?

Rezolvare Impozit pe profit = 16%(total venituri- total cheltuieli + cheltuieli nedeductibile veniturineimpozabile)impozit pe profit = 16%(500.000 400.000 + 30.000 20.000) = 17.600 lei Profit brut = 500.000 400.000 = 100.000 lei profit net = profit brut impozit pe profit = 100.000 17.600 = 82.400 leidividende = 60% din profitul net = 82.400 X 60% = 49.440 lei Divedendele actionarului AA= 70% X 49.440 = 34.608 lei Dividendele actionarului BB = 30% X 49.440 = 14.832 lei
36.

O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz n anul 200X venituri n sum de175.000 lei (reprezentnd n totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt urmtoarele: - cheltuieli cu materiile prime i materialele 35000 lei; - cheltuieli de personal 10000 lei; - cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei; - cheltuieli cu provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor 15000 lei; - cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei; - cheltuieli fcute n favoarea asociailor 1200 lei (cu chiria spaiilor puse la dispoziia acestora); - cheltuieli cu amortizarea contabil a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscal este23.000

lei; - cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei S se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului i diferena de virat statului. Rezolvare :

Venituri totale = 175.000 lei Cheltuieli totale = 35.000 + 10.000 + 3.000 + 15.000 + 1500 + 1.200 + 20.000 + 2.500 = 88.200 lei Cheltuieli nedeductibile = 3.000 + 1.200 + 2.500 = 6.700 lei. Rezultat contabil = venituri totale -cheltuieli totale = 175.000 88200 = 86.800 lei Rezultat fiscal = venituei totali cheltuieli totale venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile + amortizare contabila - amortizare fiscala =175000 - 88200 + 6700 + 20000 23000 = 90500 lei Rezultatul contabil > Rezultatul fiscal => diferenta temporala impozabila de 3000 lei => datorie privind impozitul amanat: 3000 x 16% = 480 lei In contabilitate se face inregistrarea: cheltuieli cu impozite amanate = datorie privind impozite amanate- 480 lei Impozitul pe profit inaintea scaderii cheltuielilor cu sponsorizarea = 90.500 x 16%=14.480 Aplicarea limitelor pentru stabilirea cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile fiscal : 3 din cifra de afaceri = 525 lei 20% din imp. pe profit datorat inainte de deducerea cheltuielei cu desponsorizare = 2896 lei Suma de scazut din impozitul pe profit este de 525 lei . Impozitul pe profit datorat la nivelul anului = 14.480 525 =13.995 lei Diferenta de virat statului = 13.995 3000 = 10.995 lei . Categoria X Organizarea auditului si contrololui intern al intreprinderii 37. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de prestari servicii turistice. Raspuns: La planificarea strategica multianuala a auditului intern la o societate de prestari servicii turistice se determina strategia de auditare a entitatii pentru urmatorii 3 ani. Elaborarea strategiei tine de competenta entitatii sau compartimentului de audit intern.Planificarea strategica multianuala de audit intern se refera la urmatoarelecategorii de misiuni: I) misiuni de asigurare; II) misiuni de consiliere; III) misiuni de evaluare. Misiunile de asigurare ajuta entitatea sa-si indeplineasca obiectivele sale prin oferirea asistentei personalului entitatii in efectuarea controlului intern. Prin intermediul misiunii de consiliere se ofera recomandari de imbunatatire a eficacitatii managementului si controlului intern. Misiunea de evaluare are ca scop exprimarea opiniei independente si obiective referitor la eficacitatea managementului si controlului intern. Planificarea strategica contine rezumatul principalelor decizii de planificare, se prezinta in forma succinta si conforn normei metodologice intruneste 12 elemenete debaza: Obiectivele entitatii si instrumentele de realizare a lor (vanzarea a cat mai multor pachere turistice prin operatiunii de early booking, discount-uri acordate pentru last minutes, grupuri de turisti, toate acestea avand la baza contracte cu clauzede achitare in avans); Riscurile majore legate de realizarea obiectivelor entitatii (riscuri determinate de aparitia unor calamitati naturale, riscuri de tara); Modalitatea de determinare a obiectelor auditabile (va avea in vedere zonele geografice, in care societatea are servicii turistice);

Factorii care pot influenta negativ activitatea entitatii in viitor (neprofitabilitatea anumitor zone turistice, deprecierea anumor valute); Modalitatea evaluarii riscurilor (folosind matricea riscurilor, prin care se evalueaza potentialele riscuri ce pot aparea prin evaluarea gradului de risc cu probabilitatea aparitiei acestuia); Frecventa auditarii sistemelor manageriale si de control intern (se face cel putin odata pe an cu ocazia auditarii situatiilor financiare, fara insa a fi limitat); Resursele necesare si disponibile pentru realizarea planului strategic multianual de audit intern (resurse financiare, tehnice, umane); Impactul insuficientei de resurse pentru realizarea planului strategic (nu se realizeaza in totalitate, drept urmare auditorul nu poate emite opinii pertinente); Proiectul planului anual al activitatii de audit pentru primul an al planului strategic; Necesitatea instruirii personalului implicat in auditul intern; Modalitatea de respectare a cadrului normativ si a cerintelor de raportare stabilite de Ministerul Finantelor. Pentru elaborarea planului de audit intern este necesar de a fi determinate activitatile supuse auditului. Fiecarei activitati trebuie precizate operatiunile auditabile. In practica se aplica o metodologie unica de stabilire a activitatii operatiunilor auditabile, care presupune realizarea in 2 etape :I) precizarea activitatii si operatiunilor auditabile; II) ierarhizarea activitatii si operatiunilor auditate. Activitatile de audit sunt precizate sau identificate pe baza rezultatelor analizei riscurilor. Sunt analizate riscurile legate de nereguli, deficiente, abateri si disfunctionalitatica urmare a nerespectarii cadrului normativ sau a prevederilor documentelor de finantare si a contractelor incheiate in baza lor. La etapa a II-a, activitatile identificate pentru a fi supuse auditului intern sunt ierarhizate in functie de nivelul riscului. In acest scop se precizeaza riscurile posibile fiecarei operatiuni in cazul activitatii financiar contabil. Planurile anuale ale activitatii de audit intern se elaboreaza in baza planului strategic multianual. De regula, planurile anuale contin 4-5 misiuni de audit intern, mai frecvent o misiune de asigurare, 2 misiuni de consiliere si 2 misiuni de evaluare. La elaborarea planului anual se tine cont de urmatoarele informatii: 1. Deficiente constatate in cadrul auditelor anterioare; 2.Verificarile solicitate de unitatile de audit subordonate; 3. Riscurile identificate aferente activitatilor, functiilor, operatiunilor si structurilor entitatii; 4. Tipul misiunii de audit intern pentru fiecare structura a entitatii sau unitatii deaudit subordonate. Planul anual de audit contine 8 elemente de baza: 1. scopul actiunilor de auditare; 2. obiectele actiunilor de auditare; 3. operatiunile supuse auditului intern; 4. structurile organizatorice la care se desfasoara actiunea de auditare; 5. durata actiunii de auditare; 6. perioada supusa auditarii; 7. auditorii antrenati in actiunea de audit; 8. precizarea cunostintelor de specialitate si a expertilor straini care necesita de a fiimplicati in audit.
38.

Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Achizitii-Plati pina lanivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv.

Rezolvare:

Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei intreprinderi asigurarea in ceeace priveste gradul de control asupra operatiunilor, o indruma pt a-i imbunatati operatiunile sicontribuie la adaugarea unui plus de valoare. Aceasta operatiune este efectuata de un profesionist contabil din cadrul intreprinderii si are ca obiecttiv verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern.O misiune de audit presupune parcurgerea mai multor etape. In acest sens, seful compartimentului de audit intern intocmeste un Plan de audit intern, respectand cerintele standardelor de audit intern. Etapele parcurse in misiunea de audit sunt dupa cum urmeaza: a. Intocmirea planului de audit de catre seful compartimentului de audit. PLAN DE AUDIT Nr.crt. Tema misiunii Obiective Unitatea Per.supusa auditarii Per.de desfasurare 1 Verificarea ciclului achizitii Eliminarea achizitiilor inutile FORTUNATO SRL 01.01.2010 01.09.2010 01.10.2010 - 01.11.2010 Reducerea cheltuielilor cu achizitiile Achizitiile sa fie efectuate doar in interesul intr. 2 Verificarea ciclului plati Plati efectuate doar in baza documentelorFORTUNATO SRL 01.01.2010 01.09.2010 01.10.2010 - 01.11.2010 Respectarea termenelor de plata pentru evitarea penalitatilor b. Emiterea ordinului de misiune de catre comitetul de audit Destinatar Seful departamentului de audit Copie pt informare Seful activitatii auditate Obiectul misiunii Verificarea ciclului de achizitii-platic. c. Intocmirea ordinului de serviciu Ordinul de serviciu se intocmeste de catre conducatorul departamentului de audit intern si prin acesta se numesc auditorii interni, precum si sarcinile de serviciu ale fiecaruia. ORDIN DE SERVICIU In conformitate cu prevederile ordinului de misiune nr 1si cu planul anual de audit intern, se va efectua o misiune de audit intern la SC FORTUNATO SRL in perioada 01.10.2010 - 01.11.2010. Scopulmisiunii este varificarea operatiunilor legate de ciclul de Achizitii si Plati. Echipa misiunii de audit este formata din urmatorii auditori: Ionescu Diana, seful misiunii de audit; Gavra Adrian, auditor; Bora Marin, auditor. d. Declansarea misiunii de audit In aceasta etapa se trimite o notificare privind declansarea misiunii de audit catre conducatorul activitatii auditate. e. Colectarea si prelucrarea informatiilor Aceasta etapa presupune: - identificarea domeniului de activitate al unitatii auditate: - domeniul de activitate al societatii FORTUNATO SRL - comert cu ridicata - verificarea contractelor cu furnizorii; - verificarea comenzilor catre furnizori; - se verifica daca achizitiile efectuate sunt conform cu comenzile facute ; - verificarea contractelor cu clientii; - verificarea comenzilor de la clienti; - verificarea registrului de casa si a extrasului de cont; - se verifica daca achitiile nu sunt prea mari in raport cu comenzile clientilor ;

verificarea stocurilor; se verifica daca stocurile nu sunt prea mari, acest lucru demonstrand faptul ca nu se fac comenzi conform cererii clientilor si se blocheaza banii in stocuri ; verificarea respectarii termenelor scadente la facturi; verificarea existentei sau nu a unor penalitati pentru nerespectarea termenelor de plata; confruntarea situatiei fiecarui furnizor din evidenta societatii cu situatia primita de la fiecare furnizor;

f. Se intocmeste Tabelul analiza riscurilor (matricea riscurilor) MATRICEA RISCURILOR Nr. crt. Risc DA NU 1. Exista contracte cu furnizorii? X 2.Achizitiile corespund cu comenzile? X 3. Exista contracte cu clientii? X 4. Exista comenzi de la clienti? X 5.Achizitiile se fac tinand seama de comenzile clientilor? X 6. Platile numerar sunt toate trecute in registrul de casa? X 7. Stocurile sunt prea mari in raport cu ritmul de vanzare? X 8. S-au respectat termenele scadente la plati? X 9. Exista penalitati de intarziere? X 10. Exista neconcordante intre situatia platilor din evidentalesocietatii si evidentele furnizorilor? X Riscul reprezinta orice eveniment, actiune, situatie sau comportament cu impact nefavorabil asupracapacitatii entitatii publice de a-si realize obiectivele 39. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Venituri-Cheltuieli inclusiv intocmirea matricei riscurilor si a raportului intermediar. Raspuns: Examinarea conturilor anuale are drept scop colectarea elementelor probante necesare, suficiente si juste n vedere fundamentrii opiniei auditorului privind imaginea fidel clar si complet a patrimoniului si a rezultatelor obtinute de ntreprinderea audiat. Auditorul trebuie s tin seama de faptul c datele si informatiile prezentate n forma cerut de reglementrile n vigoare nu este suficient pentru obtinerea elementelor necesare examinrii si determinrii performantelor obtinute si a dificulttilor cu care se confrunt ntreprinderea. Aceasta face necesar o pregtire prealabil a datelor si informatiilor necesare. Auditorul verific n ansamblu structura bilantului contabil pe toate componentele sale. De asemenea, auditorul examineaz contul de profit si pierdere, analiznd comparativ situatia conturilor de venituri si cheltuieli si stabileste concluziile care se impun. Auditorul, pe baza obiectivelor de audit, se asigur c : Toate cheltuielile au fost incluse n situatiile financiare; Toate cheltuielile si cumprrile au fost corect nsumate si correct nregistrate; aceste cheltuieli si achizitii au fost tranzactii reale n activitatea entittii auditate. Sumele evidentiate n situatiile financiare sunt conforme cu instrumentrile tehnice contabile; Toate achizitiile si cheltuielile sunt aferente exercitiului financiar al perioadei curente; Toate veniturile au fost incluse n situatiile financiare; Toate creantele si veniturile au fost corect nsumate si nregistrate si dac reprezint tranzactii reale ale societtii auditate.

Auditorul analizeaz valoarea erorilor peste pragul de semnificatie al cheltuielilor si constat dac acestea influenteaz n mod semnificativ contul de rezultate. Auditorul analizeaz dac sunt corect calculate bazele de impozitare pentru diverse impozite, taxe, contributii si fonduri speciale, cotele aplicate si sumele de plat. Alturi de conducerea ntreprinderii auditate, se analizeaz erorile constatate si dac auditorul recomand efectuarea corectiilor corespunztoare ca fiind justificabile. Parcurgerea analitic a componentelor situatiilor financiare va asigura auditorului obtinerea elementelor necesare formrii opiniei sale cu privire la imaginea fidel a situatiei financiare a rezultatelor si a patrimoniului.
40.

Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.

CARTA DE AUDIT INTERN A. Rolul, definirea si obiectivele auditului intern Carta auditului intern precizeaza drepturile si obligatiile auditorilor interni si urmareste: - sa informeze despre obiectivele si metodele de audit; - sa clarifice misiunea de audit; - sa fixeze regulile de lucru intre auditor si auditat; - sa promoveze regulile de conduita. Auditul intern este activitatea functional independenta si obiectiva care da asigurari si consiliere conducerii SC ......... SA pentru buna administrare a resurselor societatii. Ajuta societatea sa-si indeplineasca obiectivele, evalueaza si imbunatateste activitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare. Rolul auditului intern este de a contribui la buna gestiune a fondurilor si a patrimoniului in ansamblul sau. a) Obiectivul auditului intern consta in a ajuta societatea, prin intermediul opiniilor si recomandarilor, sa: - gestioneze mai bine riscurile; - imbunatateasca calitatea managementului si a controlului intern; - imbunatateasca eficienta si eficacitatea operatiilor. b) Obiectivele misiunii de audit intern sunt: - asigurarea conformitatii operatiunilor cu normele juridice auditul de regularitate; - evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmarite si examinarea impactului efectiv auditul de performanta (atunci cand aceasta este posibil de cuantificat); - evaluarea sistemului de conducere si de control intern - auditul de sistem. B. Organizarea auditului intern La nivelul SC ............ SA functioneaza un compartiment de audit intern, format dintr-un singur auditor-persoana juridica angajata in baza unui contract de prestari servicii si care va fi evidentiat in ORGANIGRAMA societatii in subordonarea CA. Acesta a fost infiintat ca urmare a cerintelor legislatiei in vigoare, aplicabila societatilor comerciale. Structura actuala a compartimentului implica efectuarea si autorevizuirea dosarelor de audit, cu respectarea Normelor profesionale ale auditului intern. C. Statutul Compartimentului de Audit Intern Compartimentul de audit intern functioneaza in subordinea directa a conducerii societatii (Director general si Consiliu de Administratie), exercitand o functie distincta si independenta de celelalte activitati ale societatii. Auditorii sunt numiti/revocati de Consiliul de Administratie al societatii.

Auditul intern nu este o functie de management. Decizia de a adopta sau de a implementa recomandarile formulate la finalul unei misiuni de audit apartine conducerii. Prin atributiile sale auditorul nu trebuie sa fie implicat in elaborarea procedurilor de control sau in alte activitati pe care urmeaza sa le auditeze. De asemenea, auditorul nu va fi implicat in auditarea unor operatiuni la realizarea carora a participat in anul precedent numirii ca auditor intern. In conditiile in care conducerea societatii decide participarea acestuia, atunci se va intelege ca auditorul intrern nu va furniza concluzii si opinii privind misiunea in cauza. Auditorul intern nu trebuie sa exercite responsabilitati operationale. Daca auditorul intern este insarcinat sa execute activitati care nu tin de activitatea de audit si care pot sa-i afecteze obiectivitatea, atunci acesta va informa conducerea generala ca aceste activitati nu intra n sfera unei activitati de asigurare de audit si n consecinta nu vor exista concluzii de audit intr-o misiune ulterioara privind domeniul in cauza, cu mentionarea cauzelor generatoare. D. Sfera de activitate a auditului intern Sfera de activitate a auditului intern cuprinde toate entitatile structurale ale societatii, respectiv toate activitatile care se desfasoara in cadrul societatii. Aceasta implica si auditarea operatiunilor efectuate cu partile afiliate societatii. Eventuala limitare a sferei de activitate a auditului intern va fi decisa si comunicata auditorului intern de catre conducerea societatii; in aceste cazuri auditul de asigurare poate fi limitat in mod corespunzator. Intr-un interval de 3 ani, vor fi cuprinse in planul de audit toate domeniile/entitatile/activitatile specifice societatii. E. Misiunile de consiliere Serviciile de consultanta presupun consiliere si serviciile aferente consilierii, a caror natura si sfera de activitate sunt convenite in prealabil cu entitatea solicitanta. Aceste activitati au ca obiective adaugarea unui plus de valoare si mbunatatirea functionarii entitatii, a proceselor de conducere, de management al riscurilor si de control (ca de ex. consultanta, consiliere, facilitare si formare). Misiunile de consiliere pot avea loc n conditiile n care nu genereaza conflicte de interese si nu sunt incompatibile cu alte obligatii prevazute in Carta de audit intern si in Normele profesionale ale auditului intern. In general, prestatiile de consiliere reprezinta continuarea fireasca a misiunilor de asigurare si de investigatii si pot consta n recomandari, studii sau evaluari, formale sau informale. Atunci cand auditul intern ntreprinde o astfel de misiune, acesta trebuie sa o efectueze printr-o abordare sistematica si metodica. Orice conflict sau activitate neprevazuta trebuie sa fie solutionate conform Codului de etica profesionala si Normelor profesionale de audit. Normele de calificare si de functionare se aplica atat misiunilor de asigurare cat si misiunilor de consiliere. In functie de situatie, se pot realiza misiuni cu caracter mixt, de consultanta si asigurare, realizate printr-o abordare consolidata sau se vor realiza in mod separat. Modalitatea de realizare are la baza judecata auditorului intern. Auditorul intern poate efectua activitati de consultanta fie n cadrul activitatii curente, fie ca raspuns la cererile conducerii. Daca activitatile de consiliere sunt frecvente se vor realiza pe baza de proceduri sau reguli specifice fiecarui tip de activitate. Pot fi: misiuni formale de consiliere, respectiv planificate;

