Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar PDF

C IX Consultan fiscal
IMPOZITE DIRECTE
Problema 6. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri:
1
venituri salariale 850 lei;
2
ajutor de nmormntare 1.270 lei, ca urmare a justificrii cu documente.
3
150 lei reprezentnd cadou cu ocazia Patelui.
Salariatul nu are nici o persoan n ntreinere. S se stabileasc salariul net.
Rezolvare:
-
Ajutorul de nmormntare este neimpozabil, se va aduga la valoarea salariul net.

Cadourile acordatate cu ocazia Patelui n beneficial copiilor minori i care nu depete
150lei/an nu se impoziteaz i se va aduga la salariul net. Deoarece se menioneaz c
salariuatul nu are nici o persoan n ntreinere, se poate deduce de aici c nu are copii. n
acest caz suma primit cadou cu ocazia Patelui, nu ntrunete cumulativ cele dou condiii
de neimpozitare i se va asimila salariului brut.
Salariul brut = 850 + 150 = 1.000 lei
Deducere personal = 250lei
Ajutor nmormantare neimpozabil = 1.270 lei
Contribuii datorate statului :
- C.A.S. 10,5% = 1.000 * 10,5% = 105 lei
- C.A.S.S. 5,5% = 1.000 * 5,5% = 55 lei
- omaj 0,5% = 1.000 * 0,5% = 5 lei
- Total contribuii datorate = 105 + 55 + 5 = 165 lei
Baza de calcul a impozitului = 1.000 - 165 - 250 = 585 lei
Impozitul = *16% = 585 * 16% = 94 lei
Salariul net = 585 - 94 + 250 = 741 lei
Total venit net primit = 741+1.270 = 2.011 lei
Problema 9. O entitate care desfoar activiti de natura barurilor de noapte obine ntr-o
perioad contabil venituri n sum de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor sunt de
500.000 lei. S se determine valoarea impozitului pe profit de pltit de ctre entitate.
Rezolvare:
Conform Art. 18 alin 1 CF, contribuabilii care desfoar activiti de natura barurilor de
noapte sunt obligai la plata unui impozit de 5% aplicat veniturilor nregistrate n cazul n care
impozitul pe profit datorat este mai mic dect 5% din veniturile respective.
900.000 * 5% = 45.000 lei
Profit brut = 900.000 500.000 = 400.000 lei
Impozit pe profit = 400.000 * 16% = 64.000 lei
Rezult c impozitul datorat este de 64.000 lei.
Problema 13. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri salariale n sum de
970 lei i are n ntreinere soia care deine cu titlu de proprietate teren agricol n zon de es cu o
suprafa de 11.000 mp. S se stabileasc salariul net.
Rezolvare:
Soia aflat n ntreinere deine un teren de 11.000 mp n zona agricol de es, ceea ce
reprezint 1,1 ha. Deoarece suprafaa terenului deinut depete limita de 1ha, n cazul zonei de
es, soia nu este considerat din punct de vedere fiscal ca o persoan aflat n ntreinere, deci
deducerea personal a salariatului va fi de 250 lei.
- Salariul brut = 970 lei
- Deducere personal = 250lei
- Contribuii datorate:
- C.A.S. 10,5% = 970 * 10,5% = 102 lei
- C.A.S.S. 5,5% = 970 * 5,5% = 53 lei
- omaj 0,5% = 970 * 0,5% = 5 lei
- Total contribuii datorate = 102 + 53 + 5 = 160 lei
- Baza de calcul a impozitului = 970 - 160 - 250 = 560 lei
- Impozitul = *16% = 560 * 16% = 90 lei
- Salariul net = 970 - 90 + 250 = 720 lei
IMPOZITE INDIRECTE
Problema 8. S.C. X S.R.L., persoan impozabil revnztoare, a comercializat ntr-o perioad
bunuri second-hand, pre de vnzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preul de cumprare al acestora a
fost de 62.000 lei, achiziia efectundu-se de la persoane ce nu sunt nregistrate ca pltitori de tax
pe valoarea adugat.
S se precizeze valoarea taxei pe valoarea adugat colectat, aferent livrrilor efectuate de ctre
S.C. X S.R.L.
Rezolvare:
Deoarece bunurile second-hand au fost achiziionate de la persoane nenregistrate ca pltitori
de tax pe valoarea adugat, se va calcula taxa pe valoarea adugat prin aplicarea cotei asupa
marjei profitului.
Marja de profit = 75.000 62.000 = 13.000 lei
Taxa pe valoare adugat colectat = 13.000 * 24% = 3.120 lei
IMPOZITE I TAXE LOCALE / I
Problema 8. O persoan deine un teren n Alba Iulia(localitate de rangul II) despre care se tiu
urmtoarele:
- zona n cadrul localitii A;
- categoria de folosin livad;
- suprafaa terenului - 1200 mp
S se calculeze impozitul pe teren datorat de ctre contribuabilul respectiv.
Rezolvare:
Impozitul se calculeaz conform art. 258 alin 4 i 5 din CF.
Impozitul aferent pentru Livad n zona A este de 38 lei/ha
Coeficientul de corecie pentru localitatea de rangul II este 4,00.
Impozitul este de 1200mp * 0,0038lei/mp * 4,00 = 18,24 lei
CVI - Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor
2. Societatea X nu mai face fa datoriilor sale exigibile. Societatea intr n faliment avnd la baz
cererea introdus la tribunal de ctre unul dintre creditori. Situaia patrimoniului conform bilanului
contabil de ncepere a lichidrii se prezint astfel:
1
Echipamente tehnologice 30.000 lei
2
Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei
3
Mrfuri 900 lei
4
Ajustri pentru deprecierea mrfurilor 100 lei
5
Conturi la bnci n lei 2.000 lei
6
Cheltuieli n avans 1.000 lei
7
Furnizori 12.000 lei
8
Venituri n avans 1.250 lei
9
Capital subscris vrsat 2.500 lei
10
Rezerve legale 200 lei
11
Alte rezerve 4.000 lei
12
Rezultatul reportat 1.150 lei
Aportul asociailor la capitalul social n baza statutului i contractului de societate se prezint dupa
cum urmeaz:
- asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social)
- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)
Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Vnzarea echipamentelor tehnologice la preul de 7.000 lei, TVA 19%;
b) Vnzarea mrfurilor la preul de 1.200 lei, TVA 19%;
c) ncasarea chiriei pltite n avans n sum de 1.000 lei;
d) Restituirea chiriei ncasate anticipat n sum de 1.250 lei;
e) Stabilirea sumelor de acoperit de ctre cei doi asociai pentru plata datoriei fa de furnizori;
f) Achitarea datoriei fa de furnizori.
Se cere:
a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare.
b) ntocmirea bilanului nainte de partaj.
c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la asociai.
Raspuns :
a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare.
1 - vanzarea echipamentului:
7000 x 19% = 1330 TVA
7000 + 1330 = 8330
461
=
%
8330
7583 7000
4427 1330
2 - scoaterea din evidenta a echipamentului:
%
=
213 30000
2813
15000
6583
15000
3 - incasarea contravalorii echipamentului:
5121 =
461 8330
4 - inchiderea contului 7583:
7583 =
121 7000
121 =
6583 15000
6 - vanzarea marfurilor:
411 =
%
1428
707 1200
4427 228
7 - incasarea contravalorii marfurilor:
5121 =
411 1428
8 - scaderea din gestiune a marfurilor vandute:
607 =
371 800
378 =
371 100
707 =
121 1200
121 =
607 800
11 - incasarea chiriei platite in avans:
5121 =
471 1000
12 - restituirea chiriei incasate anticipat:
472 =
5121 1250
13 - inregistrarea TVA si achitarea acestuia:
4427 =
4423 1558 ( 1330 lei+228 lei)
4423 =
5121 1558
14 - situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului
D________121 ________C
D_______5121__________C
15000
800
2000
8330
1428
1000
12758
15800
Sold D 7600
7000
1200
8200
Datorii furnizori
Disponibilitati
Diferenta de acoperit de asociati
Din care,
Asociatul A (70%)
Asociatul B (30%)
1250
1558
2808
Sold D 9950
12000
9950
2050
1435
615
b) Intocmirea bilantului inainte de partaj :

Elemente
B. Active circulante
Casa si conturi la banci
Active circulante total
D. Datorii care trebuie platite pana la
un an
E. Active circulante nete
F. Total active minus datorii
J. Capital
Capital subscris varsat
- Rezerve (ct. 1061 + ct. 1068)
- Rezultatul exercitiului ct. 121
Sold Debitor, din care:
- din exercitiul current
- din lichidare
Total capitaluri proprii
Total capitaluri
Sold
9950
9950
12000
-2050
-2050
2500
4200
1150
7600
-2050
-2050
- Determinarea capitalului propriu ( activul net)

CP (AN) = 9950 12000 = - 2050
Rezulta ca pentru achitarea furnizorilor in suma de 12000 lei capitalul propriu (activul net)
este insuficient, astfel judecatorul sindic pentru plata datoriilor va recurge la procedura de executare
silita impotriva asociatilor.
In continuare se trece la calcularea si varsarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende:
1 - Decontarea rezervelor legale:
1061 =
456 200
2 - Impozitul pe profit aferent rezervelor legale 200 lei x 16% = 32 lei
456 =
441 32
441 =
5121 32
3 - Decontarea altor rezerve:
1068 =
456 4000
4 - Impozitul pe dividende: (4000 + 200 32 = 4168) x 10% = 417
456 =
446 417
446 =
5121 417
- Situatia partajului capitalului propriu ( activul net) si a datoriilor pe asociati:

Capitalul propriu (activul net repartizat), Pierderi si furnizori
Elemente
Capital social
Rezerve legale
Alte rezerve
Total rd (1+2+3)
Pierderi din
exercitiul curent
Pierderi din
lichidare
Furnizori
Total rd (5+6+7)
Diferente rd (8-4)
0
1
2
3
4
Asociatul A (70%)
1750
140
2800
4690
Asociatul B (30%)
750
60
1200
2010
Total
2500
200
4000
6700
805
345
1150
6
7
8
9
5320
8400
14525
9835
2280
3600
6225
4215
7600
12000
20750
14050
c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati:

Inregistrari privind partajul capitalului propriu (activul net) si a sumelor depuse de asociati
pentru plata furnizorilor:
1 - capitalul social de restituit asociatilor:
1012 =
456 2500
2 - pierderea curenta si pierderea din lichidare:
456 =
121 8750
3 - depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor, ct. 456 (D-C):
9199 6700 = 2499
5121 =
456 2499
Asociatul A (70%) 1749
Asociatul B (30%) 750
4 - achitarea furnizorilor:
401 =
5121 12000
5 - situatia conturilor 456 si 5121 dupa lichidare:
D________456 ________C
32
200
417
4000
8750
2500
2499
9199
9199
Sold
D_______5121__________C
9950
32
2499
417
12000
12449
12449
Sold
33. Ce obligaie are debitorul s pun la dispoziia administratorului judiciar sau dupa caz
lichidatorului?
Conform Legii nr.85/2006 privind procedura insolventei (consolidata 2008), CAPITOLUL
III - Procedura - SECTIUNEA a 2-a Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii, Art.
44. - Debitorul are obligatia de a pune la dispozitie administratorului judiciar sau, dupa caz,
lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesare,
cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale
facute de el in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
C VIII - Analiza diagnostic a ntreprinderii

52. Calculai i interpretai modificarea situaiei nete a unei ntreprinderi care prezint
urmtoarea situaie financiar:
Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Datorii mai mari de un an
Datorii mai mici de un an
31.12.n1
1000
500
200
20
2000
400
31.12.n
1500
400
250
30
2500
350
Rezolvare:
31.12.n-1
ANC = TOTAL ACTIVE TOTAL DATORII
Total active
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Total datorii
Datorii mai mari
de un an
Datorii mai mici
de un an
1720
1000
500
200
20
2400
2000
400
ANC = 1720 2400 = -680

ANC este negativ, deci avem capitaluri proprii negative.
TREZORERIA = DISPONIBILITI DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG =
= 20 2000 = -- 1980
31.12.n
ANC = TOTAL ACTIVE TOTAL DATORII
Total active
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Total datorii
Datorii mai mari
de un an
Datorii mai mici
de un an
2180
1500
400
250
30
2850
2500
350
ANC = 2180 2850 = -670

