Probleme Rezolvate Ceccar

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014
Disciplina Consultanța fiscală acordată contribuabililor –

Duma Codruţa
1|Page
Impozite directe
Problema 4. O entitate dispune de următoarele informaţii pe parcursul unui exerciţiu financiar:

 venituri totale 350.000 lei, din care venituri neimpozabile 15.000 lei;
 cheltuieli totale 230.000 lei (altele decât cele cu impozitul pe profit), din care cheltuieli de
protocol 20.000 lei.
Se cere determinarea rezultatului net.
Rezolvare:
Conform art.21 alin.3 punctul a) din Codul fiscal, pentru determinarea profitului impozabil sunt
considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile,
inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
Astfel, cheltuielile de protocol sunt deductibile limitat si anume în limita unei cote de 2% aplicată
asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor
impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit.
Profit impozabil = Venituri totale – Chelt totale – Venituri neimpozab + Chelt nededuct
Deductibilit. Ch de protocol = 2% x (Veniturile impozabile - Chelt af. veniturilor impozabile)
Venituri impozabile = Venituri totale – Venituri neimpozabile
Conform formulelor de calcul de mai sus, avem:
Venituri impozabile = 350.000 – 15.000 = 335.000
Cheltuieli aferente ven impozabile – Chelt de protocol = 230.000 – 20.000 = 210.000
Deductibilitatea Chelt cu protocolul:
(335.000 – 210.000) x 2% = 2.500 (chelt deductibile)
20.000 – 2.500 = 17.500 (chelt nedeductibile)
Profitul impozabil= 350.000 – 230.000 – 15.000 + 17.500 = 122.500
Impozit pe profit = 122.500 x 16% = 19.600
Rezultat net = Profit brut – Impozit pe profit = 120.000 – 19.600 = 100.400 (profit net)
2|Page
Problema 9. O entitate care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte obţine într-o
perioadă contabilă venituri în sumă de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor sunt de 500.000 lei.
Să se determine valoarea impozitului pe profit de plătit de către entitate.
Rezolvare:
Conform art.18 alin.1) din Codul Fiscal, Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de
noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice
care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit
datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt
obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.
Astfel,
Impozitul pe profit = (900.000 – 500.000) x 16% = 64.000 lei
Impzitul pe profit minim pentru baruri, discoteci fiind de 5% din veniturile realizate, avem:
Impozitul pe profit minim = 900.000 x 5% = 45.000
Din calculele de mai sus reiese ca entitatea datoreaza un impozit pe profit de 64.000 lei.
Problema 12. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri:
- venituri salariale 850 lei;
- ajutor de înmormântare 1.270 lei, ca urmare a justificării cu documente.
- 150 lei reprezentând cadou cu ocazia Paştelui.
Salariatul nu are nici o persoană în întreţinere. Să se stabilească salariul net.
Rezolvare:
Înregistrarea sumelor brute obţinute:
641 = % 2.320
421 850
423 1.470
3|Page
Reţinerile datorate de asiguraţi sunt doar cele aferente salariului de bază brut,
deoarece atât cadourile cu ocazia sărbătorilor în limita sumei de 150 lei, cât şi ajutoarele de
înmormântare sunt sume neimpozabile.
Din calculul de mai sus, rezulta:
Salariul net = 636 + 1.420 = 2.056 lei
Problema 15. O persoană fizică deţine în proprietate o casă dobândită în anul 2006, preţul de
achiziţie fiind de 500.000 lei. Casa este vândută în anul 2007 pentru un preţ de vânzare de 750.000 lei. Să
se calculeze impozitul ce trebuie plătit de către persoana fizică şi care este destinaţia acestuia?
Rezolvare:
Conform art.77^1 alin.1) din Codul Fiscal, la transferul dreptului de proprietate şi al

dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor
aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un
impozit care se calculează astfel:
1. pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice
fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:
 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
 peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;
2. pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

 peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.
4|Page
In cazul de fata, sunt valabile normele prevazute la punctul 1, deoarece proprietatea se

instraineaza intr-un an de la dobandire. De asemenea, valoarea depaseste 200.000 lei, ceea ce inseamna ca
impozitul datorat este de 6.000 lei sumă fixă + 2% din valoarea ce depăşeşte 200.000 lei.
Astfel:
Impozit datorat = 6.000 + ( 750.000 – 200.000 ) x 2% = 6.000 + 11.000 = 17.000 lei.
Impozite indirecte
Problema 5. O instituţie publică a depozitat, într-o perioadă, în magaziile sale, bunuri în valoare totală de
26.000 lei. Din acestea 12/20 aparţin acesteia, iar restul sunt ale unei societăţi comerciale din zonă. Chiria
practicată pentru depozitare a fost de 6% din valoarea bunurilor depozitate.
A avut de colectat TVA instituţia publică? Dacă da, se cere să se calculeze mărimea acesteia.
Rezolvare:
Conform art.127 alin.6) litera g din Codul Fiscal, instituţia are TVA de colectat pentru serviciile
de depozitare practicate, şi anume:
Valoarea bunurilor depozitate: 26.000 x 8/20 = 10.400 lei
Chiria percepută = 10.400 x 6% = 624 lei
TVA colectată aferentă chiriei = 624 x 24% = 149,70 lei
Problema 10. Un furnizor livrează unui client mărfuri în valoare de 623.000 lei, TVA 19%. Pentru
mărfurile furnizate se acordă clientului la data livrării o remiză de 5%.
Să se calculeze taxa pe valoarea adăugată colectată/deductibilă aferentă mărfurilor livrate/primite.
Rezolvare:
Conform art.137 alin. (3) din Codul Fiscal, baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori direct
clienţilor la data exigibilităţii taxei;
b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi
irevocabilă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor
contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate;
c) dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere;
d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare;
e) sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane şi care apoi se
decontează acesteia.
Remiza = 5% x 623.000 = 31.150
Baza de impozitare = 623.000 – 31.150 = 591.850
Taxa pe valoarea adaugata = 591.850 x 24% = 142.044 lei
5|Page
Impozite locale
Problema 2. Un agent economic deţine o clădire ce a fost reevaluată în anul 2006. În prezent, valoarea de
inventar este de 18.000 lei.
Să se calculeze impozitul datorat de agentul economic cu titlu de impozit pe clădiri.
Rezolvare:
Conform art.253 alin. (6) din Codul Fiscal, în cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota
impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între:
a) 10% şi 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referinţă;
b) 30% şi 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de
referinţă .
Aceste cote de impozitare se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea
persoanelor juridice, pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare.
Avand in vedere ca reevaluarea cladirii a fost realizata cu mai mult de 3 ani inainte de perioada
fiscala, impozitul datorat de agentul economic va fi urmatorul:
Impozit pe cladiri datorat: 18.000 x 40% = 7.200 lei.
6|Page
Discpilina Administrarea şi lichidarea întreprinderilor –

Muntean Gheorghe
7|Page
Subiectul 2. Societatea „X” nu mai face faţă datoriilor sale exigibile. Societatea intră în faliment având la
bază cererea introdusă la tribunal de către unul dintre creditori. Situaţia patrimoniului conform bilanţului
contabil de începere a lichidării se prezintă astfel:
- Echipamente tehnologice 30.000 lei

- Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei
- Mărfuri 900 lei
- Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 100 lei
- Conturi la bănci în lei 2.000 lei
- Cheltuieli în avans 1.000 lei
- Furnizori 12.000 lei
- Venituri în avans 1.250 lei
- Capital subscris vărsat 2.500 lei
- Rezerve legale 200 lei
- Alte rezerve 4.000 lei
- Rezultatul reportat 1.150 lei
Aportul asociaţilor la capitalul social în baza statutului şi contractului de societate se prezintă dupa cum
urmează:
- asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social)
- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)
Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Vânzarea echipamentelor tehnologice la preţul de 7.000 lei, TVA 19%;
b) Vânzarea mărfurilor la preţul de 1.200 lei, TVA 19%;
c) Încasarea chiriei plătite în avans în sumă de 1.000 lei;
d) Restituirea chiriei încasate anticipat în sumă de 1.250 lei;
e) Stabilirea sumelor de acoperit de către cei doi asociaţi pentru plata datoriei faţă de furnizori;
f) Achitarea datoriei faţă de furnizori.
Se cere:
a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.
8|Page
b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.

c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la asociaţi.
Rezolvare :
a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare
Bilantul initial al soc. X
Element bilantier Valoare

Active imobilizate 15,000
Imobilizari corporale 15,000
Active circulante 2,800
Stocuri 800
Casa si conturi la banci 2,000
Cheltuieli in avans 1,000
Datorii curente 12,000
Active circulante nete, respectiv datorii curente
nete -9,450
Total active-Datorii curente 5,550
Venituri in avans 1,250
Capital si rezerve 6,700
Capital subscris varsat 2,500
Rezerve 4,200
Rezultat reportat - pierdere 1,150
Total capitaluri proprii 5,550
Total capitaluri 5,550
a) Vanzarea echipamentelor tehnologice:
461 = % 8.330
7583 7.000
4427 1.330
- scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice
% = 2131 30.00
2813 15.000
6583 15.000
- incasarea contravalorii echipamentelor tehnologice
5121 = 461 8.330
9|Page
- inchiderea contului 7583
7583 = 121 7.000
121 = 6583 15.000
b) Valorificarea marfurilor:
411 = % 1.428
707 1.200
4427 228
- incasarea contravalorii marfurilor vandute
5121 = 4111 1.428
- scaderea din gestiune a marfurilor vandute
607 = 371 900
- anularea provizionului
397 = 7814 100
- închiderea conturilor 707 si 7814

% = 121 1.300
707 1.200
7814 100
121 = 607 900
c) incasarea chiriei platite in avans:
5121 = 471 1.000
d) restituirea chiriei incasate anticipat:

10 | P a g e
472 = 5121 1.250
Regularizarea si plata TVA
4427 = 4423 1.558
4423 = 5121 1.558
Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului:
Element bilantier Valoare

Active circulante 9,950
Datorii curente 12,000
Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
(active circulante-datorii curente) -2,050
Total active-Datorii curente -2,050
Capital si rezerve
Capital subscris varsat 2,500
Rezerve ( repartizarea profitului net in anii anteriori) 4,200
Rezultatul exercitiului financiar 8,750
- din exercitiul curent 1,150
- din lichidare 7,600
Total capitaluri proprii ( capital+rezerve-rezultat) -2,050
Total capitaluri -2,050
D Cont 5121
D Cont 121 C C
15000 7000 2000 1250
900 1300 8330 1558
15900 8300 1428
7600 1000
12758 2808
9950
1) Determinarea capitalului propriu (activului net):

CP(AN) = 9.950 – 12.000 = -2.050 lei
Rezulta ca, pentru achitarea furnizorilor in suma de 2.050 lei, capitalul propriu(activul net) este
insuficient.
11 | P a g e
In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea societatii in nume colectiv nu sunt suficiente pentru
plata datoriilor, judecatorul sindic va recurge la procedura de executare silita impotriva asociatilor.
Societatea "X" se incadreaza in prevederile de aplicare a cotei de 16% impozit pe profit.
2) Calcularea si varsarea impozitului pe profit si impozitului pe dividende:
a) Decontarea rezervelor legale
1061 = 456 200
b) Impozit pe profit aferent rezervelor legale (200*16%)
456 = 441 32
c) Virarea acestuia
441 = 5121 32
d) Decontarea altor rezerve
1068 = 456 4.000
e) Impozit pe dividende(4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16%)
456 = 446 667
446 = 5121 667
3) Situatia partajului capitalului propriu (activului net) si a datoriilor pe asociati :
Capital Rezerve Alte