misiuni informale de consiliere, respectiv prestari curente, precum participarea n cadrul unor comitete, la proiecte de durata determinata, la reuniuni ad-hoc, precum si la schimburi curente de informatii; misiuni exceptionale de consiliere: participarea la proiecte de achizitie, de schimbare de sistem; misiuni de consiliere n situatii de urgenta participarea n cadrul unei echipe constituite n vederea reluarii sau continuarii activitatilor dupa o catastrofa sau orice alt eveniment exceptional, sau n cadrul unei echipe nsarcinate cu o misiune temporara de asistenta n scopul de a raspunde unei cerinte specifice sau de a respecta un termen limita neobisnuit. Auditorul nu va efectua misiuni de consiliere daca acestora le sunt aplicabile normele care se aplica n mod normal misiunilor de asigurare si care sunt mai potrivite serviciilor n cauza. Aceasta regula nu exclude adaptarea metodologiilor atunci cand din practica rezulta ca prestatiile efectuate anterior n cadrul misiunilor de asigurare au tinut mai degraba de o misiune de consiliere. F. Atributiile Compartimentului de Audit Intern sunt: a) elaboreaza norme de audit intern specifice societatii in care-si desfasoara activitatea, cu avizul Consiliului de Administratie; b) elaboreaza proiectul planului anual de audit intern, care se supune aprobarii Consiliului de Administratie; c) efectueaza activitati de audit intern; d) informeaza conducerea generala a societatii despre recomandarile neimplementate de conducerea executiva a societatii, precum si despre consecintele neimplementarii acestora; e) informeaza conducerea executiva (si implicit conducerea generala) despre recomandarile neimplementate de personalul cu functii de raspundere aflat in coordonarea acesteia, precum si despre consecintele neimplementarii acestora; f) raporteaza periodic asupra constatarilor, concluziilor rezultate din activitatile de audit; g) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit intern, in vederea prezentarii lui Adunarii Generale a Actionarilor ; h) in cazul identificarii unor iregularitati, fraude sau posibile prejudicii, raporteaza imediat conducatorului societatii; k) va asigura urmarirea implementarii recomandarilor aprobate de catre conducerea societatii, urmare misiunilor de audit intern precedente; G. Principiile aplicabile Compartimentului de Audit Intern si auditorului intern a) independenta si obiectivitate Activitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusa imixtiunilor externe (incepand cu stabilirea obiectivelor, efectuarea misiunilor si pana la comunicarea rezultatelor). Nu pot efectua activitati de audit intern persoanele care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv cu conducerea societatii si nu pot audita lucrarile la care au participat sau sectoarele in care au desfasurat diverse activitati. Daca obiectivitatea sau independenta auditorului intern este compromisa in fapt sau chiar n aparenta, partile interesate vor fi informate de acest lucru cu exactitate. Auditorul intern trebuie sa evite sa auditeze operatiuni speciale de care a fost responsabil n trecut; obiectivitatea unui auditor este considerata a fi afectata atunci cand acesta realizeaza o misiune de asigurare pentru o activitate de care a fost responsabil, in cursul anului precedent. Aceste imprejurari trebuie sa fie clar precizate n cursul difuzarii rezultatelor unui audit efectuat ntrun domeniu n care un auditor a exercitat responsabilitati operationale. In acest se va completa declaratia de independenta b) competenta si constiinta profesionala

Auditorul intern are obligatia de a participa la activitati de pregatire profesionala de minim 15 zile pe an, care pot avea loc in sistem organizat sau in mod individual. c) programul de asigurare si imbunatatire a calitatii auditului Evaluarea interna se concretizeaza in aprecierea rezultatelor obtinute ca urmare a exercitarii activitatii de audit intern. Evaluarea se realizeaza anual, iar rezultatele sunt prezentate intr-un raport distinct, care va fi prezentat conducerii generale a societatii, continand si masurile de imbunatatire a calitatii auditului intern. Evaluarea externa este necesar a fi exercitata o data la 5 ani (de la infiintare/ultima revizie) de catre un evaluator extern, care poate fi un auditor intern din afara societatii. Se poate opta pentru autoevaluare validata de un organism extern independent; in acest sens, nu sunt admise evaluarile/validarile reciproce intre auditorii interni a doua societati. H. Metodologie Proiectul planului de audit intern se elaboreaza de auditor pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati sau operatiuni si de asemenea, prin preluarea sugestiilor si solicitarilor conducerii societatii. Acesta se elaboreaza si se prezinta spre aprobare in anul curent (de regula in perioada octombrie noiembrie) pentru anul urmator. Consiliul de Administratie analizeaza si aproba proiectul planului anual de audit intern. Auditorul intern desfasoara si audit ad hoc, respectiv misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinse in planul de audit intern, solicitate de conducerea societatii. Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern sunt: Accesul auditorului intern la informatii si documente Conform Normelor profesionale ale auditului intern, auditorii interni au acces sau pot solicita toate informatiile si datele (indiferent de suportul utilizat pentru pastrarea acestora) considerate utile, probante si relevante misiunii de audit, utilizand principiul circuitului auditului (pista de audit). Eventualele documente care nu pot fi puse la dispozitia auditorului intern vor fi comunicate in scris auditorului de catre conducerea societatii; in aceste conditii opinia auditorului intern va fi corespunzatoare limitarilor concrete intervenite in derularea misiunii de audit. Relatiile cu structura auditata. Structura ce se va audita este notificata inainte de misiune cu privire la data de incepere si la continutul auditului (respectiv obiectivele auditului). In situatii speciale (ex. detectari de fraude, iregularitati), cu aprobarea conducerii societatii, notificarea auditului va avea loc odata cu prezentarea la fata locului pentru inceperea misiunii. Realizarea misiunii la fata locului Auditul intern trebuie sa fie realizat intr-un climat de incredere, la realizarea caruia contribuie sedinta de deschidere si inchidere a misiunii de audit. Climatul de incredere depinde totodata de mediul de control existent in societate. Transmiterea rezultatelor Constatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta entitatii auditate pe masura descoperirii lor sau la sedinta de inchidere. Proiectul de audit intern se transmite structurii auditate, care va transmite in maxim 15 zile punctele sale de vedere ce vor fi analizate de auditorul intern. In maximum 10 zile se organizeaza reuniunea de conciliere. Auditorul trimite raportul de audit intern finalizat conducatorului societatii pentru analiza si avizare. Dupa avizare recomandarile cuprinse in raportul de audit vor fi comunicate structurii auditate. Urmarirea misiunilor de audit. La reuniunea de conciliere se fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor. Planul de actiune este insotit de un calendar de implementare, care sunt analizate si acceptate de comun acord. Responsabilul