TREZORERIA = DISPONIBILITI DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG =
= 30 2500 = -- 2470
ANC s-a pstrat negativ i n exerciiul financiar urmtor, avnd o uoar cretere, de 10
u.m., aceeai cu diferena de disponibil dintre cele dou exerciii.
Societatea are capitaluri proprii negative posibil din cauza:
nregistrarea n unul sau mai muli ani de pierderi care, cumulat sunt mai mari dect
capitalul social plus rezervele de orice fel;
active de natura imobilizrilor sub evaluate;
realizarea de profit care a fost repartizat n ntregime ca dividende n condiiile n
care societatea a fcut investiii fr s repartizeze o parte din profit la rezerve, sau s
fac o majorare de capital social n vederea asigurrii surselor proprii de finanare.
TREZORERIA ESTE NEGATIV n ambele exerciii financiare, aceasta poate fi acoperit
de credite bancare sau de datorii restante ori intreprinderea este declarat n faliment.
73. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n cazul societii ale crei informaii
financiare sunt prezentate mai jos i s se analizeze evoluia acestora:
Indicator
31.12.n (u.m.)
31.12.n+1 (u.m.)
Venituri din vnzarea mrfurilor
0
1000
Subventii de exploatare
2000
1500
Producia vndut
20000
22000
Producia imobilizat
0
1000
Cheltuieli cu materii prime
3000
4000
Costul mrfurilor vndute
0
800
Cheltuieli salariale
7000
7800
Cheltuieli cu amortizarea
300
400
Cheltuieli cu chirii
1500
1500
Cheltuieli cu dobnzi
1400
1500
Impozit pe profit
1000
1000
Rezolvare:
n exerciiul financiar n+1 se observ o cretere a valorii tuturor Soldurilor Intermediare de
Gestiune, aa cum am prezentat n tabelul de mai jos.
Marja comercial n primul an este 0, iar in al doilea an crete la 200.
Producia exerciiului are o cretere de 3000 fa de primul an, iar valoarea adugat o
cretere de 2200.
Excedentul brut de exploatare are o cretere de doar 900 u.m., datorit faptului c n al
doilea an au sczut subveniile de exploatare cu 500 u.m. i au crescut cheltuielile de personal cu
800 u.m.
Cheltuielile cu amortizrile au crescut n al doilea an cu 100 u.m. ceea ce a dus la o scdere
a diferenei rezultatului de exploatare n anul doi de la 900 (EBE) la 800 u.m.
Deasemeni cheltuielile financiare au crescut in anul doi cu 100 u.m., ducnd la un rezultat
curent, respectiv net cu doar 700 u.m. mai mare fa de primul an.
Venituri / SIG
Venituri din
vnzri de
mrfuri
0
31.12.n
Cheltuieli
- Costul
mrfurilor
vndute
SIG
= Marja
comercial
0
Venituri din
vnzarea
produciei
+/- Variaia
produciei
stocate
+ Producia de
imobilizri
= Producia
exerciiului
20000
- Consumurile
exerciiului
provenite de la
teri
0
20000
= Valoarea
adugat
-3000
Valoarea
adugat
- Chelt. cu
impozitele, taxele
i alte vrsminte
asimilate
+ Subvenii de
exploatare
- Cheltuieli de
personal
0
2000
-7000
+ Alte venituri
din exploatare
12000
0
Rezultatul
exploatrii
+ Venituri
financiare
10200
- Chelt. de
exploatare cu
amortizrile,
ajustrile i
provizioanele
- Alte cheltuieli
de exploatare
-300
-1500
- Cheltuieli
financiare
-1400
0
Venituri
extraordinare
0
Rezultatul
curent
+/- Rezultatul
extraordinar
8800
0
= Excedentul
brut de
exploatare
- Consumurile
exerciiului
provenite de la
teri
200
17000
23000
Valoarea
adugat
0
- Cheltuieli
extraordinare
0
12000
= Rezultatul
exploatrii
10200
= Rezultatul
curent
8800
= Rezultatul
extraordinar
0
- Cheltuieli cu
impozitul pe
profit
-1000
0
= Rezultatul
net
7800
-4000
- Chelt. cu
impozitele,
taxele i alte
vrsminte
asimilate
- Cheltuieli de
personal
1500
-7800
0
Rezultatul
exploatrii
+ Venituri
financiare
11000
- Chelt. de
exploatare cu
amortizrile,
ajustrile i
provizioanele
- Alte cheltuieli
de exploatare
-400
-1500
- Cheltuieli
financiare
-1500
0
Venituri
extraordinare
0
Rezultatul
curent
+/- Rezultatul
extraordinar
9500
0
= Marja
comercial
200
200
3000
19200
2200
= Excedentul
brut de
exploatare
+ Alte venituri
din exploatare
12900
SIG
= Valoarea
adugat
19200
Excedentul brut
de exploatare
SIG
23000
1000
Marja
comercial
+ Producia
exerciiului
Modificari
= Producia
exerciiului
22000
+ Subvenii de
exploatare
17000
Excedentul brut
de exploatare
Venituri din
vnzarea
produciei
+/- Variaia
produciei
stocate
+ Producia de
imobilizri
20000
0
Marja
comercial
+ Producia
exerciiului
Venituri / SIG
Venituri din
vnzri de
mrfuri
1000
31.12.n+1
Cheltuieli
- Costul
mrfurilor
vndute
-800
0
- Cheltuieli
extraordinare
0
- Cheltuieli cu
impozitul pe
profit
-1000
0
12900
900
= Rezultatul
exploatrii
11000
800
= Rezultatul
curent
9500
700
= Rezultatul
extraordinar
0
= Rezultatul
net
8500
700
C II - AUDITUL STATUTAR I ALTE MISIUNI DE DE AUDIT

4. In cazul unei misiuni cu proceduri convenite
a) auditorul exprima o opinie cu asigurare asupra misiunii convenite
b) nu exprima nicio asigurare - rspuns corect
c) nu exprima nici o opinie
9. Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele
Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaiile care privesc ntreprinderea sunt inregistrate
in contabilitate. Termenul de operatii" cuprinde toate drepturile si activele ntreprinderii, cat
si toate obligatiile si pasivele sale i, de o manier general, orice eveniment sau decizie care
antreneaz o modificare a patrimoniului, situaiei financiare sau rezultatului financiar al
ntreprinderii respective.
Realitatea: criteriul realitatii operatiilor presupune c toate elementele materiale din scripte
corespund cu cele identificabile fizic si c toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau
de cheltuieli reflect valori reale si nu fictive sau care nu privesc ntreprinderea n cauz;
altfel spus, toate informatiile prezentate prin situaiile financiare trebuie s poat fi
justificate i verificate.
Corecta nregistrare n contabilitate i prezentare n sit uatiile financiare a operatiilor
presupune c aceste operatii trebuie:
-s fie contabilizate n perioada corespunzatoare, urmrindu-se respectarea independentei
exercitiilor, criteriul perioadei corecte;
-s fie corect evaluate, adic sumele s fie bine determinate, aritmetic exacte, urmrinduse respectarea tuturor regulilor i principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare; deci
criteriul corectei evaluari;
-s fie contabilizate in conturile corespunztoare; deci criteriul corectei imputri;
-s fie corect totalizate, centralizate, astfel ncat s li se asigure o prezentare n conturile
anuale conform cu regulile n vigoare; criteriul corectei prezentari in conturile anuale.
12. Definiti si exemplificati riscul de nedetectare
Riscul de nedetectare reprezint riscul ca o procedur de fond a auditorului s nu detecteze
o informaie eronat ce exist n soldul unui cont sau categorie de tranzacii, care ar putea fi
semnificativ n mod individual, sau cnd este cumulat cu informaii eronate din alte solduri sau
categorii de conturi. Nivelul riscului de nedetectare este legat direct de procedurile de fond ale
auditorului. Spre deosebire de riscul inerent i riscul de control, riscul de nedetectare poate fi
controlat de auditor prin:
- planificarea adecvat a auditului;
- stabilirea corespunztoare a naturii, duratei i ntinderii lucrrilor;
- identificarea i evaluarea performanelor procedurilor de audit.
Unele riscuri de nedetectare vor fi ntotdeauna prezente chiar dac un auditor a examinat
100% soldurile contabile sau categoriile de tranzacii, datorit faptului c, de exemplu, majoritatea
probelor de audit sunt mai degrab persuasive dect conclusive.
Pentru a determina relaia dintre cele trei componente principale ale riscului de audit AICPA
(Accounting Principles and Auditing Standars) a propus n 1988 urmtorul model matematic, care
s-a meninut pn n prezent:
RA = RI x RC x RND,
unde:
RA riscul de audit; RI riscul inerent; RC riscul de control; RND riscul de nedetectare.
Riscul de nedetectare se refer la riscul pe care un auditor l are de a nu descoperi

deformrile dintr-un cont din perspectiva pragului de semnificaie. Procedurile folosite de auditor i
pot conduce pe acestia la concluzia c nu exist o denaturare a situaiei financiare, cnd, de fapt,
aceasta exist.
Riscul de nedetectare poate fi controlat de auditori deoarece rezult din urmtoarele:
1. Riscul care nu provine din sondaj: Incertitudinile exist chiar dac auditorul examineaz
sut la sut conturile din bilan (verificnd absolut toate facturile pentru achiziiile de proprieti,
urmrete modul de desfaurare al inventarierii, primete scrisori de confirmare de la toi clienii,
etc.). De exemplu:
a) Exist riscul ca auditorul s nu foloseasc procedurile conforme de audit. Toate facturile
de vnzare n strns legatur cu conturile de venituri pot fi examinate, dar scrisorile de confirmare
trebuiesc obinute de la clieni;
b) Auditorul poate aplica eronat procedurile de audit. Scrisorile de confirmare trebuie
obinute de la clieni pentru operaiile nregistrate n conturi, dar operaiile nenregistrate nu pot fi
descoperite;
c) Auditorul poate interpreta greit rezultatele auditului. O scrisoare de confirmare primit
de la un client poate certifica faptul c jurnalele sunt n conformitate cu bilanul. De fapt, scrisoarea
este contradictorie deoarece sumele la care s-a fcut referire sunt n dezbatere sau nu reprezint
nelegerea final dintre pari.
2. Riscul care provine din sondaj: Incertitudinile sunt implicite atunci cnd auditorul
examineaz mai puin de sut la sut conturile din bilan. Incertitudinile nu pot fi eliminate dar pot
fi controlate cu o atenie deosebit asupra aplicrii tehnicilor de sondaj.
17. Definiti termenul de prag de semnificatie.
Pragul de semnificaie se definitete astfel: mrimea unei omisiuni sau a unei declaraii
eronate a informaiei contabile, care n anumite circumstane, face ca judecata raional a unei
persoane s fie schimbat sau influenat.
Prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume, peste care auditorul
consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta att regularitatea i sinceritatea
conturilor anuale, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului
ntreprinderii.
Exist o corelaie strns ntre pragul de semnificaie i riscul de audit. Pragul de
semnificaie a fost definit n Cadrul general pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare
al Comitetului pentru Standarde Internaionale de Contabilitate astfel:
Informaiile sunt semnificative dac omisiunea sau declararea lor eronat ar putea influena
deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaiilor financiare. Pragul de semnificaie
depinde de mrimea elementului sau a erorii judecate n mprejurrile specifice ale omisiunii sau
declarrii eronate. Astfel, pragul de semnificaie ofer mai degrab o limit, dect o caracteristic
calitativ primar pe care informaia trebuie s o aib pentru a fi util.Standardul nr. 320
20. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul prudentei.
Principiul prudenei const n aceea c pentru deprecierile, riscurile i pierderile probabile
care pot surveni n activitatea exerciiului curent sau anterior nu este admis, pe de o parte,
supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, iar pe de alt parte, subevaluarea elementelor
de pasiv i a cheltuielilor. Aceste cerine asigur evitarea transferrii n perioada viitoare a
incertitudinilor din cursul exerciiului curent i a celui anterior sau, altfel spus s nu influeneze
patrimoniul i rezultatele exerciiilor viitoare cu ceea ce nu se reflect la acestea. De asemenea,
prudena nu permite constituirea de rezerve sau provizioane fr obiect sau supradimensionate. De
aici, rezult importana procesului de evaluare care este supus unui regim prudenial ndeosebi
orientat n zona profitului realizat i al deprecierilor indiferent de rezultatul exerciiului (pierdere

sau profit).
32. In ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in cadrul contractului
incheiat cu clientul?
Masurile de protejare a independentei stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul
constau n:
- aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii
cabinetului/societatii prestatoare de servicii profesionale, atunci cnd alte persoane mputernicite sa administreze patrimoniul si sa-1 reprezinte juridic pe client au semnat contractul;
- nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, mputerniciti a lua decizii manageriale;
- stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara (situatii
financiare) corecta;
- procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru
buna gestionare a bunurilor si valorilor;
- structura conducerii corporative a clientului, printre care si comitetul de audit care asigura
supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura,
comunicatiile cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale pentru client.
Comitetele de audit, facnd parte din structura consiliilor de administratie, au un rol important n
conducerea corporativa, daca sunt independente fata de managementul efectuat de aceste consilii de
administratie. Comitetul de audit revede situatiile financiare nainte de a fi supuse consiliului de
administratie, avnd totodata rolul de legatura ntre auditorul extern (cabinet/societate de audit) si
consiliul de administratie.
Desigur, n lipsa acestui comitet de audit din structura organizarii clientului, este necesar sa
existe nominalizata persoana din cadrul conducerii clientului (n mod deosebit, la societatile cotate)
care sa tina legatura cu cabinetul/societatea de audit si cu care aceasta sa rezolve n mod rezonabil
aspectele privind independenta.
Cabinetele/societatile de audit trebuie sa stabileasca politici si proceduri privind comunicatii
independente cu comitetele de audit sau cu altele mputernicite cu conducerea acestor relatii.
n cazul auditarii societatilor cotate, cabinetele/societatile de audit trebuie sa comunice cel putin
o data pe an, oral si scris, toate aspectele relatiilor dintre ele si clientul auditului, apreciate, potrivit
rationamentului profesional, ca avnd legatura cu independenta.
Aceste comunicari pot varia n functie de mprejurarile decise de cabinetele/societatile de audit,
dar trebuie, n general, sa abordeze aspecte relevante stabilite n aceasta sectiune.
37. Care este responsabilitatea auditorului de alua in considerare frauda la auditarea
situatiilor financiare.
Conform standardului profesional ISA 240, un auditor care desfasoara un audit in
conformitate cu ISA-urile obtine asigurarea rezonabila ca situatiile financiare luate per ansamblu nu
contin prezentari eronate semnificative cauzate de erori sau frauda. Un auditor nu poate obtine
asigurarea absoluta ca prezentarile eronate semnificative din situatiile financiare care vor fi
detectate, din cauza unor factori, cum ar fi utilizarea rationamentului, utilizarea testarilor si limitari
inerente ale controlului intern si a faptului ca o mare parte din probele de audit disponobile
auditorului sunt mai degraba convingatoare decat concludente prin natura lor.
In obtinerea unei asigurari rezonabile, un auditor trebuie sa mentina o atitudine de
scepticism profesional pe parcursul auditului, sa ia in considerare posibilitatea ca membrii
conducerii sa se sustraga controalelor si sa recunoasca faptul ca procedurile de audit care sunt
eficace in detectarea erorilor pot sa nu fie potrivite in contextul unui risc identificat de prezentare
eronata semnificativa cauzata de frauda. Pe parcursul acestui ISA sunt oferite indrumari
suplimentare cu privire la luarea in considerare a riscurilor de frauda intr-un audit si la desemnarea