Total
social legale rezerve
Asociatul A 70% 1,750 118 2,333 4,201
Asociatul B 30% 750 50 1,000 1,800
Total 2,500 168 3,333 6,001
Pierderi si furnizori
Pierderi
Pierderi
din
din Furnizori Total Diferente
exercitiul
lichidare
curent
Asociatul A 70% 805 5,320 8,400 14,525 10,324
Asociatul B 30% 345 2,280 3,600 6,225 4,425
Total 1,150 7,600 12,000 20,750 14,749
12 | P a g e
4) Inregistrari privind partajul capitalului propriu (activului net) si a sumelor depuse de asociati
pentru plata furnizorilor:
a. capitalul social de restituit asociatilor
1012 = 456 2.500
b. pierderea curenta si pierderea din lichidare
456 = 121 8.750
c. depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor (ct. 456)
5121 = 456 2.749
Asociat Procent de Calcule Valoare

participatie
Asociatul A 70% 2.749 * 70% 1.924
Asociatul B 30% 2.749 * 30% 825
Total 2.749
d. achitarea furnizorilor
401 = 5121 12.000
e. situatia conturilor 456 si 121, dupa terminarea operatiunilor de lichidare, se prezinta astfel:
D Cont 5121
D Cont 456 C C
32 200 9950 32
667 4000 2749 667
8750 2500 12000
9449 6700 12699 12699
2749 0
2749
0
Subiectul 12. Care este ordinea în care vor fi distribuite fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din
averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori
drepturi de retenţie de orice fel?
13 | P a g e
Rezolvare:
Conform Art.121 din legea insolventei nr.85/2006, fondurile obtinute din vânzarea bunurilor din
averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori
drepturi de retentie de orice fel, vor fidistribuite în urmatoarea ordine:
 taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vânzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile
necesarepentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor
persoanelor angajate în conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24;
 1a creanțele creditorilor garantați născute în timpul procedurii de insolvență după confirmarea
planului de reorganizare, ca parte componentă a acestui plan. Aceste creanțe cuprind capitalul,
dobânzile, majorările și penalitățile de orice fel.
 creanțele creditorilor garantați, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările și penalitățile de
orice fel, precum și cheltuielile, pentru creanțele născute înainte de deschiderea procedurii.
În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în
întregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care
vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art.
123, si vor fi supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta
în plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului.
Un creditor cu creanta garantata este îndreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta
înaintea vânzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din
cele pe care creditorul ar fi îndreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vânzarea bunului
supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a împiedica un astfel de creditor sa primeasca mai
mult decât ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vândut anterior distribuirii.
Subiectul 34. Care sunt primele măsuri în urma deschiderii procedurii de insolvenţă?
Rezolvare:
Conform art. 61 din legea insolventei nr.85/2006, în urma deschiderii procedurii, administratorul
judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor în conformitate cu
art. 28 alin. (1) lit. c) ori, după caz, în condiţiile art. 32 alin. (2), debitorului şi oficiului registrului
comerţului sau, după caz, registrului societăţilor agricole ori altor registre unde debitorul este
înmatriculat/înregistrat, pentru efectuarea menţiunii. Notificarea se realizează conform prevederilor
Codului de procedură civilă şi se va publica, totodată, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de largă
circulaţie şi în Buletinul procedurilor de insolvenţă. De asemena, notificarea va cuprinde:
 termenul limită de depunere, de către creditori, a opoziţiilor la sentinţa de deschidere a procedurii,
pronunţată ca urmare a cererii formulate de debitor, în condiţiile art. 32 alin. (1), precum şi
termenul de soluţionare a opoziţiilor, care nu va depăşi 10 zile de la data expirării termenului de
depunere a acestora;
 termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului, care
va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum şi cerinţele pentru ca o creanţă
înregistrată să fie considerată valabilă;
14 | P a g e
 termenul de verificare a creanţelor, de întocmire, afişare şi comunicare a tabelului preliminar de

creanţe, care nu va depăşi 30 de zile pentru procedura generală sau, respectiv, 15 zile, în cazul
procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevăzut la lit. b);
 termenul de definitivare a tabelului creanţelor, care nu va depăşi 30 de zile în cazul procedurii
generale şi, respectiv, 15 zile în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului
corespunzător fiecărei proceduri, prevăzut la lit. c);
 locul, data şi ora primei şedinţe a adunării generale a creditorilor, care va avea loc în maximum 5
zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. c).
Conform art. 64, legea insolventei nr.85/2006, cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi
înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror
creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în
termenul fixat în sentinţa de deschidere a procedurii; cererile de creanţe vor fi înregistrate într-un registru,
care se va păstra la grefa tribunalului.
Creanţele nescadente sau sub condiţie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la
masa credală şi vor fi îndreptăţite să participe la distribuiri de sume în măsura îngăduită de prezenta lege.
Sunt considerate sub condiţie şi acele creanţe care pot fi valorificate împotriva debitorului numai după
executarea unui codebitor principal.
Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtător pot solicita administratorului judiciar
restituirea titlurilor originale şi păstrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul
judiciar va face menţiunea pe original despre prezentarea acestora.
Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartiţie de sume între creditori, precum şi la
exercitarea votului în adunarea generală a creditorilor.
Toate creanţele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepţia
creanţelor constatate prin titluri executorii. Nu sunt supuse acestei proceduri creanţele bugetare rezultând
dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.
Toate creanţele prezentate pentru a fi admise şi înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate
valabile şi corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administratorul judiciar sau creditori.
15 | P a g e
Disciplina Organizarea auditului intern – Popa Ştefan
16 | P a g e
Subiectul 12. Aprovizionarea presupune:

a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;
b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;
c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare;
d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale;
e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;
f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;
g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot
diminua aparitia riscurilor respective.
Rezolvare:
Riscuri posibile Proceduri de control intern

 Revizuirea specificaiilor existente de catre
personalul tehnic.
 Monitorizarea problemelor de productie
legate de specificatiile materialelor folosite.
 Specificatiile trebuie sa cuprinda date ale
1. Specificatiile sa fie necorespunzatoare perioadei curente, comenzi rapide, stoc
corespunzator, pretul materialului.
 Comunicarea specificatiilor de productie
departamentului de aprovizionare.
 Revizuirea corespunzatoare si aprobarea
contractelor si comenzilor
 Obtinerea de oferte competitive pentru
fiecare aprovizionare periodica.
 Volumul productiei aprovizionata sa fie
determinata prin analiza indicatorului de
2. Informatii incomplete legate de pret utilizarea unor materiale similare.
 Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de
aprovizionare.
 Monitorizarea variantelor de pret,
amanuntit.
 Mentinerea unor date corecte in evidenta
stocurilor.
 Corelarea programarii productiei cu
3. Informatie indisponibila sau incorecta
informatiile legate de stoc si cerintele legate
legata de nivelul stocului sau nivelul
de termenele de livrare din comenzi.
productiei
 Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de
aprovizionare.
 Folosirea previziunii.
4. Informatiile dintr-o comanda sunt neclare  Emiterea de copii ale comenzilor emise
Comenzile nu sunt introduse in sistem in personalului corespunzator.
timp util  Prenumerotarea comenzilor.
17 | P a g e
 Verificarea periodica a intrarilor in sistem

 Specificarea modului de transport si a datei
de livrare in comanda de aprovizionare.
 Prenumerotarea comenzilor de
5. Informatie indisponibila sau incorecta a
aprovizionare.
produselor comandate si neprimite
 Corelarea informatiei productiei recepionate
si informatiile legate de comenzi date
 Urmarirea comenzilor neonorate de furnizor
 Prenumerotarea si inregistrarea corecta a
6. Comenzile date pot fi pierdute
comenzilor
 Proceduri de aprobare a comenzilor
desemnarea de personal autorizat care sa
7. Proceduri inadecvate de prevenire autilizarii
aprobe comenzile
neautorizate
 Mentinerea unei securitati a comenzilor de
aprovizionare
18 | P a g e
Subiectul 13. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune:
a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei;
b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor;
c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane;
d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil;
e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal;
f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor
corespunzatoare;
g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la
dezvoltarea carierei.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern
care pot diminua aparitia riscurilor respective.
Rezolvare:

 Atribuţiile entităţii pot fi realizate
numai dacă sunt cunoscute de
salariaţi şi aceştia acţionează
concertat;
 Fiecare salariat are un rol bine
definit în entitatea publică, stabilit
1. Neconcordanţe între atribuţii şi prin fişa postului;
competenţa profesională  Sarcinile sunt încredinţate şi
rezultatele sunt comunicate numai
în raportul manager – salariat –
manager;
 Managerul trebuie să susţină
salariatul în îndeplinirea sarcinilor
sale.
 Managementul entităţii publice va
comunica tuturor angajaţilor care
sunt sarcinile entităţii, rezultate din
2. Neconformitatea cu legile, actul normativ de organizare şi
regulamentele, regulile şi politicile funcţionare. Totodată, se va îngriji
specifice că aceste sarcini să se regăsească în
Regulamentul de organizare şi
funcţionare a entităţii publice, la
care să aibă acces toţi salariaţii.
 Prezentarea acestui aspect
3. Nerespectarea confidenţialităţii
salariatilor si instituirea unor masuri
informaţiilor
in cazul incalcarii acesteia.
 Se verifică listele de pontaj,
4. Caracterul incomplet şi inexact al întocmirea corectă a statelor de
operaţiilor şi documentaţiilor plată şi a celorlalte documente
privind asigurările sociale.
5. Modul profesional de abordare a  Competenţa şi performanţa
informaţiilor financiare trebuiesc susţinute de instrumente
19 | P a g e
adecvate, care includ tehnica de
calcul, software-urile, brevetele,
metodele de lucru.
 Managerul asigură ocuparea
posturilor de către persoane
competente, cărora le încredinţează
sarcini potrivit competenţelor şi
asigură condiţii pentru dezvoltarea
6. Nerespectarea atribuţiilor din fisa
capacităţii profesionale a
postului
salariatului.
 Managerul şi salariaţii au acele
cunoştinţe, abilităţi şi experienţa
care fac posibilă îndeplinirea
eficientă şi efectivă a sarcinilor.
 Stabilirea corecta a timpilor de
7. Suprasolicitarea personalului
lucru, respectiv repaos
 Intruirea si supervizarea
8. Nerespectrarea normelor privind
permanenta in ceea ce priveste
securitatea muncii
protectia si securitatea in munca
Subiectul 14. Receptia presupune:

a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate;
b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii;
c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt
correct inregistrate;
d) Protejarea materialelor primate;
e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de
achizitie sunt consecvente;
f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare;
g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit;
h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp;
i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase.
Rezolvare:

 Transmiterea ordinelor de achizitie
depart.de receptie pentru a se putea
1) Informatiile legate de ordinele de compara din punct de vedere
cumparare sunt indisponibile cantitativ si valoric materialele
departamentului de receptie primite cu cele comandate.
 Verificarea facturilor primite cu
ordinele de achizitie.
2) Specificatiile cuprinse in ordinele  Inspectarea materialelor primite
20 | P a g e
de achizitie nu sunt clare pentru a se constata ca indeplinesc
cerintele de calitate dorite
 Monitorizarea permanenta a
eventualelor probleme de productie
aparute ca urmare a prelucrarii unor
materiale a caror calitate este sub
standard.
3) Riscul netestarii materialelor  Existenta unor proceduri de testare
primite cu specificatii ce se a materialelor primite
regasesc in ordinele de achizitii.
4) Risc de neintocmire a acestor  Proceduri de implemenare a
documente acestordocumente la cele doua
 De pierdere a acestor nivele
documente  Prenumerotare a acestor documente
 Diferente intre evidenta  Reconciliere periodica a celor două
receptionerului si a documente cu ordinele de achizitie
gestionarului si facturile primite
 Risc de supraincarcare cu  Numirea unor persoane autorizate
responsabilitati a unui pentru aceste nivele
singur angajat.
 Risc de sub,supra-evaluare a
stocului
 Asigurarea protectei materialelor
5) Protejare fizica inadecvata a primite
bunurilor primite  Luarea la cunostiinta a coditiilor de
stocare pentru fiecare categorie de
materiale
 Reconcilierea periodica(ex.: la
6) Risc de inregistrare distorsionata a fiecare aprovizionare) a facturii de
informatiilor cumparare cu ordinele de achizitie
si stocul.
 Mentinerea si controlul periodic
7) Verificare inadecvata sau asupra procedurilor de testare a
neefectuata la timp a materialelor materialelor primite.
primite
 Existenta documentatiilor de
transfer; toate materialele ce se
transfera sa fieinsotite de o
asemenea documentatie; verificarea
8) Risc de neinregistrare sau la primire in depozit a
inregistrare incorecta si sau documentatiei cu materialele
incompleta primite.
Risc de pierdere a documentatiei de
 Prenumerotarea acestor documente.
transfer
 Investigarea numerelor lipsa
 Numararea periodica a materialelor
si compararea acestora cu necesarul
normal ce ar trebui sa existe in
depozit la un anumit moment dat.
21 | P a g e
9) Inexistenta sau folosirea inadecvata  Transferul materialelor in productie
a procedurilor de transfer in doar pe baza unor cereri de tranfer
productie a materialelor aprobate
 Risc de pierdere a acestor  Prenumerotarea acestor documente
cereri de transfer.  Verificare in cadrul dep. de
 Existenta de materiale productie ca toate materialele
transferate fara acte receptionate sunt in conforitate cu
cererile de transfer.
 Crearea si respectarea unor
proceduri de protectie a muncii in
conformitatea cu legislatia in
10) Nerespectarea unor astfel de
vigoare
conditii
 Existenta unor proceduri precise
legate de pastrarea materialelor
periculoase.
Subiectul 15. Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune:

a) Implementarea strategiilor de marketing;
b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta;
c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu
prelucrarea lor.
Rezolvare:

1. De a vinde bunuri clientilor Verificarea clientului prin cerere de referinte
indoielnici Client din partea bancii sau a colaboratorilor
cunoscuti, verificarea permanenta a soldului
clientilor si stabilirea unui sold maxim
2. De a vinde bunuri pentru preturi care Verificarea notei de comanda, a preturilor si a
nu sunt autorizate si a acorda reduceri reducerilor
care nu sunt in concordanta cu
procedurile societatii
3. De a trimite bunuri care nu Bunurile trimise trebuie sa aiba comenzi
suntconforme cu comanda semnate de persoane autorizate.
4. De a trimite bunuri neconforme din Examinarea bunurilor din punct de vedere
punct de vedere cantitativ și calitativ cantitativ
al comenzi
5. De a realiza vanzari fara a pune lazi Completarea fișei de magazie
situatia stocurilor
6. De a accepta comenzi fara a Verificarea nivelului stocurilor prinasigurarea
aveastocuri disponibile unui stoc minim stabilit
7. De a face livrari de bunuri care nu Verificarea semnaturii de primire de catre
sunt “recunoscute” de catre clienti din client a facturii sau a documentului care
punct de vedere cantitativ, cantitativ atesta livrarea (avizul de insotire a marfii)
22 | P a g e
şi al comenzii
8. De a avea clienti indoielnici fara a Verificarea scadentarului soldurilorclienti și
inregistra un provizion urmarirea recuperariidebitelor restante de la
clientii indoielnici
9. Plati efectuate care nu sunt Verificarea inregistrarii platilor,respectiv a
inregistrate facturilor emise
Subiectul 16. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune:

a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea
satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing;
b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor
care ar putea afecta entitatea;
c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau
patentelor existente;
d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.
Rezolvare:

1. Lipsa de planificare pentru fiecare Norme de comunicare între departamentele
activitate şi urmărirea respectării ei de dezvoltare şi marketing prin care se
stabilesc foarte clar oportunitatea şi
necesitatea utilizării de resurse ale firmei
pentru dezvoltarea de noi tehnologii
2. Inexistenţa unor proceduri/note interne Proceduri de analiză pentru a măsura
de stabilire a necesităţilor reale ale capacitatea de finanţare a acestor dezvoltări,
departamentului de marketing pentru a inclusiv calcule comparative
solicita dezvoltarea de tehnologii
compatibile cu rezultatele dorite
3. Ineficienţa/incapacitatea/lipsa de Măsuri de urmărire a respectării
experienţă/lipsa de pregătire planificărilor propuse şi totodată planuri de
profesională continuă pentru asimilirea rezervă în cazul în care aceste planificări nu
noilor tehnologii a personalului care se respectă, inclusiv măsuri de sancţionare
desfăşoară aceste activităţi de pentru cei responsabili
dezvoltare a tehnologiei sau
subdimensionarea acestor departamente
4. Inexistenţa/ineficienţa procedurilor de Proceduri de instruire a personalului
urmărire a rezultatelor activităţilor de implicat prin perfecţionare profesională
dezvoltare a tehnologiiilor în corelaţie continuă în funcţie de proiectele în care sunt
cu costurile generate de acestea implicaţi
5. Utilizarea unor resurse prea mari pentru Dezvoltarea de metode pentru măsurarea
capacitatea firmei de a materializa rezultatelor acestor tehnologii în urma
aceste tehnologii în activitatea sa implementării lor în producţie.
economică
23 | P a g e
Disciplina Studii de fezabilitate – Pintea Lidia
24 | P a g e
Subiectul 1. Ce se înțelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?
Rezolvare:
Fezabilitatea reprezintă analiza complexă, premergătoare deciziei de investiţii, având
drept scop stabilirea oportunităţii şi eficienţei dezvoltării unei subramuri sau realizării unor
obiective de investiţii.
Sudiile de fezabilitate sunt, de obicei, asociate cercetărilor de marketing şi
conjunctură economică, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale,
prognozelor la nivelul ramurilor de producţie materiale şi al economiei nationale.
Elaborarea şi folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la întocmirea ofertelor
pentru realizarea de obiective de investiţii în străinatate, precum şi la elaborarea propunerilor
de colaborare cu alte ţări în cadrul unor societăţi mixte. Principalul scop al folosirii studiilor
de fezabilitate îl constituie obţinerea de informaţii asupra mărimii efortului de investiţii, a
rezultatelor economice probabile, precum şi asupra principalelor probleme în legatură cu
realizarea obiectivelor de investiţii:
 achiziţionarea de licenţe;
 credite externe şi condiţii de rambursare;
 obţinerea de materii prime din import;
 posibilităţi de export a producţiei şi eficienţa acestuia;
 eficienţa fondurilor investite
Studiul de prefezabilitate, este instrumentul prin care ofertele de proiect analizate in
studiul de oportunitate sunt detaliate inclusive prin calcule economice. Existenţa acestei trepte
intre studiul de fezabilitate şi cel de oportunitate se impune atunci cand informaţiile oferite de
ultimul sunt insuficiente ca volum şi nivel de fundamentare. Principalele informaţii pe care
trebuie să le ofere un studiu de prefezabilitate sunt:
 dacă oferta de investiţii este in mod cert eficientă, astfel ca decizia de investiţii să se
poată lua imediat fără a mai fi necesare alte studii;
 dacă concluziile rezultate pe baza informaţiilor culese justifică o analiză detailată
printr un studiu de fezabilitate;
 dacă anumite aspecte ale proiectului de investiţii, care sunt esenţiale pentru
fezabilitatea sa, ar trebui aprofundate prin studii funcţionale sau studii suport,
 dacă se poate hotări in această fază că ideea de proiect nu este atrăgătoare, deci se
impune renunţarea la aceasta şi intreruperea cercetării. Reţinem că structura studiului
de prefezabilitate este obligatoriu aceeaşi cu cea a studiului de fezabilitate
Studiul de fezabilitate este documentul care asigură informaţii fundamentate pentru
luarea deciziei de investiţii. In cadrul studiului sunt definite şi analizate elementele esenţiale
ale fabricării produsului avut invedere şi diversele procedee de producţie utilizate. Pentru
declanşarea elaborării studiul de fezabilitate trebuie ca in prealabil să fie stabilite
dimensionarea şi amplasarea optimă a obiectivului, mai multe variante tehnologice, de materii
prime, de costuri de investiţii şi de producţie. Calculele economice şi analiza eficienţei trebuie
să evidenţieze clar dacă proiectul este viabil, eficient ori, dimpotrivă, neeficient, astfel incat să
se poată lua decizia de admitere sau respingere a proiectului. Studiul de fezabilitate este,
aşadar, documentul care permite să se ajungă la o decizie de investiţie.
25 | P a g e
Subiectul 8. După obiectivul investițional, de câte tipuri sunt investițiile? Dezvoltați pe
scurt.
Rezolvare:
Cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia, constructia simontajul unor
masini, utilaje, mijloace de transport.
- investitia umana – pentru formarea calificarea, specializarea personalului
- investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine)
- investitii financiare – cumpararea de titluri de participare la alte societati
- investitii comerciale – pentru publicitate si reclama
Subiectul 24. Unul din indicatorii utilizați în evaluarea bazată pe actualizare a

proiectelor investiționale este valoarea actualizată netă. Care este modul de calcul şi
conținutul indicatorului, ținând cont de faptul că cash‐flow‐rile actualizate includ şi
valoarea reziduală?
Rezolvare:
VAN = -I+ Σ CFt / (1+r)t + Vrez / (1+r)n
unde:
I = costul investitiei;
CFt = cash-flow-ul aferent anului t;
Vrez = valoarea reziduala;
r = rata de actualizare(20 %);
n = durata de viata a proiectului exprimata in ani.
VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:
– daca VAN > 0, investitia se accepta;

– daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;
– daca VAN < 0, investitia este respinsa.
Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula:
unde:
a = rata de actualizare;
n = anul
Subiectul 39. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 15.000 lei şi cu

o rată de actualizare de 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:
26 | P a g e
Cost Costuri de Total Total

An
investitie exploatare cost incasari
0 15,000 15,000
1 6,420 6,420 9,440
2 6,620 6,620 9,640
3 7,500 7,500 10,700
4 6,500 6,500 11,700
5 8,500 8,500 22,700
Total 11,445 35,540 50,540 64,180
Calculati valoarea actualizată netă şi apreciati fezabilitatea investitională prin

intermediul acestui indicator.
Rezolvare:
De regula, indicatorii de evaluare a investitiei se vor calcula in cazul in care prin
realizarea investitiei care se doreste a fi finantata se infiinteaza o firma noua, pentru celelalte
situatii calculul acestora fiind optional.
Calculul valorii actualizate nete
Valoarea actualizată netă (VAN) reprezintă diferenţa pozitivă sau negativă de valoare
între fluxurile de lichidităţi disponibile actualizate, generate de exploatarea unei investiţii pe
durata vieţii sale economice, şi valoarea actualizată a investiţiei. O valoare actualizată netă
pozitivă se poate interpreta ca un câştig de capital (sau de valoare a firmei) suplimentar faţă
de aşteptările furnizorilor de capital, pe când o valoare actualizată netă negativă se poate
interpreta ca o pierdere în raport cu aşteptările acestora.
VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:
– daca VAN > 0, investitia se accepta;
– daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;
– daca VAN < 0, investitia este respinsa.
Varianta 1
An Cost Costuri de Total cost Total Cash Flow
investitie exploatare incasari
0 15,000 15,000 -15,000
1 6,420 6,420 9,440 3,020
2 6,620 6,620 9,640 3,020
27 | P a g e
3 7,500 7,500 10,700 3,200
4 6,500 6,500 11,700 5,200
5 8,500 8,500 22,700 14,200
Total 11,445 35,540 50,540 64,180 28,640
Termen de recuperare a investitiei (Cash flow mediu anual) = Investitia / CF