structurii auditate urmareste aplicarea planului de actiune si il informeaza periodic pe auditor asupra stadiului de implementare. K. Apelarea la servicii externe In vederea realizarii misiunilor auditorul intern poate recurge la serviciile unor prestatori externi de servicii (evaluatori, specialisti in fiscalitate, informaticieni etc). Aceasta poate avea loc cu avizul conducerii societatii, in conditiile in care aceasta va fi informata asupra: motivelor pentru care sunt necesare serviciile externe, bugetului de timp si a fondurilor necesar a fi alocate in vederea obtinerii serviciilor respective. L. Colaborarea cu alte compartimente interne, de specialitate In anumite situatii auditorul are dreptul si obligatia de a solicita opinia persoanelor de specialitate din cadrul compartimentelor societatii (juristi, consilieri, informaticieni etc). Aceste servicii interne se considera obligatorii a fi oferite auditorului intern in maximum trei zile de la solicitare, fara a mai fi necesar acordul expres al conducerii. M. Accesul la dosarele compartimentului de audit intern Persoanele care pot avea acces la dosarele de audit, precum si modalitatile de procesare a cererilor de acces la aceste dosare, se stabilesc de comun acord cu conducerea generala a societatii, cu respectarea normelor legale si a practicilor specifice n domeniu. In cazuri speciale (ex. solicitari pentru tribunal) trebuie transmise doar copiile, exemplarul original trebuind pastrat. Daca institutia de ordine cere originalul, auditul intern trebuie sa pastreze copia. Pe documentele transmise se va trece in mod obligatoriu mentiunea confidential, precum si o nota care sa precizeze ca orice difuzare catre o alta persoana trebuie sa faca obiectul unei autorizari prealabile. N. Alte Drepturi si obligatii ale auditorului: au acces la toate datele in cadrul misiunilor si sunt obligati sa respecte confidentialitatea si secretul profesional in ceea ce priveste informatiile colectate; exercita o functie de evaluare independenta, concretizata in recomandari; sa respecte codul privind conduita etica si standardele profesionale; sa semnaleze imediat, pe linie ierarhica, fraudele de orice tip si neregulile grave care fac obiectul auditului; sa comunice rezultatele muncii sale (constatarile si recomandarile) conducatorului societatii; sa asigure pastrarea si arhivarea corespunzatoare a documentelor rezultate in urma misiunilor efectuate. In acest sens, in procedurile interne de pastrare si arhivare a documentelor si informatiei trebuie sa se precizeze continutul si forma dosarelor de audit, precum si termenul de pastrarea a acestora. Aceste termene vor fi stabilite n functie de necesitatile organizatiei si de cerintele legale; REGULAMENTUL GENERAL DE APLICARE A CARTEI DE AUDIT INTERN la S.C. . CARTA DE AUDIT este documentul constitutiv al functiei de AUDIT INTERN destinat sa o prezinte si sa o faca cunoscuta celorlalti agenti din entitatea economica.Acest document este considerat atat de important incat,obligativitatea existentei sale este stipulata de prima dintre Normele Profesionale ale auditului intern - Cf. Norma 1000 : Misiunea, competenele i responsabilitile auditului intern trebuie s fie definite ntr-o cart. Responsabilul auditului intern trebuie s ncerce s

obin aprobarea cartei de ctre directorul general precum i acceptarea acesteia de ctre Consiliul de Administratie. Carta trebuie: s stabileasc poziia serviciului de audit intern n cadrul entitii; s autorizeze accesul la documente, personal i bunuri fizice, necesar ndeplinirii corespunztoare a misiunilor; s defineasc sfera de activitate a auditului intern. Pe langa aceste elemente de baza CARTA DE AUDIT mai poate contine informatii suplimentare despre : controlul intern ; procesul metodologic al unei misiuni de audit ; modul de selectare si angajare a auditului intern. Auditul intern este o activitate independent i obiectiv care d unei entiti o asigurare n ceea ce privete gradul de control asupra operaiunilor o ndrum pentru a-i mbunti operaiunile, i contribuie la adugarea unui plus de valoare. Auditul intern ajut aceast entitate s i ating obiectivele evalund, printr-o abordare sistematic i metodic, procesele sale de management al riscurilor, de control, i de guvernare a ntreprinderii, i fcnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea n ceea ce privete eficacitatea i mbuntirea eficienei managementului riscului i a proceselor de control i de conducere. Auditul intern la S.C. . S.A. este externalizat si realizat de catre S.C. .. S.R.L. ,pe baza de contract de prestari servicii nr./2007 si aprobat de CA al societatii ,.. SRL fiind autorizata de directorul general al societatii sa aiba acces la documente,personal si bunuri fizice,necesare indeplinirii corespunzatoare a misiunilor de audit Sfera de activitate a auditului intern,atributiile si competentele asa cum sunt ele reglementate de Legea nr.31/1990 republicata si completata precum si de Legea nr.297/2004 si se refera la : -verificarea conformitatii activitatii societatii cu politicile ,programele si managementul acesteia ; -evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea societatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii economice ; -evaluarea gradului de adecvare a datelor /informatiilor financiare/nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din societate ; Avand in vedere specificul activitatii economice de la S.C............... SA consideram oportun cuprinderea in cadrul CARTEI DE AUDIT INTERN si a urmatoarelor capitole si subcapitole : 1. Principii fundamentale In desfasurarea misiunilor de audit incredintate ,auditorul intern din S.C. ..... SA este obligat sa respecte urmatoarele principii: a)integritatea : -trebuie sa indeplinesca misiunea cu onestitate, constiinciozitate si responsabilitate; -trebuie sa respecte legea si sa faca dezvaluiri cerute de lege si de regulile profesiei;

-nu trebuie sa ia parte in mod constient la activitati ilegale sau sa se angajeze in acte dezonorante pentru profesia de audit intern sau pentru organizatia lor; -trebuie sa respecte si sa contribuie la indeplinirea obiectivelor etice si legitime ale organizatiei lor. b) independenta si obiectivitatea: -auditul intern trebuie sa fie independent iar auditorii interni trebuie sa-si desfoare activitatea cu obiectivitate; -responsabilul auditului intern trebuie s depind de un nivel ierarhic care s permit auditorilor interni s-i exercite responsabilitile; -auditorii interni trebuie s beneficieze de sprijinul conducerii pentru a obine cooperarea cu entitatea i pentru a-i exercita activitatea fr intervenii; -responsabilul auditului intern trebuie s rspund ierarhic unei persoane din cadrul entitii cu competen suficient n promovarea independenei, n asigurarea unui domeniu ct mai larg al activitii de audit, unei desfurri adecvate a comunicrilor din cadrul misiunilor de consultan/consiliere care s aib suficient autoritate pentru independena, i comunicrilor din cadrul misiunilor i aciunilor corespunztoare care decurg din recomandrile emise; -responsabilul auditului intern trebuie s raporteze , pe plan funcional, directorului general al entitii; -responsabilul auditului intern trebuie s poat comunica direct cu Consiliul de Administratie. O comunicare regulat cu Consiliul de Administratie contribuie la asigurarea independenei sale i va constitui un mijloc pentru consiliu i pentru responsabilul auditului intern de a se informa reciproc asupra problemelor de interes comun; -auditul intern nu trebuie s fie supus nici unei imixtiuni n ceea ce privete definirea sferei sale de intervenie, realizarea activitii i comunicarea rezultatelor; -auditorii interni trebuie s aib o atitudine imparial i lipsit de prejudeci i s evite conflictele de interese; -dac obiectivitatea sau independena auditorilor interni sunt compromise n fapt sau chiar n aparen, prile interesate trebuie s fie informate de acest lucru cu exactitate; -auditorii interni trebuie s semnaleze responsabilului auditului intern existena sau probabilitatea unui conflict de interese sau unei imparialiti . Responsabilul auditului intern trebuie n acest caz s nlocuiasc auditorii respective; -o limitare a domeniului de aplicabilitate este o restricie impus activitii de audit intern care mpiedic ndeplinirea obiectivelor acestuia i planificare sa. Limitrile de acest tip pot, printre altele, s restrng: domeniul de aplicabilitate definit n Cart; accesul auditului intern la dosare, personal i la bunurile fizice necesare realizrii misiunilor; programul de lucru al activitii de audit aprobate ; aplicarea procedurilor necesare misiunii; bugetul i planul de resurse umane care au fost aprobate. -o limitare a domeniului de aplicabilitate i eventualele sale repercusiuni trebuie s fie comunicate, de preferin n scris, Consiliului de Administratie; -auditorii interni din aceasta entitate nu se vor implica in acele in care au un interes legitim intemeiat si prin obiectivitatea ar fi afectata. -auditorii nu trebuie sa ia parte la activitati sau sa stabileasca relatii care ar putea sa compromita caracterul impartial al judecatii lor si nu trebuie sa accepte nimic ce ar putea compromite sau risca sa compromita judecata lor profesionala . c)confidentialitatea : -auditorii trebuie sa respecte valoarea si proprietatea informatiilor pe care le primesc;