procedurilor pentru detectarea prezentarilor eronate semnificative cauzate de frauda.
n vederea respectrii de ctre auditor a regulilor i recomandrilor impuse de standard,
acestuia i revin o serie de obligaii astfel :
Efectuarea unor proceduri care ofer acele informaii necesare n vederea
identificrii riscului unor denaturri semnificative datorit fraudei;
Identificarea i evaluarea riscurilor unor denaturri semnificative datorate fraudei la
nivelul situaiilor financiare i la nivel de aseriune, iar pentru riscurile evaluate care
ar putea avea ca rezultat o denaturare semnificativ datorit fraudei s evalueze
proiectarea controalelor interne aferente entitii, inclusiv activitile relevante de
control i s stabileasc dac au fost implementate.
S proiecteze i s efectueze proceduri de audit pentru a rspunde riscurilor unor
evitri ale controalelor de ctre management.
S determine rspunsurile pentru a aborda riscurile semnificative privind denaturri
semnificative datorit fraudei ;
S obin declaraii n scris de la management cu privire la fraud ori de cte ori se
consider necesar;
S se asigure de o comunicare adecvat cu managementul i cu cei nsrcinai cu
guvernana;
40. Care sunt normele de referinta in audit ? Prezentati le succint.
Exist dou categorii de normele de referin n audit:
- Norme contabile comune tuturor celor care stabilesc, controleaz i utilizeaz conturile;
- Norme de audit ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer
auditorul pentru calificarea muncii sale. Aceste norme definesc auditorului scopurile de atins
prin punerea n lucru a tehnicilor potrivite, iar terilor le ofer posibilitatea de a a avea
asigurarea c opinia va fi emis n funcie de criterii de calitate omogene.
Normele de audit cuprind:
- Norme profesionale de lucru :
- orientarea i planificarea
- aprecierea controlului intern
- obinerea elementelor probante
- documentarea lucrrilor
- Norme de raportare:
- opinii fr rezerve
- opinii cu rezerve
- opinie defavorabil
- imposibilitatea exprimrii unei opinii
- Norme generale de comportament profesional:
- independen
- competen
- secret profesional
- calitatea muncii
- acceptarea i respectarea misiunilor
Categoria IV Evaluarea ntreprinderilor

40. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv:
a) stabilirea corect a nregistrrilor contabile;
b) aprecierea fiabilittii conturilor anuale; - rspuns corect
c) determinarea profitului brut.
47. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea
bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000;
stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare
14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie
10.000.000:
a) 43.500.000;
b) 18.500.000;
c) 28.500.000.
58. Evaluatorul, n procesul de evaluare, estimeaz:
a) costul;
b) valoarea; - rspuns corect
c) toate cele de mai sus.
112. Care sunt tehnicile de actualizare?
Capitalizarea si actualizarea propriu-zisa.
Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.
Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in
capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de marimi
inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).
Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor
economici si al indicatorilor financiari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp.
Economia de piata are 3 piete diferite:
1. piata de bunuri si servicii;
2. piata financiara;
3. piata muncii.
In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pagube.
In piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaa banii
sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.
Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in
considerare factorul timp, astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se aplica regula
capitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;
- suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o
amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .
2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de
actualizare numita si regula de actualizare
- suma Y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca
suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X
daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare
X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1
An= 1 - (1+t)n
t
- actualizarea unei serii de fluxuri constante t
- actualizarea pe baza indicatorului PER
194. Conducerea unei ntreprinderi doreste s lege primele acordate agentilor comerciali
pentru depsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru ntreprindere. A fost
studiat ipoteza urmtoare:
reducerea cu 15 zile de stoc mediu (raportat la cifra de afaceri).
Se mai cunosc urmtoarele:
marja profitului din exploatare (operational) nainte de impozit: 20% (PO/CA);
CMPC: 7%;
CA medie realizat de un agent comercial: 10 milioane u.m.;
Cota de impozit pe profit: 40%.
Care este cresterea valorii economice adugate n ipoteza de mai sus?
Metode de evaluare bazate pe goodwill
Se aplic formula valorii economice adugate:
VEA = PO net CMPC * CI = CI * (ROIC - CMPC)
VEA
valoarea economic adugat
PO net Profit operaional dup impozitare
CMPC costul mediu ponderat al capitalului
CI capitaluri investite sub forma activelor imobilizate i a nevoii de fond de rulment
ROIC rata de rentabilitate a capitalurilor investite
POnet = 20% x 10 x (1-0,4) = 1,2 milioane UM
n acest caz, reducerea stocurilor corespunde unei diminuri a capitalurilor investite (CI) de
ntreprindere n exploatare. Stocurile si celelalte componente ale NFR se exprim n zile de cifr de
afaceri prin formulele duratelor de rotaie: Stoc mediu sau final / CAFTVA x 360 si apoi, prin
cunoaterea CA previzionate, n valori absolute.
Economia i deci suplimentul de VEA care rezult se poate calcula astfel:
VEA = CMPC x CI = CMPC x Stocuri (fie 15 zile de CA) =
29200 UM
7% x 15 x 10 mil/360 =
197. S se determine activul net contabil corectat pe baza urmtoarelor informatii:

capital social: 10.000 u.m.;
rezerve: 3.000;
rezultat reportat: 5.000;
cheltuieli de constituire: 2.000;
cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crerii unui produs pentru nlocuirea altuia
care va iesi de pe piat anul urmtor;
cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.
Activul net contabil corectat se determin, n ipoteza continuitii activitii, dup formula:
Activ net contabil corectat (ANCC) = ANC Corecii active Corecii datorii
Unii evaluatori prefer n locul metodei aditive pe cea substractiv care se scrie:
Activ net contabil corectat (ANCC) = Active corectate Datorii corectate
Indiferent de varianta de calcul aleas, n stabilirea activului net contabil corectat trebuie
parcurse dou etape: coreciile activelor i coreciile datoriilor.
Pentru a fi ncorporate n valoarea patrimonial Activ net contabil corectat, imobilizrile
necorporale identificabile distinct sunt corectate astfel:
a) cele considerate nonvalori se elimin (cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetaredezvoltare)
b) cele care prezint valoare pentru afacere sunt pstrate, dup stabilirea valorii lor de pia
sau a altei valori curente (valoare de utilizare), aplicndu-se metode specifice
(comparaii de pia, metode de randament, metode bazate pe costul de nlocuire).
Metode de evaluare specific:
Cheltuieli de cercetare dezvoltare (proiecte de cercetare) considerate a avea valoare
economic
metoda bazat pe costul de nlocuire - const n actualizarea (prin aplicarea unui
coeficient de reevaluare ales de evaluator) cheltuielilor de cercetare-dezvoltare activate
n bilan i imputabile unui proiect de acest fel.
ANC = Total active Total datorii
ANC = Capitaluri proprii diferente din reevaluare
Metoda aditiv:
Capital propriu
13.000
capital social:
10.000
rezerve:
3.000
rezultat reportat:
5.000
cheltuieli de constituire:
2.000
ANC = 13.000 + 5000 2000 = 16.000
Activele considerate non-valori nu sunt luate n considerare. Aici putem include: cheltuieli
de cercetare-dezvoltare cu ans sczut de a avea inovaia ca i finalitate, cheltuieli de consituire,
brevete, licene, mrci.
Plile anticipate nu se includ n evaluare.
cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crerii unui produs pentru
nlocuirea altuia care va iesi de pe piat anul urmtor;
- cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.
ANCC = 16.000 4.000 - 1.000 = 11.000
Cap proprii
18.000
Capital social
10.000
rezerve
3.000
rezultat rep.
5.000
Ch considerate nonvalori
7.000
ch de constit
2.000
ch de cercet
4.000
Ch in avans
1.000
ANCC = 18.000 7.000 = 11.000
234. Cum poate fi definit evaluarea economic?

Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care se
stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor.
258. Exemplificati trei principii ale evalurii specifice sau aplicabile metodelor de
randament.
n cazul evalurii activelor necorporale avem metode de evaluare specific pentru
Cheltuieli de cercetare dezvoltare (proiecte de cercetare) considerate a avea valoare economic:
1. metoda bazat pe costul de nlocuire , care const n actualizarea (prin aplicarea unui
coeficient de reevaluare ales de evaluator) cheltuielilor de cercetare-dezvoltare activate
n bilan i imputabile unui proiect de acest fel.
2.metoda discounted cash-flow, aplicabil atunci cnd efectul economic generat de proiect
se determin sub forma unui cash-flow diferenial (suplimentar) pe care l-ar putea
obine ntreprinderea n urma aplicrii proiectului de cercetare, care const n
actualizarea cash-flow-ului net degajat de proiectul de cercetare pe un orizont de
prognoz finit, cu luarea n considerare a valorii reziduale la sfritul perioadei de
prognoz.
Pentru Concesiuni:
1. metoda bazat pe profit (metoda contribuiei la variaia profitului), aplicabil atunci
cnd nu se poate estima rezonabil profitul imputabil unui singur activ intangibil, care
const n cuantificarea profitului (efectul economic al utilizrii bunului sau a activitii
concesionate) suplimentar generat de produsul ntreprinderii evaluate n raport cu alte
produse vndute pe aceeai pia. Se determin contribuia de profit rezultat din
vnzrile realizate n plus, n funcie de care se stabilete valoarea activului intangibil.
Pentru Mrci :
1. metoda bazat pe cost, aplicabil n cazul mrcilor achiziionate (al cror cost de achiziie
este nregistrat n contabilitate ca i cheltuieli activate) i al crerii imaginii de marc (cnd
valoarea mrcii este dat de totalul cheltuielilor necesare pentru introducerea sa pe pia).
Evaluarea se poate face pe baza costului istoric, care se obine prin nsumarea diferitelor
costuri generate de investiiile succesive care au vizat creterea valorii mrcii, respectiv pe
baza costului de nlocuire, care este dat de sumele care ar trebui alocate, la ora actual,
pentru a obine o marc echivalent cu cea care face obiectul evalurii.
2. metoda bazat pe profit, aplicabil mrcilor achiziionate sau create care prin utilizare
genereaz profit
n cazul Programelor informatice:
1. metoda actualizrii profitului
2.metoda comparaiei de pia, care se bazeaz pe culegerea unor informaii credibile
privind piaa produselor software i pe asimilarea produsului ce face obiectul evalurii cu
produse similare create sau comercializate de ctre ntreprinderi de profil strine sau
autohtone
3. metoda evalurii dimensionale, prin care se urmrete determinarea costurilor i
eforturilor asociate acestora i implicit a valorii produsului software
De regul, efortul se estimeaz prin necesarul de resurse umane pentru fiecare faz de
producie, adic numrul de programatori pe lun sau pe an. Valorizarea efortului n resurse
umane se face pe o perioad de timp rezonabil de creare a produsului i este apoi influenat
cu un coeficient de repartizare a altor cheltuieli conexe producerii, cum sunt amortizarea
echipamentelor, consumul de resurse materiale, servicii.
CATEGORIA VII: STUDII DE FEZABILITATE

16.Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale este
rentabilitatea medie. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului?
Diagnnosticul rentabilitatii urmrete compararea capitalurilor nvestite cu rezultatul
investirii acestor capitaluri.
-Capitalurile investite de acionari
-Capitalurile investite de creditori
Rate de rentabilitate:
-Rata de rentabilitate global a ansamblului capitalurilor investite
-Rata de rentabilitate a capitalurlor investite de proprietari (rentabilitatea financiar)
-Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori
Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de proprietari
Rentabilitatea financiar = profitul ce revine acionarilor / capitalurile investite de acionari
Rfin = PN / CPR
Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori
Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori = cheltuieli privind dobnzile /
datorii financiare
R d = DOB / DAT fin
Rata de rentabilitate global
Rentabilitatea economic = rezultatul din exploatare net de impozit / activul economic
Rentabilitatea economic = (profit net + dobnzi) / (capitaluri proprii + datorii financiare)
Rentabilitatea economic
Determinat ca medie ponderat a rentabilitii capitalurilor investite
Rec = Rfin x (CPR / AE) + Rd x (DATfin / AE)
Efectul de levier
Rfin = Rec + (Rec - Rd) x (DATfin / CPR)
Efectul de levier - (Rec - Rd) x (DATfin / CPR)
29.n ce condiii, utiliznd indicele de profitabilitate, un proiect investiional este rentabil?
Indicele de profitabilitate (IP) exprima rentabilitatea unei unitati de investitie, calculata la
momentul actual (n orice caz, la momentul la care s-au determinat ceilalti indicatori ei investitiei).
innd seama de relatiile algebrice stabilite pna acum, n functie de datele concrete ale unor
probleme practice se pot folosi, alternativ urmatoarele relatii derivate:
innd cont de Valoarea Actualizat Net avem urmtoarele opiunie de decizie:

- VAN >0 investiie accceptat;
- VAN =0 investiia respins din motive de pruden;
- VAN <0 investiia respins.
Rezult c, innd cont de Indicele de Profitabilotate avem urmtoarele opiuni de decizie:
- IP > 1 investiie accceptat;
- IP = 1 investiia respins din motive de pruden;
- IP < 1 investiia respins.
38.Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare
de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
Calculai termenul de recuperare aferent proiectului.