CF = CF0+CF1+CF2+CF3+CF4+CF5
CF = (-15.000+3020+3020+3200+5200+14800) / 6 = 13.640/6 = 2.273
Termen de recuperare a investitiei = 15.000/2.273 = 7 ani
Varianta 2 – Sa aflam valoarea actualizata (20%)
An Total cost Total incasari

actual actualizate
1 5.348 7.863
2 4.596 6.694
3 4.340 6.192
4 3.134 5.642
5 3.423 9.141
Total 20.841 35.532
VAN = -I + ΣCF1/(1+r)n + Valoarea reziduala/(1+r)n= 4281
r = rata de actualizare
n = durata de viata a proiectului
VAN >0 – se accepta investitia respectiva;
VAN = 0 – investitia se respinge din motive de prudenta;
VAN < 0 – investitia se respinge.
Pentru a determina valorile actualizate vom folosi formula de mai jos ,unde: a = rata
de actualizare; n = anul.
An Cost investitie Costuri de exploatare Total cost Total incasari Cash-flow-annual

(total incasari – total cost) Profit net
(Cash Flow -Cash – flow x 16%) Profit net+
Amorti-zare Cash-flow net actualizat
0 15.000 15.000 -15.000 1
1 6.420 6.420 9.440 3020 2536,8 5536,8 0,833 4612
28 | P a g e
2 6.620 6.620 9.640 3020 2536,8 5536,8 0,694 3843
3 7.500 7.500 10.700 3200 2688 5688 0,579 3293
4 6.500 6.500 11.700 5200 4368 7368 0,482 3551
5 8.500 8.500 22.700 14200 11928 14928 0,402 6001
Total 15.000 35.540 50.540 64.180 21300
VAN = -15.000 +21300=6300 > 0
Pentru a justifica investitia realizata, VAN trebuie sa fie mai mare ca zero. In cazul de fata
proiectul este acceptat .
CF net an 1 = 9440-6420 = 3020
CFnetan2=9640-6620=3020
CF net an 3 = 10700 – 7500 = 3200
CF net an 4 = 11700 – 6500 = 5200
CF net an 5 = 22700 – 8500 = 14200
CFi=CFn/(1+r)iCF net an 1 actualizat =3020/(1+0.19)1=2537.81

CF net an 2 actualizat =3020/(1+0.19)2= 2132.61
CF net an 3 actualizat =3200/(1+0.19)3=1898.99
CF net an 4 actualizat =5200/(1+019)4=2593.12CF net an 5 actualizat =14200/(1+0.19)=5950.63
CF net actualizat = 15113
29 | P a g e
Disciplina Expertize contabile – Pintea Lidia
30 | P a g e
ETICA IN PROFESIA CONTABILA
Tema 1: Norme de comportament profesional specifice expertizelor contabile
Independenta-competenta, calitatea-secretul profesional si confidentialitatea, acceptarea

expertizelor contabile, responsabilitatile expertului contabil
Rezolvare :
1.INDEPENDENŢA EXPERTULUI CONTABIL - Expertizele contabile pot fi efectuate

numai de catre experţii contabili inscrişi in Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat in
efectuarea unei expertize contabile este obligat sa fie independent faţa de parţile interesate in
expertiza, evitand orice situaţie care ar presupune o lipsa de independenţa sau o constrangere
care ar putea sa-i impieteze integritatea şi obiectivitatea.
Expertizele contabile efectuate de experţii contabili care nu intrunesc condiţiile pentru
a fi inscrişi ca membri ai Corpului cad sub incidenţa sancţiunilor privind exercitarea unei
profesii fara autorizaţie. Daca un expert contabil implicat intr-o astfel de situaţie este solicitat
pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat sa aduca la cunoştinţa solicitantului
situaţia in care se afla.
Independenţa expertului contabil trebuie sa fie absoluta in cazul experţilor contabili
numiţi din oficiu de catre organele in drept şi relativa in cazul experţilor contabili recomandaţi
de parţi sau solicitaţi in efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
Independenţa absoluta a expertului contabil numit de catre organele in drept deriva din
obligatia acestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare
prevazute de Codul de procedura civila şi alte reglementari procedurale speciale, care sunt
aceleaşi cu cele privind judecatorii.
Independenţa expertului contabil este afectata grav in situaţiile reglementate de Codul
etic naţional al profesioniştilor contabili, Secţiunea 100.25 punctele 5 şi 6.
Expertii contabili care se afla in situaţiile prevazute mai sus trebuie sa le aduca, in
scris, la cunoştinţa organului care i-a numit, imediat dupa numire. Expertul contabil, la
primirea oricarei lucrari de expertiza, va face un examen de independenţa şi va completa o
„Declaraţie de independenţa” care va insoţi lucrarea depusa pentru auditul de calitate la Corp.
2 COMPETENŢA EXPERTULUI CONTABIL - Calitatea de expert contabil abilitat sa
efectueze expertize contabile este reglementata. Competenţa presupune deţinerea de catre
expertul contabil a cunoştinţelor necesare domeniului la care se refera expertiza contabila. El
trebuie sa se supuna regulilor Corpului privind formarea continua, actualizarea şi testarea
permanenta a cunoştinţelor pe care le poseda.
Expertiza contabila are drept suport documentele primare şi inregistrarea
evenimentelor şi tranzacţiilor in contabilitate. Ca urmare, expertul contabil solicitat in
efectuarea expertizelor contabile trebuie sa posede cunoştinţe solide şi actualizate in domeniul
economic, in general, şi mai ales in domeniul financiar-contabil. Aceste cunoştinţe trebuie
probate cu calitatea de expert contabil membru al Corpului, inscris in listele pe domenii
publicate, care se supune regulilor stabilite de Corp cu privire la pregatirea individuala
continua şi la testarea cunoştinţelor acumulate.
3. CALITATEA EXPERTIZELOR CONTABILE - Expertul contabil trebuie sa efectueze
expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care le-a acceptat cu conştiinciozitate,
devotament, corectitudine şi imparţialitate; pentru asigurarea in interes public ca aceste
cerinţe sunt indeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit
reglementarilor Corpului. Expertizele contabile trebuie sa fie utile celor care le-au solicitat.
31 | P a g e
Expertizele contabile constituie mijloace de proba ştiinţifica. In elaborarea lor,
expertul contabil trebuie sa foloseasca metode specifice ştiinţei contabilitaţii. Concluziile
expertului contabil trebuie sa fie fundamentate numai pe documente care atesta evenimente şi
tranzacţii care fac sau trebuie sa faca obiectul recunoaşterilor, evaluarilor, clasificarilor şi
prezentarilor contabile.
In expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ in proces, care prin
calitatea lui procesuala contribuie la stabilirea adevarului de catre organele de drept. Raportul
de expertiza contabila judiciara are caracter de proba ştiinţifica care trebuie sa prezinte un
inalt grad al indicelui contributiv la soluţionarea cauzei in care a fost dispus.
Nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţifica a rapoartelor de expertiza contabila judiciara
pot fi şi sunt, adesea, sancţionate de organele de drept care le-au dispus cu inlocuirea
expertului contabil şi dispunerea unei noi expertize contabile. Daca in aceeaşi cauza s-a
dispus o noua expertiza contabila care ajunge la concluzii diferite faţa de prima, din cauza
utilizarii altor criterii şi metode de investigaţie, organul in drept care le-a dispus are
posibilitatea de a se opri la aceea pe care o considera mai fundamentata sub aspect ştiinţific,
respectiv de mai buna calitate.
Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie sa faca rabat din punct de vedere al
calitaţii. Independenţa şi competenţa profesionala a expertului contabil trebuie sa asigure o
documentare şi o fundamentare ştiinţifica şi expertizelor contabile extrajudiciare.
Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind
auditul de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.
4. SECRETUL PROFESIONAL ŞI CONFIDENŢIALITATEA EXPERTULUI
CONTABIL - Expertul contabil trebuie sa respecte secretul şi caracterul confidenţial al
informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţa cu ocazia efectuarii expertizelor
contabile, trebuind sa se abţina de la divulgarea lor catre terţi, cu excepţia cazurilor in care a
fost autorizat expres in acest scop sau daca are obligaţia legala sau profesionala sa faca o
astfel de divulgare.
Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei parţi nu trebuie sa
prezinte mai mult decat se cere. El trebuie sa invoce in raportul sau de expertiza contabila
judiciara numai acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau
evidenţieri contabile care au o legatura cauzala cu obiectivul (intrebarea) care i-a fost fixat(a)
de organul in drept care a dispus expertiza contabila judiciara.
Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei parţi intr-o cauza
justiţiara trebuie sa se abţina de la divulgarea conţinutului raportului de expertiza contabila
judiciara şi a concluziilor sale direct parţilor implicate in actul justiţiar. Expertul contabil
trebuie sa depuna raportul sau, auditat calitativ, la organul in drept care a dispus expertiza
contabila judiciara, de unde cei interesaţi il pot consulta in condiţiile legii.
Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei parţi intr-o cauza justiţiara
trebuie sa se abţina de la contactarea partilor implicate in actul justiţiar, in afara procedurilor
prevazute de lege. Astfel, in cazul proceselor civile, daca este nevoie de o lucrare la faţa
locului, aceasta nu poate fi facuta decat dupa citarea parţilor cu confirmare de primire,
aratandu-li-se zilele şi orele cand incep şi se continua lucrarile expertizei contabile. In
procesele penale expertul contabil poate lua legatura cu inculpaţii numai cu incuviinţarea şi in
condiţiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanţa de judecata. In toate cazurile,
informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil in contactele sale cu parţile implicate in
actul justiţiar trebuie sa ramana confidenţiale.
ACCEPTAREA EXPERTIZELOR CONTABILE - Solicitarile adresate experţilor
contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decat daca exista motive
temeinice. Totuşi, expertul contabil, inainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile,
32 | P a g e
trebuie saşi analizeze posibilitatea de a-şi indeplini misiunea ţinand seama in special de
regulile de independenţa şi competenţa.
Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzata pe motive etnice,
religioase, politice sau de alta natura. Aceasta, deoarece expertiza contabila este un act de
proba ştiinţifica.
Calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor in aceeaşi cauza, calitatea de
martor avand intaietate. Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari
din care rezulta ca este interesat sub orice forma el, soţul (soţia) sau vreo ruda apropiata in
soluţionarea cauzei intr-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil sa fie
subiectiv.
Pot fi asimilate cu „imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma” urmatoarele
situaţii in care s-ar putea gasi expertul contabil:
(i) Daca, in calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre parţile in
proces, s-a pronunţat asupra unor aspecte ori a luat parte la intocmirea actelor primare, a
evidenţelor tehnicooperative
sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecaţii;
(ii) Daca, in calitate de expert contabil, şi-a exprimat o prima opinie in aceeaşi cauza supusa
judecaţii, deoarece primeaza prezumţia ca ar fi interesat in susţinerea primei soluţii. In
particular, expertul contabil care a efectuat o expertiza extrajudiciara la cererea unei parţi in
proces se afla in incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Daca indeplineşte
condiţiile de independenţa şi de competenţa, poate accepta calitatea de expert contabil
recomandat de parte.
RESPONSABILITATEA EFECTUARII EXPERTIZELOR CONTABILE - Expertizele
contabile trebuie efectuate in mod responsabil. Responsabilitatea expertizelor
contabile judiciare este intarita prin juramant, iar a celor extrajudiciare, prin contract.
Responsabilitatea efectuarii expertizei contabile judiciare este intarita de depunerea unui
juramant adecvat confesiunii religioase a expertului(ţilor) contabil(i), dupa cum urmeaza:
 Expertul(ţii) contabil(i) de confesiune religioasa creştina va (vor) depune, cu mana pe
cruce sau pe Biblie, juramantul: Jur ca voi spune adevarul şi ca nu voi ascunde nimic
din ceea ce ştiu. Aşa sa-mi ajute Dumnezeu.
 Expertul(ţii) contabil(i) fara confesiune religioasa va (vor) depune juramantul: Jur pe
onoare şi pe conştiinţa ca voi spune adevarul şi ca nu voi ascunde nimic din ceea ce
ştiu.
 Expertul(ţii) contabil(i) care din motive de conştiinţa sau confesiune religioasa nu
depune (depun) juramant va (vor) rosti formula: Ma oblig sa spun adevarul şi sa nu
ascund nimic din ceea ce ştiu.
Tema 2: Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile
Dispunerea, numirea, contractarea, delegarea, supravegherea, documentarea
Rezolvare:
DISPUNEREA EXPERTIZELOR CONTABILE JUDICIARE ŞI NUMIREA

EXPERŢILOR CONTABILI - Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre
organele indreptaţite de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau
experţilor contabili, atat din oficiu, cat şi recomandaţi de parţile in proces, se poate face numai
de organul in drept sa dispuna administrarea probei cu expertiza contabila.
33 | P a g e
Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza
contabila este Codul de procedura civila. Existand un Corp de experţi contabili, incredinţarea
misiunilor privind efectuarea expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora,
respectandu-se normele de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele
contabile.
Instanţele de drept civil, atunci cand considera necesar sa cunoasca parerea unor
experţi contabili, pot numi, la cererea parţilor sau din oficiu, unul sau trei experti contabili
prin Incheiere de şedinţa, care trebuie sa cuprinda:
 numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu sau la cererea
parţilor in proces;
 obiectivele (intrebarile, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili
numit(ţi) trebuie sa raspunda. Obiectivele expertizei contabile trebuie sa fie formulate
de instanţa concis, fara echivoc şi fara a se solicita expertului contabil sau expertilor
contabili numit(ţi) sa se pronunţe asupra incadrarilor legale ale faptelor supuse
judecaţii;
 termenul in care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, ţinandu-se seama de faptul
ca raportul de expertiza contabila trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci zile
inainte de termenul de judecata. Daca termenul iniţial fixat de instanţa pentru
depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de catre expertul contabil sau
experţii contabili numit(ţi) ca fiind inadecvat (prea scurt), el (ei) este (sunt)
indreptaţit(ţi) sa solicite instanţei un termen adecvat, minim necesar pentru efectuarea
unei expertize contabile judiciare de calitate;
 plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie sa fie
remuneratorie.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi in cauze penale, in conformitate cu
prevederile Codului de procedura penala. In astfel de cauze, organul de urmarire penala sau
instanţa de judecata care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixeaza un termen la care
sunt chemate parţile, precum şi expertul contabil, aducandu-li-se la cunoştinta intrebarile la
care trebuie sa raspunda expertul contabil şi precizandu-li-se ca au dreptul sa faca observaţii
cu privire la intrebari şi ca pot cere modificarea sau completarea lor. Totodata, parţile sunt
incunoştinţate ca au dreptul sa ceara numirea şi a cate unui expert recomandat de fiecare
dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.
Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare in cauze penale se face prin
ordonanţa emisa de organul de urmarire penala, care trebuie sa conţina aceleaşi elemente ca şi
Incheierea de şedinta pentru numirea experţilor contabili in cauze civile. (Comentariul la
Norma nr. 3521.2 este şi ramane pertinent.)
CONTRACTAREA ŞI PROGRAMAREA EXPERTIZELOR CONTABILE - Efectuarea
expertizelor contabile se face pe baza de contract. Expertizele contabile contractate trebuie
programate. Programul de lucru trebuie sa cuprinda natura, calendarul şi intinderea lucrarilor
necesare pentru indeplinirea misiunii privind expertizele contabile contractate.
Incheierile de şedinţa (in dosarele civile) şi ordonanţele organelor de urmarire şi
cercetare penala (in dosarele penale), acceptate de experţii contabili numiţi din oficiu sau la
recomandarea parţilor, ţin loc de contract pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare.
Daca in timpul efectuarii expertizelor contabile intervin elemente noi privind volumul
şi intinderea lucrarilor, care nu au fost avute in vedere la acceptarea contractului iniţial,
experţii contabili sunt indreptaţiţi sa ceara majorarea onorariului iniţial. In cazul expertizelor
contabile judiciare majorarea onorariului se face de catre organul in drept care a dispus
efectuarea expertizei. In cazul expertizelor contabile extrajudiciare majorarea onorariului se
face prin act adiţional la contractul iniţial.
34 | P a g e
Expertizele contabile trebuie efectuate şi depuse beneficiarului la termenele convenite
şi acceptate prin contract. Pentru incadrarea in aceste termene este necesar sa se elaboreze un
program de lucru in care sa se precizeze, alaturi de obiectivele expertizei contabile, un
calendar şi un buget de ore pe fiecare capitol, subdiviziune sau componenta in parte. Daca
este necesar, programul de lucru poate fi modificat in timpul realizarii expertizelor contabile.
DELEGAREA ŞI SUPRAVEGHEREA LUCRARILOR PRIVIND EXPERTIZELE
CONTABILE - Efectuarea lucrarilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi
delegata de catre experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea parţilor asistenţilor
sau colaboratorilor lor. In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate
delega executarea unor lucrari asistenţilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-şi raspunderea
finala asupra conţinutului şi concluziilor raportului de expertiza contabila extrajudiciara.
In cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din oficiu sau la
recomandarea parţilor nu pot delega efectuarea lucrarilor deoarece au fost nominalizaţi de
catre un organ in drept sa dispuna proba cu expertiza contabila, printr-un act procedural
(Incheiere de şedinţa sau ordonanţa), şi prin urmare trebuie sa işi indeplineasca personal şi
integral mandatul.
DOCUMENTAREA LUCRARILOR PRIVIND EXPERTIZELE CONTABILE -
Documentarea lucrarilor privind expertizele contabile are un caracter particular şi se
limiteaza strict la ceea ce este necesar pentru a raspunde la obiectivele (intrebarile, punctele)
fixate expertului(ţilor) contabil(i) de catre organul in drept sa dispuna expertiza contabila
judiciara, prin Incheiere de şedinta (in dosarele civile) sau ordonanţa a organului de urmarire
şi cercetare penala (in dosarele penale), sau la obiectivele contractului privind expertiza
extrajudiciara.
In vederea intocmirii raportului de expertiza contabila, expertul contabil trebuie sa
studieze materialul documentar adecvat. Studierea materialului documentar adecvat constituie
premisa şi condiţia necesare intocmirii unui raport de expertiza contabila temeinic
fundamentat, bazat pe documente justificative şi evidenţieri contabile, şi nu pe prezumţii,
declaraţii ale parţilor şi/sau ale martorilor.
Daca obiectivele (intrebarile, punctele) la care trebuie sa raspunda expertiza contabila
vizeaza constatarile consemnate in acte de control fiscal, gestionar sau de alta natura,
efectuate de organe abilitate, expertul contabil trebuie sa studieze actele de control cel puţin
sub aspectele conţinutului şi intinderii controlului, precum şi al modului de stabilire a
raspunderilor persoanelor implicate. In cazul in care s-au intocmit mai multe acte de control in
aceeaşi cauza, ajungandu- se la concluzii diferite, expertul contabil trebuie sa studieze fiecare
act de control in parte, aratand fundamentat cauzele care au condus la concluzii diferite şi
poziţia sa faţa de aceste concluzii.
Orientativ, materialul documentar pe care trebuie sa il studieze expertul contabil in
cazul expertizelor judiciare se compune din:
 dosarul cauzei in care s-a dispus o expertiza judiciara;
 documentele justificative şi registrele contabile aflate in pastrarea parţilor implicate in
procesul justiţiar sau in arhivele terţelor persoane care au vreo legatura cu obiectivele
expertizate;
 procesele-verbale intocmite de organele de control abilitate, aflate atat in posesia
acestora, cat şi in posesia persoanelor juridice şi/sau fizice controlate care au vreo
legatura cu obiectivele expertizate.
Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are
dreptul sa ia cunoştinţa de conţinutul dosarului penal numai cu incuviinţarea organului de
urmarire penala sau a instanţei de judecata carora expertul contabil este abilitat sa le ceara
lamuriri in legatura cu faptele sau imprejurarile cauzei.
35 | P a g e
Dosarul de lucru al expertului contabil, in ceea ce priveşte documentarea expertizelor
contabile, trebuie sa cuprinda, dupa caz:
(i) Incheierea de şedinta (in cauze civile), ordonanţa organului de urmarire şi cercetare penala
(in cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare;
(ii) Raportul de expertiza contabila – exemplarul expertului contabil care justifica indeplinirea
misiunii;
(iii) Eventuala corespondenţa, raspunsurile la intrebari suplimentare sau suplimentele de
expertiza contabila solicitate de organele in drept care au dispus efectuarea expertizei
contabile;
(iv) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuarii expertizei
contabile, cum ar fi note scrise in urma unor interviuri sau declaraţii verbale, necesare fie
redactarii raportului de expertiza contabila, fie urmaririi bugetului de timp şi decontarii
lucrarilor de expertiza contabila cu beneficiarii acestora.
Tema 3: Norme de raportare in cadrul misiunilor privind expertiza contabila
Structura, redactarea, semnarea, depunerea raportului de expertiza. Controlul de

calitate asupra expertizelor contabile
Rezolvare:
REDACTAREA RAPORTULUI DE EXPERTIZA CONTABILA - Lucrarile şi

concluziile expertizei contabile se consemneaza intr-un raport scris care trebuie sa cuprinda
cel puţin trei capitole:
Capitolul I INTRODUCERE,
Capitolul II DESFAŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE şi
Capitolul III CONCLUZII.
Structura celor 3 capitole obligatorii trebuie respectata. Cand au fost numiţi sau
angajaţi mai mulţi experţi contabili in aceeaşi cauza se intocmeşte un singur raport de
expertiza contabila. Daca sunt deosebiri de pareri intre experţi, opiniile separate trebuie
consemnate in cuprinsul raportului de expertiza contabila sau intr-o anexa a acestuia.
Capitolul I INTRODUCERE al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda
cel puţin urmatoarele paragrafe:
a) Paragraful de identificare a expertului(ţilor) contabil(i) nominalizat(ti) pentru efectuarea
expertizei contabile, care trebuie sa cuprinda informaţii cu privire la: numele şi prenumele
expertului(ţilor), domiciliul acestuia (acestora), numarul carnetului de expert contabil şi
poziţia din Tabloul expertilor contabili;
b) Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare
sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare. In acest paragraf
se menţioneaza:
– in cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului(ţilor),
respectiv Incheiere de şedinţa (in cazurile civile) sau ordonanţa a organelor de urmarire penala
(in cazurile penale), cu menţionarea datei acestuia, denumirea şi calitatea procesuala a
parţilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numarul şi anul dosarului şi natura acestuia
(civil sau penal);
– in cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul
social al acestuia, numarul şi data contractului in baza caruia se efectueaza expertiza contabila
solicitata;
36 | P a g e
c) Paragraful privind identificarea imprejurarilor şi circumstanţelor in care a luat naştere
litigiul in care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul in care a fost
contractata expertiza contabila extrajudiciara;
d) Paragraful privind identificarea obiectivului(elor) expertizei contabile judiciare, formularea
obiectivului(elor) expertizei contabile. In cazul expertizelor contabile judiciare formularea
obiectivului(lor) expertizei contabile se preia „ad-literam” din formularea acestuia (acestora)
in Incheierea de şedinţa (in cauze civile), respectiv in ordonanţa organelor de urmarire şi
cercetare penala (in cauze penale). In cazul expertizelor contabile extrajudiciare formularea
obiectivului(elor) acestora trebuie sa fie cea din contract;
e) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei şi a locului in care s-a efectuat expertiza
contabila. In cazul expertizelor contabile dispuse de organele in drept, in cauze civile, data şi
locul inceperii lucrarilor expertizei contabile trebuie documentate prin citarea parţilor prin
scrisoare cu aviz de primire;
f) Paragraful privind identificarea materialului documentar care are o legatura cauzala cu
obiectivul(ele) expertizei contabile şi care a stat la baza intocmirii raportului de expertiza
contabila.
Materialul documentar nominalizat in acest paragraf trebuie sa fie strict adecvat necesitaţilor
de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare;
g) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei in care s-a redactat raportul de expertiza
contabila, cu menţionarea expresa daca s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avand
acelaşi (aceleaşi) obiectiv(e). De asemenea, in acest paragraf trebuie menţionat daca s-au
folosit lucrarile altor experţi (contabili, tehnici etc.), problemele ridicate de parţile interesate
in expertiza şi explicaţiile date de acestea in timpul efectuarii expertizei;
h) Paragraful privind identificarea datei iniţiale pana la care raportul de expertiza contabila
trebuia depus la beneficiar şi indicarea eventualelor perioade de prelungire faţa de termenul
iniţial.
Capitolul II DESFAŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de
expertiza contabila trebuie sa conţina cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv
(intrebare) al (a) expertizei contabile care sa cuprinda o descriere amanunţita a operaţiilor
efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele şi faptele
analizate, locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele de informaţii utilizate, daca
parţile interesate in expertiza contabila au facut obiecţii sau au dat explicaţii pe care expertul
contabil le-a luat sau nu in considerare in formularea concluziilor sale. In fiecare astfel de
paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora. Dar,
daca aceste prezentari ar ingreuna inţelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de
expertiza contabila, este recomandabil ca ansamblul calculelor sa se faca in anexe la raportul
de expertiza contabila, iar in textul expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele
calculelor şi interpretarea acestora.
Fiecare paragraf din Capitolul II DESFAŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE
trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie precis(a),
concis(a), fara echivoc, redactat(a) intr-o maniera analitica, ordonata şi sistematizata, fara a
face aprecieri asupra calitaţii documentelor justificative, a reprezentarilor (inregistrarilor)
contabile, a expertizelor şi actelor de control (de orice fel) anterioare, şi nici asupra
incadrarilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizeaza evenimente şi tranzacţii, şi
nu incadrarea judiciara a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in exercitarea
misiunii sale, se confrunta cu acte şi documente care nu intrunesc condiţiile legale, care
exprima, situaţii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa le ia in considerare in
stabilirea rezultatelor concluziilor (raspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixat(e) expertizei
contabile, dar trebuie sa menţioneze aceasta in raportul de expertiza contabila.
37 | P a g e
Daca raportul de expertiza contabila este intocmit de mai mulţi experţi care au opinii
diferite, intr-un paragraf al Capitolului II DESFAŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE
fiecare expert contabil trebuie sa-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine.
De regula, in expertizele judiciare trebuie motivata separat opinia expertului recomandat de
parte in raport cu opinia expertului numit din oficiu.
Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertiza contabila trebuie sa conţina cate
un paragraf distinct cu concluzia (raspunsul) la fiecare obiectiv (intrebare) al (a) expertizei
contabile preluat(a) in maniera in care a fost formulat(a) in Capitolul II DESFAŞURAREA
EXPERTIZEI CONTABILE.
Daca expertul contabil, in promovarea raţionamentului sau profesional, considera
necesar sa-şi exprime parerea asupra obiectivului(elor) expertizei contabile, asupra faptului
daca intrebarile care i-au fost fixate sunt suficiente sau nu in clarificarea obiectivului(elor)
expertizei sau cu privire la alte aspecte asupra carora doreşte sa reţina atenţia beneficiarului
expertizei, poate face acest lucru fie:
a) in finalul Capitolului III CONCLUZII, dupa paragraful cuprinzand raspunsul la
obiectivul(ele) expertizei contabile; fie
b) intr-un capitol distinct, Capitolul IV, intitulat CONSIDERAŢII PERSONALE ALE
EXPERTULUI(ŢILOR) CONTABIL(I).
In prezentarea consideraţiilor sale (lor) personale, in raportul de expertiza contabila,
expertul(ţii) contabil(i) trebuie sa se conformeze normelor de etica şi deontologie ale profesiei
contabile, in special celor privind confidenţialitatea. Conţinutul şi intinderea consideraţiilor
personale intr-un raport de expertiza contabila ţin de raţionamentul profesional al
expertului(ţilor) contabil(i). Aceste consideraţii trebuie limitate la strictul necesar sau impus
de lege in cazul expertizelor contabile judiciare şi pot fi mai extinse (cuprinzatoare) in cazul
expertizelor contabile extrajudiciare.
Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideraţii personale ale expertului(ţilor)
contabil(i) este calificat drept raport de expertiza contabila cu observaţii.
In cazuri cu totul deosebite, expertul(ţii) contabil(i) se poate (pot) afla in imposibilitatea
intocmirii unui raport de expertiza contabila din cauza inexistenţei documentelor justificative
şi/sau evidenţelor contabile care sa ateste evenimentele şi tranzacţiile supuse expertizarii. In
astfel de cazuri se va intocmi un RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUARII
EXPERTIZEI CONTABILE, care va avea aceeaşi structura ca un raport de expertiza
contabila obişnuit (necalificat), dar care in Capitolul II DESFAŞURAREA EXPERTIZEI
CONTABILE şi Capitolul III CONCLUZII va prezenta justificat şi fundamentat cauzele care
conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiarul acestuia.
Anexele la raportul de expertiza contabila, indiferent de tipul acestuia (obişnuit, cu
observaţii sau cu imposibilitatea efectuarii expertizei contabile), fac parte integranta din
raportul de expertiza contabila şi se intocmesc de catre expertul(ţii) contabil(i) cu scopul de a
susţine o constatare din cuprinsul raportului de expertiza contabila. Anexele la raportul de
expertiza contabila trebuie intocmite atunci şi numai atunci cand exista necesitatea de
documentare a unei constatari din raportul de expertiza contabila, ele avand menirea sa
degreveze conţinutul raportului de expertiza contabila de prezentari prea detaliate, cifre
multiple sau alte elemente de natura similara. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiza
contabila documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin
tehnici de multiplicare. Anexele raportului de expertiza contabila sunt un produs al muncii
expertului(ţilor)
contabil(i).
SEMNAREA ŞI DEPUNEREA RAPORTULUI DE EXPERTIZA CONTABILA -
Raportul de expertiza contabila se parafeaza şi se semneaza fila de fila, inclusiv anexele.
Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acestuia in termenul legal sau
38 | P a g e
contractual.
Pentru a evita orice disputa cu privire la originalitatea raportului de expertiza
contabila, acesta, inclusiv anexele, se parafeaza şi se semneaza de catre expertul(ţii)
contabil(i) pe fiecare pagina in parte. Toate exemplarele parafate şi semnate de expertul(ţii)
contabil(i) in original au calitatea de rapoarte de expertiza contabila originale. Toate celelalte
au calitatea de copii, indiferent de tehnicile de multiplicare.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre niciuna dintre parţile interesate in
efectuarea expertizei contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeşte in doua exemplare originale:
unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile şi
unul pentru expertul(ţii) contabil(i) care a (au) efectuat expertiza contabila. Numarul de
exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul raportului de expertiza solicita acest
lucru.
Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel
puţin cinci zile inainte de data stabilita pentru judecata. Raportul de expertiza contabila
extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la locul şi la termenul prevazute in contract.
39 | P a g e
Disciplina Fuziune – Munteanu Ionel
40 | P a g e
Fuziune – Divizare
Tema 2 - Fuziunea prin absorbtie a societatilor comerciale care au capitaluri proprii

negative - metoda rezultatului, respectiv evaluarea globala a societatilor
Societatea absorbanta are capitaluri proprii pozitive, iar societatea absorbita are
capitaluri proprii negative.
1. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale

care fuzioneaza (societatea "V" - absorbanta si societatea "W" - absorbita).
Reevaluarea imobilizarilor corporale ale societatii "V", pe baza evaluarii efectuate de
evaluatori autorizati, inregistreaza un plus de 75.000 mii lei (valoarea justa este de
5.450.000 mii lei fata de valoarea contabila neta de 5.375.000 mii lei). Regularizarea
diferentelor din reevaluare la societatea "V", in mii lei:
212 = 105 75.000
Bilantul societatii "W"
Bilantul societatii "V"
Denumire elemente Sume
Denumire elemente Sume Active imobilizate
Active imobilizate Imobilizari corporale 1,600,000
Imobilizari corporale 5,450,000 Active imobilizate -
Active imobilizate - Total 1,600,000
Total 5,450,000 Active circulante
Active circulante Stocuri 1,440,000
Stocuri 1,000,000 Creante 3,320,000
Creante 2,125,000 Casa si conturi la banci 40,000
Casa si conturi la banci 250,000 Active circulante - Total 4,800,000
Active circulante - Total 3,375,000 Datorii ce trebuie platite
Datorii ce trebuie platite intr-o
intr-o perioada de pana la un an 6,680,000
perioada de pana la un an 3,875,000 Active circulante,
Active circulante, respectiv
respectiv datorii curente nete -1,880,000
datorii curente nete -500,000 Total active minus datorii
Total active minus datorii curente -280,000
curente 4,950,000 Capital si rezerve
Capital si rezerve Capital 1,600,000
Capital 2,000,000 capital subscris varsat 1,600,000
capital subscris varsat 2,000,000 Rezerve 1,120,000
Rezerve din reevaluare 75,000 Rezultatul exercitiului
Rezerve 2,875,000 financiar - Sold D 3,000,000
Total capitaluri proprii 4,950,000 Total capitaluri proprii -280,000
Total capitaluri 4,950,000 Total capitaluri -280,000
2. Situatia elementelor de activ si de pasiv, conform bilanturilor celor doua societati
comerciale care fuzioneaza, in baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de
acord cu rezultatele inventarierii efectuate cu aceasta ocazie, se prezinta astfel:
3. Evaluarea globala a societatilor:

41 | P a g e
- Valoarea globala a societatii "W" rezultata in urma evaluarii inregistreaza o crestere de
130.000 mii lei fata de activul net contabil.
Societatea "V": Activ net contabil = 8.825.000 - 3.875.000 = 4.950.000 mii lei
Aport net = Activ net contabil
Societatea "W": Activ net contabil = 6.400.000 - 6.680.000 = -280.000 mii lei
Aport net = -280.000 mii lei + 130.000 mii lei = -150.000 mii lei
4. Determinarea raportului de schimb al actiunilor, pentru a acoperi aportul societatii
absorbite:
In cazul de mai sus, societatea absorbanta "V", preia elementele de activ si pasiv ale
societatii absorbite "W" fara emisiune de actiuni, aceasta avand dupa evaluare un aport net
negativ in valoare de 150.000 mii lei, in conformitate cu normele metodologice aprobate prin
prezentul ordin.
5. Evidentierea in contabilitatea societatilor a operatiunilor efectuate cu ocazia fuziunii
Contabilitatea fuziunii la societatea "W" – absorbita - inregistrari contabile:
a) evidentierea valorii activului transferat:

461 = 7583 6.530.000
b) scaderea din evidenta a elementelor de activ transferate:
6583 = % 6.400.000
212 1.600.000
371 1.440.000
411 3.320.000
5121 40.000
c) inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:

121 = 6583 6.400.000
7583 = 121 6.530.000
d) transmiterea elementelor de pasiv:

404 = 461 6.680.000
% = 456 2.850.000
1012 1.600.000
1068 1.120.000
121 130.000
456 = 121 3.000.000
e) regularizarea conturilor 456 si 461:

461 = 456 150.000
Contabilitatea fuziunii la societatea "V" – absorbanta - inregistrari contabile
a) inregistrarea aportului net:

117 = 456 150.000 - diferenta intre 6.680.000 si 6.530.000
b) preluarea elementelor de activ de la societatea "W":

% = 456 6.530.000 % = 456 7.030.000
42 | P a g e
207 130.000 207 130.000
212 1.600.000 sau 212 1.600.000
371 1.440.000 371 1.440.000
411 3.320.000 411* 3.820.000
5121 40.000 5121 40.000
c) preluarea elementelor de pasiv de la societatea "W":

456 = 404 6.680.000 sau 456 = % 7.180.000
404 6.680.000
491* 500.000
Bilantul intocmit de societatea "V" dupa fuziunea cu societatea "W"

- mii lei -
Active imobilizate
Imobilizari necorporale 130,000
Imobilizari corporale 7,050,000
Active circulante
Stocuri 2,440,000
Creante 5,445,000
Active circulante - Total 8,175,000
perioada de pana la un an 10,555,000
datorii curente nete -2,380,000
Total active minus datorii curente 4,800,000
Capital si rezerve
Capital 2,000,000
capital subscris varsat 2,000,000
Rezerve din reevaluare 75,000
Rezerve 2,875,000
Rezultat reportat - Sold D 150,000
Total capitaluri proprii 4,800,000
Total capitaluri 4,800,000
Aspecte fiscale
 Societatea absorbita "W"

1. Veniturile provenite din transferul activelor (contul 7583 "Venituri din cedarea activelor si
alte operatii de capital") in suma de 6.530.000 mii lei sunt venituri neimpozabile. In mod
similar, cheltuielile privind activele cedate (contul 6583 "Cheltuieli privind activele cedate si
alte operatii de capital") in suma de 6.400.000 mii lei sunt cheltuieli nedeductibile.
2. Situatia imobilizarilor corporale se prezinta astfel: societatea "W" detine o cladire, valoare
de intrare 2.920.000 mii lei; amortizarea fiscala cumulata pana la data fuziunii, in
43 | P a g e
conformitate cu prevederile art. 24 din Codul fiscal, este in suma de 1.920.000 mii lei;
valoarea fiscala a cladirii este 1.000.000 mii lei (prin diferenta). Societatea "W" comunica
societatii "V" valoarea fiscala a cladirii.
3. Avand in vedere faptul ca rezervele care au fost anterior deduse la determinarea profitului
impozabil (rezervele din alte facilitati fiscale - contul 1068) nu au fost preluate in aceleasi
conturi la societatea absorbanta (fiind folosite pentru acoperirea pierderii), acestea se supun
impunerii; societatea "W" datoreaza, pentru aceste rezerve, impozit pe profit de 25% *
1.120.000 mii lei = 280.000 mii lei. Valoarea provizionului reflectat in contul 491, deductibil
fiscal la constituire, se impune cu cota de impozit pe profit (societatea "W" datorand un
impozit de 25% * 500.000 = 125.000 mii lei) in cazul in care acesta nu este preluat in contul
identic al societatii absorbante.
4. Societatea "W" are obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul pe
profit cu 10 zile inainte de data inregistrarii incetarii existentei la registrul comertului.
 Societatea absorbanta "V"
1. Societatea "V" va amortiza cladirea primita folosind regulile prevazute la art. 24 din Codul
fiscal, reguli care s-ar fi aplicat de catre societatea absorbita "W" in situatia in care fuziunea
nu ar fi avut loc. Prin urmare, va amortiza valoarea de 1.000.000 mii lei pe perioada normala
de functionare ramasa prin metoda de amortizare aleasa de societatea "W" in conformitate cu
prevederile art. 24 din Codul fiscal.
2. Fondul comercial de 130.000 mii lei nu se amortizeaza din punct de vedere fiscal, in
conformitate cu prevederile art. 24 din Codul fiscal.
3. Diferentele din reevaluarea imobilizarilor corporale de 75.000 mii lei nu sunt luate in calcul
la determinarea deducerilor de amortizare, in conformitate cu prevederile art. 24 din Codul
fiscal.
Tema 3 - Fuziunea prin absorbtie a societatilor comerciale care, una are capital propriu
negativ, iar alta are capital propriu pozitiv - metoda rezultatului, respectiv evaluarea
globala a societatilor
Societatea absorbanta are capitaluri proprii negative, iar societatea absorbita are
capitaluri proprii pozitive.
1. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care

fuzioneaza (societatea "S" - absorbanta si societatea "T" - absorbita). Reevaluarea
imobilizarilor corporale ale societatii "S", pe baza evaluarii efectuate de evaluatori autorizati,
inregistreaza un plus de 125.000 mii lei (valoarea justa este de 5.500.000 mii lei fata de
valoarea contabila neta de 5.375.000 mii lei).
Regularizarea diferentelor din reevaluare la societatea "S", in mii lei:
212 = 105 125.000
Rezultatele evaluarii societatii "T" sunt reflectate la venituri, asa cum se prezinta la pct. 6.

comerciale care fuzioneaza, in baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord
cu rezultatele inventarierii efectuate cu aceasta ocazie, se prezinta astfel:
Bilantul societatii "S"
44 | P a g e

Active imobilizate
Active circulante
Stocuri 1,000,000
Creante 2,125,000
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an 9,875,000
Active circulante, respectiv datorii curente nete -6,500,000
Total active minus datorii curente -1,000,000
Capital si rezerve
Capital 2,000,000
Rezerve 2,875,000
Rezultat reportat - Sold D 6,000,000
Total capitaluri proprii -1,000,000
Total capitaluri -1,000,000
Bilantul societatii "T"

Active imobilizate
Active circulante
Stocuri 825,000
Creante 1,600,000
Active circulante, respectiv datorii curente nete 1,250,000
Capital si rezerve
Capital 1,250,000
Rezerve 1,150,000
3. Evaluarea globala a societatilor - Valoarea globala a societatii "T" rezultata in urma
evaluarii inregistreaza o crestere de 100.000 mii lei fata de activul net contabil.
45 | P a g e
Societatea "S"; Activ net contabil = 8.875.000 - 9.875.000 = -1.000.000 mii lei
Aport net = Activ net contabil
Societatea "T": Activ net contabil = 3.625.000 - 1.225.000 = 2.400.000 mii lei
Aport net = 2.400.000 mii lei + 100.000 mii lei = 2.500.000 mii lei
4. Determinarea raportului de schimb al actiunilor, pentru a acoperi aportul societatii

absorbite:
- Stabilirea valorii contabile a actiunilor societatilor "S" si "T":
Societatea "S" - Pentru societatea absorbanta care are capital propriu (aport net)
negativ, se va lua in considerare valoarea nominala a unei actiuni.
1 actiune "S" = 10.000 lei
Societatea "T"
2.500.000 mii lei : 125 mii actiuni existente = 20.000 lei.
- Determinarea raportului de schimb al actiunilor:
20.000 : 10.000 = 2 / 1, adica se schimba 1 actiune a societatii "T" pentru 2 actiuni ale
societatii "S"
5. Determinarea numarului de actiuni de emis de societatea "S", fie prin raportarea
aportului net al societatilor comerciale absorbite la valoarea contabila a unei actiuni a
societatii comerciale absorbante, fie prin inmultirea numarului de actiuni ale societatii
absorbite cu raportul de schimb:
o Valoarea aportului net al societatii "T" este de 2.500.000 mii lei
o Valoarea nominala a unei actiuni la societatea "S" este de 10.000 lei
2.500.000 mii : 10.000 lei/actiune = 250 mii actiuni;
Sau
125 mii actiuni x 2 / 1 (raportul de schimb) = 250 mii actiuni.
o Determinarea cresterii de capital social la societatea "S": 250 mii actiuni x 10.000
lei/actiune = 2.500.000 mii lei, respectiv valoarea activului net al societatii "T".
Actionarii de la societatea "T" vor primi, ca urmare a fuziunii, 250 mii de actiuni a 10.000
lei (valoarea nominala a unei actiuni).
6. Evidentierea in contabilitatea societatilor a operatiunilor efectuate cu ocazia fuziunii
Contabilitatea fuziunii la societatea "T" – absorbita - inregistrari contabile:
a) evidentierea valorii activului transferat:

461 = 7583 3.725.000
b) scaderea din evidenta a elementelor de activ transferate:

6583 = % 3.625.000
212 1.150.000
301 825.000
411 1.600.000
5121 50.000
c) inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:

121 = 6583 3.625.000
7583 = 121 3.725.000
d) transmiterea elementelor de pasiv:

419 = 461 1.225.000
46 | P a g e
% = 456 2.500.000
1012 1.250.000
1068 1.150.000
121 100.000
e) regularizarea conturilor 456 si 461:
456 = 461 2.500.000
Contabilitatea fuziunii la societatea "S" – absorbanta - inregistrari contabile:
a) inregistrarea preluarii aportului net:

456 = 1012 2.500.000
b) inregistrarea elementelor de activ preluate de la societatea "T":

% = 456 3.725.000 % = 456 4.000.000
207 100.000 207 100.000
212 1.150.000 sau 212 1.150.000
301 825.000 301 825.000
411 1.600.000 411* 1.875.000
5121 50.000 5121 50.000
c) preluarea elementelor de pasiv de la societatea "T":

456 = 419 1.225.000 sau 456 = % 1.500.000
419 1.225.000
491* 275.000
Bilantul intocmit de societatea "S" dupa fuziunea cu societatea "T" - mii lei -

Active imobilizate
Imobilizari necorporale 100,000
Active circulante
Stocuri 1,825,000
Creante 3,725,000
Active circulante, respectiv datorii curente nete -5,250,000
Capital si rezerve
Capital 4,500,000
47 | P a g e
Rezerve 2,875,000
Rezultat reportat - Sold D 6,000,000
Implicaţii fiscale
 Societatea absorbita "T"
1. Veniturile provenite din transferul activelor (contul 7583 "Venituri din cedarea
activelor si alte operatii de capital") in suma de 3.725.000 mii lei sunt venituri
neimpozabile. In mod similar, cheltuielile privind activele cedate (contul 6583 "Cheltuieli
privind activele cedate si alte operatii de capital") in suma de 3.625.000 mii lei sunt
cheltuieli nedeductibile.
2. Situatia imobilizarilor corporale se prezinta astfel: societatea "T" detine o cladire,
valoare de intrare 2.125.000 mii lei; amortizarea fiscala cumulata pana la data fuziunii, in
conformitate cu prevederile art. 24 din Codul fiscal, este in suma de 1.125.000 mii lei;
valoarea fiscala a imobilizarii corporale este 1.000.000 mii lei (prin diferenta). Societatea
"T" comunica societatii "S" valoarea fiscala a cladirii.
3. Avand in vedere faptul ca rezervele nu au fost anterior deduse la determinarea profitului
impozabil acestea nu se supun impunerii. Valoarea provizionului reflectat in contul 491,
deductibil fiscal la constituire, se impune cu cota de impozit pe profit (societatea "T"
datorand un impozit de 25% * 275.000 = 68.750 mii lei) in cazul in care acesta nu este
preluat in contul identic al societatii absorbante "S".
4. Societatea "T" are obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul
pe profit cu 10 zile inainte de data inregistrarii incetarii existentei la registrul comertului.
 Societatea absorbanta "S"
1. Societatea "S" va amortiza cladirea folosind regulile prevazute la art. 24 din Codul
fiscal, reguli care s-ar fi aplicat de catre societatea absorbita in situatia in care fuziunea nu
ar fi avut loc. Prin urmare, va amortiza valoarea de 1.000.000 mii lei pe perioada normala
de functionare ramasa si folosind metoda de amortizare aleasa de societatea "T" in
2. Fondul comercial de 100.000 mii lei nu se amortizeaza din punct de vedere fiscal, in
3. Diferentele din reevaluarea imobilizarilor corporale de 125.000 mii lei nu sunt luate in
calcul la determinarea deducerilor de amortizare, in conformitate cu prevederile art. 24 din
Codul fiscal.
Tema 12 - Divizare societatii care isi inceteaza activitatea - metoda valorii nete contabile
Divizarea societatilor comerciale care isi inceteaza existenta
48 | P a g e
Divizarea se face prin impartirea integrala a patrimoniului unei societati intre doua sau mai
multe societati existente sau care iau fiinta conform art. 233 alin. (2) din Legea nr. 31/1990
privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
1. S-a efectuat inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor
comerciale care participa la divizare.
comerciale care participa la divizare, in baza datelor din contabilitate, se prezinta astfel:
Societatea comerciala "L" se divizeaza.
Societatea "U", care este deja infiintata preia Bilantul societatii "L"
40% din patrimoniu, iar societatea "O", care se
infiinteaza preia 60% din patrimoniu. Denumire elemente Sume
Active imobilizate
Bilantul societatii "U" Imobilizari corporale 3.000.000
Active imobilizate - Total 3.000.000
Denumire elemente Sume Active circulante
Active imobilizate Stocuri 3.160.000
Imobilizari corporale 4.800.000 Creante 1.946.700
Active imobilizate - Total 4.800.000 Casa si conturi la banci 850.000
Active circulante Active circulante - Total 5.956.700
Stocuri 2.825.000 Datorii ce trebuie platite
Creante 1.875.000 intr-o
Casa si conturi la banci 900.000 perioada de pana la un an 5.386.700
Active circulante - Total 5.600.000 Active circulante, respectiv
Datorii ce trebuie platite datorii curente nete 570.000
intr-o Total active minus datorii
perioada de pana la un an 6.516.000 curente 3.570.000
Active circulante, respectiv Capital si rezerve
datorii curente nete -916.000 Capital 100.000
Total active minus datorii capital subscris varsat 100.000
curente 3.884.000 Rezerve din reevaluare 3.350.000
Capital si rezerve Rezerve 20.000
Capital 70.000 Rezultat reportat - Sold C 100.000
capital subscris varsat 70.000 Total capitaluri proprii 3.570.000
Rezerve din reevaluare 800.000 Total capitaluri 3.570.000
Rezerve 3.064.000
Rezultat reportat - Sold D 50.000
Total capitaluri proprii 3.884.000
Total capitaluri 3.884.000
Societatile "U" si "O" preiau, prin divizare, cota parte din elementele de activ si de
pasiv ale societatii "L".
Determinarea cotei parti din activul net al societatii "L" care se divizeaza, preluata de
societatea "U": 3.570.000 x 40% = 1.428.000 mii lei
Activul net contabil al societatii "U" este de 3.884.000 mii lei
49 | P a g e
3. Determinarea raportului de schimb al partilor sociale, pentru a acoperi aportul societatii
comerciale "L".
- Stabilirea valorii contabile a partilor sociale ale societatilor "L" si "U":
Societatea "L"=> 1.428.000 mii lei : 4.000 (cota parte din 10.000) parti sociale = 357.000 lei.
Societatea "U"=> 3.884.000 mii lei : 7.000 parti sociale = 554.857 lei.
- Stabilirea raportului de schimb al partilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei
parti sociale a societatii "L" la valoarea contabila a unei parti sociale a societatii "U": 357.000
: 554.857 = 0.6434, adica se schimba o parte sociala a societatii "L" pentru 0.6434 parti
sociale ale societatii "U".
4. Determinarea numarului de parti sociale ce trebuie emise de societatea comerciala "U", fie
prin raportarea activului net al societatii comerciale "L" la valoarea contabila a unei parti
sociale a societatii comerciale "U", fie prin inmultirea numarului de parti sociale ale societatii
"L" cu raportul de schimb:
- valoarea activului net al societatii "L" este de 1.428.000 mii lei
- valoarea contabila a unei parti sociale la societatea "U" este de 554.857 lei
1.428.000 mii lei : 554.857 lei = 2.574 (cifra exacta 2573.6 mii).
Sau
4.000 parti sociale x 0.6434 (raportul de schimb) = 2.574 parti sociale
- Determinarea cresterii capitalului social la societatea "U", prin inmultirea numarului de parti
sociale care trebuie emise de societatea "U" cu valoarea nominala a unei parti sociale de la
aceasta societate:
2.574 parti sociale x 10.000 lei/valoarea nominala a unei parti sociale = 25.740 mii lei
- Calcularea primei de divizare, ca diferenta intre valoarea contabila a actiunilor si valoarea
nominala a acestora: 1.428.000 mii lei - 25.740 mii lei = 1.402.260 mii lei
Asociatii societatii "L" vor primi, ca urmare a divizarii, 2.574 parti sociale a 10.000 lei
(valoarea nominala a unei parti sociale).
5. Evidentierea in contabilitatea societatilor a operatiunilor efectuate cu ocazia divizarii
Contabilitatea la societatea "L" care s-a divizat integral - inregistrari contabile:
a) transmiterea elementelor de capital propriu:

% = 456 3.570.000
1012 100.000
105 3.350.000
1068 20.000
121 100.000
b) scaderea din evidenta a elementelor de activ transferate societatilor "U" si "O":

892 = % 8.956.700
213 3.000.000
371 3.160.000
411 1.946.700
5121 850.000
c) transmiterea elementelor de pasiv la societatile "U" si "O":

% = 892 8.956.700
401 4.620.000
419 766.700
456 3.570.000
50 | P a g e
Contabilitatea la societatea "U" - inregistrari contabile:
a) inregistrarea majorarii capitalului social si a primei de divizare:

456 = % 1.428.000
1012 25.740
1042 1.402.260
b) preluarea elementelor de activ de la societatea "L":

% = 891 3.582.680 % = 891 3.644.000
213 1.200.000 213 1.200.000
371 1.264.000 sau 371 1.264.000
411 778.680 411* 840.000
5121 340.000 5121 340.000
c) preluarea elementelor de pasiv de la societatea "L":

891 = % 3.582.680 891 = % 3.644.000
401 1.848.000 401 1.848.000
419 306.680 419 306.680
456 1.428.000 456 1.428.000
491* 61.320
Contabilitatea la societatea "O" - inregistrari contabile:
a) inregistrarea capitalului propriu (activului net):

456 = % 2.142.000
1012 60.000
105 2.010.000
1068 12.000
117 60.000
b) preluarea elementelor de activ de la societatea "L":

% = 891 5.374.020 % = 891 5.466.000
213 1.800.000 sau 213 1.800.000
371 1.896.000 371 1.896.000
411 1.168.020 411* 1.260.000
5121 510.000 5121 510.000
c) preluarea elementelor de pasiv de la societatea "L":

891 = % 5.374.020 891 = % 5.466.000
401 2.772.000 401 2.772.000
419 460.020 419 460.020
456 2.142.000 456 2.142.000
491* 91.980
Intocmirea bilanturilor societatilor comerciale rezultate in urma divizarii
Bilantul societatii "U" dupa primirea protocolului si a balantei de verificare:
51 | P a g e
Active imobilizate
Imobilizari corporale 6.000.000
Active circulante
Stocuri 4.089.000
Creante 2.653.680
Casa si conturi la banci 1.240.000
Active circulante - Total 7.982.680
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an 8.670.680
Active circulante, respectiv datorii curente nete -688.000
Total active minus datorii curente 5.312.000
Capital si rezerve
Capital 95.740
capital subscris varsat 95.740
Prime de capital 1.402.260
Rezerve din reevaluare 800.000
Rezerve 3.064.000
Rezultatul exercitiului - Sold D 50.000
Bilantul societatii "O" dupa primirea protocolului si a balantei de verificare:

Active imobilizate
Imobilizari corporale 1.800.000
Active circulante
Stocuri 1.896.000
Creante 1.168.020
Casa si conturi la banci 510.000
Active circulante - Total 3.574.020
perioada de pana la un an 3.232.020
datorii curente nete 342.000
Total active minus datorii curente 2.142.000
Capital si rezerve
Capital 60.000
capital subscris varsat 60.000
Rezerve din reevaluare 2.010.000
Rezerve 12.000
52 | P a g e
Rezultat reportat - Sold C 60.000

53 | P a g e

Probleme Rezolvate Ceccar

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme Rezolvate Ceccar

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

Disciplina Consultanța fiscală acordată contribuabililor –

Problema 4. O entitate dispune de următoarele informaţii pe parcursul unui exerciţiu financiar:

Deductibilit. Ch de protocol = 2% x (Veniturile impozabile - Chelt af. veniturilor impozabile)

Venituri impozabile = Venituri totale – Venituri neimpozabile

Conform formulelor de calcul de mai sus, avem:

Venituri impozabile = 350.000 – 15.000 = 335.000

Cheltuieli aferente ven impozabile – Chelt de protocol = 230.000 – 20.000 = 210.000

Deductibilitatea Chelt cu protocolul:

(335.000 – 210.000) x 2% = 2.500 (chelt deductibile)

20.000 – 2.500 = 17.500 (chelt nedeductibile)

Profitul impozabil= 350.000 – 230.000 – 15.000 + 17.500 = 122.500

Impozit pe profit = 122.500 x 16% = 19.600

Impozitul pe profit = (900.000 – 500.000) x 16% = 64.000 lei

Impozitul pe profit minim = 900.000 x 5% = 45.000

Înregistrarea sumelor brute obţinute:

Conform art.77^1 alin.1) din Codul Fiscal, la transferul dreptului de proprietate şi al

 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

In cazul de fata, sunt valabile normele prevazute la punctul 1, deoarece proprietatea se

Discpilina Administrarea şi lichidarea întreprinderilor –

- Echipamente tehnologice 30.000 lei

b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.

a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare

Bilantul initial al soc. X

Element bilantier Valoare

a) Vanzarea echipamentelor tehnologice:

- scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice

- incasarea contravalorii echipamentelor tehnologice

5121 = 461 8.330

- inchiderea contului 7583

7583 = 121 7.000

- inchiderea contului 6583

121 = 6583 15.000

- incasarea contravalorii marfurilor vandute

5121 = 4111 1.428

- scaderea din gestiune a marfurilor vandute

607 = 371 900

397 = 7814 100

- închiderea conturilor 707 si 7814

- inchiderea contului 607

121 = 607 900

c) incasarea chiriei platite in avans:

5121 = 471 1.000

d) restituirea chiriei incasate anticipat:

472 = 5121 1.250

Regularizarea si plata TVA

4427 = 4423 1.558

4423 = 5121 1.558

Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului:

Element bilantier Valoare

1) Determinarea capitalului propriu (activului net):

b) Impozit pe profit aferent rezervelor legale (200*16%)

d) Decontarea altor rezerve

1068 = 456 4.000

e) Impozit pe dividende(4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16%)

456 = 446 667

446 = 5121 667

3) Situatia partajului capitalului propriu (activului net) si a datoriilor pe asociati :

Capital Rezerve Alte

a. capitalul social de restituit asociatilor

1012 = 456 2.500