-auditorii trebuie sa foloseasca cu prudenta informatile dobindite in urma activitatii prestate si sa le protejeze si nu trebuie sa foloseasca aceste informatii pentru a obtine un beneficiu personal, sau intr un mod care ar contraveni prevederilor legale care ar aduce prejudicii obiectivelor etice si legitime ale organizatiei lor ; -nu pot divulga aceste informatii decat pe baza autorizatiilor necesare, in afara de cazul in care obligatia legala sau profesionala in obliga sa procedeze altfel. d)competen i contiin profesional -misiunile auditorilor trebuie ndeplinite cu competen i contiinciozitate profesional; -auditorii interni trebuie s dein cunotinele, priceperea i celelalte competene necesare exercitrii responsabilitii individuale. Auditul intern trebuie s dein sau s dobndeasc n mod colectiv cunotinele, priceperea i celelalte competene necesare exercitrii responsabilitilor sale; -auditorii trebuie sa efectueze activitati de audit intern respectand Normele pentru practica profesionala a Auditului Intern -auditorul intern trebuie s dein cunotine suficiente pentru a identifica indiciile unei fraude, dar aceasta nu nseamn c trebuie s aib competena unei persoane a crei principal responsabilitate este identificarea detectarea i investigarea fraudelor.Conducerea i auditul intern joac un rol diferit n ceea ce privete detectarea fraudei. Rolul auditului intern const de obicei n examinarea i evaluarea, n mod independent, a activitilor entitii sub forma unui serviciu prestat entitii. n ceea ce privete detectarea fraudei, obiectivul auditului intern este acela de a ajuta membrii entitii s-i ndeplineasc funciile n mod eficient furnizndu-le analize, evaluri, recomandri, sfaturi i informaii cu privire la activitile examinate. Unul din obiectivele misiunii este acela de a promova un control eficient efectuat la un cost rezonabil.Conducerea este responsabil de stabilirea i meninerea unui sistem de control eficient la un cost rezonabil. n msura n care frauda poate afecta activitile examinate n derularea normal a auditului, conform celor de mai sus, auditorii interni sunt obligai si exercite funciile cu contiinciozitate profesional, aa cum este definit n Norma 1220 referitoare la detectarea fraudei. Auditorii interni trebuie s dein cunotine suficiente pentru a identifica indiciile referitoare la o posibil fraud, s fie vigileni n cazul n care o situaie implic un risc de fraud, s aprecieze necesitatea de a recurge la cercetri suplimentare i s informeze autoritile competente -auditorii interni trebuie s-i exercite activitatea cu contiinciozitate i priceperea la care ne putem atepta de la un auditor intern prudent i competent. -auditorii interni trebuie s-i dezvolte cunotinele, priceperea i alte competene printr-o formare profesional continu. 2. Obiectivele auditului intern Activitatea de audit intern trebuie sa evalueze si sa contribuie la imbunatatirea sistemele de management al riscurilor,de control si de guvernanta corporativa a entitatii folosind o abordare sistematica si metodica. a)Evaluarea managementului riscului Activitatea de audit intern trebuie s ajute entitatea prin identificarea i evaluarea expunerilor la riscurile semnificative i s contribuie la mbuntirea sistemelor de management al riscurilor i de control. Activitatea de audit intern trebuie s supravegheze i s evalueze eficacitatea management al riscurilor aparinnd entitii. sistemului de

Activitatea de audit intern trebuie s evalueze expunerile la riscurile aferente guvernanei entitii, operaiunilor i sistemelor informaionale cu privire la: fiabilitatea i integritatea informaiilor financiare i operaionale; eficacitatea i eficiena operaiunilor; protejarea activelor; respectarea legilor, regulamentelor i contractelor. Pe parcursul misiunilor de consultan, auditorii interni trebuie s abordeze riscurile n conformitate cu obiectivele misiunii i s fie ateni la existena unor alte riscuri semnificative. n procesul de identificare i de evaluare a expunerii entitii la riscurile semnificative, auditorii interni trebuie s includ cunotinele despre riscuri dobndite din misiunile de consultan. Gestionarea riscurilor este o responsabilitate major a conducerii care trebuie s se asigure, pentru a-i atinge obiectivele, de implementarea i buna funcionare a proceselor de management al riscurilor. Este obligaia Consiliului de Administratie i a comitetului de audit de a se asigura de existena proceselor adecvate, suficiente i eficace de management al riscurilor. Conducerea i Consiliul de Administratie sunt responsabile de procesele de control i de management al riscurilor din cadrul entitii lor. Totui, auditorii interni pot, n cadrul unei misiuni de consultan/consiliere , s ajute organizaia s identifice, s evalueze i s implementeze un sistem de management al riscurilor i al controalelor care s rspund acestor riscuri. Responsabilitile i activitile tuturor persoanelor care intervin n grup sau individual n procesul de management al riscurilor entitii trebuie s fie coordonate. Aceste responsabiliti i activiti trebuie s se regseasc n mod corect prin planurile strategice ale entitii, soluiile Consiliului de Administratie ,decizii ale conducerii, procedurile operaionale i alte instrumente care in de guvernarea corporativ . De exemplu, activitile i responsabilitile cuprind: definirea orientrilor strategice, care sunt in sarcina conducerii sau a Consiliului de Administratie; responsabilitile legate de managementul riscurilor revine conducerii generale; acceptarea riscurilor reziduale, care este ncredinat cadrelor de conducere; operaiunile continue de identificare, evaluare, atenuare i monitorizare, care sunt delegate personalului de execuie; evalurile periodice i realizarea unei asigurri care trebuie s fie n sarcina auditului intern. Se ateapt din partea auditorilor interni s identifice i s evalueze expunerile la risc semnificative n cadrul activitilor lor curente. Rolul auditului intern n procesul de management al riscurilor unei entiti poate evolua n timp i se poate regsi sub urmtoarele forme: nici o intervenie a auditului intern; auditarea procesului de management al riscurilor n cadrul programului de audit intern; sprijin activ i continuu, i participare la procesul de management al riscurilor, mai ales n cadrul comitetelor de supraveghere i de monitorizare i n cadrul emiterii de rapoarte privind acest proces; Pentru a formula o opinie n ceea ce privete adecvarea n general a proceselor de management al riscurilor, auditorii interni trebuie de asemenea s se asigure c procesul de management al riscurilor ndeplinete cinci obiective principale. Cele cinci obiective principale ale procesului de management al riscurilor sunt urmtoarele: -riscurile care decurg din strategiile i activitile entitii sunt identificate i ierarhizate;