Termenul de recuperare (TR) exprima numarul de ani (sau de perioade oarecare) n care,
prin intermediul cash-flow-ului actualizat se recupereaza integral valoarea prezenta a investitiei:
unde cu
s-a notat cash-flow-ul mediu anual, actualizat, adica:
Termenul de recuperare, desi nu poate fi considerat un criteriu esential de evaluare a deciziei

de investitii, poate fi important atunci cnd, celelalte conditii fiind egale, ntre doua proiecte de
investitii va fi preferat cel care are un termen de recuperare mai mic. Cu toate acestea, trebuie
manifestata maximum e prudenta n considerarea acestui indicator deoarece este posibil ca un
proiect de investitii sa asigure o eficienta mai mare tocmai pe un termen mai lung.
I0 = 15.000 - costul investiiei
k = 19% - rata de adtualizare
T = 5 ani durata de via a proiectului
VR = valoarea rezidual - este valoarea care poate fi obtinuta din vnzarea activelor fixe ale
investitiei dupa ncheierea duratei de viata a investitiei. Valoarea reziduala este pozitiva doar daca
durata de viata a investitiei este mai mica dect durata tehnica a ei.
CFi = Cash flow aferent anului i
An
0
1
2
3
4
5
Total
Cost
Costuri de
Total
investitie
exploatare
cost
11.500 lei
15.000 lei
6.420 lei 6.420 lei
6.620 lei 6.620 lei
7.500 lei 7.500 lei
6.500 lei 6.500 lei
8.500 lei 8.500 lei
11.445 lei 35.540 lei 50.540 lei
Total
incasari
Cash-flow
anual net
-15.000 lei
3.020 lei
3.020 lei
3.200 lei
5.200 lei
14.200 lei
13.640 lei
9.440 lei
9.640 lei
10.700 lei
11.700 lei
22.700 lei
64.180 lei
CF mediu anual = ( CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 5 = (3020 + 3020 + 3200 + 5200 +
14.200 ) / 5 = 28.640 /5 = 5728
TR = 15.000 / 5728 = 2,62 = 3 ani , termenul de recuperare neactualizat
Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula:
1
,
(1 +k )i
Rata de actualizare k= 19%

Cotele de actualizare vor fi :
anul 0 1/1,190 = 1
anul 1 1/1,191 = 0, 840336
anul 2 1/1,192 = 1/1,4161 = 0, 706165
anul 3 1/1,193 = 1/1,685159 = 0, 593416
anul 4 1/1,194 = 1/2,00533921 = 0, 498669
anul 5 - 1/1,195 = 1/2,3863536599 = 0, 419049
An
Total
cost
Total
incasari
Cash-flow
anual net
15.000 lei
6.420 lei
9.440 lei
3.020 lei
6.620 lei
9.640 lei
3.020 lei
7.500 lei
10.700 lei
3.200 lei
6.500 lei
11.700 lei
5.200 lei
8.500 lei
22.700 lei
14.200 lei
Total 50.540 lei
64.180 lei
13.640 lei
-15.000 lei
Cota de
actualizare
Total
Total
costuri
Incasari
actualizate actualizate
1 15,000 lei
0.84033
6
0.70616
5
0.59341
6
0.49866
9
0.41904
9
Cash-flow
anual net
actualizat
-15,000 lei
5,395 lei
7,933 lei
2,538 lei
4,675 lei
6,807 lei
2,133 lei
4,451 lei
6,350 lei
1,899 lei
3,241 lei
5,834 lei
2,593 lei
3,562 lei
36,324 lei
9,512 lei
36,437 lei
5,951 lei
113 lei
CF mediu anual actualizat= ( CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 5 = (2.538 + 2.133 + 1.899
+ 2.593 + 5.951) / 5 = 15.114 /5 = 3023
TR = 15.000 / 3023 = 4,96 = 5 ani , termenul de recuperare actualizat
Metodele de calcul ale valorii reziduale (in situaia in care durata de via economic util
actual a activelor proiectului depete perioada de referin in cauz):
*Metoda de lichidare:
* metoda perpetuitii;
- evaluare: flux de numerar constant sau cu o rat de cretere (eventual negativ) in viitor;
- formul de calcul: VR = FNn+1 / (k-g), unde FNn+1 = fluxul de numerar din anul imediat
urmtor expirrii perioadei de referin, k = rata de actualizare, g = rata de cretere
medie anual estimat pentru fluxul de numerar al proiectului;
-valoarea ratei de cretere g are dou limitri: (1) rata de cretere nu poate fi mai mare decat
rata de actualizare k (dar nu numai datorit imposibilitii matematice a formulei, ci
datorit faptului c nicio companie/proiect nu poate crete mai rapid decat ansamblul
economiei la infinit) i (2) rata de cretere g trebuie pus de acord cu perspectivele reale
i raionale de generare de fluxuri de numerar ale activului economic evaluat, dup
expirarea perioadei de referin;
- aceast metod provoac, in continuare, discuii aprinse in randul consultanilor pentru
fonduri europene din Romania - noi opinm c astfel de discuii provin mai degrab din
lipsa de experien, metoda fiind perfect compatibil cu o valoare rezidual redus;
* metoda de lichidare;
- evaluare: valoare unui activ economic este egal cu valoarea actualizat a fluxurilor de
numerar viitoare pe care este susceptibil a le genera pentru proprietarul su - aceste
fluxuri sunt generate fie prin pstrarea in proprietate (a se vedea metoda perpetuitii),
fie prin lichidarea sa;
- formul de calcul: valoarea de pia a unui echipament similar, cu un grad identic de uzur;
* Metoda rezidual contabil:
- valoarea rmas neamortizat in contabilitatea proiectului, dup expirarea perioadei de
referin;
- aceast metod nu reflect decat accidental valoarea rezidual real a activelor economice,
metoda amortizrii fiind o ficiune contabil impus de leguitor in scopuri pur fiscale.
Ca principiu general valabil, valoarea de pia a unui activ economic trebuie, in mod
raional, s fie aceea a valorii actualizate a fluxurilor nete de numerar pe care este susceptibil de a le
genera in viitor. De aceea, muli autori trateaz metoda perpetuitii i cea a valorii de pia/de
lichidare ca o metod unitar, denumit cel mai adesea valoare de lichidare.
Cu metoda perpetuitatii, utilizand formula VR = FNN/r, unde VR = valoare rezidual, FNN
= fluxul de numerar anual n primul an de perpetuitate (adica anul imediat urmator expirarii
perioadei de proiectii financiare), r = rata de actualizare.
Categoria III Expertize contabile

2. Explicai independena absolut i independena relativ a expertului contabil?
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza
publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.
omponentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gndire):
Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie
afectat judecata profesionala;
Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparent:
reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost
limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea
profesionistului contabil;
este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este
incompatibil cu orice alta activitate curent.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu
deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile
profesionistului contabil.
Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei
opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului
sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala.
Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul
profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de
alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.
7. Ce conine dosarul expertului contabil privind documentarea n expertiza contabil?
I. ncheierea de edin (n cauze civile), Ordonana organului de urmrire i cercetare penal (n
cauzele penale), sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; II. Raportul
de expertiz contabil - exemplarul expertului contabil care justific ndeplinirea misiunii; III.
Eventuale corespondene, rspunsuri la ntrebri suplimentare sau suplimente de expertiz contabil
solicitate de organele n drept, care au dispus efectuarea expertizei contabile; IV. Eventuale note
personale ale expertului contabil redactate n timpul efecturii expertizei contabile, necesare fie
redactrii raportului de expertiz contabil, fie urmririi bugetului de timp i decontrii lucrrilor de
expertiz contabil cu beneficiarii acestora.
10. Ce conine un Raport de expertiz calificat?
Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil
este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii.
Aceste observatii se fac la sfarsitul cap. III Concluzii dupa paragraful cuprinzand raspunsul
la obiectivele expertizei contabile sau se fac separat intr-un capitol distinct.
n situatia n care expertul contabil, pentru demonstrarea rationamentului sau profesional, si
exprima parerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra suficientei lor sau cu
privire la alte aspecte asupra carora doreste sa retina atentia beneficiarului expertizei, poate face
aceasta fie n finalul Capitolului III, CONCLUZII, fie ntr-un capitol distinct, Capitolul IV,
CONSIDERAII PERSONALE ALE EXPERTULUI CONTABIL, dar cu respectarea normelor de
etica si deontologie ale profesiei contabile exercitata liber (profesiei liberale). Acest Raport este
calificat drept Raport de expertiza contabila cu observatii (limitate la strictul necesar sau impuse de
lege, n cazul expertizelor judiciare si mai cuprinzatoare n situatia expertizelor contabile
extrajudiciare).
14. Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil?
Sediul reglementrilor profesionale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare
se afl n:
a) Regulamentul de organizare i funcionare a CECCAR (aprobat Hotrrea Conferinei
Naionale a experilor contabili i contabililor autorizai nr.1/1995, modificat i completat prin
Conferina Naional a Experilor Contabili i Contabili Autorizai nr.99/44), care, la pct.112 lit e),
stipuleaz c experii contabili, n exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de
organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi: expertize amiabile (la
cerere); expertize contabil-financiare; arbitraje n cauze civile; expertize de gestiune
b) Norma profesional CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care stipuleaz c
acestea pot fi efectuate numai de ctre persoanele care au dobndit calitatea de expert contabil n
condiiile legii, fiind nscrise, cu viza la zi, n partea activ a Tabloului Experilor Contabili i
Contabililor Autorizai din Romnia (CECCAR).
18. Care sunt calitile eseniale ce confer autoritate tiinifico-profesional lucrrilor expertului
contabil i cum le dezvolt?
Expertizele contabile constituie mijloace de proba stiintifica. Expertul foloseste metode
specifice stiintei contabilitatii. Concluziile expertului contabil sunt dezvoltate numai pe documente
care atesta evenimente si tranzactii ce fac sau trebuie sa faca obiectul recunoasterilor, evaluarilor,
clasificarilor si prezentarilor contabile.
24. Cum se menine calitatea de expert contabil i calitatea de contabil autorizat?
Meninerea calitii de expert contabil i contabil autorizat se realizeaz prin nscrierea n
Tabloul Corpului i obinerea vizei anuale de exercitare a profesiei. O importan deosebit o
reprezint meninerea competenei profesionale printr-un program de dezvoltare profesional
adecvat, respectnd Norma profesional nr. 38 i Programul Naional de Dezvoltare Profesional
Continu elaborate de CECCAR n conformitate cu Standardul Internaional de Educaie IES7 emis
de IFAC.
Norma Profesional nr. 38 este stabilit n baza Standardului Internaional de Educaie IES
7, emis de Federaia Internaional a Contabililor, care prevede c institutele membre trebuie s
implementeze o cerin de Dezvoltare Profesional Continu CPD ca o component integral a
statutului pe care profesionistul contabil n deine n economie i societate. Conceptul de Dezvoltare
Profesional Continu ca extensie a procesului educaional, poate fi definit ca fiind o activitate de
nvare relevant, verificabil i msurabil; noiunea este asociat procesului de nvare pe via.
Procesul nvrii pe via ncepe devreme i continu cu programul educaional privind calificarea
profesional i cu programele de dezvoltare profesional pe parcursul ntregii cariere, al cror
obiectiv fundamental const n extinderea cunotinelor, abilitilor, eticii i valorilor profesionale.
Prin activiti de nvare se nelege: participarea la cursuri, seminarii, conferine; module de
autonvare sau instruiri organizate la locul de munc; lucrri profesionale sau cu caracter
academic, publicate; lucrri profesionale sau cu caracter academic, publicate; participarea i munca
depus n cadrul comitetelor i comisiilor tehnice ale Corpului; predarea unui curs n domenii legate
de responsabilitile profesionale; studii formale legate de responsabilitile profesionale;
participarea ca vorbitor la conferine sau discuii de grup; scrierea de articole, lucrri, cri;
cercetri, inclusiv citirea unei literaturi sau jurnale profesionale pentru aplicarea n cadrul
atribuiilor profesionale; reexaminarea profesional sau testarea formal.
Potrivit principiului fundamental al Competenei Profesionale, prevzut n Codul Etic

Naional al Profesionitilor Contabili, expertul contabil are datoria continu de a menine
cunotinele i competenele profesionale la nivelul cerut, astfel nct, s se asigure c utilizatorii
primesc avantajul unor servicii profesionale competente, bazate pe progresele curente nregistrate
n practic i promovate n legislaie.
Caracteristicile unui mediu profesional aflat ntr-o permanent schimbare transfer
particulariti i asupra activitii expertului contabil, acesta fiind expus unor provocri profesionale
fr precedent. n timp ce exigenele lucrrilor de expertiz contabil au cunoscut o evoluie
ascendent, beneficiarii lucrrilor manifest ateptri nalte, generatoare de competiii care
consolideaz rolul i responsabilitatea experilor contabili, determinnd organismele profesionale
care gestioneaz profesia contabil s revizuiasc periodic politicile de dezvoltare profesional
continu.
Nevoia de informare i de nvare poate fi produsul consultrilor experilor contabili cu
mediul de afaceri sau cu alte medii profesionale. Msurarea activitii de nvare poate fi exprimat
n termeni de efort, n timp cheltuit sau n printr-o metod de evaluare valid destinat msurrii
competenei atinse sau dezvoltate, de ctre o surs competent.
C XI - CONTABILITATE
12. Se fac urmatoarele afirmatii in legatura cu contabilitatea financiara (CF) si contabilitatea de
gestiune(CG). Una dintre afirmatii nu este corecta. Care?
a) Informatiile CF sunt publice, cele ale CG sunt confidentiale;
b) CF asigura informatiile necesare intocmirii situatiilor financiare; CG asigura informatiile
necesare fundamentarii deciziilor interne privind gestiunea intreprinderii;
c) Scopul CF este de a determina periodic situatia patrimoniului, precum si rezultatul global al
exercitiului; scopul CG il constituie determinarea si cunoasterea rezultatelor analitice necesare
conducerii;
d) CF este obligatorie si are la baza norme unitare; CG nu este obligatorie si nu are la baza norme
unitare.
17. O societate comerciala este subventionata, pentru o investitie cu caracter social, de la bugetul
statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita este folosita integral pt. achizitia unui
utilaj in anul curent in valoare de 5.000 um, TVA 19%. Sa se inregistreze primirea subventiei,
achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este
de 5 ani, amortizabil liniar.
Rezolvare:
Conform OMFP 3055/2009
233. - (1) n categoria subveniilor se cuprind subveniile aferente activelor i subveniile
aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenii guvernamentale i
alte instituii similare naionale i internaionale.
(2) n cadrul subveniilor se reflect distinct:
- subvenii guvernamentale;
- mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenii;
- alte sume primite cu caracter de subvenii.
234. - (1) Subveniile aferente activelor reprezint subvenii pentru acordarea crora
principala condiie este ca entitatea beneficiar s cumpere, s construiasc sau achiziioneze active
imobilizate.
(2) O subvenie guvernamental poate mbrca forma transferului unui active nemonetar (de
exemplu, o imobilizare corporal), caz n care subvenia i activul sunt contabilizate la valoarea
just. []
236. - (1) Subveniile se recunosc, pe o baz sistematic, drept venituri ale perioadelor
corespunztoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenii urmeaz s le compenseze.
(2) n cazul n care ntr-o perioad se ncaseaz subvenii aferente unor cheltuieli care nu au fost
nc efectuate, subveniile primite nu reprezint venituri ale acelei perioade curente.
237. - (1) Subveniile nu trebuie nregistrate direct n conturile de capital i rezerve.
(2) Subveniile pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se nregistreaz n
contabilitate ca subvenii pentru investiii i se recunosc n bilan ca venit amnat (contul 475
"Subvenii pentru investiii"). Venitul amnat se nregistreaz n contul de profit i pierdere pe
msura nregistrrii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
a) Primirea subveniei:
4451
Subvenii
guvernamentale
b) ncasarea subveniei:
5121
Conturi la bnci n lei
4751
3.000
. Subvenii guvernamentale
pentru investiii
4451
Subvenii guvernamentale
3.000
c) Achiziia utilajului:
%
=
404
2131
Furnizori imobilizri
Echipamente tehnologice
4426
TVA deductibil
d) Plata furnizorului de imobilizri:
404
=
5121
Furnizori imobilizri
Conturi la bnci n le
e) nregistrarea amortizrii n primul an de funcionare:
5.950
5.000
950
5950
Amortizare liniar pe o perioad de 5 ani / 60 luni

5.000 / 5 ani = 1.000 pe an - amortizare
3.000 / 5 ani = 600 pe an - partea din subvenie de trecut la venituri
6811
Ch. de exploatare
privind amortizarea
4751
pentru investiii
2813
Amortizarea instalaiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor i plantaiilor
7584
Venituri din subvenii
pentru investiii
1.000
600
26. In luna X a exercitiului N, societatea A primeste materii prime de la un furnizor fara factura,
evaluate la pretul de 1.000 lei, TVA 20%. In luna Y se primeste factura: pretul de cumparare 1.200
lei, TVA 20%. Care sunt inregistrarile contabile?
Rezolvare:
a) n luna X, achiziia materiilor prime:
%
=
301
Materii prime
4428
TVA neexigibil
b) n luna Y, primirea facturii:
%
=
408
Furnizori facturi nesosite
301
Materii prime
4426
TVA deductibil
4426
TVA deductibil
408
Furnizori facturi nesosite
1.200
1.000
200
401
Furnizori
1.440
1.200
200
40
4428
TVA neexigibil
200
40. ntreprinderea Alfa avea n stoc la 1.11.N 100 buc din marfa X evaluate la costul unitar de 10
lei/buc.
n cursul lunii au avut loc urmtoarele operaii:
-3.11.N achiziie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 19% (factura);
-5.11.N achiziie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 19%;
-10.11.N vnzare mrfuri 350 buc la preul unitar de 20 lei, remiz 5%, scont de decontare 2%,
TVA 19% (factura);
- 15.11.N se primete un rabat de 20% pentru achiziia care a avut loc la data de 5.11.N (factur
ulterioar);
- 25.11.N achiziie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 19% (factura);
- 27.11.N vnzare 300 buc la preul unitar de 25 lei, TVA 19% (factura)
- 30.11.N se acord un risturn pentru vnzarea din 27.11.N (factur ulterioar).
Se cere:
1)s se contabilizeze operaiile de mai sus, conform OMFP 3055/2009, tiind c pentru descrcarea
de gestiune se utilizez LIFO;
2)s se ntocmeasc fia stocului;
3)s se prezinte informaia n Contul de profit i pierdere.
Rezolvare:
Conform OMFP 3055/2009:
160. [...] (8) n comerul cu amnuntul poate fi utilizat metoda preului cu amnuntul,
pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase i cu micare rapid, care au marje
similare i pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod.
n aceast situaie, costul bunurilor vndute se calculeaz prin deducerea valorii marjei brute din
preul de vnzare al stocurilor. Orice modificare a preului de vnzare presupune recalcularea
marjei brute.
161. - (1) La ieirea din gestiune a stocurilor i altor active fungibile, acestea se evalueaz
i nregistreaz n contabilitate prin aplicarea uneia din urmtoarele metode:
a) metoda primul intrat - primul ieit - FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat - CMP;
c) metoda ultimul intrat - primul ieit - LIFO. []
(5) Potrivit metodei "ultimul intrat - primul ieit" (LIFO), bunurile ieite din gestiune se
evalueaz la costul de achiziie sau de producie al ultimei intrri (lot).
Pe msura epuizrii lotului, bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie
sau de producie al lotului anterior, n ordine cronologic.
n cazul n care aplicarea metodei LIFO conduce la solduri creditoare n conturile de stocuri,
aceast diferen se reia pe seama altor venituri din exploatare.
51 [] (3) Reducerile comerciale acordate de furnizor i nscrise pe factura de achiziie
ajusteaz n sensul reducerii costul de achiziie al bunurilor.
(4) Reducerile comerciale primite ulterior facturrii, respectiv acordate ulterior facturrii,
indiferent de perioada la care se refer, se evideniaz distinct n contabilitate (contul 609 Reduceri
comerciale primite, respectiv contul 709 Reduceri comerciale acordate), pe seama conturilor de
teri.
(5) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:
a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate i se practic asupra preului de vnzare;
b) remizele - se primesc n cazul vnzrilor superioare volumului convenit sau dac
cumprtorul are un statut preferenial; i
c) risturnele - sunt reduceri de pre calculate asupra ansamblului tranzaciilor efectuate cu
acelai ter, n decursul unei perioade determinate.
(6) Reducerile financiare sunt sub form de sconturi de decontare acordate pentru achitarea
datoriilor nainte de termenul normal de exigibilitate.
Reducerile financiare primite de la furnizor reprezint venituri ale perioadei indiferent de perioada
la care se refer (contul 767 Venituri din sconturi obinute).
La furnizor, aceste reduceri acordate reprezint cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la
care se refer (contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate).
Reducerile comerciale se pot acorda n form procentual sau n sum fix. Diferena dintre
costul de achiziie i reducerile comerciale reprezint netul comercial.
Reducerile financiare se acord n general pentru plata nainte de termenul de scaden. Ele
pot fi evideniate direct n factura original (pentru clieni cunoscui) sau pot fi facturate ulterior n
rou dup ncasarea creanei nainte de termen.
Potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice
Europene, reducerile de pre nu intr n baza de impozitare a TVA i sunt deductibile la calculul
impozitului pe profit.
1) -3.11.N achiziie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 19% (factura);
Valoare de achiziie
200 buc * 12lei/buc = 2.400
Rabat 10%
2400 *10% = 240
Valoare net comercial
2400 240 = 2.160
TVA 19%
2.160 * 19% = 410,40
%
=
371
Mrfuri
4426
TVA deductibil
401
Furnizori
2.570,40
2.160
410,40
-5.11.N achiziie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 19%;

Valoare de achiziie
300 buc * 15lei/buc = 4.500
TVA 19%
4.500 * 19% = 855
%
=
371
Mrfuri
4426
TVA deductibil
401
Furnizori
5.355
4.500
855
-10.11.N vnzare mrfuri 350 buc la preul unitar de 20 lei, remiz 5%, scont de decontare
2%, TVA 19% (factura);
Valoare de vanzare
350 buc * 20lei/buc = 7.000
Remiz 5%
7.000 *5%
= 350
Valoare net comercial
7.000 - 350 = 6.650
TVA 19%
6.650 * 19% = 1.263,50
Scont de decontare (Valoare financiar net)6.650 * 2%
TVA 19%
133 * 19%
411
Clienti
%
707
Venituri din vanzarea
Mrfurilor
4427
TVA colectat
=
=
133
25,27
7.913,50
6.650
1.263,50
%
=
667
Ch. privind sconturile acordate
4427
TVA colectat
411
Clienti
158,27
133
25,27
- 15.11.N se primete un rabat de 20% pentru achiziia care a avut loc la data de 5.11.N
(factur ulterioar);
Valoare de achiziie
300 buc * 15lei/buc = 4.500
Rabat 20%
4.500 * 20% = 900
TVA 19%
900 * 19%
= 171
401
Furnizori
%
609
Reduceri comerciale primite
4426
TVA deductibil
1.071
900
171
- 25.11.N achiziie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 19%
(factura);
Valoare de achiziie
150 buc * 20lei/buc = 3.000
Scont de decontare 5%
3.000 *5%
= 150
Valoare net financiar
3.000 - 150 = 2.850
TVA 19%
2.850 * 19% = 541,50
%
=
371
Mrfuri
4426
TVA deductibil
401
Furnizori
401
Furnizori
3.570
3.000
570
%
767
Venituri din sconturi obinute
4426
TVA deductibil
178,50
150
28,50
- 27.11.N vnzare 300 buc la preul unitar de 25 lei, TVA 19% (factura)
Valoare de vanzare
300 buc * 25lei/buc = 7.500
TVA 19%
7.500 * 19% = 1.425
411
Clienti
%
707
Venituri din vanzarea
mrfurilor
4427
TVA colectat
8.925
7.500
1.425
- 30.11.N se acord un risturn pentru vnzarea din 27.11.N (factur ulterioar).

%
=
411
709
Clienti
Reduceri comerciale acordate
4427
TVA colectat
8.925
7.500
1.425
2)s se ntocmeasc fia stocului;

1.11.N 3.11.N 5.11.N -
STOC
Intrari
Intrari
10.11.N
Iesiri
25.11.N
Stoc
Intrari
27.11.N
Iesiri
350
300
Stoc
100
200
300
x
x
x
10
10,8
15
=
=
=
1.000
2.160
4.500
100
200
50
x
x
x
10
10,8
15
=
=
=
1.000
2.160
750
3.910
250
150
x
x
15
20
=
=
3.750
3.000
250
50
x
x
15
20
=
=
3.750
1.000
4.750
100
20
2.000
3)s se prezinte informaia n Contul de profit i pierdere.

1. Descarcare de gestiune pentru vnzrile efectuate Contrul 607:
%
=
10.11.N
607
27.11.N
607
Cheltuieli privind mrfurile
371
Mrfuri
8.660
3.910
4.750
2. nchidere contul 607

121
Profit i pierdere
607
8.660

%
=
10.11.N
707
27.11.N
707
Venituri din vnzare mrfuri
121
Profit i pierdere
14.150
6.650
7.500
4. nchidere contul de cheltuieli 667

121
Profit i pierdere
121
Profit i pierdere
=
667
Cheltuieli privind sconturile
acordate
133
=
709
Reduceri comerciale
acordate
7500
121
Profit i pierdere
900
121
Profit i pierdere
150

609
Reduceri comerciale primite
767
Venituri din sconturi
obinute
Rulaj Debit 121 = 7500+ 133 + 8660 = 16.293

Rulaj Credit 121 = 150 + 900 + 14.150 = 15.200
Sold final Debitor 121= 16293 15200 = 1.093
D ____________121______________ C
6.650
133
900
150
7.500
7.500
3.910
4.750
TRD 16.293
TRC 15.200
SFD 1.093
69. Se primete prin subvenie guvernamental un agregat frigorific evaluat la 6000 lei. Durata de
via util 4 ani. Se amortizeaz liniar.
Rezolvare:
233. - (1) n categoria subveniilor se cuprind subveniile aferente activelor i subveniile
aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenii guvernamentale i
alte instituii similare naionale i internaionale.
(2) n cadrul subveniilor se reflect distinct:
- subvenii guvernamentale;
- mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenii;
- alte sume primite cu caracter de subvenii.
234. - (1) Subveniile aferente activelor reprezint subvenii pentru acordarea crora
principala condiie este ca entitatea beneficiar s cumpere, s construiasc sau achiziioneze active
imobilizate.
(2) O subvenie guvernamental poate mbrca forma transferului unui active nemonetar (de
exemplu, o imobilizare corporal), caz n care subvenia i activul sunt contabilizate la valoarea
just. . []
236. - (1) Subveniile se recunosc, pe o baz sistematic, drept venituri ale perioadelor
corespunztoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenii urmeaz s le compenseze.
(2) n cazul n care ntr-o perioad se ncaseaz subvenii aferente unor cheltuieli care nu au
fost nc efectuate, subveniile primite nu reprezint venituri ale acelei perioade curente.
237. - (1) Subveniile nu trebuie nregistrate direct n conturile de capital i rezerve.
(2) Subveniile pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se
nregistreaz n contabilitate ca subvenii pentru investiii i se recunosc n bilan ca venit amnat
(contul 475 "Subvenii pentru investiii"). Venitul amnat se nregistreaz n contul de profit i
pierdere pe msura nregistrrii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
a) nregistrare imobilizare corporal intrat n patromoniu din subvenie guvernamental:
2131
=
4751
6.000
Echipamente tehnologice
pentru investiii
b) nregistrare amortizare lunar:
Amortizare liniar pe o perioad de 4 ani / 48 luni
6.000 / 4 ani = 1.500 pe an
6.000 / 48 luni = 125 pe lun
6811
=
Ch. de exploatare
privind amortizarea
2813
125
c) Cota parte a subveniilor pentru investiii trecute la venituri, corespunztor amortizrii

calculate lunar:
4751
=
7584
125
Venituri din subvenii
pentru investiii
pentru investiii
74. Societatea Comercial X a primit de la un deponent mrfuri n consignaie evaluate la

300.000. Comisionul consignaiei 20%. Contabilizai operaiile aferente.
Vrianta I cnd deponentul nu este pltitor de TVA persoan fizic particular:

a) La primirea mrfurilor n consignaie se stabilete preul de vnzare cu amnuntul astfel:
Pre pretins de deponent i acceptat 300.000
Comision 20%
- 60.000
Tva 19% numai asupra comisionului
de 60.000
- 11.400
Preul cu amnuntul
- 371.400
8033
=
Valori materiale primite
n pstrare sau custodie
b) Vnzarea mrfurilor cu numerar

5311
=
Casa n lei
300.000
%
371.400
707
360.000
Venituri din vnzarea
mrfurilor
4427
11.400
TVA colectat
c) ncrcarea gestiunii pe conturile de bilan

371
=
%
Mrfuri
462
Creditori diveri
4428
TVA neexigibil
378
Diferene de pre la mrfuri
d) La sfritul lunii, descrcarea gestiunii unitii cu
conturile de bilan
%
=
371
607
Chelt. privind mrfurile
378
4428
TVA neexigibil
371.400
300.000
11.400
60.000
valoarea mrfurilor vndute pe
371.400
300.000
60.000
11.400
e) Concomitent i descrcarea gestiunii i pe conturile de ordine i eviden

- =
8033
300.000
Valori materiale primite
n pstrare sau custodie
f) nchiderea conturilor
121
=
607
300.000
Profit i pierdere
Chelt. privind mrfurile
707
mrfurilor
121
Profit i pierdere
360.000
g) Achitarea drepturilor deponenilor

462
=
Creditori diveri
5311
Casa n lei
300.000
Vrianta II cnd deponentul este pltitor de Tva persoan juridic:

h) La primirea mrfurilor n consignaie se stabilete preul de vnzare cu amnuntul astfel:
Pre pretins de deponent i acceptat 300.000
Comision 20%
- 60.000
360.000
Tva 19%
- 68.400
Preul cu amnuntul
- 428.400
Veniturile din comision pot fi evideniate separat n contul 708 Venituri din activiti diverse
121. Societatea Comercial A emite 1.000 de obligaiuni la valoarea nominal de 2.000
u.m.n/obligaiune, pe care le ncaseaz imediat n contul bancar. Dobnda este de 10% pe an, iar
durata emisiunii este stabilit la doi ani. Dup primul an se decide rscumprarea a 500 de
obligaiuni proprii, la preul de 2.500 u.m.n/obligaiune, iar restul obligaiunilor sunt convertite n
aciuni.
a) Emisiunea de obligaiuni
1.000 * 2.000 u.m.n./oblig. = 2.000.000 u.m.n.
5121
=
1618
2.000.000
Alte mprumuturi din
obligaiuni
b) Plata dobnzii la sfritul primului an
666
=
Cheltuieli privind dobnzile
c) Rscumprarea obligaiunilor
505
=
Obligaiuni emise i
rscumprate
d) Anularea obligaiunilor
%
=
1618
Alte mprumuturi din obligaiuni
6642
Pierderi din investiiile
pe termen scurt cedate
2.000.000 * 10% = 200.000 u.m.n.

5121
200.000
500 * 2.500 u.m.n./oblig. = 1.250.000 u.m.n.

5121
1.250.000
505
Obligaiuni emise i
rscumprate
1.250.000
1.000.000
250.000
e) Conversia obligaiunilor n aciuni prin acceptarea de ctre posesorii de obligaiuni fr

prim
1618
=
1012
1.000.000
Alte mprumuturi din obligaiuni
Capital subscris vrsat
123. Pentru constituirea societii comerciale X se fac pli de 3.000 lei, care ulterior sunt
restituite asociatului dup cum urmeaz:
- din contul de la banc 2.000 u.m.n
- din casierie 1.000 u.m.n
Conducerea societii a decis amortizarea acestor cheltuieli de constituire n perioada maxim
prevzut de lege (5 ani).
Rezolvare:
Deoarece se stipuleaz n enun c ulterior se vor restitui asociatului sumele cheltuite pentru
constituirea societii, se nregistreaz mai nti mprumutul acordat de asociat societii:
- Acordare imprumut societatii de catre asociat:
-
5311
=
Casa n lei
nregistrare cheltuieli de constituire
201
=
Cheltuieli de constituire
455
3000
Asociai conturi curente
5311
Casa n lei
3000
Sau
a) nregistrarea
cheltuielilor de
imobilizarea acestora)
201
=
constituire
(societatea
opteaz
pentru
455
3000
b) Restituirea mprumutului acordat societatii de catre asociat

455
=
%
3000
5121
2000
5311
Casa n lei
1000
c) Amortizarea lunar a cheltuielilor de constituire (societatea opteaz pentru
amortizarea acestora pe perioada de 5 ani)

6811
=
2801
50
Cheltuieli de exploatare privind
Amortizarea cheltuielilor
amortizarea imobilizrilor
de constituire
(3000 lei /
5 ani /60 luni)
3000 / 60 luni = 50 lei / lun
d) Scoaterea din eviden a cheltuielilor de constituire, dup amortizarea lor

integral:
2801
=
Amortizarea cheltuielilor de
constituire
201
3000
196. La nceputul lunii o societate prezint urmtoarele solduri: 371 Mrfuri 14.875 lei; 378
Diferene de pre la mrfuri 2.500 lei; 4428 Taxa pe valoare adugat neexigibil 2.375 lei. n
cursul lunii se achiziioneaz mrfuri n valoare de 5.000 lei, TVA 19%. ntreprinderea practic un
adaos comercial de 25% i ine evidena mrfurilor la pre de vnzare cu amnuntul. n cursul lunii
se vnd mrfuri de 17.850 lei. S se efectueze nregistrrile contabile.
Rezolvare:
160. - (1) n funcie de specificul activitii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de
asemenea, metoda costului standard, n activitatea de producie sau metoda preului cu amnuntul,
n comerul cu amnuntul.
(2) Costul standard ia n considerare nivelurile normale ale materialelor i consumabilelor,
manoperei, eficienei i capacitii de producie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic i
ajustate, dac este necesar, n funcie de condiiile existente la un moment dat.
(3) Diferenele de pre fa de costul de achiziie sau de producie trebuie evideniate
distinct n contabilitate, fiind recunoscute n costul activului.
(4) Repartizarea diferenelor de pre asupra valorii bunurilor ieite i asupra stocurilor se
efectueaz cu ajutorul unui coeficient care se calculeaz astfel:
Soldul iniial al
Diferene de pre aferente
diferenelor de pre +
intrrilor n cursul
perioadei, cumulat de la
nceputul exerciiului
financiar pn la finele
perioadei de referin
Coeficient de2 =
x 100
repartizare
Soldul iniial al
Valoarea intrrilor n
stocurilor la pre
+
cursul perioadei la pre
de nregistrare
de nregistrare, cumulat
de la nceputul exerciiului
financiar pn la finele
perioadei de referin
2
La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul iniial al contului de mrfuri i

valoarea intrrilor de mrfuri nu vor include TVA neexigibil.
Acest coeficient se nmulete cu valoarea bunurilor ieite din gestiune la pre de
nregistrare, iar suma rezultat se nregistreaz n conturile corespunztoare n care au fost
nregistrate bunurile ieite.
(5) Coeficienii de repartizare a diferenelor de pre pot fi calculai la nivelul conturilor
sintetice de gradul I i II, prevzute n Planul de conturi general, pe grupe sau categorii de stocuri.
(6) La sfritul perioadei, soldurile conturilor de diferene se cumuleaz cu soldurile
conturilor de stocuri, la pre de nregistrare, astfel nct aceste conturi s reflecte valoarea stocurilor
la costul de achiziie sau costul de produce, dup caz.
(7) Diferenele de pre se nregistreaz proporional att asupra valorii bunurilor iee, ct i
asupra bunurilor rmase n stoc.
(8) n comerul cu amnuntul poate fi utilizat metoda preului cu amnuntul, pentru a
determina costul stocurilor de articole numeroase i cu micare rapid, care au marje similare i
pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod.
n aceast situaie, costul bunurilor vndute se calculeaz prin deducere valorii marjei brute
din preul de vnzare al stocurilor. Orice modificare a preului de vnzare presupune recalcularea
marjei brute.
n cazul diferenelor de pre, pentru mrfuri, la comerul cu amnuntul se utilizeaz

urmtoarea formul de calcul:
SiC 378 + RcumC 378
K = -----------------------------------------------------------------(SiD 371 + RcumD 371)-(SiC 4428+RcumC 4428)
unde:
SiC = Solduri iniiale creditoare
SiD = Solduri iniiale debitoare
RcumD = Rulaje cumulate n perioad, debitoare
RcumC = Rulaje cumulate n perioad, creditoare
a) Achiziie mrfuri
%
=
371
Mrfuri
4426
TVA deductibil
401
Furnizori
5.950
5.000
950
b) nregistrare diferena pn la preul cu amnuntul

Pre cu amnuntul:
Pre de cumprare Adaos comercial 25%
5.000
1.250
6.250
TVA neexigibil 19%

Pre cu amnuntul
371
Marfuri
1.187,50
7.437,50
=
%
2.437,50
378
1.250
4428
1.187,50
TVA neexigibil
c) Vnzare mrfuri, direct ctre populaie din magazin, pe baza bopnului fiscal
5311
Casa n lei
%
17.850
707
15.000
mrfurilor
4427
2.850
TVA colectat
SiC 378 + RcumC 378

K = -----------------------------------------------------------------(SiD 371 + RcumD 371)-(SiC 4428+RcumC 4428)
2500 + 1250
3750
K = -------------------------------------------- = -------------------------- = 20,096463022%

(14785 + 7437,50)-(2375+1187,5)
22.222,50 3562,50
Adaosul comercial aferent mrfurilor rmase n stoc este:
k * (SfD 371 SfC 4428)
20,096463022 * (22312,50 17850 712,5)
-------------------------------- = ----------------------------------------------------------- = 753,62 754
100
100
Adaosul comercial aferent mrfurilor vndute este total credit 378 adaos comercial aferent
stoc = 3750 - 754 = 2996
d) Descrcarea de gestiune la sfritul lunii
%
=
607
378
4428
TVA neexigibil
e) nchiderea conturilor de venituri
707
=
mrfurilor
371
Mrfuri
17.850
12.004
2.996
2.850
121
Profit i pierdere
15.000
f) nchiderea conturilor de cheltuieli

121
=
Profit i pierdere
607
12.004
g) nchidere TVA
4427 > 4426 rezult TVA de plat
4427
TVA colectat
%
4426
TVA deductibil
4423
TVA de plat
2850
950
1900
371
D
SI
a
b
378
C D
14.875
5.000
2.437,50
SI
b
d
d
Sfd
4462,50
15000
0
754
C D
15000
g
4426
C
2850
D
a
607
C D
15000
401
C
17850
121
4423
g
C
1.900
Sfc
1900
12004
Sfc
2996
D
a
950
5311
C D
c
12004
C
950
2850
0
12004
C
2.375
1187,50
2850
4427
c
SI
b
d
Sfc
D
d
2996
17850
707
e
4428
C
2.500
1250
C
5950
109. n vederea diminurii capitalului social, Societatea Comercial A rscumpr 1000 de

aciuni proprii la o valoare de rscumprare de 25 u.m.n/aciune. tiind c valoarea nominal este
egal cu 25 u.m.n/aciune s se nregistreze n contabilitate toate operaiunile aferente. Plata se face
din cont bancar.
Rezolvare:
1000 aciuni * 25 u.m.n. / aciune = 25.000 lei
a) Rscumprerea aciunilor
1091
=
Aciuni proprii deinute
pe termen scurt
5121
Conturi la bnci
n lei
25.000
b) Anularea aciunilor
1012
Capital social
subscris i vrsat
1091
pe termen scurt
25.000
143. S se nregistreze n contabilitate operaiunile legate de stocurile de materiale consumabile

cunoscndu-se:
1
stoc la nceputul lunii: 5.000 buc. la 18 u.m.n / kg;
2
intrri n data de 4 a lunii 9.000 buc. la 19 u.m.n/kg;
3
intrri n data de 16 a lunii: 2.000 buc. la 20,5 u.m.n/kg;
4
ieiri n data de 25 a lunii: 15.000 buc.
1
2
Evaluarea ieirilor se face prin metoda Cost mediu ponderat. Se vor efectua nregistrrile
contabile n cazurile:
inventarului permanent;
inventarului intermitent.
Utilizai IAS 2 Stocuri.
Rezolvare:
Conform OMFP3055/2009 - 160[](8) n comerul cu amnuntul poate fi utilizat metoda

preului cu amnuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase i cu micare
rapid, care au marje similare i pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod.
n aceast situaie, costul bunurilor vndute se calculeaz prin deducerea valorii marjei brute din
preul de vnzare al stocurilor. Orice modificare a preului de vnzare presupune recalcularea
marjei brute.
161. - (1) La ieirea din gestiune a stocurilor i altor active fungibile, acestea se evalueaz i
nregistreaz n contabilitate prin aplicarea uneia din urmtoarele metode:
a) metoda primul intrat - primul ieit - FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat - CMP;
c) metoda ultimul intrat - primul ieit - LIFO.
(2) Dac valoarea prezentat n bilan, rezultat dup aplicarea metodelor specificate n alin.
(1), difer n mod semnificativ, la data bilanului, de valoarea determinat pe baza ultimei valori de
pia cunoscute nainte de data bilanului, valoarea acestei diferene trebuie prezentat n notele
explicative ca total pe categorie de active.[]
(4) Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecrui
element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate n stoc la nceputul
perioadei i a costului elementelor similare produse sau cumprate n timpul perioadei.
Media poate fi calculat periodic sau dup fiecare recepie. Perioada de calcul nu trebuie s
depeasc durata medie de stocare.[]
164. - (1) Contabilitatea stocurilor se ine cantitativ i valoric sau numai valoric prin
folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
(2) n condiiile folosirii inventarului permanent, n contabilitate se nregistreaz toate
operaiunile de intrare i ieire, ceea ce permite stabilirea i cunoaterea n orice moment a
stocurilor, att cantitativ, ct i valoric.
(3) Inventarul intermitent const n stabilirea ieirilor i nregistrarea lor n contabilitate pe
baza inventarierii stocurilor la sfritul perioadei.
(4) Entitile care utilizeaz metoda inventarului intermitent efectueaz inventarierea faptic
a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai trziu de finele perioadei de raportare pentru
care au de determinat obligaii fiscale.
Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor privind organizarea i
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii.
165. - (1) Metoda inventarului intermitent const n faptul c intrrile de stocuri nu se
nregistreaz prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.
(2) Stabilirea ieirilor de stocuri n cursul perioadei are la baz inventarierea faptic a
stocurilor la sfritul perioadei. Ieirile de stocuri se determin ca diferen ntre valoarea stocurilor
iniiale, la care se adaug valoarea intrrilor, i valoarea stocurilor la sfritul perioadei stabilite pe
baza inventarului.
(3) Inventarul intermitent nu se utilizeaz n comerul cu amnuntul n situaia n care se
aplic metoda global-valoric.
166. - Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate n bilan la o valoare mai mare dect
valoarea care se poate obine prin utilizarea sau vnzarea lor. n acest scop, valoarea stocurilor se
diminueaz pn la valoarea realizabil net, prin reflectarea unei ajustri pentru depreciere.
Metoda costului mediu ponderat (CMP) calculeaz costul fiecrui element pe baza mediei
ponderate a costurilor elementelor similare aflate n stoc la nceputul perioadei i a costului
elementelor similare produse sau cumprate n timpul perioadei. Media poate fi calculat periodic
sau dup recepia fiecrei intrri, n funcie de circumstanele n care se gsete ntreprinderea.
Calculul CUMP dupa fiecare intrare:
Intrri
Ieiri
Data
Cantitate Pre Valoare Cantitate
Pre
01
5000
18
90000
04
9000
19
171000
16
2000
20,5
41000
25
15000
18,875
31
Valoare
283125
Stoc
Cantitate
Pre Valoare
5000
18
90000
14000
18,643 261000
16000
18,875 302000
1000
18,875 18875
1000
18,875 18875
CUMP determinat lunar (la sfritul lunii)

CUMP = (stoc initial * pret) + (Cantitati intrare * pret) =
Stoc initial + cantitati intrare
CUMP = (5000*18)+(9000*19+2000*20,5) = 90.000 + 212.000 = 18,875 u.m.n.
5000 + 11.000
16.000
Iesiri 15.000 * 18,875 = 283.125
Stoc 1.000 buc la valoarea 18.875 u.m.n.
Prin aplicarea acestei metode, stocul rmas la finele perioadei este de 1000 buc = 18.875 u.m.
1. Inventar permanent
a) La data de 04 a lunii intrare de 9.000 buc * 19u.m.n./buc = 171.000
%
=
302x
Materiale consumabile
4426
Tva deductibil
401
Furnizori
212.040
171.000
41.040
(24%)
b) La data de 16 a lunii intrare de 2.000 buc * 20,5u.m.n./buc = 41.000

%
=
302x
4426
Tva deductibil
401
Furnizori
50.840
41.000
9.840
(24%)
c)
La data de 25 a lunii ieiri de 15.000 buc * 18,875u.m.n./buc = 283.125

Consum de materiale consumabile
602x
=
Cheltuieli cu materialele
consumabile
302x
283.125
2. Inventar intermitent
a) La nceputul lunii stocul iniial se anuleaz
602x
=
consumabile
302x
90.000
b) Intrri n cursul lunii

9000 buc * 19u.m.n/buc + 2000 buc * 20,5 u.m.n/buc = 212.000 u.m.n.
%
=
602x
consumabile
4426
Tva deductibil
401
Furnizori
262.880
212.000
50.880
c) La sfritul lunii se preia stocul pe baza inventaruluifaptic

302x
=
602x
18.875
consumabile
(24%)
8. Fie societatea M cotata la bursa. Aceasta cumpara 2000 actiuni proprii de pe piata cu un pre
unitar de 100 Ron si apoi le anuleaza. Stiind ca valoarea nominala unitara este de 120 Ron, efectele
acestei tranzactii vor fi:
a. O iesire de numerar si o diminuare de capital social de 200000 Ron
b. O iesire de numerar de 240000 Ron si o diminuare de capital social de 240000 Ron
c. O iesire de numerar si o diminuare de capital propriu de 240000 Ron.
Rezolvare:
2000 aciuni * 100 u.m.n. / aciune = 200.000 lei valoare de rscumprare
2000 aciuni * 120 u.m.n. / aciune = 240.000 lei valoare nominal
a) Cumprerea aciunilor proprii
1091
=
pe termen scurt
5121
Conturi la bnci
n lei
200.000
b) Anularea aciunilor
1012
Capital social
subscris i vrsat
%
1091
pe termen scurt
1041
Prime de emisiune
240.000
200.000
40.000
Sau,
Dac ulterior s-au nregistrat cheltuieli din asemenea operaii atunci diferenele defavorabile pot fi
nregistrate la venituri:
c) Anularea aciunilor
1012
Capital social
subscris i vrsat
%
1091
pe termen scurt
7642
Venituri din investitii
financiare cedate
240.000
200.000
Rspuns:
O iesire de numerar si o diminuare de capital propriu de 200.000 Ron
Ieire de numerar de 200.000, diminuare de cpital social de 240.000
40.000
35. In baza unui contract de creditare, o societate primeste un credit pe o durata de 2 ani, cu o
dobanda anuala de 10%. Valoarea creditului este de 2.400.000 um si se ramburseaza in rate egale.
Sa se inregistreze operatiile aferente primului an.
Rezolvare:
incasarea creditului in conturi de disponibil:
5121
=
1621
2.400.000 lei
Conturi la
Credite bancare
banci in lei
pe termen lung
calcularea si inregistrarea dobanzii in prima luna (2.400.000 x 10% / 12 luni = 20.000)
666
=
1682
20.000 lei
Cheltuieli privind
Dobanzi aferente creditelor
dobanzile
bancare pe termen lung
achitarea dobanzii din prima luna:
1682
=
5121
20.0000 lei
Dobanzile aferente creditelor
Conturi la
bancare pe termen lung
banci in lei
rambursarea primei rate lunare a creditului (2.400.000 / 24 luni = 100.000):
1621
=
5121
100.000 lei
Credite bancare
Conturi la
pe termen lung
banci in lei
Luna
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Total
Sold credit
la nceputul
perioadei
2.400.000
2.300.000
2.200.000
2.100.000
2.000.000
1.900.000
1.800.000
1.700.000
1.600.000
1.500.000
1.400.000
1.300.000
1.200.000
Rata
lunara
Valoare
dobanda
Plata
lunara
100.000
100.000
100.000
100.000
100.000
100.000
100.000
100.000
100.000
100.000
100.000
100.000
1.200.00
0
20,000.00
120,000.00
19,166.67
119,166.67
18,333.33
118,333.33
17,500.00
117,500.00
16,666.67
116,666.67
15,833.33
115,833.33
15,000.00
115,000.00
14,166.67
114,166.67
13,333.33
113,333.33
12,500.00
112,500.00
11,666.67
111,666.67
10,833.33
110,833.33
185,000.0
0 1,385,000.00
La sfritul primului an, dup ce s-au nregistrat toate plile lunare, respectiv rata i dobnda,
conform tabelului, soldul conturilor este urmtorul:
Sold creditor 1621 Credite bancare pe termen lung = 1.200.000 lei
Total rulaje 1682 Dobanzile aferente creditelor bancare pe termen scurt = 185.000 lei
206. In baza unui contract de creditare, o societate primeste un credit pe o durata de 2 ani, cu o
dobanda anuala de 10%. Valoarea creditului este de 2.400.000 um si se ramburseaza in rate egale.
Sa se inregistreze operatiile aferente primului an.
Rezolvare: aceeai rezolvare ca problema nr. 35 prezentat mai sus
54. La 31.12.N , managerii societii Alfa decid s distribuie n anul N+1 prime privind participarea
salariailor la profit de 100.000 lei. n anul N+1 se pltesc prime de 90.000 lei.
Se cere:
a) s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz;
b)s se prezinte nregistrrile contabile.
a) Conform OMFP 3055/2009 :
191. - (1) Contabilitatea decontrilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile,
adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaiile pentru concediile de odihn, precum i
cele pentru incapacitate temporar de munc, pltite din fondul de salarii, primele reprezentnd
participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, i alte drepturi n bani i/sau n natur
datorate de entitate personalului pentru munca prestat.
(2) n vederea nregistrrii primelor reprezentnd participarea personalului la profit, acordate
potrivit legii, o entitate recunoate ca provizion costul previzionat al acestora atunci i numai atunci
cnd:
a) entitatea are o obligaie legal sau implicit de a face astfel de pli ca rezultat al
evenimentelor anterioare; i
b) poate fi fcut o estimare cert a obligaiei.
O obligaie curent exist atunci, i numai atunci, cnd entitatea nu are o alt alternativ realist
dect s efectueze aceste pli.
(3) n situaiile financiare ale exerciiului pentru care se propun prime reprezentnd
participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflect sub form de
provizion, cheltuiala rezultnd din serviciul angajatului. Provizionul urmeaz a fi reluat n
exerciiul financiar n care se acord aceste prime.
In ceea ce priveste impozitarea sumelor reprezentand participarea salariatilor la profit in

conformitate cu art. 41 din Codul fiscal se prevede printre categoriile de venituri supuse impozitului
pe venit si veniturile din salarii definite conform art. 55 din acelasi Cod fiscal.
Prin urmare, sumele reprezentand participarea salariatilor la profit sunt supuse in primul
rand impozitului pe venit.
In ceea ce priveste contributia la asigurarile sociale, conform art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si
completarile ulterioare, contributia la asigurari sociale nu se datoreaza pentru sumele
reprezentand participarea salariatilor la profit.
Referitor la prevederile art. 101 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea
pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare,
contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale nu se aplica asupra
sumelor reprezentand participarea salariatilor la profit.
In cazul contributiei la asigurarile de sanatate, potrivit art. 257 alin. (2) lit. a) din Legea nr.
95/2006 privind Reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare,
contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 5,5%, care se aplica
asupra veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit.
Persoanele juridice la care asiguratii isi desfasoara activitatea au obligatia sa calculeze si sa
vireze contributia angajatorului asupra fodului de salarii, datorata pentru asigurarea sanatatii
personalului din unitatea respectiva, astfel cum se prevede la art. 258 alin. (1), din aceeasi lege.
Astfel, apare si obligativitatea platii contributiei la asigurarile sociale de sanatate asupra
acestor sume in cuantum de 5,2%.
De asemenea este obligatorie si contributia pentru concedii si indemnizatii intrucat potrivit
art. 5 lit. a) din O.U.G. nr. 158/2005 privind Concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de
sanatate coroborat cu art. 9 alin. (2) de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 158/2005.
In conformitate cu aceste dispozitii legale, angajatorii au obligatia platii contributiei

pentru concedii si indemnizatii de 0,85%, aplicate la fondul de salarii realizat, cu respectarea
prevederilor legislatiei financiar-fiscale in materie. Fondul de salarii realizat reprezinta totalitatea
sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natura salariala.
Contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj nu se datoreaza asupra
sumelor reprezentand participarea salariatilor la profit nici in cazul angajatului, nici in cel al
angajatorului conform art. 14 alin. (2) lit. d) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.
76/2002 privind Sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate
prin H.G nr. 174/2002.
In completarea acestei situatii, nu se datoreaza nici contributia la Fondul de garantare in
cota de 0,25%, intrucat aceasta contributie se aplica asupra sumei veniturilor care constituie baza
de calcul a contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj art. 7 alin. (1) din Legea
nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale.
In ceea ce priveste comisionul ITM, Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a
persoanelor incadrate in munca prevede la art. 5 alin. (1) astfel:
Art. 5. - (1) Pentru prestarea serviciilor prevazute in prezenta lege, Inspectoratele Teritoriale
de Munca vor percepe un comision stabilit dupa cum urmeaza:
a) 0,75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le pastreaza si le completeaza
carnetele de munca;
b) 0,25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le presteaza serviciile prevazute la
art. 3, constand in verificarea si certificarea legalitatii inregistrarilor efectuate de catre acestia.
Concluzii
Participarea salariatilor la profit nu reprezinta o repartizare din profitul societatii
comerciale, salariatii neavand drept la repartizari din profit, ci doar la premii supuse regimului
curent de impozitare al veniturilor asimilate salariilor.
Reglementarea privitoare la participarea salariatilor la profit vizeaza societatile nationale,
companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si
regiile autonome, dar asta nu exclude posibilitatea ca societatile comerciale sa acorde premii
corelate de performanta societatii in obtinerea de profit.
Indiferent de natura capitalului social al societatii comerciale si avand in vedere cerintele
IAS/IFRS 19 Beneficiile angajatiilor, respectiv Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr.
3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene,
recunoasterea primelor reprezentand participarea salariatilor la profit se realizeaz pe seama
cheltuielilor cu provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.
In anul urmator, dupa aprobarea situatiilor financiare de catre adunarea generala a
actionarilor/asociatilor, pe seama cheltuielilor salariale, respectiv a cheltuielilor cu contributiile
aferente, afectandu-se astfel doar rezultatul exercitiului pentru care a fost convenita si aprobata
participarea salariatilor la profit, impactul asupra rezultatului contabil al exercitiului este nul.
Tratamentul din punct de vedere fiscal se rezuma la urmatorul aspect:
Cheltuielile cu provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, in anul in care se are in vedere
acordarea de Prime reprezentand participarea salariatiilor la profit, sunt nedeductibile fiscal, dupa
cum si veniturile din reluarea respectivelor provizioane pentru riscuri si cheltuieli sunt
neimpozabile, in anul urmator.
Cheltuielilor salariale, respectiv cheltuielile cu contributiile aferente sunt deductibile in anul
urmator, dupa aprobarea situatiilor financiare de catre adunarea generala a actionarilor/asociatilor.
b) s se prezinte nregistrrile contabile

La 31.12. N
Reflectarea in contabilitate a provizionului pentru riscuri si cheltuieli reprezentand prime
legate de participarea salariatilor la profit, la nivelul sumelor estimate reprezentand atat sumele
brute cuvenite angajatilor, cat si contributiile aferente acestora, astfel:
1. nregistrarea provizionului:
100.000 * 5,2% = 5.200 contribuia unitii pentru asigurri sociale de sntate
100.000 * 0,85% = 850 contribuia unitii la fondul de concedii medicale
100.000 * 0,25% = 250 contribuia unitii pentru comisionul la camera ne munc, n
cazul n care carnetele de munc sunt pstrate la societate.
Total contribuii datorate = 5.200 + 850 + 250 = 6.300
Provizionul se va nregistra pentru suma de 100.000 + 6.300 = 106.300
6812
Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele
1518
Alte provizioane
106.300
6812
Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele
106.300
2. Inchiderea contului de cheltuieli

121
Profit si pierdere
n anul N+1:
1. Repartizarea primelor privind participarea salariailor la profit:
641
Cheltuieli cu salariile
personalului
424
Prime reprezentand
participarea salariatilor la profit
90.000
90.000 * 5,5% = 4.950 contributia de asigurari de sanatate

(90.000 4950) * 16 % = 85.050 * 16% = 13.608 - impozit
90.000 4950 13.608 = 71.442 - prima net
2. Retinerea contributiilor pentru salariati:
424
Prime reprezentand participarea
salariatilor la profit
18.558
444
13.608
Impozit pe salarii
4314
4.950
Contributia angajatilor pentru
asigurarile sociale de sanatate
3. Inregistrarea contributiei unitatii la asigurarile sociale de sanatate (5,2%):

6453
Cheltuieli privind contributia unitatii
la asigurarile sociale de sanatate
=
4313
Contributia angajatorului pentru
asigurarile sociale de sanatate
4.680
4. Inregistrarea contributiei la Fondul de concedii medicale (0,85%), respectiv contributia

la comisionul ITM (0,25%):
635
Cheltuieli cu alte impozite
taxe si varsaminte asimilate
%
447.1
Fonduri speciale - taxe si
varsaminte asimilate analitic Fondul de concedii medicale (0,85%)
447.2
Comision de la Camera de munca (0,25%)
990
765
225
5. Anularea provizionului constituit pentru prime reprezentand participarea salariatilor la

profit:
1518
=
7812
95.670
Alte provizioane
Venituri din provizioane
6. Plata prime reprezentand participarea salariatilor la profit:
424
=
5121
Prime reprezentand participarea
Conturi la banci in lei
salariatilor la profit
71.442
181. Se achiziioneaz un mijloc de transport la preul de 30.000 u.m.n. plus TVA 19%. Durata de
via util este de trei ani. Calculai i nregistrai: achiziia, plata furnizorului de imobilizri prin
banc, amortizarea n sistem accelerat i scoaterea din gestiune.
Cazul 1, conform OUG 34/2009, dac se ncadreaz n deducerea TVA:
a) Achiziia mijloc de transport
%
=
404
2133
Furnizori de imobilizri
Mijloace de transport
4426
TVA deductibil
b) Plata furnizorului prin banc
404
=
35.700
30.000
5.700
5121
35.700
Calculul amortizrii accelerate pentru o perioad de amortizare de 3 ani:

n cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:
a)pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50 % din valoarea de intrare a
mijlocului fix;
b)pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase
de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.
n primul an: 30.000 * 50% = 15.000 lei
Valoare rmas de amortizat: 30.000 15.000 = 15.000
n urmtorii doi ani : 15.000 / 2 ani = 7.500 lei / an
c) Amortizarea anul 1
6811
=
Ch. de exploatare
privind amortizarea
2813
15.000
d) Amortizarea anul 2
6811
=
Ch. de exploatare
privind amortizarea
2813
7.500
e) Amortizarea anul 3
6811
=
Ch. de exploatare
privind amortizarea
2813
7.500
f) Scoaterea din gestiune Deorece a fost complet amortizat:

2813
=
2133
30.000
Cazul 2, conform OUG 34/2009, dac nu se ncadreaz n deducerea TVA:

a) Achiziia mijloc de transport
2133
=
404
b) Plata furnizorului prin banc
404
=
35.700
5121
35.700
Calculul amortizrii accelerate pentru o perioad de amortizare de 3 ani:

n cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:
a)pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50 % din valoarea de intrare a
mijlocului fix;
b)pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase
de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.
n primul an: 35.700 * 50% = 17.850 lei
Valoare rmas de amortizat: 35.700 17.850 = 17.850
n urmtorii doi ani : 17.850 / 2 ani = 8.925 lei / an
c) Amortizarea anul 1
6811
=
Ch. de exploatare
privind amortizarea
2813
17.850
d) Amortizarea anul 2
6811
=
Ch. de exploatare
privind amortizarea
2813
8.925
e) Amortizarea anul 3
6811
=
Ch. de exploatare
privind amortizarea
2813
8.925
f) Scoaterea din gestiune
Deorece a fost complet amortizat:
2813
=
2133
35.700

Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C IX Consultan fiscal

Ajutorul de nmormntare este neimpozabil, se va aduga la valoarea salariul net.

CVI - Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

b) Intocmirea bilantului inainte de partaj :

- Determinarea capitalului propriu ( activul net)

- Situatia partajului capitalului propriu ( activul net) si a datoriilor pe asociati:

c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati:

C VIII - Analiza diagnostic a ntreprinderii

ANC = 1720 2400 = -680

ANC = 2180 2850 = -670

C II - AUDITUL STATUTAR I ALTE MISIUNI DE DE AUDIT

Riscul de nedetectare se refer la riscul pe care un auditor l are de a nu descoperi

orientat n zona profitului realizat i al deprecierilor indiferent de rezultatul exerciiului (pierdere

suplimentare cu privire la luarea in considerare a riscurilor de frauda intr-un audit si la desemnarea

Categoria IV Evaluarea ntreprinderilor

197. S se determine activul net contabil corectat pe baza urmtoarelor informatii:

234. Cum poate fi definit evaluarea economic?

CATEGORIA VII: STUDII DE FEZABILITATE

innd cont de Valoarea Actualizat Net avem urmtoarele opiunie de decizie:

Calculai termenul de recuperare aferent proiectului.

s-a notat cash-flow-ul mediu anual, actualizat, adica:

Termenul de recuperare, desi nu poate fi considerat un criteriu esential de evaluare a deciziei

Rata de actualizare k= 19%

Total 50.540 lei

Categoria III Expertize contabile

Potrivit principiului fundamental al Competenei Profesionale, prevzut n Codul Etic

Amortizare liniar pe o perioad de 5 ani / 60 luni

-5.11.N achiziie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 19%;

- 30.11.N se acord un risturn pentru vnzarea din 27.11.N (factur ulterioar).

2)s se ntocmeasc fia stocului;

3)s se prezinte informaia n Contul de profit i pierdere.

2. nchidere contul 607

3. nchidere contul 707

4. nchidere contul de cheltuieli 667

6. nchidere contul 609

Rulaj Debit 121 = 7500+ 133 + 8660 = 16.293

c) Cota parte a subveniilor pentru investiii trecute la venituri, corespunztor amortizrii

74. Societatea Comercial X a primit de la un deponent mrfuri n consignaie evaluate la

Vrianta I cnd deponentul nu este pltitor de TVA persoan fizic particular:

b) Vnzarea mrfurilor cu numerar

c) ncrcarea gestiunii pe conturile de bilan

e) Concomitent i descrcarea gestiunii i pe conturile de ordine i eviden

g) Achitarea drepturilor deponenilor

Vrianta II cnd deponentul este pltitor de Tva persoan juridic:

2.000.000 * 10% = 200.000 u.m.n.

500 * 2.500 u.m.n./oblig. = 1.250.000 u.m.n.

e) Conversia obligaiunilor n aciuni prin acceptarea de ctre posesorii de obligaiuni fr

b) Restituirea mprumutului acordat societatii de catre asociat

c) Amortizarea lunar a cheltuielilor de constituire (societatea opteaz pentru

amortizarea acestora pe perioada de 5 ani)

d) Scoaterea din eviden a cheltuielilor de constituire, dup amortizarea lor

La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul iniial al contului de mrfuri i

n cazul diferenelor de pre, pentru mrfuri, la comerul cu amnuntul se utilizeaz

b) nregistrare diferena pn la preul cu amnuntul

TVA neexigibil 19%

SiC 378 + RcumC 378

K = -------------------------------------------- = -------------------------- = 20,096463022%

f) nchiderea conturilor de cheltuieli

109. n vederea diminurii capitalului social, Societatea Comercial A rscumpr 1000 de

143. S se nregistreze n contabilitate operaiunile legate de stocurile de materiale consumabile

Conform OMFP3055/2009 - 160[](8) n comerul cu amnuntul poate fi utilizat metoda

CUMP determinat lunar (la sfritul lunii)

b) La data de 16 a lunii intrare de 2.000 buc * 20,5u.m.n./buc = 41.000