-conducerea i Consiliul de administratie au stabilit un nivel al riscurilor acceptabil pentru entitate, incluznd riscurile acceptate pentru punerea n aplicare a planurilor strategice ale entitii; -activiti de atenuare a riscurilor sunt create i implementate n vederea reducerii sau gestionrii riscurilor, innd cont de pragurile considerate acceptabile de ctre conducere i CA; -o monitorizare permanent a activitilor este efectuat n vederea unei reevaluri periodice a riscurilor i a eficacitii controalelor care permit gestionarea acestora; -rapoarte privind rezultatele proceselor de management al riscurilor sunt transmise periodic CA i conducerii. Procesele de guvernare corporatist trebuie s furnizeze o prezentare periodic a riscurilor, a strategiilor de risc i a controalelor, destinat celor implicai . In evaluarea managementului riscurilor auditorii aplica : -cercetarea i examinarea documentelor de referin i a informaiilor de ordin general privind metodele de management al riscurilor pentru a aprecia dac procesul adoptat de entitate este corespunztor i se bazeaz pe cele mai bune practici din acest sector de activitate. -cercetarea i analizarea informaiilor i referinelor privind sectorul de activitate al entitii, privind evoluia recent i tendinele, precum i oricare alt surs corespunztoare de informaii, n vederea determinrii riscurilor care ar putea afecta organizaia i a procedurilor de control utilizate n scopul gestionrii, monitorizrii i reevalurii acestor riscuri. -examinarea politicilor entitii precum i a proceselor verbale ale deliberrilor Consiliului de Administratie pentru a determina strategiile entitii, abordarea de ctre aceasta a managementului riscurilor, expunerea entitii la risc i acceptarea riscurilor de ctre acesta. -organizarea de ntlniri cu responsabilii operaionali i cu managerii lor n vederea stabilirii obiectivelor fiecrei ramuri de activitate, a riscurilor corespunztoare i a msurilor luate de conducere privind monitorizarea, controlul i atenuarea riscurilor. -asimilarea de informaii n vederea evalurii, n mod independent, a eficacitii procesului de monitorizare, de comunicare i de atenuare a riscurilor i a activitilor de control corespunztoare. -verificarea transmiterii ctre nivelul ierarhic corespunztor a informaiilor sau a rapoartelor referitoare la monitorizarea riscurilor. -verificarea difuzrii conform modalitilor i termenelor corespunztoare a rapoartelor privind rezultatele managementului riscurilor. -asigurarea c analiza riscurilor efectuate de conducere i a msurilor luate n vederea soluionrii problemelor ridicate n cadrul procesului de management al riscurilor au un caracter exhaustiv, i propunerea de soluii de mbuntire a situaiei. -aprecierea eficacitii procesului de autoevaluare adoptat de conducere, pe baza observaiilor i testelor privind procedurile de monitorizare i de control care testeaz exactitatea informaiilor folosite n cadrul activitilor de monitorizare i pe baza altor tehnici corespunztoare. -examinarea eventualelor puncte slabe n tacticile de management al riscurilor i, dup caz, analizarea acestora mpreun cu conducerea, comitetul de audit i Consiliul de Administratie. Dac auditorul estimeaz c managementul a acceptat un nivel de risc incompatibil cu strategia i politicile entitii privind gestionarea riscurilor, sau considerat inacceptabil pentru entitate, auditorul trebuie s fac referire la Norma 2600 privind acceptarea riscurilor de ctre conducere, i la orice ndrumare suplimentar . b)Evaluarea sistemelor de control Activitatea de audit intern trebuie s ajute entitatea s pstreze controale eficiente prin evaluarea eficacitii i eficienei acestora i ncurajnd mbuntirea lor continu.

Pe baza rezultatelor evalurilor riscurilor, activitatea de audit intern trebuie s evalueze adecvarea i eficacitatea controalelor privind guvernana entitii, operaiunile i sistemele de informare din organizaie. Aceast evaluare trebuie s vizeze urmtoarele aspecte: fiabilitatea i integritatea informaiilor financiare i operaionale eficacitatea i eficiena operaiunilor; protejarea activelor; respectarea legilor, regulamentelor i contractelor. Auditorii interni trebuie s stabileasc n ce msur au fost definite scopurile i obiectivele privind operaiunile i programele i dac aceste scopuri i obiective sunt conforme cu cele ale entitii. Auditorii interni trebuie s treac n revist operaiunile i programele pentru a stabili n ce msur rezultatele corespund scopurilor i obiectivelor stabilite i dac aceste operaiuni i proiecte sunt aplicate sau realizate aa cum s-a prevzut. Pentru evaluarea controalelor sunt necesare criterii adecvate. Auditorii interni trebuie s stabileasc n ce msur a definit managementul criterii adecvate pentru a determina dac au fost atinse obiectivele i scopurile. Dac aceste criterii sunt adecvate, auditorii interni trebuie s le utilizeze n evaluarea pe care o fac. Dac nu sunt adecvate, auditorii interni trebuie s colaboreze cu managementul pentru a elabora criterii corespunztoare de evaluare. n cursul misiunilor de consultan, auditorii interni trebuie s examineze controalele n conformitate cu obiectivele misiunii i s fie ateni la existena oricrui punct slab semnificativ privind controlul. n cadrul procesului de identificare i de evaluare a riscurilor semnificative ale entitii auditorii interni trebuie s ia n consideraie cunotinele despre sistemele de control pe care le-au dobndit n cursul misiunilor lor de consultan. Conducerea trebuie s supervizeze stabilirea gestionarea i evaluarea proceselor de management al riscurilor i de control. Directorii operaionali sunt nsrcinai tocmai cu evaluarea riscurilor i controalele existente n unitile lor. Auditorii interni i auditorii externi ofer diferite grade de asigurare n ceea ce privete eficiena proceselor de management al riscurilor i de control din entitate.
d) Evaluarea guvernantei

Activitatea de audit intern trebuie s evalueze i s fac recomandri adecvate pentru mbuntirea procesului de guvernan pentru atingerea urmtoarelor obiective: promovarea valorilor etice adecvate n cadrul entitii; asigurarea responsabilizrii i funcionrii eficiente a managementului entitii; comunicarea eficace a riscurilor i a informaiilor despre control structurilor adecvate din cadrul entitii; Coordonarea efectiv a activitilor i comunicarea informaiilor n rndul managementului, auditorilor interni i externi i CA. Activitatea de audit intern trebuie s evalueze proiectarea, implementarea i eficacitatea obiectivelor, programelor i activitilor legate de etica entitii. Obiectivele misiunii de consultan trebuie s corespund valorilor i obiectivelor generale ale entitii.

Entitatea poate adopta diverse forme juridice, structuri, strategii i proceduri pentru a se asigura c: respect legislaia i reglementrile n vigoare; rspunde normelor general admise n lumea de afaceri, principiilor de etic i ateptrilor ale societii civile; funcioneaz conform interesului general i consolideaz interesele prilor sale implicate, att pe termen lung ct i pe termen scurt; informeaz n mod exhaustiv i corect acionarii, instanele de reglementare, celelalte pri implicate i publicul i i justific deciziile, aciunile, gestiunea i rezultatele sale. Auditul intern trebuie, cel puin, s evalueze periodic climatul etic din cadrul entitii i eficacitatea strategiilor, a tacticilor, a comunicrii i a altor procese adoptate pentru a atinge nivelul dorit de conformitate cu legea i cu normele de etic. Auditorii interni trebuie s aprecieze realitatea urmtoarelor elemente, care reprezint semnul unui model etic puternic i eficace : existena unui cod oficial de conduit, clar i uor de neles, a declaraiilor i politicilor aferente (n special proceduri referitoare la fraud i la corupie), i a altor elemente care exprim aspiraiile entitii; demonstraii frecvente i dovezi ale comportamentului etic exemplar al conductorilor influeni ai entitii; strategii explicite care au ca scop susinerea i consolidarea modelului etic prin programe periodice care permit actualizarea i rennoirea angajamentului entitii n ceea ce privete etica; existena mai multor modaliti uor de accesat ce permit raportarea , cu maxim confidenialitate, a presupuselor nerespectri ale codului de conduit i ale politicilor , precum i a altor dovezi de conduit necorespunztoare; declaraiile periodice ale angajailor, furnizorilor i clienilor care atest c acetia sunt informai n privina regulilor etice care trebuie respectate n tranzaciile care implic organizaia; definirea clar a responsabilitilor ce permit asigurarea c implicaiile etice sunt evaluate, c sfaturile sunt oferite cu maxim confidenialitate, c pretinsele nclcri fac obiectul unei anchete i sunt raportate corect; facilitarea accesului la o formare profesional ce permite tuturor colaboratorilor s promoveze i s apere etica; practici pozitive ale personalului, care i ncurajeaz s contribuie la instaurarea unui climat etic n cadrul entitii; anchete periodice n rndul angajailor, furnizorilor i clienilor pentru a aprecia climatul etic din cadrul entitii; examinri periodice ale proceselor formale i informale ale entitii care ar putea provoca presiuni i abateri de natur s submineze modelul etic ; verificarea periodic a referinelor i a evoluiei profesionale a personalului n curs de recrutare, n special prin teste de integritate, controale cu privire la consumul de droguri i alte msuri similare. Auditul intern pe langa cele trei obiective generale mai are si alte atributiuni ca: -identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel in vederea protejarii elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ; -verificarea conformitatii activitatilor din cadru entitatii cu politicile, programele si managementul acesteia, in conformitate cu prevederile legale si regulamentele interne ; -evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nenfinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea entitatii in scopul cresterii eficientei activitatii acesteia. 3. Drepturile auditului intern

Pentru indeplinirea misiunilor de audit, auditorul intern are urmatoarele drepturi: acces la toate datele si informatiile pe care le considera importante pentru scopul si obiectivele auditului intern; obtinerea de la persoanele cu functii de conducere si de executie din structura auditata a documentelor si informatiilor solicitate,precum si sprijin in desfasurarea in bune conditii a auditului intern; primirea de informatii,copii ale documentelor certificate pentru conformitate de la persoanele fizice si juridice aflate in legatura cu structura auditata,acestea fiind obligate a le pune la dispozitia auditorului la data solicitata; efectuarea,la persoanele fizice si juridice mentionate la aliniatul precedent ,daca este cazul,de reverificari financiare si contabile legate de activitatile de control intern la care au fost supuse in vederea constatarii legalitatii si regularitatii activitatii respective.
4. Obligatiile auditorului intern

Auditorul intern trebuie sa-si indeplineasca atributiile in mod obiectiv si independent,cu profesionalism si integritate in conformitate cu principiile prevazute in prezenta CARTA si cu prevederile Codului privind conduita etica a auditorilor interni. 5.Informatii privind obiectivele,tehnicile si instrumentele de audit In misiunile de audit pe care le va indeplini auditorul intern din cadrul firmei S.C. ....... S.A. va avea ca obiective principale urmatoarele: asigurarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor cu normele juridice-auditul de regularitate; evaluarea rezultatelor prin obiectivele urmarite si examinarea impactului real efectiv auditul performantei; evaluarea rezultatelor avand in vedere intreaga complexitate a fenomenelor economico financiare auditul de sistem ; Avind in vedere marimea entitatii baza se va pune in principal pe auditul de regularitate si auditul performantei. Tehnicile de audit intern folosite vor fi: verificarea,prin care se va constata conformitatea si respectarea legilor si regulamentelor ; observarea fizica,prin care auditorul isi va forma o parere proprie; interviul,prin intervievarea persoanelor auditate; analiza,adica descompunerea unui fenomen in partile lui componente ; sinteza, adica reconstituirea unui fenomen din partile lui componente si fundamentarea unei concluzii cu referire la fenomenul luat in ansamblul lui. Instrumentele principale de audit vor fi : chestionarele; tabloul de prezentare al circuitului auditului; formularele specifice scopului urmarit.
6

Realizarea misiunilor de audit

Auditul se va realiza intr-un climat de incredere ,asigurat prin insusi rolul auditului intern si prin convergenta tuturor actiunilor compartimentelor de munca din cadrul S.C. .. S.A. a caror obiective vizeaza imbunatatirea functionarii optime a entitatii
7. Reguli de lucru intre auditor si auditat

Conducatorii structurilor auditate din cadrul entitatii , vor fi informati cu privire la data de interventie a auditului si a continutului misiunilor de audit printr-o notificare efectuata cu 15 zile inainte de declansarea misiunii de audit intern. Fiecare interventie a auditului este precedata de o sedinta de deschidere ,iar la terminarea misiunii de audit se va organiza reuniunea de incheiere,toate elementele importante fiind consemnate in minuta sedintelor respective. Proiectele rapoartelor de audit se transmit la structura auditata iar aceasta poate trimite in maxim 15 zile de la primire punctele sale de vedere pe care auditorul intern le va analiza cu toata atentia. Auditorul de la S.C. ................ S.A. considera ca prin modul in care va pune in aplicare prevederile actelor normative ,ale normelor metodologice proprii si ale prezentei carte privind auditul intern va reusi realizarea scopului infiintarii si existentei lui,acela de a da asigurari conducerii entitatii in vederea realizarii unei mai bune administrari a patrimoniului entitatii, a veniturilor si cheltuielilor acesteia ,in indeplinirea obiectivelor tuturor activitatilor sale,pentru imbunatatirea eficientei si eficacitatii sistemului de conducere bazat pe gestionarea riscului,perfectionarea controlului intern si a proceselor de administrare. Data: .. Auditor intern: