LUCRARI

ELABORAREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE
1.(11). Care dintre modalitatile de mai jos nu poate fi folosita de sociaetatea A(furnizor )
pentru incasarea unei creante de la societatea B (cumparator) :
a) Primirea unei cambii acceptate trasa de A asupra lui B;
b) Incasarea de catre A a creantei in contul de la banca prin virament bancar ;
c) Vanzarea de catre A lui B a unor titluri de plasament ;
d) Primirea unei cambii andosate de catre B in beneficiul lui A.
Raspuns corect : c
2.(20). O societate comerciala achizitioneaza un mijloc fix in urmatoarele conditii :valoarea

avansului acordat 2.000 lei ; pret de cumparare al mijlocului fix 14.000 lei ; cheltuieli de transport
1.000 lei , tva 25 %.
Sa se inregistreze avansul acordat , achizitia si plata furnizorului .
Rezolvare :
a) inregistrarea avansului acordat furnizorului de imobilizari pentru achizitia mijlocului fix:
% = 5121 2.500 lei
232 2.000 lei
4426 500 lei
b) inregistrarea achizitiei mijlocului fix si a cheltuielilor cu transportul acestuia pe baza facturii :
% = 404 18.750 lei
213 15.000 lei
4426 3.750 lei
c) se deconteaza fatura anterioara , retinandu-se avansul acordat si se storneaza tva aferenta

avansului :
404 = % 18.750 lei
5121 16.250 lei
232 2.000 lei

0
4426 500 lei
3.(31).Se constituie o societate comerciala in urmatoarele conditii :capital subscris 40.000 actiuni *
1.000 lei valoare nominala ; capitalul este varsat la constituire ; aportul este constituit din numerar
20.000.000 lei , mijloace de transport 10.000.000 lei si materii prime 10.000.000 lei .Cheltuielile
ocazionate de constituire sunt de 1.000.000 lei, platibile in numerar de catre asociati .
Sa se efectueze toate operatiile contabile aferente acestei situatii .
Raspuns :
a) subscrierea celor 40 000 actiuni ×1 000 lei = 40 000 000 lei se înregistreaza pe baza
“Borderoului actiunilor” prin articolul contabil:
456 = 1011 40 000 000 lei
b) eliberarea capitalului social subscris prin depunerea în numerar direct în contul de la banca,
a mijloacelor de transport si a materiilor prime :
% = 456 40 000 000 lei
512 20 000 000 lei
2133 10 000 000 lei
301 10 000 000 lei
si :
1011 = 1012 40 000 000 lei
c) Creditarea societatii de catre asociati ,pentru cheltuielile ocazionate de constituire in valoare de

1.000.000 lei , platibile in numerar:
5311 = 455 1.000.000 lei
201 = 5311 1.000.000 lei
4.(39). Întreprinderea Alfa schimbă un teren situat în Timişoara cu un alt teren al societăţii Beta
situat în Bucureşti. Valoarea justă a terenului cedat de Alfa este de 120.000 lei, costul de achiziţie
fiind de 100.000 lei. Valoarea justă a terenului primit este de 150.000 lei. Schimbul se face cu o
sultă de 30.000, TVA 25%. Schimbul presupune schimb de facturi. Care este incidenţa aplicării
OMFP 3055/2009?
Raspuns :
1
În Ordinul 3055/2009, 45 (3), se precizează: "În cazul schimbului de active, în contabilitate se
evidenţiază distinct operaţiunea de vânzare/scoatere din evidenţă şi cea de cumpărare/intrare în
evidenţă, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor
aferente operaţiunilor."
a)cedarea terenului din Timişoara:
461 = % 150.000 lei
7583 120.000 lei
4427 30.000 lei
6583 = 2111 100.000 lei
În articolul 115 (2) din Ordinul 3055/2009 se precizează că, în scopul prezentării în contul
de profit şi pierdere, câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedării unei imobilizări
corporale trebuie determinate ca diferenţă între veniturile generate de scoaterea din evidenţă şi
valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca valoare
netă, ca venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit şi pierdere,la elementul “Alte venituri
din exploatare”, respectiv “Alte cheltuieli de exploatare”, după caz.
7583 = 6583 100.000 lei
şi
7583 = 121 20.000 lei
b)primirea terenului din Bucureşti:
% = 404 187.500 lei
2111 150.000 lei
4426 37.500 lei
c)regularizarea creanţei şi a datoriei şi plata sultei:
404 = % 187.500 lei
461 150.000 lei
2
5121 37.500 lei
5. (61). O societate achizitioneaza pe 22 decembrie N – 1 un utilaj in valoare de 30.000 lei. Activul

are o durata de viata de 4 ani si o valoare reziduala nula. Societatea utilizeaza metoda amortizarii
liniare pentru determinarea rezultatului contabil si metoda amortizarii accelerate pentru
determinarea rezultatului fiscal. Presupunem ca societatea Alfa obtine un rezultat contabil de 20.000
lei pentru fiecare urmatorii 4 ani.
Cum se inregistreaza in contabilitate impozitele curente si amanate urmare a utilizarii de

metode diferite de amortizare din punct de vedere contabil si fiscal?
Raspuns:
Situaţia în contabilitate pe parcursul celor 4 ani este următoarea:
An Valoare Amortizare Amortizare Valoare Baza
Contabila contabila fiscala contabila de impozitare

31.12.N 30.000 7.500 15.000 22.500 15.000
31.12.N+1 30.000 7.500 5.000 15.000 10.000
31.12.N+2 30.000 7.500 5.000 7.500 5.000
31.12.N+3 30.000 7.500 5.000 - -
În anul N se va înregistra amortizarea contabilă de 7.500 lei şi nu amortizarea accelerată din

punct de vedere fiscal de 15.000 lei.
Rezultatul fiscal va fi astfel influenţat de amortizarea fiscală şi nu de amortizarea contabilă.
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Amortizarea contabilă – Amortizarea fiscala
Calculul rezultatului fiscal pe parcursul celor 4 ani:

An Rezultatul Amortizarea Amortizarea Rezultatul Impozit pe
contabil contabil contabila fiscala impozabil profit
1 2 3 4 5=2+3-4 6=5*16%
N 20.000 7.500 15.000 12.500 2.000
N+1 20.000 7.500 5.000 22.500 3.600
N+2 20.000 7.500 5.000 22.500 3.600
N+3 20.000 7.500 5.000 22.500 3.600
3
La 31.12.N :
- Inregistrarea impozitului pe profit curent:
635 = 4411 2.000 lei
Calculul impozitelor amânate:
Valoarea contabilă a activului = 22.500 lei
Baza de impozitare a activului = 15.000 lei
Valoarea contabilă a activului > baza de impozitare a activului => o
diferenţă temporară impozabilă = 7.500 x 16/100 = 1.200 lei =
impozit amanat
În anul N, societatea va plăti impozit pe profit în sumă de 2.000 lei

= 16%* 12.500 lei (rezultatul impozabil).
Dacă amortizarea nu ar fi fost accelerată în scopuri fiscale atunci
societatea ar fi trebuit să plătească un impozit de 3.200 lei (16%*
20.000 lei).
Societatea plăteşte în anul N mai puţin impozit pe profit cu 1.200 lei
(3.200 – 2.000). Această sumă se va recupera în anii următori, când
societatea va trebui să efectueze plăţi mai mari privind impozitul pe
profit cu 1.200 lei, decât ar fi fost normal din punct de vedere
contabil, dacă tranzacţia sau evenimentul respectiv nu ar fi avut
consecinţe fiscale.
-Înregistrarea constituirii datoriilor privind impozitul amânat:

Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat = Datorii privind
impozitul pe profit amânat -1.200 lei
In bilanţ:
- datorii privind impozitul amânat = 1.200 lei
- cheltuielile cu impozitul pe profit = 3.200 lei (2.000 + 1.200)
Prin urmare, societatea plăteşte un impozit pe profit de 2.000 lei
calculat pe baza regulilor fiscale, dar cheltuielile cu impozitul pe
profit sunt de 3.200 lei şi reprezintă, de fapt, rata de impozitare de
16% aplicată la rezultatul contabil de 20.000 lei (16%*20.000).
Rezultatul net = Rezultatul contabil – Cheltuielile cu impozitul pe
4
profit = 20.000 – 3.200 = 16.800 lei.
Rezultatul net de 16.800 lei este un rezultat determinat pe baza
regulilor contabile şi nu a fost influenţat de regulile fiscale care au
vizat accelerarea amortizării utilajului.
La 31 .12.N+1 :
-Înregistrarea impozitului pe profit curent :

Cheltuieli cu impozitul pe profit curent = Datorii privind impozitul
pe profit curent - 3.600 lei

Valoarea contabilă a activului este mai mare decât baza de
impozitare a activului având drept consecinţă o diferenţă temporară
impozabilă de 5.000 lei care generează o datorie privind impozitul
amânat de 800 lei (16%*5.000).
-datorii privind impozitul pe profit amânat, aferente anului N+1 =
800 lei
-datorii privind impozitul pe profit amânat, aferente anului N =
1.200 lei
Reluare datorie privind impozitul amânat = 400 lei
Înregistrarea reluării datoriilor privind impozitul amânat :

Datorii privind impozitul pe profit amânat = Venituri din
impozitul pe profit amânat - 400 lei
În urma acestor înregistrări, la nivelul bilanţului apar datorii privind

impozitul amânat de 800 lei, iar la nivelul contului de profit şi
pierdere o cheltuială cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600 –
400).
5
La 31.12.N+2 :
Cheltuieli cu impozitul pe profit curent = Datorii privind

impozitul pe profit curent - 3.600 lei

Valoarea contabilă a activului este mai mare decât baza de
impozitare a activului având drept consecinţă o diferenţă temporară
impozabilă de 2.500 lei care generează o datorie privind impozitul
amânat de 400 lei (16%*2.500).
400 lei
-datorii privind impozitul pe profit amânat, aferente anului N+1=
800 lei
-Înregistrarea reluării datoriilor privind impozitul amânat :

În urma acestor înregistrări, la nivelul bilanţului apar datorii privind

impozitul amânat de 400 lei, iar la nivelul contului de profit şi
pierdere apare o cheltuială cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600
– 400).
La 31.12.N+3:
Cheltuieli cu impozitul pe profit curent = Datorii privind impozitul
pe profit curent - 3.600 lei

6
Valoarea contabilă a activului = 0 lei
Baza de impozitare a activului = 0 lei
Valoarea contabilă a activului este egală cu baza de impozitare a
activului şi prin urmare nu există diferenţe temporare.
-datorii privind impozitul pe profit amânat, aferente anului N+3 = 0
lei
400 lei
-Înregistrarea reluării datoriilor privind impozitul amânat :

La nivelul bilanţului nu mai există datorii privind impozitul amânat

deoarece s-a recuperat toată valoarea activului, iar la nivelul
contului de profit şi pierdere există o cheltuială cu impozitul pe
profit de 3.200 lei (3.600 – 400).
CONTABILITATII UNEI ENTITATI
1. (173) Un furnizor livreaza marfuri la pret de vanzare de 500.000 u.m.n. si pret de inregistrare
400.000 u.m.n., impreuna cu ambalajele aferente care circula in sistem de decontare, in valoare de
25.000 u.m.n., TVA 25%. Ulterior, pot intervene 2 cazuri:
A) se restituie ambalajele;
B) nu se restituie ambalajele.
Sa se efectueze inregistrarile contabile atat in contabilitatea furnizorului cat si a clientului.
Raspuns:
A) Se restituie ambalajele :
a) Inregistrari in contabilitatea furnizorului :
- livrarea marfurilor pe baza de factura :

7
4111 = % 625.000 lei
707 500.000 lei
4427 125.000 lei
- inregistrarea ambalajelor restituibile pe baza de aviz de expeditie :
4111 = 419 25.000 lei
-concomitent de inregistreaza iesirea ambalajelor restituibile :
358 = 381 25.000 lei
- restituirea ambalajelor de catre client :
419 = 4111 25.000 lei
-concomitent se inregistreaza intrarea in gestiune a ambalajelor restituite :
381 = 358 25.000 lei
-se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute:
% = 371 500.000 lei
607 400.000 lei
378 100.000 lei
b) inregistrari in contabilitatea clientului :
-receptia marfurilor achizitionate :
% = 401 625.000 lei
371 500.000 lei
4426 125.000 lei
-inregistrarea primirii ambalajelor restituibile :
409 = 401 25.000 lei
-concomitent ambalajele se inregistreaza extracontabil :
Debit 8033 ,, Valori materiale primite in pastrare sau in custodie ” - 25.000 lei
-restituirea ambalajelor catre furnizor :
401 = 409 25.000 lei
8
Credit 8033 ,, Valori materiale primite in pastrare sau in custodie ” - 25.000 lei
B ) Nu se restituie ambalajele :
a) Inregistrari in contabilitatea furnizorului :
- livrarea marfurilor pe baza de factura :
4111 = % 625.000 lei
707 500.000 lei
4427 125.000 lei
-facturarea catre client a ambalajelor si tva aferenta ambalajelor vandute :
4111 = % 31.250 lei
708 25.000 lei
4427 6.250 lei
-scoaterea din gestiune a ambalajelor nerestituite , vandute clientului :
608 = 381 25.000 lei
b)inregistrari in contabilitatea clientului :
-receptia marfurilor achizitionate :
% = 401 625.000 lei
371 500.000 lei
4426 125.000 lei
-inregistrarea ambalajelor retinute de client pe baza facturii furnizorului :
% = 401 31.250 lei
381 25.000 lei
4426 6.250 lei
2.(197). In luna X a exercitiului N , societatea A primeste materii prime de la furnizor fara factura ,
evaluate la pretul de 1.000 lei, tva 25% .In luna Y se primeste factura :pret de cumparare 1.200 lei ,
tva 25%.Care sunt inregistrarile contabile ?
9
Raspuns:
a)achizitia marfurilor fara factura :
% = 408 1.250 lei
301 1.000 lei
4428 250 lei
b)primirea facturii :
408 = 401 1.250 lei
4426 = 4428 250 lei
% = 401 250 lei
301 200 lei
4426 50 lei
3.(188.) O societate comerciala este subventionata , pentru o investitie cu caracter social , de la

bugetul statului , in baza unui contract de 3.000 u.m.Suma primita este folosita integral pentru
achizitia unui utilaj in anul current de 5.000 u.m ,tva 25%.
Sa se inregistreze primirea subventiei , achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de

functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani , amortizabil liniar.
Raspuns:
In contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele:
- dreptul de a primi subvenţia:
445 = 131 3.000 u.m.
- încasarea subvenţiei:
512 = 445 3.000 u.m.
- achiziţia utilajului:
% = 404 6.250 u.m.
213 5.000 u.m.
4426 1.250 u.m.
- plata datoriei faţă de furnizori:
404 = 512 6.250 u.m.
- amortizarea utilajului la sfârşitul primului an:
10
681 = 2813 1.000 u.m.
- virarea unei părţi din subvenţie la venituri:
131 = 758 600 u.m.
4.(201).Efectuati inregistrarile contabile aferente situatiei de mai jos:

Capitalul social este de 2.000.000
Rezultat brut profit: 1.000.000
Cotă impozit pe profit: 16%.
Profitul se repartizează astfel:
- la rezerve legale;
- 1% la rezerve statutare;
- 10.000 la alte rezerve.
Restul se reportează în exerciţiul următor, fiind utilizat pentru distribuirea dividendelor.
Raspuns:
Calculăm rezerva legală:
- 1.000.000*5% = 50.000
- 2.000.000*20% = 400.000
Se alege suma cea mai mică: 50.000.
Se calculeaza impozitul pe profit :1.000.000-50.000(rez.legale) x16% = 152.000 lei
Profit net = 848.000 lei

Se calculează rezervele statutare: 848.000 x1% = 8.480 lei
Rămas din profit: 848.000 – (50.000 + 8.480 + 10.000) = 779.520 lei
La 31.12.N:
-Inregistrarea impozitului pe profit :
691 = 441 152.000 lei
-Inchidera contului de cheltuieli :
121 = 691 152.000 lei
-Înregistrarea repartizării profitului:

129 = % 68.480 lei
1061 50.000 lei
1063 8.480 lei

1068 10.000 lei
11
La inceputul ex. N+1:
-Înregistrarea reportării profitului:

129 = 117 779.520 lei
-Înregistrarea acordării dividendelor:

117 = 457 779.520 lei
- In urma repartizarii definitive a profitului , conturile 121 si 129 se inchid astfel :
121 = 129 848.000 lei
5.(209).In cursul exercitiului N o intreprindere a angajat un proces juridic impotriva unui client
in valoare de 10.234 lei , tva 25% inclus .Ea estimeaza ca pentru a face fata acestui process trebuie
constituit un provizion, probabilitatea de pierdere a procesului 75%.
Care sunt inregistrarile in contabilitate?
Raspuns:
-Constituirea unui provizion pentru litigii in valoare de 6140 lei (10234-10234x25/125) x75%=
=6140 lei
6812 = 1511 6140 lei
AUDIT STATUTAR AL SITUATIILOR FINANCIARE
1.(1). Dati definitia auditului statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia.
Raspuns :
Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi

independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor
(performanţelor) obţinute de acesta.
12
Auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează în totalitatea
lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice
intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor
comerciale, legea pieţelor de capital etc.).
Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:
 profesionistul competent şi independent care trebuie sa fie profesionist contabil, ce poate fi o
persoana fizica sau juridica;
 examinarea este exclusiv profesionala;
 obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale
entităţii, în totalitatea lor: bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor
financiare, în funcţie de referenţialul contabil aplicabil;
 scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente;
 obiectul opiniei: imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului), a situaţiei
financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată;
 criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie
standardele (normele) nationale sau internationale.
2.(8) Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii

contabilitatii.
Raspuns:
Notiunea de imagine fidelă în audit nu este clar definită; de o manieră generală, însă, imaginea
fidela este un concept care nu poate fi disociat de regularitatea şi sinceritatea contabilitatii.
REGULARITATEA presupune conformitatea la regulile şi procedurile contabile, deci la
principiile contabile general admise; reglementările contabile romanesti prevăd, de altfel, că pentru
a da o imagine fidelă a patrimoniului, situatiei financiare şi rezultatelor obtinute trebuie respectate
regulile privind evaluarea patrimoniului şi celelalte norme şi principii contabile, cum sunt:
-principiul prudentei; prudenta presupune o apreciere rezonabilă a faptelor în scopul evitarii

riscului de a transfera in viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul si
rezultatele financiare ale întreprinderii.
Potrivit acestui principiu, nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor,
respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si
pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior;
-principiul permanenţei metodelor - care conduce la continuitatea aplicării regulilor si normelor
privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor, patrimoniale si a
rezultatelor, asigurand comparabilitatea în timp a informatiilor contabile;
-principiul continuitatii activitatii - potrivit căruia se presupune că unitatea patrimoniala îşi
continuă in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fără a intra in stare de lichidare sau de
reducere sensibilă a activitatii;
-principiul independentei exercitiului - care presupune delimitarea in timp a veniturilor si
13
cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor la
rezultatul exercitiului la care se referă;
-principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu
bilantul de inchidere a exercitiului precedent;
-principiul necompensării - potrivit căruia elementele de activ şi de pasiv trebuie să fie evaluate si
inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea între posturile de activ si cele de
pasiv ale bilantului, precum şi între veniturile şi cheltuielile din contul de rezultate.
SINCERITATEA presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor si procedurilor contabile, in
functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie să o aibă despre realitatea si
importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor din întreprindere.
3. (17). Definiti termenul de prag de semnificatie.
Raspuns :
În general, prin prag de semnificatie se întelege nivelul, marimea unei sume peste care
auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si
sinceritatea situatiilor financiare, cât si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a
patrimoniului intreprinderii.
Altfel spus, pragul de semnificatie reprezinta ceea ce în contabilitatea anglo-saxona poarta

denumirea de materialitate, adica nivelul de eroare sub care întelegerea si interpretarea situatiilor
financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferenta dintre un profit net de 499 mii lei
si unul de 500 mii lei nu pare sa influenteze evaluarea unei societati comerciale, în timp ce
doua cifre alternative de 250 mii lei si 500 mii lei par sa fie substantial diferite si probabil vor duce
la o evaluare destul de diferita a societatii.
La începutul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a
determina domeniile şi sistemele semnificative.
În cursul misiunii, pragurile de semnificaţie determinate pentru controlul fiecărei secţiuni din
situaţiile financiare permite orientarea programelor de muncă spre riscurile existente, prin stabilirea
mai corectă a eşantioanelor de control; aceasta evită angajarea în lucrări care nu vor servi la
fundamentarea opiniei asupra situaţiilor financiare. Aceste praguri sunt, în general, inferioare
14
pragului global pentru a ţine cont de cumulul posibil al erorilor constatate.
La sfârşitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatate trebuie
să fie corijate sau să facă obiectul unei menţiuni în raport, dacă intreprinderea refuză să le corijeze.
Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaţie permite:
- orientarea mai bună şi planificarea misiunii;
- evitarea lucrărilor inutile;
- justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.
Pentru determinarea pragului de semnificaţie pot fi utilizate diferite elemente de referinţă:
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificaţie permite auditorului încă de la începutul activităţii (misiunii) sale
să aprecieze mai bine sistemele şi conturile susceptibile să conţină erori sau inexactităţi
semnificative, iar la sfârşitul misiunii să aprecieze dacă anomaliile pe care le-a descoperit trebuie să
fie corectate în cadrul exerciţiului, în scopul de a putea emite o opinie fără rezerve.
4.(52). Simulati o misiune de examen limitat asupra conturilor de trezorerie .
Raspuns :
Standardul Internaţional pentru Misiunile de Examen Limitat (Revizuire) ISRE 2400 stabileşte
procedurile şi principiile fundamentale, precum şi modul lor de aplicare în cazul unei misiuni de examen limitat
(revizuire) al situaţiilor financiare; standardul poate fi aplicat şi în cazul misiunilor de examen limitat al
informaţiilor financiare, contabile sau de altă natură.
Obiectivul unei misiuni de examen limitat este să permită unui practician să concluzioneze - pe bază
de proceduri care nu pun în lucru toate diligentele necesare pentru un audit - că nu a fost descoperit nici un
fapt semnificativ care să-1 facă să creadă că situaţiile financiare nu au fost stabilite în toate aspectele lor
semnificative conform unui referenţial contabil identificat (asigurare negativă).
O misiune de examen limitat furnizează un nivel de asigurare moderat că informaţiile examinate nu

conţin anomalii semnificative; asigurarea este în acelaşi timp negativă.
Intr-un examen limitat practicianul recurge la propriul său raţionament profesional pentru a determina
natura, calendarul şi întinderea procedurilor de examen limitat.
Raportul de examen limitat al situaţiilor financiare descrie întinderea misiunii, permiţându-i lectorului
să înţeleagă natura lucrărilor realizate. El trebuie să precizeze de asemenea că nicio opinie de audit nu este
exprimată.
15
Principalele elemente care se regăsesc într-un raport de examen limitat sunt:
- titlul
- destinatarul;
- un paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde:

• identificarea situaţiilor financiare supuse examenului limitat;
• responsabilităţile practicianului şi ale conducerii întreprinderii;
- paragraful întinderii examenului limitat, cuprinzând:
• trimiterea la Standardul Internaţional pentru Misiuni de Examen Limitat nr. 2400 referitor la
examenele limitate (sau la norme naţionale);
• menţiunea că examenul este limitat la întreţineri cu clientul şi la proceduri analitice;
• menţiunea că niciun audit nu a fost realizat, că procedurile puse în lucru furnizează un nivel
de asigurare mai puţin ridicat decât în cazul auditului şi că nicio opinie de audit nu este exprimată;
- exprimarea unei asigurări negative;
- data raportului;
- adresa practicianului şi semnătura .
Auditorul se asigură că intreprinderea intocmeste periodic o situatie comparativa a soldurilor fiecarui

cont de trezorerie din contabilitate si din extrasele de cont bancare; el controleaza aceste situatii
comparative cel putin o data pe an.
10 lucrari de efectuat la examinarea conturilor de trezorerie.
 De procurat extrasele bancare si de intrebat personalul clientului despre orice extras, vechi sau
neobisnuit ;
 De determinat daca conturile de trezorerie constituie obiectul unor restrictii speciale ;
 De informat daca au fost garantate, cedate sau scontate creanta ;
 De procurat balanta clienti si de verificat daca totalul corespunde cu soldul contului din balanta
generala ;
 De cerut si analizat explicatiile despre variatiile importante ale soldului contului client cu cel al
exercitiilor precedente sau despre nivelul asteptat ;
 De informat despre transferurile interbancare in timpul perioadei anterioare si posterioare datei
de inchidere ;
16
 De informat despre procedurile aplicate pentru a se asigura o buna cenzura intre exercitii pentru
vanzari si returul vanzarilor ;
 De informat despre principiile contabile utilizate la inregistrarea vanzarilor si de determinat daca

ele fac obiectul unor remize sau ristorno ;
 De informat despre metode de identificare a conturilor care depasesc scadenta de plata si de

evaluare a provizioanelor pentru creantele incerte, de determinat daca aceasta este adecvata si
corecta ;
 De cercetat daca exista conturi de marfuri expediate si nefacturate sau in consignatie si daca
acesta este cazul, daca au fost efectuate ajustari pentru a regulariza aceste tranzactii si de inclus
marfurile corespunzatoare in stocuri .
Auditorul se asigură că intreprinderea intocmeste periodic o situatie comparativa a soldurilor fiecarui

cont de trezorerie din contabilitate si din extrasele de cont bancare; el controleaza aceste situatii
comparative cel putin o data pe an.
G. Trezoreria
6 domenii de control
31 proceduri (diligenţe) de audit
Trezoreria este unul din posturile strategice ale oricărei întreprinderi, deoarece ea condiţionează
capacitatea de finanţare a activităţilor şi nevoilor întreprinderii. Se acordă, deci, importanţă
deosebită analizei conturilor de trezorerie şi înţelegerii evoluţiei sale de la un exerciţiu la altul.
Auditul realizându-se la o dată de închidere anume, analiza soldurilor de trezorerie ale
exerciţiului sunt studiate prin revizuirea rezultatului financiar şi prin elaborarea rezultatului
financiar şi prin elaborarea tabloului de fluxuri de trezorerie.
Controlul situaţiei trezoreriei la data închiderii
17
Obiectiv şi rol – verificarea faptului că soldurile conturilor de trezorerie, care figurează în bilanţ,
sunt justificate; o anomalie în soldurile conturilor de trezorerie poate însemna iregularităţi în
procedurile interne (deturnări de fonduri, etc.) şi poate pune în cauză situaţia maselor bilanţiere. De
exemplu, o supraevaluare a conturilor de trezorerie se poate traduce printr-o subevaluare a NFR de
exploatare.
Controale de efectuat:
- Stabiliţi un tablou comparativ al evoluţiei de la o închidere la alta a soldurilor conturilor bancare
înscrise în balanţa generală, separaţi soldurile pozitive de cele negative şi verificaţi dacă la
prezenterea în bilanţ s-a respectat principiul necompensării soldurilor;
- Verificaţi dacă soldurile la închidere au fost corect preluate la deschiderea exerciţiului următor;
- Studiaţi lista persoanelor care sunt autorizate să aprobe şi să efectueze mişcări in aceste conturi:
funcţii, poziţie ierarhică, incompatibilităţi;
- Identificaţi conturile fără mişcare şi verificaţi justeţea preluării soldurilor;
- Confruntaţi soldurile cu extrasele de cont bancare de la data închiderii şi cu cele de la deschidere,
stabiliţi diferenţele şi explicaţiile acestora:
• În cazul operaţiilor care figurează în contabilitate, dar nu apar în extrasele de cont,
identificaţi plăţile vechi şi dacă nu există venituri neînregistrate şi concluzionaţi cu privire la
impactul ajustărilor făcute, aplicând principiul prudenţei;
- Circularizaţi la bănci şi confruntaţi soldurile primite cu cele din extensie şi din contabilitate;
- Controlaţi conversia la data închiderii soldurilor în devize.
Auditul casieriei
Casa este, în generel, o zonă de risc puţin semnificativă, întrucât, de regulă, prin lege, se stabilesc
plafoane ale soldului de casă. În unele cazuri, însă, în comerţ de exemplu, fluxurile sunt foarte
importante şi procedurile trebuie adaptate în consecinţă.
- Analizaţi procedurile interne de supraveghere şi control ale casei; atenţie la respectarea principiilor
de separare a funcţiilor;
- Confruntaţi soldurile contabile cu jurnalul de casă sau orice alt document stabilit de întreprindere
pentru inventarierea mişcărilor înscrise în jurnalul de casă;
- Asiguraţi-vă că întreprinderea controlează periodic casa prin inventar fizic; separarea funcţiilor între
persoana care face sau validează inventarul fizic şi cea care are sarcina curentă de supraveghere a
casei.
18
- Studiaţi natura tranzacţiilor prin casă;
- Dacă soldurile sunt mari şi estimaţi că procedurile interne sunt insuficiente, procedaţi la verificarea
fizică a soldului de casă la data auditului;
- Studiaţi, în timp, soldurile casei şi asiguraţi-vă că nu sunt solduri creditoare;
- Pentru casa în devize, asiguraţi-vă de corectitudinea aplicării conversiei la data închiderii.
Analiza NFR de exploatare
- Analizaţi NFR de exploatare, ţinând seama de volumul de activitate al întreprinderii; dacă
activitatea întreprinderii generează un NFR pozitiv, analizaţi modalităţile de finanţare ale acestuia;
- Analizaţi dacă la închidere nu există descoperiri de conturi bancare;
- Apreciaţi dacă întreprinderea a procedat la cesiuni de creanţe.
Angajamente în afara bilanţului
- Luaţi cunoştinţă de ansamblul cauţiunilor şi garanţiilor date şi primite de societate, prin
circularizarea cu instituţiile de credit; verificaţi dacă aceste angajamente în afara bilanţului
figurează în anexele la situaţiile financiare;
- Pentru angajamentele acordate de societate, determinaţi nivelul riscului de activare a acestor
angajamente; dacă acesta antrenează cheltuieli suplimentare pentru societate, dacă nu este cazul
constituirii unui provizion pentru acestea.
Valori mobiliare de plasament
Obiectivul principal este de a stabili că veniturile şi cheltuielile legate de plasamente de trezorerie
sunt corect tratate şi înregistrate în conturile auditate, ţinând cont de natura acestor plasamente.
- Faceţi un recapitulativ al plasamentelor existente la data închiderii, precizând pentru fiecare
cantităţile deţinute, valorile unitare şi valoarea totală; izolaţi plasamentele în obligaţiuni, al căror
tratament contabil diferă;
- Verificaţi concordanţa dintre valorile figurând în această situaţie analitică şi soldurile conturilor din
bilanţ; confruntaţi apoi cu răspunsurile primite la circularizări; asiguraţi-vă că societatea este
proprietara valorilor mobiliare înscrise în bilanţ ;
- Faceţi o situaţie recapitulativă a mişcărilor: intrări corespunzătoare achiziţiilor, ieşiri
corespunzătoare vânzărilor;
- Apreciaţi metoda de evaluare a valorilor mobiliare cedate, reţinute de întreprindere şi validaţi
conformitatea la regulile fiscale; numai metoda FIFO este admisă sau CMUP (costul mediu unitar
ponderat); asiguraţi-vă de respectarea principiului permanenţei metodelor; dacă au avut loc
schimbări de metode, măsuraţi impactul asupra rezultatului şi verificaţi că s-au făcut menţiuni
anexe; prin sondaj, Verificaţi respectarea metodei de menţiuni evaluare a ieşirilor de valori
mobiliare în plasament;
- Controlaţi dacă:
19
• Metoda CMUP este aplicată, valoarea unitară a plasamentelor la închiderea exerciţiului trebuie să
corespundă costului mediu unitar ponderat al ultimelor intrări; faceţi aceasta pe categorii de titluri;
• Metoda FIFO este aplicată, valoarea unitară a plasamentelor la închidere trebuie să corespundă
costului unitar al ultimelor intrări; faceţi aceasta pe categorii de titluri.
- Pentru fiecare categorie de valori mobiliare, verificaţi că valoarea netă contabilă în bilanţ la
închidere este conformă cursului real de închidere comunicat de instituţiile financiare; evaluaţi,
pentru fiecare categorie, plus valoarea sau minus valoarea latentă; dacă este plus valoare latentă,
verificaţi ca aceasta să nu fie prinsă în bilanţul de închidere (prudenţa); în toate cazurile verificaţi că
analiza s-a realizat făcând distincţia între fiecare categorie de valori şi că nu s- au făcut compensări
între plus valoare şi minus valoare latentă;
- Pentru fiecare categorie de obligaţiuni figurând în bilanţ, comparaţi valoarea lor contabilă cu cotaţia
acestora şi apreciaţi rezultatul latent; analiza se face separat pe categorii de obligaţiuni şi nu se fac
compensări;
- Analizaţi tratamentul contabil al dobânzilor neajunse la scadenţă; în principiu, un venit financiar se
contabilizează în contrapartidă cu un cont de activ (508); corelativ, verificaţi dacă cupoanele,
neajunse la scadenţă la închidere, au făcut obiectul unei înregistrări în contrapartidă;
- Evaluaţi ansamblul veniturilor financiare contabilizate în timpul exerciţiului şi justificaţi-le făcând
trimitere la controalele precedente; explicaţi evoluţia veniturilor financiare de la un exerciţiu la altul
şi concluzionaţi cu privire la respectarea principiului separaţiei exerciţiilor.
Nivelul şi evoluţia trezoreriei
- Completaţi tabloul de flux de trezorerie (anexat) şi analizaţi evoluţia de la un exerciţiu la altul;
- Dacă activitatea a degajat excedente de trezorerie disponibilă importante, apreciaţi modul de
utilizare a lor: investiţii, scăderea îndatorării, remuneraţii, acţionari, etc.;
- Dacă activitatea a degajat nevoi de finanţare suplimentare, analizaţi originea: insuficienţa
rezultatelor, definit în partea superioară a bilanţului, NFR de exploatare în deteriorare, etc.; apreciaţi
schema de finanţare folosită de întreprindere;
- Fluxurile de trezorerie plurianuale dovedesc o situaţie financiară sănătoasă şi ţinută sub control?
Capacitatea de autofinanţare de exploatare, plurianuală
n n-1 n-2 n-3
Rezultat net contabil
+Datorii la amortizări şi provizioane
-Reluări de amortizări şi provizioane
-Rezultat asupra cesiunilor de activ
-Cota parte de subvenţii virate la rezultate (cont 771)
=Capacitatea de autofinanţare netă
20
+Cheltuieli financiare efectuate (dobânzi, etc.)
-Venituri financiare încasate (venituri, etc.)
+Cheltuieli excepţionale plătite
-Venituri excepţionale încasate (altele decât cele asupra ieşirilor de active)
=Capacitatea de autofinanţare de exploatare
-Variaţia pozitivă de NFR
+Variaţia negativă de NFR
=I. Flux de trezorerie de exploatare
-Achiziţii de imobilizări (valori brute)
+Ieşirile de imobilizări (valori de ieşire)
-Creşterea brută a cheltuielilor de repartizat
-Variaţia pozitivă a NFR în afara exploatării
+Variaţia negativă a NFR în afara exploatării
=II. Flux de trezorerie privind activitatea de investiţii
+Împrumuturi realizate în exerciţiu (valori brute)
+ Subvenţii de investiţii notificate în timpul exerciţiului
+Creşteri de capital
+Creşterea altor pasive pe termen lung
-Rambursări de împrumuturi
-Cheltuieli financiare plătite
-Diminuări de capital
-Distribuiri de dividende
-Variaţia pozitivă a NFR a exerciţiului
-Variaţia negativă a NFR a exerciţiului
=III. Flux de trezorerie aferent activităţii de finanţare
= Variaţia netă a trezoreriei în exerciţiu(I+II+III)
+Trezoreria la deschiderea exerciţiului
=Trezoreria la închiderea exerciţiului
EXEMPLU:
CONTURI DE DISPONIBILITĂŢI ŞI ALTE CONTURI DE TREZORERIE
La data de 31 decembrie N, situaţia conturilor de trezorerie ale S.C. „ X ” S.A. se prezintă

astfel:
21
- lei -
Nr. 31.12.N-1 31.12.N
EXPLICAŢII
crt. Debit Credit Debit Credit
1 Conturi la bănci în lei 16.490 2.566.380 11.230 567.322
2 Conturi la bănci în devize 13.697 - 95 -
3 Credite bancare pe term. scurt - 2.253.137 - 1.021.906
4 Casa în lei 4.940 - 3.212 -
5 Alte valori 12.442 - 12.291 -
6 Avansuri de trezorerie 4.197 - 5.643 -
TOTAL 51.766 4.819.517 36.471 1.589.328
La 31.12.N S.C. „ X ” S.A. avea în derulare:

 facilitate de credit (overdraft) de 3.000.000 lei conform Contractului nr. 12311/15.12.N-5 şi
a actului adiţional nr. 10111/29.07.N de la BANCA „Y” . Pentru garantarea creditului s-au
constituit în favoarea băncii următoarele garanţii:
- ipotecă rang prioritar asupra imobilului teren cu construcţia C1- silozuri celule malţ
amplasate pe aceasta, parcela CC de 2.6736 mp împreună cu construcţia C1 – corp
principal germinare şi C2 corp principal înmuiere şi corp principal uscare şi C3 corp
principal casa maşinii şi corp legătură amplasate pe aceasta, precum şi parcela de
drum de 544 mp.
- gaj de rangul doi asupra echipamentelor şi utilajelor aferente Secţiei Malţ
- gaj de rangul trei asupra disponibilităţilor din conturile curente deschise de bancă
- garanţie reală mobiliară de prim rang de prioritate asupra disponibilităţilor viitoare
din contul de garantare deschis la bancă.
 facilitate de credit (overdraft) de 2.600.000 lei conform Contractului nr. 866222/23.05.N-1
de la BANKA „ Y” , modificat prin Act adiţional nr. 122/22.05.N şi nr. 123/19.06.N.
Pentru garantarea creditului s-au constituit în favoarea băncii următoarele garanţii:
- ipotecă asupra parcelă curţi construcţii în suprafaţă de 5959 mp împreună cu
construcţia C1 – Pavilion administrativ
construcţia C1 – Atelier apă
construcţia C1 – Clădire industrială auxiliară
- gaj asupra stocurilor de materie primă malţ
- garanţie mobiliară asupra a patru mijloace de transport
 scrisoare de garanţie în valoare de 260.000 lei pentru garantarea antrepozitului fiscal cu
termen de valabilitate până la 31.12.N+1. Pentru garantarea obligaţiilor de plată faţă de
22
bancă, S.C. X S.A. a constituit ipotecă de rangul I pe imobilul Secţia Malţ cu terenul
aferent.
Din verificările efectuate, auditorul financiar constată concordanţă între soldurile

comunicate de către bancă prin extrasele de cont, respectiv soldul Registrului de casă şi soldurile
conturilor aferente preluate în balanţele de verificare contabile.
Societatea are confirmări şi de la Instituţiile financiare pentru soldurile conturilor de
disponibilităţi ale S.C. X S.A. la 31.12.N .
EVALUAREA INTREPRINDERILOR
1.(156). Se dau urmatoarele informatii:
- imobilizari corporale 29.000;
-fond de comert 1.000;
-stocuri 20.000;
-creante 50.000;
-disponibilitati 5.000;
- capitaluri proprii 50.000;
-diferente din reevaluare 25.000;
-obligatii nefinanciare 25.000
-imprumuturi bancare 5.000;
-rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%;
-capacitatea beneficiara exprimata prin profitul previzional net 1.000/an;
- rata de actualizare este de 12%.
Se cere sa evaluati intreprinderea calculand o renta a goodwillului redusa la 5 ani.
Raspuns:
GW = ANC + (CB – ANC* i)

(1+t) n
23
ANC = ACTIVE – DATORII = ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) – (25.000 + 5.000) = 74.000
CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000
i = rata neutra de plasament = 15 %
t = rata de actualizare = 12 %
GW 1 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 9.017,86
(1+ 0,12) 1 1,12
GW 1 = 64.982,14
GW 2 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 8.051,66
(1+ 0,12) 2 1,12 2
GW 2 = 65.948,34
GW 3 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 7.188,98
(1+ 0,12) 3 1,12 3
GW 3 = 66.811,02
GW 4 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 6.418,73
(1+ 0,12) 4 1,12 4
GW 4 = 67.581,26
GW 5 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 5.731,01
(1+ 0,12) 5 1,12 5
GW 5 = 68.268,99
2(197). Sa se determine activul net contabil corectat pe baza urmatoarelor informatii:

- capital social: 10.000 u.m.;
- rezerve: 3.000;
- rezultat reportat: 5.000;
- cheltuieli de constituire: 2.000;
- cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crearii unui produs pentru inlocuirea altuia
care va iesi de pe piata anul urmator;
- cheltuieli in avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.
Raspuns:
24
ANCC = ANC ± Corecţii active ± Corecţii datorii
ANCC = Capitaluri proprii ± Corecţii active vCorecţii datorii
ANCC = CAPITAL PROPRIU-CHELTUIELI CONSIDERATE NON VALORI
Capitaluri proprii 18.000

Capital social 10.000
Rezerve 3.000
Rezultat reportat 5.000
- Cheltuieli considerate nonvalori 7.000
Cheltuieli de constituire 2.000
Cheltuieli de cercetare 4.000
Cheltuieli în avans 1.000
ANCC = 11.000
3.(208). Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodwill-ului?
Raspuns:
Premisele aplicarii metodei rentei goodwill – ului sunt:

- Limitarea evaluarii unei intreprinderi la o simpla inventariere a activelor si drepturilor de creanta
pe care le poseda este insuficienta;
- Valoarea unei intreprinderi este in raport si cu aptitudinea managerilor de a genera rentabilitatea
ca urmare a unei bune gestiuni a resurselor materiale si umane si a activelor necorporale (brevete,
marci, licente), inclusiv a unor elemente necorporale care nu pot fi inregistrate in patrimoniul
intreprinderii (numele comercial, clientela etc.);
- Goodwill – ul este pasarela de trecere de la abordarea patrimoniala a intreprinderii la abordarea
propectiva.
- FUZIUNI SI DIVIZARI DE INTREPRINDERI
1.(182). Societatea A deţine 60% din capitalul societãţii B pe care o controleazã exclusiv. La rândul
sãu societatea B deţine urmãtoarele investiţii:
– 70% din capitalul social al filialei C, 50% din acţiunile societãţii D pe care o controleazã în
comun cu un alt acţionar,
25
– 30% din acţiunile societãţii E asupra cãreia exercitã o influenţã semnificativã.
Identificaţi pãrţile legate ale societãţii A.
Raspuns:
Sunt părţi legate ale societăţii A:
• societatea B - filiala sa;
• societatea C - pe care o controlează indirect;
• societatea D - pe care, indirect, o controlează în comun;
• societatea E - asupra căreia exercită indirect o influenţă semnificativă
Părţile legate lui A sunt doar B, C şi D, pentru că doar pe acestea le controlează.
În E a pierdut controlul, pentru că deşi o controlează pe B prin procent de 60%, B nu mai are
control asupra lui E.
60%
B
70% 50% 30%
C D E
Societatea Procentaj
A De control De interes
In B 60 % 60%
In C 70% 60%x70%=42%
In D 50% 60%x50%=30%
In E 30% 60%x30%=18%
26
2. (196). Pe 30 iunie N, societatea M achizitioneazã 80% din actiunile societãtii F. Cu ocazia
achizitiei s-a identificat un plus de valoare la o clãdire de 10.000 u.m. care a generat o datorie de
impozit amânat de 1.600 u.m. Dupã data achizitiei societatea F a obtinut un rezultat de 40.000 u.m.
În anul N, societatea M a obtinut un rezultat de 70.000 u.m. Durata de viatã utilã rãmasã a clãdirii
este de 20 de ani (metoda liniarã de amortizare). Rezultatul consolidat al grupului format din
societãtile M si F este de:
(a) 32.000 u.m.;

(b) 31.832 u.m.;
© 101.832 u.m.;
(d) 100.000 u.m.;
(e) 110.000 u.m.
Raspuns corect : c
Rezolvare :
-Se retrateaza activul net al societatii F pentru plusurile de valoare si impozitul amanat aferent
acestora :
212 = 105 - 10.000 u.m.
105 = 4412 - 1.600 u.m.
-Rezultatul societatii F este ajustat cu amortizarea aferenta plusului de valoare identificat pentru
constructii ( 10.000/20 x ½ =250 ) si diminuarea impozitului amanat .
a) la nivelul bilantului :
121 = 2813 - 250 u.m.
4412 = 121 - 40 u.m.
b) la nivelul contului de profit si pierdere :
6811 = 121 - 250 u.m.
121 = 791 - 40 u.m.
-Partajul rez. Soc. F:-Rez .consolidat = 80% x (40.000 - 250 +40 ) = 31.832 u.m.
-Interese minoritare= 20% x (40.000 – 250 +40) =7.958 u.m.
- la nivelul contului de profit si pierdere:

27
% = Rezultatul F - 39.790 u.m.
Rez.consolidat - 31.832 u.m.
Interese minoritare - 7.958 u.m.
- virarea rezultatului societatii M la rezultatul consolidat la nivelul contului de profit si pierdere:
Rez.consolidat = Rezultat M - 70.000 u.m.
 Rezultat consolidat = 70.000 u.m. +31.832 u.m. = 101.832 u.m.
ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN SI CONTROL INTERN AL

INTREPRINDERII
1.(15) Activitatea de vanzare , la nivelul unei entitati, presupune:
a) Implementarea strategiilor de marketing;
b) Atingerea sau depasirea vanzarilor intr-o maniera eficienta;

28
c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control

intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.
Raspuns:
Vânzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor si

modalitătilor specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficientă a rezultatelor
productiei, trecerea acesteia în consumul final în cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la
valorificarea întregului potential tehnico-productiv de care dispune firma în permanenta misiune de
a oferi cumpărătorului marfă de calitate, la termenele si în conditiile solicitate si nu în ultimul rand
asigură un castig real cel putin pe măsura eforturilor.
Vânzarea produselor se poate face:
-pe bază de contract comercial încheiat anticipat la cererea clientului ;
-pe bază de comandă anticipată fermă, urmată sau nu de onorarea imediată a acesteia ;
-la cerere neprogramată, dar previzibilă, din magazinele si depozitele proprii sau ale retelei
comerciale publice.
Calea prin care se vând produsele este în functie de natura produselor, sfera de utilitate,
caracteristicile si potentialul de cumpărare ale clientilor, căile de distributie utilizate, modalitătile
practicate de producător-furnizor pentru desfacerea produselor sale .
Indiferent de calea prin care se asigură vânzarea produselor, un rol definitoriu în extinderea
vânzărilor în economia de piată revine actiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor
utilizatori despre caracteristicile produselor, a conditiilor de executie si de desfacere etc.
Livrările catre diferiti clienti se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din productia
curentă. Întreprinderea producătoare trebuie să-si programeze un raport corespunzător între
volumul productiei de fabricat în timp si nivelul stocurilor de produse finite care urmează a fi
asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue si evitarea rupturilor de stoc.
Identificarea riscurilor:
- de a vinde bunuri clienţilor îndoielnici ;
-de a vinde bunuri pentru preţuri care nu sunt autorizate şi a acorda reduceri care nu sunt în
concordanţă cu procedurile societăţii;
29
- de a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda ;
- de a trimite bunuri neconforme din punct din punct de vedere de vedere cantitativ si calitativ al
comenzii ;
-de a realiza vânzări fără a pune la zi situaţia stocurilor;
-de a accepta comenzi fără a avea stocuri disponibile;
-de a face livrări de bunuri care nu sunt “recunoscute”de către clienţi din punct de vedere calitativ,
cantitativ şi al comenzii;
-de a avea clienţi îndoielnici fără a înregistra un provizion;
-plăti efectuate care nu sunt înregistrate .
Proceduri de control intern care pot diminua riscurile enumerate:
-verificarea clientul prin cerere de referinţe . Client din partea băncii sau a colaboratorilor
cunoscuti, verificarea permanenta a soldului clientilor si stabilirea unui sold maxim ;
-verificarea notei de comanda (daca are nr.de inregistrare si este facuta de persoana autorizata), a
preturilor si a reducerilor (daca sunt acordate de persoana autorizata) ;
-bunurile trimise trebuie să aibă comenzi semnate de persoane autorizate ;
-examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ, calitativ şi al comenzii;
-completarea fisei de magazie ;
-verificarea nivelului stocurilor prin asigurarea unui stoc minim stabilit;
-verificarea semnaturii de primire de catre client a facturii sau a documentul care atestă livrarea
(avizul de insotire a marfii) ;
-verificarea scadentarului soldurilor clienti si urmarirea recuperarii debitelor restante de la clientii

indoielnici;
-verificarea inregistrarii platilor, respectiv a facturilor emise ,organizarea structurala si procesuala a

sistemului vanzarilor firmei.
Organizarea structurala si procesuala a activitatii de vanzari se concretizeaza practic intr-o

structura organizatorica reprezentand ansamblul aranjamentelor functionale (compartimente,
functii, posturi, nivele ierarhice, relatii), astfel conceputa in scopul indeplinirii cu minima cheltuiala
30
de catre firma a sarcinilor de vanzari pentru: produse finite, colectii, subansamble, piese de schimb,
bunuri de consum, resurse secundare (stocuri neutilizabile, materiale recuperate din procesele
primare si dezmembrari), ambalaje, care sa asigure cerintele consumului pentru piata interna si/sau
externa. Sistemul organizatoric-functional specific activitatii de vanzare este caracterizat de
existenta a doua componente indispensabile:
a) componenta de management (de conducere);
b) componenta procesuala ( de executie);
a) In ceea ce priveste componenta de management activitatea de vanzari comporta o multitudine de

variante organizatorice, respectiv:
1.organizarea sistemului de vanzari ;
2.organizarea pe centre teritoriale a activitatii cercetare piata- comercializare service post vanzare;
3.organizarea vanzarilor de marfuri pe zone geografice externe.
a1) structura organizatorica astfel fundamentata si practicata de firma in domeniul vanzarilor este
necesar sa asigure:coordonarea operativa, performanta si integrala a sistemului; controlul operativ
curent, in paralel cu asigurarea conditiilor indeplinirii sarcinilor, obiectivelor si competentelor pe
toata structura procesuala a sistemului organizatoric; fundamentarea in conditii de performanta,
oportunitate si eficienta a planurilor si programelor de vanzare, service si valorificare inclusiv a
resurselor secundare devenite neutilizabile; fundamentarea strategiilor de vanzare a produselor pe
diverse piete pe baza prezentei concurentilor, a costurilor totale promotionale, a factorilor sezonieri,
precum si a traditiilor pietelor locale si zonale etc.
a2) aceasta varianta organizatorica are in vedere ca pe baza unei structuri optim determinate sa
efectueze in exclusivitate operatiunile de:
-cercetare piata, studii vanzari,analiza vocii clientului;
-comercializare efectiva de produse finite si piese de schimb;
-operatiuni de depozit;
-operatiuni de service pentru produse aflate in termen de garantie si post garantie;
-operatiuni de incasari si recuperari creante.
a3) reprezinta in principiu o forma derivata a2), cu mentiunea asupra particularitatilor faptului ca
operatiunile se produc in afara granitelor tarii, in conditiile unui sistem organizat pe centre zonale,
31
cu activitati si personal functie de volumul tranzactiilor precum si cerintelor conditiilor specifice in
ceea ce priveste activitatea de service.
b) Componentele procesuale ale sistemului organizatoric inglobeaza activitati, atributii, sarcini si

responsabilitati grupate si specializate pe compartimente functionale pentru indeplinirea cerintelor
operatiilor specifice in domeniile:
-marketing, strategii vanzari, vocea clientului;
-negocieri, incheiere contracte, evidenta;
-fundamentare plan-programe vanzari, urmarire realizare, derulare;
-fundamentare preturi-cheltuieli, analiza eficienta;
-transport-asigurari, expeditii marfuri;
-facturare marfuri, operare-evidenta vanzari, incasari, urmarire recuperare creante;
-depozite pregatire pentru vanzare-livrari produse finite-piese de schimb, distributie;
-derulare programe vanzari;
-coordonare centre comercializare-service;
-colectare-valorificare ambalaje-resurse secundare.
Un sistem organizatoric caracterizat de eficacitate si eficienta in vanzari se fundamenteaza

stiintific pe ratiuni de operativitate si cost controlat din toate punctele de vedere. Totodata, un
sistem organizatoric in domeniul vanzarii elaborat stiintific presupune sa garanteze in orice moment
desfasurarea in cele mai bune conditii a cerintelor de operativitate si eficienta in relatiile cu
productia si piata.
EXPERTIZE CONTABILE
1.(4). Ce înţelegeţi prin calitatea expertizelor contabile?
Raspuns :
Principiul calitatii expertizelor contabile exprima faptul ca expertul contabil trebuie s efectueze
expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a acceptat cu constiinciozitate,
devotament, corectitudine si impartialitate. Expertizele contabile trebuie sa fie utile celor care le-au
solicitat.
32
Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică. În elaborarea lor expertul contabil
trebuie să folosească metode specifice ştiinţei contabilităţii. Concluziile expertului contabil trebuie
să fie fundamentate numai pe documente care atestă evenimente şi tranzacţii ce fac sau trebuie să
facă obiectul recunoaşterilor, evaluărilor, clasificărilor şi prezentărilor contabile.
În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces care, prin calitatea lui
procesuală, contribuie la stabilirea adevărului de către organele în drept. Raportul de expertiză
contabilă judiciară are caracter de probă ştiinţifică care trebuie să prezinte un înalt grad al indicelui
contributiv la soluţionarea cauzei în care a fost dispus.
Nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţifică a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară

poate fi şi este adesea sancţionată, de către organele în drept care le-au dispus, cu înlocuirea
expertului contabil şi dispunerea unei noi expertize contabile. Dacă în aceeaşi cauză s-a dispus o
nouă expertiză contabilă care ajunge la concluzii diferite faţă de prima, datorită utilizării altor
criterii şi metode de investigaţie, organul în drept care le-a dispus are disponibilitatea de a se opri la
aceea pe care o consideră mai fundamentată sub aspect ştiinţific, respectiv, de mai bună calitate.
Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat calităţii. Independenţa şi
competenţa profesională a expertului contabil trebuie să asigure o documentare şi fundamentare
ştiinţifică şi expertizelor contabile extrajudiciare.
2. (70). Care este continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei
contabile?
Raspuns:
Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile cuprinde dupa
caz:
- Incheierea de sedinta (in cauze civile), Ordonanta organului de urmarire si cercetare penala (in
cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare .
Raportul de expertiza contabila – exemplarul expertului contabil care justifica indeplinirea
misiunii .
Eventuale corespondente , raspunsuri la intrebari suplimentare sau suplimente de expertiza
contabila solicitate de organele in drept , care au dispus efectuarea expertizei contabile .
Eventuale note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuarii expertizei contabile,
33
necesare fie redactarii raportului de expertiza contabila , fie urmaririi bugetului de timp si decontarii
lucrarilor de expertiza cu beneficiarii acestora.
3.(21). Care sunt faptele care pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili?
Raspuns:
Expertii contabili raspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil si penal,

dupa caz, potrivit legii.
Raspunderea disciplinara a expertilor contabili Raspunderea disciplinara este generata de

fapte savârsite cu vinovatie în ceea ce priveste nerespectarea normelor generale de baza si specifice
aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili, nerespectarea regulilor de etica, conduita
discreditabila sau dezonoranta.
Sanctiunile disciplinare care se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, în raport cu

gravitatea abaterilor savârsite, sunt urmatoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o
perioada de timp de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
Punerea în miscare a actiunii disciplinare si aplicarea sanctiunilor disciplinare este în sarcina
Comisiilor de disciplina de pe lânga Consiliile filialelor si a Comisiei Superioare de disciplina, în
conformitate cu reglementarile din Regulamentul de organizare si functionare a comisiilor de
disciplina de pe lânga consiliile filialelor si Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si
Contabililor Autorizati din România.
Abaterile în functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul
de organizare si functionare al CECCAR. Acesta prevede ca fapta savârsita de un membru al
Corpului, indiferent de functia detinuta în structurile alese si functionale, prin care se încalca
dispozitiile legii, ale Regulamentului de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si
Contabililor Autorizati din România, ale Codului etic national al profesionistilor contabili,
hotarârile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinara.
34
Sunt considerate abateri disciplinare urmatoarele fapte:
a) comportament necuviincios fata de membrii Corpului, reprezentantii Ministerului Economiei

si Finantelor sau fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control
ale Corpului;
b) absenta nemotivata de la întrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta nationala;
c) nerespectarea dispozitiilor Codului etic national al profesionistilor contabili si a normelor

Corpului referitoare la publicitate;
d) absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala reglementate prin

normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fara viza anuala de exercitare a profesiei sau fara contract
scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisa calitatea profesionala a
celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional;

g) nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizatiei

prevazute în prezentul regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care apartine,
declaratiile anuale; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de
administratie sau administratorului unic, dupa caz;
i) încalcarea dispozitiilor cu privire la incompatibilitati sau conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control si auditorilor de calitate ai Corpului

documentele privind activitatea profesionala;
k) nedepunerea declaratiilor sau declaratiilor neconforme cu realitatea, în relatiile cu Corpul sau
cu tertii;
35
l) înscrierea în rapoartele de expertiza contabila sau în alte lucrari efectuate pentru terti de
aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fara consimtamântul acestora sau fara sa fi fost
consultati;
m) nerespectarea normelor si standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuarii

lucrarilor pentru terti;
n) neîndeplinirea obligatiilor prevazute în Regulamentul privind auditul calitatii serviciilor

profesionale;
o) orice alte încalcari ale normelor si hotarârilor luate de organele de conducere ale Corpului.
Stabilirea si aplicarea sanctiunilor disciplinare se coroboreaza cu gravitatea încalcarii si cu

consecintele acesteia.
Exemplificam câteva dintre faptele savârsite în legatura cu expertizele contabile si
care pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili:
e1) Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fara contract scris de prestari servicii sau pe
baza unui contract în care nu a fost înscrisa calitatea profesionala de expert contabil.
e2) Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional.
e3) Nerespectarea Normei profesionale a CECCAR nr. 35 Norma si comentariile misiunilor privind
expertizele contabile.
e4) efectuarea de expertize contabile judiciare si/sau extrajudiciare fara viza anuala pentru
exercitarea profesiei , legal acordata.
e5) Încalcarea, cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea
profesiei, elaborate de organismul profesional, daca fapta a avut ca urmare producerea unui
prejudiciu moral sau material.

36
STUDII DE FEZABILITATE
3.Potrivit legislatiei autohtone, care sunt principalele parti ale unui studiu de fezabilitate,
piese scrise?
Raspuns:
Partile scrise sunt reprezentate de:
• date generale despre investitie ;
• date tehnice despre investitie ;
• durata de realizare a investitiei si etape principale ;
• costul estimativ al investitiei ;
• analiza economico-financiara ;
• finantarea investitiei ;
37
• estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei ;
• avize si acorduri emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, necesare
realizarii constructiei in cauza.
ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII
1.(7). Analizati pozitia financiară a unei întreprinderi din domeniul consultanței financiar‐
contabile care prezintă următoarea situație financiară:
Indicator 31.12.n
Imobilizări 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibilități 300
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 2000
Datorii de exploatare 1300
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0
Raspuns:
BILANT
Active imobilizate =2.000

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
=1.000 + 20.000 + 300 = 21.300
TOTAL ACTIVE = 23.300
Capital si rezerve = 20.000

Datorii pe ternem lung = 2.000
Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=
1.300 + 0 = 1.300
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300
38
a) Situatia neta = Activ – Datorii totale
= 23.300 – (2.000 + 1.300)= 20.000
Situatia neta SN este pozitiva, ceea ce evidentiaza o situatie financiara, la nivelul
intreprinderii, reflectand o gestiune economica sanatoasa, fiind consecinta reinvestirii unei parti
din profitul net si a altor elemente de acumulare baneasca; aceasta inseamna ca valoarea firmei
creste.
b) Fondul de rulment = Pasive pe termen lung – Active pe termen lung (imobilizari)
= (20.000 + 2.000) – 2.000 = 20.000
Sau:
Fondul de rulment = Active circulante – Datorii pe termen scurt
= (1.000 + 20.000 + 300) – 1.300 = 20.000

Fondul de rulment FR este pozitiv ceea ce inseamna ca activele sunt suficiente pentru a
acoperi rambursarea datoriilor pe termen scurt, reprezentand o stare de echilibru la nivelul firmei
si o situatie favorabila din punct de vedere al solvabilitatii intreprinderii.
c) Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii – Active pe termen lung (imobilizari)

= 20.000 – 2.000= 18.000
Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment – Fondul de rulment propriu
= 20.000 – 18.000 = 2.000
d) Nevoia de fond de rulment = Active circulante (mai putin activele de trezorerie) – Pasive
circulante (mai putin pasivele de trezorerie)
= (1.000 + 20.000) – 1.000 = 20.000
e) Trezoreria neta = Fondul de rulment – Nevoia de fond de rulment
= 20.000 – 20.000 = 0
NFRG = Resurse pe termen lung – Active pe termen lung
NFRG = (20.000 + 2.000) – 2.000 = 20.000

NFRexpl = Active din exploatare – Pasive din exploatare
NFRexpl = (1.000 +20.000 + 300) – 1.300 = 20.000

TN = Disponibilitati – Credite de trezorerie
TN = 300 – 0 = 300
Exemple de calcul și analiză a principalilor indicatori economico-financiari :

39
1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente = Active curente / Datorii curente = 21.300 / 1.300 = 16,38
Active curente = Stocuri + Creante + Disponibilitati = = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300
Datorii curente = Dat. din expl.+ Dat. bancare t.s. = 1.300 + 0 = 1.300

b) Indicatorul lichiditatii imediate = Active curente - Stocuri / Datorii curente
(indicatorul test acid ) = (21.300 - 1.000) / 1.300 = 15,62
2. Indicatori de risc:

a) Indicatorul gradului de indatorare = Capital imprumutat/ Capital propriu x 100
= 2.000 / 20.000 x 100 = 10 %
Capital imprumutat/Capital Propriu x 100
Capital imprumutat = credite peste un an = 2.000
Capital propriu = 20.000

si: Capital imrumutat/Capital angajat x 100
Capital imprumutat = 2.000
Capital angajat = capital imprumutat + capital propriu = 2.000 + 20.000 = 22.000
2.000/22.000 x 100 = 9,09 %

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita
cheltuielile cu dobanda.
"Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai
riscanta."
formula de calcul = Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit / Cheltuieli cu dobanda
Rata solvabilitatii = Imprumuturi pe termen lung / Capital propriu

= 2.000/ 20.000 = 0,1

3.Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la :

- viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie;
40
- capacitatea societatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza;
 - viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor ) – aproximeaza de cate ori stocul a fost
rulat de-a lungul exercitiului financiar .
Costul vanzarilor = Nr. de ori
Stoc mediu
sau
Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate
= Stoc mediu x 365
Costul vânzărilor
- viteza de rotatie a debitelor - clienti calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea

creantelor sale; acest indicator exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi
achita datoriile catre entitate .
Sold mediu clienti x 365

Cifra de afaceri
O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul
creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici).
- viteza de rotatie a creditelor - furnizor aproximeaza numarul de zile de creditare pe care
entitatea il obtine de la furnizorii sai.
In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.
Sold mediu clienti x 365,

Achizitii de bunuri (fara servicii)
unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri.
- viteza de rotatie a imobilzarilor corporale evalueaza eficacitatea managementului

activelor imobilizare prin exprimarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita
cantitate de imobilizari corporale .
Cifra de afaceri
Imobilizari corporal
-viteza de rotatie a activelor totale :
41
= Cifra de afaceri
Total active

4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele
disponibile .
a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii
investiti in afacere:
= Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit x 100
Capital angajat
unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de
creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale
minus datorii curente.
b) Marja bruta din vanzari
= Profitul brut din vanzari X 100
Cifra de afaceri
O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi
controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.
ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A INTREPRINDERII
A . ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI

a) Rata activelor imobilizate = active imobilizate x 100 / total activ
Rata activelor imobilizate = 2.000 x 100 / 23.300 = 8,58
Active imobilizate = imob. Necorporale + imob. Corporale + imob. Fin.

Total active = active imobilizate + active circulante (stocuri + creante + investitii pe termen scurt
+ disponibilitati)
Rata imobilizarilor necorporale = imob. Necorporale x 100 / total activ

Rata imobilizarilor corporale = imob. Corporale x 100 / total activ
Rata imobilizarilor financiare = imob. Financiare x 100 / total activ
b) Rata activelor circulante = active circulante x 100 / total activ = (1.000 + 20.000 + 300) x
42
100 / 23.300 = 91,42
Active circulante = Stocuri + creante + investitii pe termen scurt + disponibilitati
Rata stocurilor = stocuri x 100 / total activ = 1.000 x 100 / 23.300 = 0,43
Rata creantelor comerciale = clienti si conturi asimilate / total activ x 100 = 20.000 x 100 /
23.300 = 8,58
Rata disponibilitatilor = disponibilitati si active asimilate x 100 / total activ =300 x100 / 23.300
=1,29
B ) ANALIZA STRUCTURII SURSELOR DE FINANTARE

a) Rata stabilitatii financiare = capitalul permanent x 100 /
total pasiv = (20.000 + 2.000) x 100 / 23.300 = 94,43
capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + / - rezultatul
reportat + / - rezultatul exerciţiului
capital permanent = capital propriu + provizioane pentru riscuri şi cheltuieli + datorii pe termen
lung
b) Rata autonomiei globale = capital propriu x 100 / total pasiv = 20.000 x 100 / 23.300 =
85,84
c) Rata datoriilor pe termen scurt = datorii pe termen scurt x 100 / total pasiv
=1.300 x100 / 23.300 = 0,56
d) Rata datoriilor totale = datorii totale x100 / total pasiv =(2.000 + 1.300) x 100 / 23.300 =
14,16

ANALIZA ACTIVULUI NET:
Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa
deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avutiei acestora ca urmare a alocarii si implicarii
capitalurilor in activitatea sa. Valoarea patrimoniala a intreprinderii coincide cu activul net
contabil.
a) Metoda Sintetica

Ant = At-D = 23.300-3.300 = 20.000
43
Ant = activ net
At = active totale
D = datorii totale
b) Metoda Aditiva

Ant = Ks+Rz+Rr+Re-Rrep = 20.000 + 0 + 0 + 0 – 0 = 20.000
Ks = capital social
Rz= rezerve
Rr= rezltatul reportat
Re=rezultatul exercitiului
Rrep=repartizarile efectuate de reultatul ex in cursul exercitiului respectiv

ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERII
1.(4). Situaţia elementelor de activ şi pasiv la societatea „X” conform bilaţului întocmit pe baza
datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezintă
astfel:
Clădiri 20.000.000 lei
Amortizarea clădirilor 12.000.000 lei
Materii prime 2.000.000 lei
Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei
Clienţi 2.500.000 lei
Clienţi incerţi 500.000 lei
44
Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 200.000 lei
Conturi la bănci 600.000 lei
Furnizori de imobilizări 6.000.000 lei
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1.000.000 lei
Capital subscris vărsat 5.000.000 lei
Rezerve 1.000.000 lei
Operaţiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezintă dupa cum urmează:

a) Clădirile au fost vândute cu 9.000.000 lei;
b) Materiile prime au fost vândute cu 1.440.000 lei;
c) Clienţii incerţi sunt în sumă de 500.000 lei, din care se încasează 240.000 lei, iar pentru încasarea
înainte de termen a clienţilor cerţi s-au acordat sconturi în sumă de 50.000 lei;
d) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în sumă de
200.000 lei;
e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii sunt în sumă de 520.000 lei;
Sa se întocmească bilanţul înainte de efectuarea partajului.
Raspuns:
a) Valorificarea imobilizarilor corporale:
• Vanzarea cladirilor 461 = % 11.160.000

7583 9.000.000
4427 2.160.000
• Incasarea contravalorii cladirilor vandute 5121 = 461 11.160.000
• Scaderea din evidenta a cladirilor vandute % = 212 20.000.000

. 281 12.000.000
6583 8.000.000
b) Valorificarea stocurilor:
• Vanzarea materiilor prime 4111 = % 1.785.600

707 1.440.000
4427 345.600
• Trecerea la marfuri a materiilor prime si scaderea din gestiune a marfurilor vandute
45
371 = 301 2.000.000
607 = 371 2.000.000
• Anularea provizionului 391 = 7814 400.000
• Incasarea contravalorii materiilor prime vandute 5121 = 4111 1.785.600
c) Incasarea creantelor
• Incasarea partiala de la clientii incerti 5121 = 4118 240.000
• Trecerea pe cheltuieli a clientilor incerti neincasati 6588 = 4118 260.000
• Anularea provizioanelor 491 = 7814 200.000
• Incasarea clientilor certi 5121 = 4111 2.450.000
• Acordarea sconturilor 667 = 4111 50.000
d) Plata datoriilor
• Plata furnizorilor de imobilizari 404 = 5121 5.800.000
• Scont primit 404 = 767 200.000
e) Cheltuieli de lichidare
• Cheltuieli efectuate 628 = 5121 520.000
f) Anularea provizioanelor pt riscuri si cheltuieli
• Anularea provizioanelor 151 = 7812 1.000.000
g) inchiderea conturilor de venituri
%= 121 12.040.000
707 1.440.000
767 200.000
7812 1.000.000
7814 400.000
7583 9.000.000
h) inchiderea conturilor de cheltuieli

121= % 10.830.000
607 2.000.000
628 520.000
46
654 260.000
6583 8.000.000
667 50.000
g) Regularizare TVA
• TVA de plata 4427 = 4423 2.505.600
• Plata TVA 4423 = 5121 2.505.600
Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende in urma actiunii

de dizolvare / lichidare
h) Impozitul pe profit pt profitul din lichidare
• Impozitul pe profit datorat 691 = 441 225.600

(1.410.000 *16%=225.600)
• Inchiderea contului 691 121 = 691 225.600
• Virarea impozitului pe profit 441 = 5121 225.600
Bilantul inainte de efectuarea partajului:
Elemente De Activ Valori Elemente De Pasiv Valori__

Conturi la banci 7.184.400 cap.social 5.000.000
rezerve legale 1.000.000
total cap proprii 6.000.000
profit din lichidare 1.184.400_
Total Activ 7.184.400 Total Pasiv 7.184.400
2.(14). In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului ?
Raspuns:
Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv
cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si
plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art.
98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4);
2. creantele izvorate din raportul de munca;
47
3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de
credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii
debitorului dupa deschiderea procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de
intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor
de existenta;
6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a
familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din
livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin
10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa
caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma
alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat de lege.
CONSULTANTA FISCALA ACORDATA CONTRIBUABILILOR

1.(Problema 1). O entitate de distributie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice intr-o luna
calendaristica , energie electrica , iar factura fiscala contine urmatoarele informatii :consum 90
Kwh, pret unitar fara TVA 0,3840 , accize aferente consumului necomercial 0,2 lei .
Sa se determine TVA mentionata in factura fiscala .
Raspuns :
-se calculeaza TVA aferenta energiei electrice consumate : 90 Kwh x 0,3840 =
=34,56 x 24% = 8,2944 lei
-se calculeaza TVA aferenta accizei : 0,2 lei x 24% = 0,0480 lei
Total TVA 8,3424 lei
2.(Problema3.) In cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC MEDIAS sunt trei sectii care produc
condensat de gaz natural:Roman, Filitelnic si Danes. La sfarsitul fiecarei perioade contabile, sefii
celor 3 sectii trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Medias situatia condensului captat in acea
luna. Sectia de Productie Gaze Roman este singura sectie care a vandut condens in luna martie
2007.Pe baza celor 2 avize de insotire a marfii constatam ca au fost efectuate doua vanzari,
astfel:35.500 l cu o densitate de 0.741 si, respective, 35.500 l cu o densitate de 0.740.
Sa se determine impozitul pe titei suportat de catre entitate.

48
Raspuns :
Conform Codului Fiscal la art. 215, impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona, iar cursul euro
este stabilit in prima zi lucratore a lunii octombrie din anul precedent, publicat in Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene .
35500 litri*0.741=26305.50 Kg
35500 litri*0.740=26270 kg
Total=26305.50+26270=52.575,50 kg
Total tone=52.575,50 kg/1.000=52,5755 tone
Atunci impozitul pe titei= 52,5755 tone*4 euro/tona=210,302 euro x3,5334 le i / euro =
=743, 08 RON
3. (Problema 6).Hotelul „Palace” a realizat într-o perioadă de pe urma activităţii de cazare un venit
de 700 mil. lei. În preţul de cazare este inclus şi costul micului dejun, acesta reprezentând 12,5%.
Să se calculeze TVA aferentă venitului obţinut.
Raspuns:
700.000.000 x12.5% = 87.500.000 lei micul dejun

612.500.000 lei cazare
Tva aferent cazarii = 612.500.000 x 9% = 55.125.000 lei

Tva aferent mic dejun = 87.500.000 x24% = 16.935.483,87 lei
Tva aferent venitului obtinut = 72.060.483,87 lei
29. Societatea Alfa dispune de urmãtoarele informaţii cu privire la un utilaj:
– costul de achiziţie 500.000 lei (utilajul a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N-2);
– durata de amortizare este de 6 ani;
– metoda de amortizare este cea linearã;
– valoarea rezidualã este estimatã la 20.000 lei.
La sfârşitul celui de-al treilea an se reestimeazã durata de utilizare la 5 ani, iar valoarea
rezidualã, la 14.000 lei. Calculaţi amortizarea în exerciţiile N-2, N-1 şi N.
Rezolvare:
49
în exerciţiile N-2 şi N-1 ALFA înregistrează amortizarea anuală a utilajului în sumă de
80.000 lei, adică (500.000 - 20.000) / 6.
La sfârşitul exerciţiului N, ALFA revizuieşte estimările pentru durata de utilizare a utilajului

şi valoarea reziduală a acestuia.
Amortizarea aferentă exerciţiului N este determinată cu ajutorul noilor estimări (500.000

-160.000 - 14.000) / 3 = 108.667 lei.
ALFA înregistrează în exerciţiul N:
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea

instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 108.667
58. O întreprindere efectueazã urmãtoarele tranzacţii:
1) vinde unui client, pe data de 01.01.N, mãrfuri în valoare de 1.000.000 lei, condiţiile de
platã fiind: 10% din preţ se plãteşte în momentul vânzãrii, 50% din preţ se va plãti dupã un
an de la vânzare, iar 40% dupã 2 ani de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment clientul
ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiarã la o ratã a dobânzii de 60%;
2) cumpãrã, pe data de 30.07.N, un numãr de 1.000 de obligaţiuni, valoarea nominalã a unei

obligaţiuni 1 leu, preţul de achiziţie 1,2 lei; dobânda anualã este de 30%, încasatã la 31
decembrie N.
În condiţiile aplicãrii IAS 18 „Venituri curente” sã se contabilizeze operaţiile de mai sus.
Rezolvare:
1. Tranzacţia 1:
1.1. Calculul valorii juste:
Valoarea justă a veniturilor = 100 lei x 10% + 100 lei x 50% + 100 lei x 40% = 56,875 lei
1.61 1,62
Diferenţa dintre valoarea justă si valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat: 100 lei -
56,875 lei = 43,125 lei:
4111 = % 100 lei
707 56,875 lei
47X 43,125 lei
1.2. La sfârşitul exerciţiului N o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca

venituri din dobânzi ((56,875 lei - 10 lei) x 60% = 28,125 lei):
47X = 766 28,125 lei
2. Tranzacţia 2:
50
Veniturile din dobânzi pe perioada 1 august - 31 decembrie (5 luni): 1.000 obligaţiuni x 1
leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei.
Dobânda aferentă perioadei 1 ianuarie - 30 iulie (7 luni): 1.000 obligaţiuni x 1leu/obligaţiune

valoarea nominală x 30% x 7 luni 712 luni = 175 lei.
5121 = % 300 lei
766 125 lei
506 175 lei
LUCRARE DE STAGIU
SEMESTRUL I 2011
ANUL 2 (acces 2009)
GRUPA I – Categoria I – Elaborarea situatiilor financiare anuale
1. Societatea ALFA produce umbrele de soare, asambland panza pe un suport achizitionat. In luna
mai a cumparat 10.000 de panze la 10 lei bucata si 11.000 de suporturi la 20 lei bucata, si a asamblat 9.500
de umbrele, costul asamblarii fiind de 15 lei/bucata. A vandut in cursul lunii 8.500 de umbrele la pretul de
60 lei/bucata, comisionul fiind de 5 lei/bucata. Care este costul de productie si costul complet (de revenire)
al unei umbrele? Care este rezultatul perioadei?
Raspuns :
Chelt.cu panza = 9.500 * 10 = 95.000

Chelt.cu suporturi = 9.500 * 20 = 190.000
Chelt.de asamblare = 9.500 * 15 = 142.500
Cost productie al prod.obtinute = 427.500 / 9.500 = 45 lei/buc.
Comision vanzare = 8.500 * 5 = 42.500
Cost complet =Cost de producţie +Cheltuieli de desfacere=45+5=50
Cost total (pt.umbrelele vandute) = 8.500 * 50 = 425.000
Venituri din vânzări: 8500 umbrele * 60 = 510.000
Obţinere produse finite 345=711 427.500
vanzare produse finite 411=701 510.000
51
descărcare gestiune 711=345 8500*45=382.500
chelt desfacere = 8500*5 = 42.500
Rezultat de exploatare= 510.000-382.500 -42.500 =85.000
2. La inceputul anului N o intreprindere detinea 10.000 euro. Cursul rol/euro

la 01.01.N era de 23.000 lei/euro. Pe parcursul execritiului N au fost inregistrate
fluxuri monetare: incasari de 30.000 euro la cursul zilei de 24.000 lei/ euro si de
10.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/euro, si plati de 20.000 euro la cursul zilei de
24.300 lei/ euro si de 15.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/ euro. La 31.12.N
cursul era de 24.100 lei/ euro. Care sunt valorile aferente trezoreriei nete a societatii
si diferenta de curs nerealizata?
Raspuns :
Situaţia în contul 5124:
D 5124 C
Sold iniţial 10.000 Euro x 23.000 lei/€ = Plăţi 20.000 Euro x 24.300 lei/€ =
230.000.000 lei 486.000.000 lei
Încasări: 30.000 Euro x 24.000 lei/€ = Plăţi 15.000 Euro x 23.500 lei/€ =
720.000.000 lei 352.500.000 lei
Încasări 10.000 Euro x 23.500 lei/€ =

235.000.000 lei
Total încasări 955.000.000 lei
Total încasări + sold iniţial 1.185.000.000 Total plăţi 838.500.000 lei

lei
Sfd 15.000 Euro reprezentând

346.500.000 lei
La data de 31.12.N soldul final de 15.000 Euro reprezintă 15.000 Euro x 24.100 lei/€. = 361.500.000
lei
Diferenţa de curs nerealizată 361.500.000 lei – 346.500.000 lei = 15.000.000 lei reprezintă un venit
din diferenţe de curs valutar:
Înregistrarea contabilă:
15.000.000 lei 5124 = 765 15.000.000 lei

52
Trezoreria netă = Total încasări – Total plăţi + Diferenţa de curs nerealizată = 955.000.000 lei –
838.500.000 lei + 15.000.000 lei = 131.500.000 lei
3. Se dau urmatoarele informatii (in lei): Rulaj debitor clienti (inclusiv TVA) 99.960; cheltuieli cu
amortizarea 13.510; materii prime (sold initial) 4.100; vanzari de produse finite la cost de productie 75.800;
subventii din exploatare aferente cifrei de afaceri 4.700; venituri din sconturi primite 5.300; cheltuieli cu
impozitul pe profit 2.710; achizitii de materii prime 23.850 (exclusive TVA); obtinerea de produse finite la
cost de productie 81.400; cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea titlurilor de plasament 1.800; materii
prime (sold final) 5.320; datorii salariale (sold initial) 6.100; salarii platite 19.800; cheltuieli cu serviciile
prestate de terti 2.370; datorii salariale (sold final) 5.000. Calculati cifra de afaceri neta si rezultatul din
exploatare.
Raspuns :
99.960 lei 411 = % 99.960 lei
70X 84.000 lei
4427 15.960 lei
înregistrare amortizare
13.510 lei 6811 = 281 13.510 lei
D 301 C
SI 4.100
23.850 X= 4.100+
23.850- 5.320 =
22.630
SF 5.320
consum materii prime
22.630 lei 601 = 301 22.630 lei
descărcare gestiune produse finite vândute
75.800 lei 711 = 345 75.800 lei
subvenţii aferente exploataării
4.700 lei 5121 = 7411 4.700 lei
sconturi primite
53
5.300 lei 401 = 767 5.300 lei
impozit pe profit
2.710 lei 691 = 441 2.710 lei
achiziţie materii prime
2.8381,5 lei % = 401 2.8381,5 lei
23.850 lei 301
4531,5 lei 4426
obţinere produse finite
81.400 lei 345 = 711 81.400 lei
înregistrare depreciere titluri de plasament
1.800 lei 6864 = 591 1.800 lei
înregistrare servicii prestate de terţi
2.370 lei 628 = 401 2.370 lei
plată salarii
19.800 lei 421 = 5121 19.800 lei
D 421 C
SI 6.100
Plăţi = 19.800
SF 5.000
Salarii datorate = 5.000 + 19.800 – 6.100 = 18.700 lei
18.700 lei 641 = 421 18.700 lei
D 711 C
75.800 81.400
SFC 5.600
a) Grupa 70 84.000 lei

54
+ Variaţia stocurilor (SFC ) 5.600 lei
+ Venituri din subvenţii aferente cifrei de exploatare (ct 7411) 4.700 lei
= Total venituri de exploatare 94.300 lei
b) Cheltuieli cu amortizarea 13.510 lei
+ Cheltuieli cu materii prime 22.630 lei
+ Cheltuieli cu serviciile executate de terţi 2.370 lei
+ Cheltuieli cu salariile 18.700 lei
= Total cheltuieli de exploatare 57.210 lei
Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 94.300 lei – 57.210
lei = 37.090 lei
Cifra de afaceri netă = grupa 70 (84.000 lei) + ct 7411 (4.700 lei) = 88.700 lei
GRUPA I – Categoria XI – Tinerea contabilitatii unei entitati
1. Se cunosc urmatoarele informatii despre o linie tehnologica de extractie a petrolului: pret de

cumparare 300.000 u.m., commision vamal 3%, costuri ale proiectului de amplasare 20.000 u.m., transport
pe parcurs intern 10.000 u.m., scont de decontare 2%. Determinati valoarea costului de achizitie conform
IAS 16 “Imobilizari corporale”.
Raspuns :
- pret cumparare = 300.000 u.m.

- comision vamal = 300.000 u.m. x 3% = 9.000 u.m.
- costuri proiect amplasare = 20.000 u.m.
- transport = 10.000 u.m.
- scont 2% = 10.000 u.m. x 2% = 200 u.m.
- cost transport = 10.000 u.m. – 200 u.m. = 800 u.m.
Valoare cost achizitie = 338.800 u.m.
2. Intreprinderea a construit un imobil al carui cost este de 25.000 u.m. Acest imobil afost dat in
folosinta pe 1 iulie N. La 31.12.N, activul este evaluat la valoarea sa justa, estimata la 25.300 u.m. De la data
55
punerii in functiune, imobilul a fost amortizat pentru 500 u.m. La 31.12 N+1, valoarea justa a imobilului este
de 26.000 u.m. Sa se prezinte inregistrarile contabile la 31.12.N si la 31.12.N+1, stiind ca societatea
foloseste pentru evaluare modelul valorii juste, in conformitate cu IAS 40.
Raspuns :
Cost = 25.000 u.m.
Amortizare = 500 u.m. 6811 = 281 – 500 u.m.
Valoarea ramasa = 25.000 u.m. – 500 u.m. = 24.500 u.m.
31.12.N Valoarea justa = 25.300 u.m.
Anulare amortizare 281 = 213 – 500 u.m.
Diferenta pozitiva din reevaluare = 300 u.m. 213 = 105 – 300 u.m.
31.12.N+1 Valoarea justa = 26.000 u.m.
Diferenta pozitiva din reevaluare = 1.000 u.m. 213 = 105 – 700 u.m.
3. Societatea ALFA obtine din productie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile effectuate
au fost:
- costul productiei neterminate la inceputul perioadei de gestiune 20.000 lei;
- cheltuieli directe 7.000 lei;
- cheltuieli indirecte 4.000 lei, dn care variabile 3.000 lei si fixe 1.000 lei;
- cheltuili administrative 2.000 lei;
- gradul de utilizare a capacitatii de productie este de 80%.
Care este costul initial al activului si cum se contabilizeaza acesta, daca intreprinderea aplica IAS 16
ïmobilizari corporale”si intocmesteun cont de profit si pierdere cu clasificarea cheltuielilor dupa natura?
GRUPA II – Categoria II – Auditul statutar al situatiilor financiare
1. Care este modul de comunicare a concluziilor epertizelor contabile?

Raspuns:
56
RĂSPUNS: Modul de comunicare a continutului si a concluziilor expertizelor contabile intra în zona
confidentialitatii:
a. În cazul expertizelor contabile judiciare, atât expertii contabili, numiti din oficiu, cât si la
recomandarea partilor sunt obligati sa depuna raportul de expertiza contabila la organul judiciar
care a dispus expertiza contabila, unde toti cei interesati, inclusiv partile implicate în proces, pot sa-
l consulte. Expertul este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile înainte de termenul stabilit
pentru judecata. Pe cale implicita rezulta ca expertiza contabila trebuie depusa la instanta de
judecata care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceasta procedura se evita comunicarea
(informarea) preferentiala a continutului si concluziilor expertizelor contabile judiciare catre unii
utilizatori ai acestora.
b. În cazul expertizelor contabile extrajudicare locul si data depunerii lucrarii trebuie sa rezulte din
contractul încheiat între solicitant si expert. Daca locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu
rezulta cu claritate din contract, acesta trebuie sa fie registratura generala de la sediul
solicitantului.
Nerespectarea procedurilor de comunicare a continutului si a concluziilor expertizelor contabile

constituie o încalcare a obligatiilor expertului contabil privind secretul si confidentialitatea în expertiza
contabila si poate atrage raspunderea disciplinara, civila si/sau penala a expertului contabil, dupa caz.
2. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate?
Raspuns :
1. - titlul;
2. - destinatarul;
3. - identificarea situaţiilor financiare auditate din care s-au născut situaţiile financiare condensate;
4. - o opinie care să indice dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare condensate sunt
în concordanţă cu situaţiile financiare auditate, din care acestea s-au născut;
5. - o menţiune, sau o trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare condensate, în care se

menţionează ca situaţiile financiare condensate trebuiesc citite împreună cu situaţiile financiare în
ansamblul lor şi cu raportul de audit asupra acestora;
6. - data raportului;
7. - adresa auditorului;
57
8. - semnătura auditorului.
3. Care sunt principiile fundamentale ale eticii in audit inscrise in Codul etic?
Raspuns :
1. Integritatea şi obiectivitatea;
2. Competenţa profesională, grijă şi sărguinţă;
3. Confidenţialitate;
4. Profesionalism;
5. Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale.
GRUPA II – Categoria IV – Evaluarea intreprinderilor
1. Care este valoarea activului net corijat al unei intreprinderi care, dupa reevaluareabunurilor,
prezinta urmatoarea situatie patrimoniala: capital social 3.000.000; imobilizari 8.000.000;
stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; reserve 500.000; profit 1.000.000; diferente din
reevaluare 14.000.000; disponibilitati 500.000, obligatii nefinanciar 25.000.000 instalatii luate
cu chirie 10.000.000:
a) 43.500.000;
b) 18.500.000;
c) 28.500.000.
Raspuns “: 43.500.000
2. O intreprindere prezinta caracteristicile urmatoare:

- capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.;
- rentabilitate minima ceruta de la capitalurile investite pe piata : 7,5%;
- rentabilitate asteptata (previzionala) a capitalurilor investite in afacere: 10 %.
Sa se calculeze goodwill-ul intreprinderii pe baza impozitelor: superprofitul va fi constant pe o durata
nedeterminata de timp.
GRUPA II – Categoria V – Fuziuni si divizari de intreprinderi
1. 176. Pe 25 iunie N, societatea M achizitioneaza societatea F. Tranzactia este remunerate prin

emisiunea a 4.000 de actiuni M (pretul unei actiuni M este de 15 u.m.) si plata a 10.000 u.m.
actionarilor societatii F pentru realizarea acestei achizitii s-au angajat cheltuieli cu onorariile
consilierilor juridici si evaluatorilor in valoare de 1.000 u.m. Societatea M are un department de
achizitii care a generat costuri de 7.000 u.m., in luna in care a avut loc achizitia societatii F.
Personalul departamentului estimeaza ca a utilizat 20% din timp pentru achizitia societatii F.
Costul de ahizitie al societatii F conform IFRS 3 este:
58
(a) 71.000 u.m.;
(b) 10.000 u.m.;
(c) 11.000 u.m.;
(d) 15.000 u.m.;
(e) 61.000 u.m.
GRUPA II – Categoria X – Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii
1. Activitatea de vanzare, la nivelul unei entitati, presupune:

a) Implementarea strategiilor de marketing;
b) Atingerea sau depasirea vanzarilor intr-o maniera eficienta;
c) Predarea in timp util a comenzilor dela clientii departamenului care se ocupa cu prelucrarea lor.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot aparea si definiti proceduri de control intern care pot
diminua aparitia riscurilor respective.
Raspuns :
Raspuns:
Vânzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor si modalitătilor
specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficientă a rezultatelor productiei, trecerea acesteia
în consumul final în cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea întregului potential tehnico-
productiv de care dispune firma în permanenta misiune de a oferi cumpărătorului marfă de calitate, la
termenele si în conditiile solicitate si nu în ultimul rînd asigură un cîstig real cel putin pe măsura eforturilor.
Vânzarea produselor se poate face:
-pe bază de contract comercial încheiat anticipat la cererea clientului
-pe bază de comandă anticipată fermă, urmată sau nu de onorarea imediată a acesteia
-la cecere neprogramată, dar previzibilă, din magazinele si depozitele proprii sau ale retelei comerciale
publice.
Calea prin care se vând produsele este în functie de natura produselor, sfera de utilitate, caracteristicile si
potentialul de cumpărare ale clientilor, căile de distributie utilizate, modalitătile practicate de producător-
furnizor pentru desfacerea produselor sale .
Indiferent de calea prin care se asigură vânzarea produselor, un rol definitoriu în extinderea vânzărilor în
economia de piată revine actiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatori despre
caracteristicile produselor, a conditiilor de executie si de desfacere etc.
Livrările câtre diferiti clienti se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din producia curentă.
Întreprinderea producătoare trebuie să-si programeze un raport corespunzător între volumul productiei de
fabricat în timp si nivelul stocurilor de produse finite care urmează a fi asigurat pentru realizarea unei
desfaceri continue si evitarea rupturilor de stoc.
RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERN

De a vinde bunuri clienţilor îndoielnici Verificarea clientului prin cerere de referinţe Client din partea băncii
sau a colaboratorilor cunoscuti, Verificarea permanentă a soldului clientilor si stabilirea unui sold maxim
De a vinde bunuri pentru preţuri care nu sunt autorizate şi a acorda reduceri care nu sunt în concordanţă cu
procedurile societăţii.
Verificarea notei de comanda (dacă are nr.de înregistrare si este făcută de persoana autorizată), a
59
preturilor si a reducerilor (dacă sunt acordate de persoana autorizată)
De a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda
Bunurile trimise trebuie să aibă comenzi semnate de persoane autorizate
De a trimite bunuri neconforme din punct de vedere cantitativ si calitativ al comenzii Examinarea bunurilor
din punct de vedere cantitativ, calitativ si al comenzii
De a realiza vânzări fără a pune la zi situaţia stocurilor Completarea fisei de magazie
De a accepta comenzi fără a avea stocuri disponibile Verificarea nivelului stocurilor prin asigurarea unui
stoc minim stabilit
De a face livrări de bunuri care nu sunt “recunoscute”de către clienţi din punct de vedere calitativ,
cantitativ şi al comenzii
Verificarea semnăturii de primire de câtre client a facturii sau a documentului care atestă livrarea (avizul de
însotire a mărfii)
De a avea clienţi îndoielnici fără a înregistra un provizion Verificarea scadentarului soldurilor clienti si
urmărirea recuperării debitelor restante de la clientii îndoielnici
Plăti efectuate care nu sunt înregistrate Verificarea înregistrării plătilor, respectiv a facturilor emise
GRUPA III – Categoria III – Expertize contabile
1. Ce contine cap. II al raportului de expertiza contabila (Desfasurarea expertizei contabile)?

Raspuns :
acestora.
Capitolul II “Desfasurarea expertizei contabile” trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele
paragrafe:
- Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor effectuate de
expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate,
a surselor de informatii utilizate
- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie
sa fie précis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri
ale expertului asupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul
analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora.
- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un
paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe
care o sustine.
60
2. Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile?
Raspuns :
Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:

- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.
- Respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul
profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate.
- Recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Uneori datorita membrilor, vizavi de profesiune lor si de public, poate fi in contradictie cu
interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi e angajator.
Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale
sa defineasca reguli de etica pentru membri lor,incat sa garanteze o calitate optima a
serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta
in profesie, pe competenta.
GRUPA III – Categoria VII – Studii de fezabilitate
Un proiect investitional, cu o valoare totala a investitiei de 15.000 lei si cu o rata de actualizare de

20% prezinta urmatoarea structura a fluxurilor de numerar:
An Cost investitie Costuri de Total cost Total incasari

exploatare
0 15.000 15.000
1 6.420 6.420 9.440
2 6.620 6.620 9.640
3 7.500 7.500 10.700
4 6.500 6.500 11.70
5 8.500 8.500 22.700
Total 11.445 35.540 50.540 64.180
Calculati valoarea actualizata neta si apreciati fezabilitatea investitionala prin intermediul acestui indicator.
61
GRUPA IV – Categoria VI – Administrareasi lichidarea intreprinderilor
1. Asociatii societatii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situatia parimoniului conform bilantului
contabil la data inceperii lichidarii se prezinta astfel:
Constructii 30.000 lei
Amortizarea constructiilor 20.000 lei
Echipamente tehnologice 15.000 lei
Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei
Materii prime 3.000 lei
Ajustari pentru deprecierea materiilor prime 500 lei
Clienti 2.000 lei
Clienti incerti 700 lei
Ajustari pentru deprecierea clientilor incerti 400 lei
Conturi la banci in lei 1.300 lei
Furnizori 7.000 lei
Provizioane 1.250 lei
Capital subscris varsat 11.000 lei
Rezerve legale 1.850 lei
Operatiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Constructiile au fost vandute cu 11.000 lei, fata de valoarea ramasa neamortizata de

10.000 lei;
b) Echipamentele tehnologice au fost vandute cu 7.000 lei fata de valoarea ramasa
neamortizata de 5.000 lei;
c) Materiile primeau fost vandute cu 2.850 lei fata de valoarea de 2.500 lei;
d) In vederea incasarii inainte de scadenta a creantelor certe au fost acordate sconturi in
valoare de 100 lei;
e) Din suma clientilor incerti de 700 lei se incaseaza jumatate, restul fiind irecuperabile;
f) Pentru plata inainte de termen adatoriilor catre furnizori, acestia au acordat sonturi in
suma de 350 lei;
g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societatii au fost in suma de 900 lei.
Se cere:
a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare.

b) Intocmirea bilantului inainte de partaj.
c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la actionari.
Raspuns :
62
Rezolvare:
Elemente de activ Valori Elemente de pasiv Valori
Imobilizari corporale 45.000 Capital subscris si varsat 11.000
Amortizarea imobilizarilor 30.000 Rezerve legale 1.850

corporale
Valoarea neamortizata 15.000 Total capitaluri proprii 12.850
Materii prime 3.000 Provizioane 1.250
Ajustare depreciere materii 500 Furnizori 7.000

prime
Valoare neta materii prime 2.500
Clienti 2.000
Clienti incerti 700
Ajustare depreciere clienti 400
Valoare neta 2.300
Banca 1.300
Total active 21.100 Total pasiv 21.100
a) Inregistari aferente lichidarii

Vanzare imobilizari corporale
- vanzare constructie:
461 = % 13.090
7583 11.000
4427 2.090
- incasare c/v constructie:
5121 = 461 13.090
- descarcare gestiune:
% = 212 30.000
2812 20.000
6583 10.000
63
- vanzare echipamente tehnologice:
461 = % 8.330
7583 7.000
4427 1.330
- incasare c/v echipamente:

5121 = 461 8.330
- scoatere din gestiune:

% = 2131 15.000
2813 10.000
6583 5.000
Vanzare materii prime:
- trecere materii prime la marfuri;

371 = 301 3.000
- vanzare materii prime:

4111 = % 3.392
707 2.850
4427 542
- incasare c/v materii prime:
5121 = 4111 3.392
- descarcare gestiune:
607 = 371 3.000
- anulare provizion materii prime:
391 = 7814 500
- incasare client / scont acordat:

% = 4111 2.000
5121 1.900
64
667 100
- incasare client incert:

5121 = 4118 350
- trecere la cheltuieli clienti incerti neincasati:

654 = 4118 350
- anulare garantie client:

491 = 7814 400
- plata furnizori:
404 = % 7.000
5121 6.650
767 350
- anulare provizion:
151 = 7812 1.250
- inregistrare cheltuieli de lichidare:
628 = 5121 900
- inchidere TVA:
4427 = 4423 3.962
- plata TVA:
4423 = 5121 3.962
- inchidere venituri:
7xx = 121 23.350
- inchidere cheltuieli:
121 = 6xx 19.350
65
-calcul impozit pe profit datorat = (23.350 – 19.350) * 16% = 640
691 = 441 640
- inchidere cont cheltuieli:

121 = 691 640
- plata impozit profit:

441 = 5121 640
b) bilant inainte de efectuare partaj:
Elemente de activ Valori Elemente de pasiv Valori
Cont la banci 16.210 Capital social 11.000
Rezerve legale 1.850
Total capitaluri proprii 12.850
Profit din lichidare 3.360
Total activ 16.210 Total pasiv 16.210
c) inregistrari contabile aferente partajului
- rambursare capital social catre asociati:

1012 = 456 11.000
- plata capital social catre asociati:

456 = 5121 11.000
- decontare rezerve legale catre asociati:

1061 = 456 1.850
- decontare rezerve legale catre asociati:

1061 = 456 1.850
- impozit profit aferent rezervei legale:

456 = 441 296
66
- plata impozit profit rezerve legale
441 = 5121 296
- decontare profit din lichidare:

121 = 456 3.360
- impozit pe dividend = (1850 - 296 + 3360)*16% = 786

456 = 446 786
- plata dividend :
456 = 5121 4128
Situatie conturi dupa partaj:
D 456 C D 5121 C
11.000 11.000 16.210 11.000
296 1.850 296
786 3.360 786
4.128 4.128
16.210 16.210 16.210 16.210
GRUPA V – Categoria IX – Consultanta fiscala acordata contribuabililor
1. Problema 1. O enitate de distributie a energiei eletrivce a livrat unei persoane fizice intr-o luna
calendaristica, energie electrica, iar factura fiscala contine urmatoarele informatii: consum 90
Kwh, pret unitar fara TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. Sa se
determine taxa pe valoare adaugata mentionata in factura fiscala.
2. Problema 8. S.C. „X” S.R.L., persoana impozabila revanzatoare, a comercializat intr-o perioada
bunuri second-hand, pret de vanzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Pretul de cumparare al acestora a
fost de 62.000 lei, achizitia efectuandu-se de la persoane inregistrate ca platitori de taxa pe
valoare adaugata.
67
Sa se precizeze valoarea taxei pe valoarea adaugata colectata, aferenta livrarilor efectuate de catre S.C. „X”
S.R.L.
IMPOZITE DIRECTE
Problema 7. Să se calculeze şi înregistreze în contabilitate impozitul pe profit pe baza următoarelor date:
􀂾 Venituri totale: 1.200.000 lei, din care:
- venituri din vânzarea produselor finite: 800.000 lei;
- venituri din vânzarea ambalajelor: 200.000 lei;
- venituri din reluarea unor ajustări ptr. deprecierea imobilizărilor corporale: 30.000 lei;
- venituri din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei;
􀂾 Cheltuieli totale: 700.000, din care:
- cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei;
- cheltuieli cu salariile: 300.000 lei;
- cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei;
- cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei;
- cheltuieli cu investiţiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei;
- cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate: 23.000 lei;
R: Profit impozabil = Venituri impozabile – Cheltuieli deductibile
Impozitul/profit = ( 1.200.000-700.000)*16% = 500.000*16% = 80.000lei
80.000 691”Ch.cu imp./profit” = 4411”Impozit/profit” 80.000
Problema 8. Se cunosc următoarele date despre o entitate:
venituri din exploatare 80.000 lei; venituri financiare 50.000 lei; venituri extraordinare 10.000 lei; cheltuieli
de exploatare 60.000 lei; cheltuieli financiare 30.000 lei; cheltuieli extraordinare 30.000 lei. Să se determine
rezultatul entităţii pe tipuri de activităţi, precum şi impozitul pe profit de plătit, dacă cheltuielile
nedeductibile sunt în sumă de 5.000 lei.
R: Rez.exploatare = 80.000 – 60.000 = 20.000 lei profit
Rez.financiar = 50.000 – 30.000 = 20.000 lei profit

68
Rez.extraord. = 10.000 – 30.000 = 20.000 lei pierdere
Profitul impozabil = Tv – Tch + Chned. = 25.000 lei
Impozitul/profit = 25.000*16% = 4.000 lei.
Problema 9. O entitate care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte obţine într-o perioadă
contabilă venituri în sumă de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor sunt de 500.000 lei. Să se
determine valoarea impozitului pe profit de plătit de către entitate.
R: Imp./profit = (900.000 – 500.000)*16% = 64.000 lei
Imp./profit minim pentru baruri,discoteci este de 5% din veniturile realizate = 900.000 * 5% = 45.000, deci
rezultă imp./profit datorat de 64.000lei.
Problema 10. O entitate acordă unui salariat un avans în valoare de 300 lei. Să se calculeze toate operaţiile
în legătură cu salariile ştiind că salariul de încadrare este de 700 lei, sporul de vechime de 85 lei, iar
salariatul are în întreţinere doi copii şi soţia.
R: - salariul brut realizat : 785 641”Ch.cu salariile”= 421”Pers.rem.dat.” 785
- Reţinerea contribuţiilor datorate de salariat:

421”Pers.rem.dat.” = % 446 lei
4312”CAS 10,5%” 82 lei
4314”CASS 5.5%” 43 lei
4372”Somaj 0,5%” 4 lei
444”Imp./salar” 17 lei
425”Avansuri ac.” 300 lei
Calcul imp./salar: [785 – Contribuţii – deducere personală (de bază 250lei + supl. 200lei)]*16% = 106*16% =
17 lei
- Plata chenzinei a II-a în numerar prin casieria unităţii:

421”Pers.rem.dat” = 5311”Casa în lei” 339 lei
- Înregistrarea contribuţiilor datorate de angajator în legătură cu salariile:

6451”CAS angajator 20,8%” = 4311”CAS angajator” 163 lei
6452”Somaj angajator 0,5%” = 4371”Somaj angajator” 4 lei
6453”Sănătate angajator 5,2%”= 4313”CASS angajator” 41 lei
69
6458”Alte contribuţii” = % 10 – 15lei
43711”Fd.garant.0,25%” 2 lei
43131”Conc.şi ind.0,85%” 7 lei
43111”Acc.mc. 0,15 – 0,8% 1 – 6 lei (în funcţie de

activitatea societăţii comerciale)
- Plata contribuţiilor la bugete prin virament bancar:

% = 5121”Disp.la bancă în lei”
4311, 43111, 4312, 4313,
43131, 4314, 4371, 43711,
4372, 444
Problema 11. Să se calculeze contribuţiile datorate de angajat pentru un salariu negociat de 636 lei, inclusiv
salariul net (2 persoane în întreţinere).
R: CAS 10,5% = 67; CASS 5,5% = 35; Somaj 0,5% = 3; Deducere personală calculată este de 450
lei(d.p.b.=250 lei + d.supl.2 întreţinuţi = 200 lei). Total contribuţii reţinute = 105 lei.
Impozit/salar = (636 – 105 – 450) * 16% = 81 * 16% = 13 lei.
Salariul net = 636 – 105 – 13 = 508 lei.
Problema 12. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri: venituri salariale 850 lei;
ajutor de înmormântare 1.270 lei, ca urmare a justificării cu documente. 150 lei reprezentând cadou cu
ocazia Paştelui. Salariatul nu are nici o persoană în întreţinere. Să se stabilească salariul net.
R: Înregistrarea sumelor brute obţinute:
2.320 641”Ch.cu salariaţii” = % 2.320 lei
421”Pers.rem.datorate 850
423”Ajutoare materiale” 1.470
Reţinerile datorate de asiguraţi sunt doar cele aferente salariului de bază brut, deoarece atât cadourile cu
ocazia sărbătorilor în limita sumei de 150lei, cât şi ajutoarele de înmormântare sunt sume neimpozabile,
astfel : Cas 10,5% = 89 lei, CASS5,5% = 47 lei, somaj 0,5% = 4 lei, impozit pe salar = (850 – 140 – 250 )*16% =
74 lei.
Salariul net = 850 – 140 – 74 + 1470 = 2.106 lei
70
Problema 13. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri salariale în sumă de 970 lei
şi are în întreţinere soţia care deţine cu titlu de proprietate teren agricol în zonă de şes cu o suprafaţă de
11.000 mp. Să se stabilească salariul net.
R: Salariaţii care au în intreţinere persoane ce deţin terenuri peste 10.000mp în zonă de şes sau 20.000mp
în zonă montană, nu beneficiează de deducere personală suplimentară, astfel în acest caz salariatul în cauză
beneficiează doar de deducerea personală de beză de 250 lei.
Salariul net = 970 – 102(CAS) – 53(CASS) – 5(SOMAJ) – 90(IMP./SALAR) = 720 lei.
Problema 14. O persoană fizică deţine în proprietate un teren dobândit în anul 2000, preţul de achiziţie
fiind de 7.000 lei. Terenul este vândut în anul 2007 pentru un preţ de vânzare de 120.000 lei. Să se
stabilească impozitul de plătit de către persoana fizică ca urmare a transferului dreptului de proprietate şi
care este destinaţia acetuia?
R: Impozitul datorat de către pers.fizice pentru rteansferul dreptului de proprietate, în cazul în care
proprietatea transferată a fost dobândită de mai mult de 3 ani, este de 2% din preţul de vânzare a
proprietăţii, până la nivelul sumei de 200.000lei. Astfel, în prezenta situaţie, impozitul datorat este egal cu
120.000lei * 2% = 2.400 lei.
Destinaţiile acestui impozit sunt următoarele:
- 40% - Bugetul de Stat

- 50% - Bugetul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căruia se află proprietatea
- 10% - ANCPI
Problema 15. O persoană fizică deţine în proprietate o casă dobândită în anul 2006, preţul de achiziţie fiind
de 500.000 lei. Casa este vândută în anul 2007 pentru un preţ de vânzare de 750.000 lei. Să se calculeze
impozitul ce trebuie plătit de către persoana fizică şi care este destinaţia acestuia?
R: În cazul transfereului proprietăţii în termen de mai mic de 3 ani de la dobândire, impozitul datorat este
de 3% până la preţul de vânzare de 200.000lei, sau în cazul nostru, 6.000 lei sumă fixă + 2% din valoarea ce
depăşeşte 200.000lei. Astfel impozitul datorat în acest caz este de 6.000 lei + (750.000 – 200.000) * 2% =
6.000 + 11.000 = 17.000 lei.
Problema 16. O persoană fizică obţine un venit dintr-un joc de noroc în sumă de 9.000 lei. Să se stabilească
impozitul pe venit de plătit de către persoana fizică.
71
R: Suma neimpozabilă din veniturile obţinute din jocuri de noroc este de 600 lei. Pentru suma ce depăşeşte
600 lei se datorează impozit în cuantum de 20%, astfel impozitul datorat în acest caz este egal cu (9.000 –
600) * 20% = 8.400*20% = 1.680 lei.
IMPOZITE INDIRECTE
Problema 1. O entitate de distribuţie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice într-o lună
calendaristică, energie electrică, iar factura fiscală conţine următoarele informaţii: consum 90 Kwh, preţ
unitar fără TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. Să se determine taxa pe valoarea
adăugată menţionată în factura fiscală.
R: 90 * 0,3840 = 34,56
90 * 0,2000 = 18,00
TVA facturat = 52,56 * 24% = 12,61 lei
Problema 2. Să se determine acciza datorată, în 2 octombrie 2006, pentru ţigări Marlboro. Se cunosc
următoarele date:
- acciza minimă este de 31,25 euro/1000 ţigarete; preţul maxim este de 5,1 RON/pachet (20 ţigarete); curs
euro este: 1 euro = 4,10 RON.
R: Acciza ad valorem/1.000 ţigarete = 50*5,1*96% = 244,80lei
Acciza minimă = 31,25 * 4,10 = 128,13
Problema 3. În cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC. MEDIAS sunt trei secţii care produc condensat de gaz
natural: Roman, Filitelnic şi Daneş. La sfârşitul fiecărei perioade contabile, şefii celor 3 secţii trimit
Serviciului Contabilitate al Sucursalei Mediaş situaţia condensului captat în acea lună. Secţia de Producţie
Gaze Roman este singura secţie care a vândut condens în luna martie 2007. Pe baza celor 2 avize de însoţire
a mărfii constatăm că au fost efectuate două vânzări, astfel: 35.500 l cu o densitate de 0.741 şi respectiv,
35.500 l cu o densitate de 0.740. Să se determine impozitul pe ţiţei suportat de către entitate.
R: Vânzări = 35.500 L * 0,741 + 35.500 L* 0,740 = 52.575,50 L = 52,5755 to
Acciza datorată = 52,5755 to * 4 euro/to = 210,30 euro.
72
Problema 4. Universitatea „X” dispune de o cantină proprie. În cursul lunii trecute aceasta a realizat din
activitatea principală desfăşurată de cantină (servirea prânzului) venituri de 25.000 lei. Se ştie că proporţia
veniturilor realizate de la studenţi / persoane din afara universităţii, clienţi ai cantinei, a fost de 75% / 25%.
De asemenea, în cadrul cantinei s-au organizat pe parcursul lunii trecute 2 nunţi, în urma cărora s-au
realizat venituri de 35.000 lei. Datorează TVA Universitatea „X” pentru activitatea desfăşurată de cantină?
Dacă da, să se calculeze mărimea obligaţiei datorate bugetului.
R: 25.000 * 75% = 18.750 lei – venit neimpozabil d.p.d.v. TVA
25.000 * 25% = 6.250 lei – taxabil TVA 24% = 1.500 lei
35.000 *100%= 35.000 lei – taxabil TVA 24% = 8.400 lei
Total TVA datorată 9.900 lei
Problema 5. O instituţie publică a depozitat, într-o perioadă, în magaziile sale, bunuri în valoare totală de
26.000 lei. Din acestea 12/20 aparţin acesteia, iar restul sunt ale unei societăţi comerciale din zonă. Chiria
practicată pentru depozitare a fost de 6% din valoarea bunurilor depozitate. A avut de colectat TVA
instituţia publică? Dacă da, se cere să se calculeze mărimea acesteia.
R: Instituţia are TVA de colectat pentru serviciile de depozitare practicate, conform art.127, al.(6), lit.g din
Codul Fiscal, şi anume:
Valoarea bunurilor depozitate: 26.000*8/20 = 10.400 lei
Chiria percepută = 10.400 * 6% = 624 lei
TVA colectată aferentă chiriei = 624 * 24% = 149,70 lei.
Problema 6. Hotelul „Palace” a realizat într-o perioadă de pe urma activităţii de cazare un venit de 700 mil.
lei. În preţul de cazare este inclus şi costul micului dejun, acesta reprezentând 12,5%. Să se calculeze TVA
aferentă venitului obţinut.
R: 700 mil. * 24% = 168.000 lei
Problema 7. Casa de producţie „Tudor” a realizat într-o perioadă fiscală, de pe urma producţiei de
programe de televiziune, venituri de 890.000 lei. În aceeaşi perioadă s-a încasat de la diverse firme
beneficiare suma de 563.000 lei pentru spoturi publicitare realizate. Pentru desfăşurarea activităţii casa de
producţie a achiziţionat bunuri şi a beneficiat de servicii în valoare de 486.000 lei, TVA 19%.
73
Ştiind că pro-rata definitivă a anului precedent a fost de 0,2 se cere: să se calculeze mărimea TVA colectată
de unitate; să se precizeze valoarea TVA datorată sau achitată pentru bunurile şi serviciile achiziţionate; să
se stabilească şi înregistreze în contabilitate decontul de TVA.
R: TVA colectată = 563.000 * 24% = 135.120 lei
TVA plătită = 486.000 * 24% = 116.640 lei, din care deductibilă 116.640*0,2 = 23.328 lei
Decont TVA: 135.120 4427”TVA col.” = % 135.120 lei
4426”TVA deductibilă” 23.328
4423”TVA de plată”111.792
Problema 10. Un furnizor livrează unui client mărfuri în valoare de 623.000 lei, TVA 19%. Pentru mărfurile
furnizate se acordă clientului la data livrării o remiză de 5%.
Să se calculeze taxa pe valoarea adăugată colectată/deductibilă aferentă mărfurilor livrate/primite.
R: 623.000 – 5% = 591.850 * 24% = 142.044
IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE
Problema 5. O persoană deţine în Alba Iulia un apartament construit în anul 1983, având o suprafaţă utilă
de 66,34 mp şi situat într-un bloc de locuinţe cu 4 etaje, cu 20 de apartamente, fără lift, situat în zona C. Să
se calculeze impozitul datorat de respectivul contribuabil la bugetul local, atunci când apartamentul este
considerat a doua, a treia, respectiv a patra proprietate.
R: Supr.desf. = 66,34 * 1,2 = 79,61mp * 806 lei/mp = 64.164,05 lei
Rang II, zona C, bloc peste 3et. 8 locuinţe, rezultă coefficient 2,1 = 64.164,05*2,1 = 134.744,50. Impozitul
datorat, dacă ar fi prima proprietate= 134.744,5 * 0,1% = 134,74 = 135 lei
- ptr.a II-a proprietate = 135 + 65% = 223 lei

- ptr. aIII-a proprietate = 135 + 150% = 337 lei
- ptr. aIV-a proprietate = 135 + 300% = 540 lei.
Problema 6. O persoană deţine în Alba Iulia un apartament construit în anul 1975, având o suprafaţă utilă
de 66,34 mp şi situat într-un bloc de locuinţe cu 3 etaje şi cu 8 de apartamente, situat în zona B.
Apartamentului i-a fost schimbată destinaţia din spaţiu de locuit în spaţiu comercial.
Să se calculeze impozitul datorat de respectivul contribuabil la bugetul local.
74
R: Supr.desf.= 66,34 * 1,2 = 79,61mp * 806 lei/mp = 64.164,05 * 2,3 = 147.577,32
Impozitul datorat = 147.577,32 * 0,1% = 148 lei.
Problema 7. O persoană deţine în Alba Iulia o casă cu parter din cărămidă arsă, cu instalaţii, având
suprafaţa construită desfăşurată de 36 mp. Casa are şi o pivniţă tencuită în suprafaţă de 12 mp, precum şi
anexe cu pereţi exteriori din cărămidă arsă în suprafaţă de 45 mp fără instalaţii. Se mai cunosc următoarele
date: anul construcţiei - 1963; amplasare – zona C. Să se calculeze impozitul datorat de respectivul
contribuabil la bugetul local.
R: Rang II, zona C, construcţie de 47 ani
- parter – 36mp * 806 lei/mp = 29.016 lei

- pivnită – 12mp*403 lei/mp = 4.836 lei
- anexe - 45mp * 123lei/mp = 5.535 lei
Total valoare impozabilă 39.387 * 2,2 = 86.651,4 – 10% = 77.986,26 lei
Impozit datorat = 77.986,26 * 0,1% = 78 lei.
Problema 8. O persoană deţine un teren în Alba Iulia(localitate de rangul II) despre care se ştiu
următoarele:
- zona în cadrul localităţii – A;
- categoria de folosinţă – livadă;
- suprafaţa terenului - 1200 mp
Să se calculeze impozitul pe teren datorat de către contribuabilul respectiv.
R: Teren – rang II – zona A – livadă – 1,2 ha
- intravilan – 1,2 * 46lei/ha * 4 = 220,8 = 221 lei

- extravilan – 1,2 * 48lei/ha * 2,4 = 138,24 = 138 lei.
Problema 9. O persoană deţine un teren în suprafaţă de 112 mp, ocupat cu vii, în extravilanul municipiului
Alba Iulia, în zona A. Să se calculeze impozitul pe teren datorat de către contribuabilul respectiv.
R: Vie – Rang II – zona A – 0,112ha – extravilan
75
0,112 * 48 * 2,4 = 12,9 = 13 lei.
Problema 10. O persoană domiciliată în Alba Iulia deţine o motocicletă cu ataş, care are capacitatea
cilindrică de 500 cmc. Să se calculeze impozitul pe mijlocul de transport respectiv.
R: 500 cmc / 200 = 2,5, rezultă 3
3 * 8 lei = 24 lei +50%(ptr.ataş) = 36 lei.
Problema 11. Un agent economic din Bucureşti utilizează un afiş de 5,73 m lungime şi 4,80 m lăţime în scop
de reclamă şi publicitate. Acest afiş este amplasat în cartierul Cetate al municipiului Alba Iulia.Să se
calculeze taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate datorate de către agentul economic
respectiv bugetului local al municipiului Alba Iulia.
R: 5,73 * 4,8 = 27,5 mp * 20 lei/mp = 550 lei.
OK 1. Societatea A (absorbantă) deţine 20% din capitalul societăţii B (absorbită), iar B deţine
2.000 de acţiuni A.
Conducerile celor două societăţi au decis fuzinea prin absorbţia societăţii B de către A.
Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:
Elemente A B
Cheltuieli de constituire 10.000 -
Imobilizări corporale 1.248.000 788.000
Imobilizări financiare 160.000 22.000
Stocuri 160.000 330.000
Clienţi 138.000 280.000
Investiţii financiare pe termen scurt 56.000 -
Conturi la bănci 28.000 8.000
Total activ 1.800.000 1.428.000
Credite pe termen lung 162.000
Împrumut obligatar - 288.000
Furnizori 46.000 256.000
Datorii fiscale 70.000 44.000
Total Datorii 278.000 588.000
Capital social 1.000.000
(100.000 acţiuni) 800.000
(80.000 acţiuni)
Rezerve 402.000 238.000
Rezultat 120.000 (198.000)
Total Capitaluri proprii 1.522.000 840.000
Informaţii suplimentare:
Pentru societatea A:
-existenţa unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei;
-existenţa unui plus de valoare la imobilizările corporale de 56.000 lei;
-cele 16.000 acţiuni B au fost achiziţionate la valoarea lor nominală;
Pentru sociatatea B:
-un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei;
-plus de valoare la imobilizările corporale 26.000 lei;
-pierderile din deprecierea creanţelor clienţi sunt estimate la 13.500 lei;
76
- pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei;
-cele 2.000 acţiuni A au fost achiziţionate la valoarea totală de 22.000 lei.
Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie în situaţia existenţei participaţiilor reciproce.
REZOLVARE
Evaluarea aporturilor
Societatea A societatea B
Capitaluri proprii 1.522.000 840.000
Se elimina activele fictive
Chelt de constituire -10.000 0
Activul net contabil = 1.512.000 840.000
Corectii de valoare
Fond comercial +80.000 +88.000
Imobilizari corporale +56.000 +26.000
Creante 0 -13500
Stocuri 0 -6.500
Titluri de participare
B detinute la A
16.000 ac B=X(VMIb) 16.000(X-10)
Titluri de participare
A detinute la B
2000 ac A=Y(VMIa) 2000(Y-11)
Activ net cont corijat 2.208.000+16.000X 912.000+2000Y
/numarul de actiuni 100.000 80.000
=valoare/actiune=VMI =X/actiune =Y/actiune
VMI= valoarea matematica a unei actiuni

determinarea VMI
100.000 Y = 2.208.000 +16.000 X
80.000 X = 912.000 +2000 Y
100.000 Y = 2.208.000 + 16.000 X rezulta
Y = 22.80 + 0.016X
80.000 X = 912.000 + 2000(22.08+0.16X) adica 912.000+2000(22.08+0.16x)-80.000x=0
Rezulta 912.000+44160+320x-80.000x=0 = 956.160+79680x rezulta
X=956160/79680 = 12
X=12 rezulta Y=22.08+0.16*12=24
Y=24
VMI b=x=12
VMI a=y=24
Raportul de paritate = VMIB/VMIA=12/24=1/2
Nr de actiuni A de emis pt fuziune cu B = ANC
77
corijatB*80%/VMIA=912.000+(2000*24)*80%/24=960.000*80%/24 = 32.000 actiuni A
A isi va majora CS cu nr de actiuni A emise * valoarea nominala/actiune= 32.000 actiuni
*10lei/actiune=320.000 lei
Prima de fuziune pe fiecare componenta:
a) prima de fuziune =32.000 actiuni A * (VMIA-val. Nominala actiune A)=32.000 actiuni A *
(24-10) = 448.000 lei
b) b) prima de fuziune = nr de actiuni B detinute de A * (VMIB-val.nominala actiune B)=
16.000*(12-10)=32.000
Total prima de fuziune = prima a +prima b=448.000+32.000= 480.000
Societatea A
• majorare capital social
456 = % 800.000
1011 320.000
1042 480.000
• Anulare titluri de participare (se anuleaza din prima de fuziune , iar daca aceasta nu este
suficienta se anuleaza prin 117 , pe seama rezultatului reportat0
1042 = 263 160.000
• Primirea de aporturi de la B, la valoarea reevaluata
%=%
88.000 207 161 288.000
788.000+26.000=814.000 21 40 256.000
2000AC*24=48.000 109 44 44.000
280.000-13.500=266.500 4111 456 960.000
330.000-6500=323.500 3 5121 8000
• Regularizare cont 456
456 = 117 160.00
• Anulare actiuni proprii
1042 = 109 48.000
• Anulare chelt de constituire
6583 = 201 10.000
• Trecere la capital social varsat
1011 = 1012 480.000
Societatea B
• Transferul de active
461.01 = 7583 1.548.000(1.428.000+960.000-84.000)
6583 = %
21 788.000
263 22.000
3 330.000
4111 280.000
5121 8000
• Calcul rezultat din fuziune
7583 = 121 1.548.000
• Sold creditor 121 din fuziune =120.000
121 = 6583 1.428.000
• Transfer datorii de la B la A
% = 461.01 588.000
161 288.000
40 256.000
44 44.000
78
• Transfer capitaluri proprii de la B la A
1.158.000 % = % 1.158.000
800.000 1012 121 198.000
238.000 106 456 960.000
120.000 121
• Soldare aport
466 = 461.01 960.000
PARTIAL 2. La 1.01.N societatea Alfa (care aplică IFRS) achiziţionează un utilaj cu un preţ de
cumpărare de 117.000 u.m., cheltuieli de transport de 33.000 u.m (transportul este efectuat
de acelaşi furnizor). Din punct de vedere contabil activul se va amortiza linear pe 4 ani,
valoarea reziduală fiind de 10.000 u.m., iar din punct de vedere fiscal linear pe 3 ani. La
31.12.N+1 se decide reevaluarea utilajului, valoarea justă fiind de 120.000 u.m. La sfârşitul
duratei de utilitate se vinde utilajul la un preţ de vânzare de 12.000 u.m.. Valoarea reziduală şi
reevaluarea nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.
Să se înregistreze operaţiile efectuate de întreprindere în perioada N – N+3 (achiziţia,
amortizarea, reevaluarea). Să se calculeze şi să se înregistreze impozitele amânate. Să se
precizeze care sunt politicile contabile aplicate de întreprindere (toate valorile sunt exprimate
în u.m.).
01.01.N
Valoare utilaj = 117.000 + 33.000 = 150.000
Achizitie utilaj 2131 = 404 150.000
Amortizare lineara 4 ani = 150.000 / 4 ani = 37.500 lei / an

An N 6811 = 2813 37.500
An N+1 6811 = 2813 37.500
Valoarea reziduala = 10.000
31.12.N+1 se reevalueaza utilajul la valoarae justa de 120.000

Valoare neta utilaj = pret achizitie-amortizare= 150.000 –(37.500*2) = 75.000
Valoare recuperabila = max(val justa –costuri; valoarea de utilitate)
Val. Justa – costuri = 120.000
Valoarea de utilitate = cost – amortizare – ajustarea pt depreciere = 150.000-75.000-
Deprecierea de valoare = contab neta - val recuperabila
Coeficient de reevaluare = val justa/val neta ontabila
Valoarea bruta reevaluata = cost achizitie* coef de reevaluare
NU 3. La 30.09.N societatea A (care aplică IFRS) finalizează realizarea în regie proprie a unei
construcţii, începută în ianuarie N, ale cărei costuri au fost de 1.500.000 lei. Durata de utilitate
este 10 ani, regimul de amortizare liniar iar valoarea reziduală 600.000 lei. La 31.12.N+1
valoarea justă a unei construcţii similare este 1.700.000 lei, durata de utilitate se reestimează
la 12 ani, iar valoarea reziduală este 800.000 lei. La 31.12.N+2 valoarea justă a construcţiei
este 1.000.000 lei, noua durată totală de utilitate fiind de 14 ani, iar valoarea reziduală de
400.000 lei. Din punct de vedere fiscal, durata de utilitate recunoscută este de 15 ani şi
valoarea reziduală este 0, iar reevaluările nu sunt recunoscute. Să se efectueze înregistrările
contabile aferente exerciţiilor financiare în care au loc reestimări (N, N+1, N+2). Cota de
impozit pe profit 16%. Să se determine şi impactul acestor prelucrări asupra situaţiilor
financiare. (precizăm că situaţiile financiare vor surprinde doar posturile asupra cărora au
intervenit modificări fără a ţine cont de celelalte elemente de active, datorii, capitaluri proprii,
79
venituri sau cheltuieli pe care ar putea să le deţină societatea respectivă).
OK 4. Legăturile dintre 3 societăţi se prezintă astfel:

20 % 50 %
A
B
C
40 %
Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în C.
A in B 20% de control si 20% de interes

A in C Direct 40%
Indirect prin B 0%
Total in C 40% (40%+10%=50%)
NU 5. Situaţiile financiare ale societăţii X, filială a societăţii M, se prezintă astfel:
Bilanţ:
Elemente Valori
Imobilizări necorporale 20.000
Instalaţii 60.000
Utilaje 40.000
Mărfuri 80.000
Clienţi 70.000
Disponibil 30.000
Total active 300.000
Capital social 100.000
Rezerve 40.000
Rezultat 6.000
Datorii 110.000
Impozite amânate 0
Furnizori 44.000
Total capitaluri şi datorii 300.000
Situaţia veniturilor şi cheltuielilor

Elemente Valori
Cifra de afaceri 500.000
Cheltuieli cu mărfuri 400.000
Cheltuieli cu amortizări, deprecieri 35.000
Alte cheltuieli 58.000
Rezultatul exerciţiului 7.000
Cheltuiala cu impozitul 1.000
Rezultat net 6.000
Între politicile contabile ale celor două societăţi există anumite diferenţe şi anume:
- societatea X utilizează amortizarea degresivă pentru instalaţii, în timp ce societatea M
utilizează amortizarea lineară. Cheltuiala exerciţiului trebuie să fie cu 2.000 u.m. mai mică;
- pentru utilaje valoarea recuperabilă este 39.000 u.m., însă societatea X nu a contabilizat
80
deprecierea;
- societatea X a utilizat pentru evaluarea stocurilor metoda LIFO, în timp ce grupul utilizează
CMP; conform acestei metode, stocul ar fi avut valoarea de 85.000 u.m.
Cota de impozitare este 16%.
Care sunt operaţiile de omogenizare prealabile consolidării?
OK 6. La 30.06.N, societatea F a achiziţionat un utilaj în valoare de 200.000 u.m. Utilajul a fost

subvenţionat în proporţie de 80%.
În contabilitatea sa individuală, societatea F a amortizat utilajul conform reglementărilor fiscale
în vigoare: metoda lineară, durata de amortizare 5 ani. Subvenţia pentru investiţii a fost
recunoscută iniţial la venituri în avans şi a fost virată la veniturile exerciţiului curent în acelaşi
ritm cu amortizarea utilajului.
Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear această categorie de utilaje, pe
4 ani.
Care sunt operaţiile de omogenizare prealabile consolidării?

In ex. N
Achizitia utilajului
2131 = 404 200.000
Primirea subventiei pt investitii
445 = 131 160.000
Inreg chelt privind amortizarile
6811 = 2813 (200.000-160.000)/5 ani = 8000 / an
Virarea unnei parti din subventie la veniturile ex curent, la 31.12.N
131 = 7584 16.000
OK 7. La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre societatea Gama (în lei):

Elemente Valoare
Rezultat înainte de impozit (pierdere) 2.200.000
Încasări din noi emisiuni de obligaţiuni 500.000
Pierderi din vânzarea de imobilizări financiare 170.000
Diminuări de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul pe profit) 340.000
Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 300.000
Creşteri de stocuri 600.000
Plăţi din rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni 200.000
Creşteri de cheltuieli în avans din exploatare 70.000
Încasări din vânzarea de imobilizări corporale 400.000
Diminuări de stocuri 1.300.000
Creşteri de creanţe din exploatare 1.500.000
Câştiguri din vânzarea de imobilizări corporale 260.000
Venituri din ajustarea valorii imobilizărilor corporale 700.000
Cheltuieli cu dobânzile aferente finanţării (plătite) 80.000
Plăţi către furnizorii de imobilizări 190.000
Creşteri de venituri în avans din exploatare 210.000
Creşteri de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul pe profit) 880.000
Venituri din subvenţii pentru investiţii 50.000
81
Diminuări de cheltuieli în avans din exploatare 50.000
Plăţi din achiziţia de investiţii financiare pe termen scurt 300.000
Venituri din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilităţi în devize
210.000
Cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilităţi în devize
100.000
Cheltuieli cu ajustarea provizioanelor 500.000
Diminuări de creanţe din exploatare 850.000
Încasări din vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt 900.000
Diminuări de venituri în avans din exploatare 250.000
Cheltuiala cu impozitul pe profit
Impozitul pe profit plătit 150.000
Încasări de subvenţii pentru investiţii 90.000
Lichidităţile şi echivalentele de lichidităţi la începutul anului au fost de 1.350.000 lei iar la
sfârşitul anului de 790.000 lei. Efectul variaţiilor cursurilor monedelor străine a fost de 110.000
lei.
Se cere să se întocmească Tabloul fluxurilor de trezorerie, ştiind că pentru determinarea
fluxului net din exploatare se utilizază metoda indirectă.
1.Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirecta:

I Rezultat înainte de impozit (pierdere) -2.200.000
Eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu au incidenta asupra
trezoreriei(6811+6812+6813+6814+6863-7812-7813-7814-7863)
(+) Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor
(-)Venituri din ajustarea imob. corporale
(+)Cheltuieli cu ajustarea provizioanelor
+300.000
-700.000
+500.000
II Eliminarea veniturilor si cheltuielilor care nu au legatura cu exploatarea(+666 daca dob este
costul finanatarii+6642+7641-7641-7642-765+665-7583+6583-7584)
(+) Ch. Din dif curs pt devize
(+) pierderi din vanz imob financiare
(-) Venituri din subventii pentru investitii
(+) Ch cu dob aferente finantarii
(-)Venituri din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilităţi în
devize
+100.000
+170.000
-50.000
+80.000
-210.000
Rezultat din exploatare inaintea deducerii necedarului fond de rulment
III Eliminarea variatiei necesarului de fond de rulment din exploatare (stoc la sf de an – stoc la
inc de an) -2.150.000
82
(-) Variatia stocurilor(-600.000+1.300.000)
- cresteri de stocuri
+diminuari de stocuri +700.000
(-) Variatia cheltuielilor in avans din exploatare(70.000-50.000) -20.000
(+) Variatia veniturilor in avans din exploatare(210.000-250.000) -40.000
(+) Variatia datoriilor din exploatare(880.000-340.000)
+cresteri de datorii +540.000
(-) Variatia creantelor din exploatare(1.500.0000-850.000) -650.000
Rezultat din exploatare dupa variatia NFRE -1.620.000
-Impozit pe profit
platit -150.000
=Flux net din activitatea de exploatare
(incasari- plati din exploatare –sume incasate si platite nu venituri sau chelt.) -3.420.000
. Determinarea fluxului net de trezorerie pentru activitatea de investitii:(

(dobanzi si dividende incasate)
(+)Încasări din vânzarea de imobilizări corporale +400.000
(+)Incasari din vanzarea de investitii financiare pe termen scurt +900.000
(+)Încasări de subvenţii pentru investiţii +90.000
(-)Plăţi către furnizorii de imobilizări -190.000
(-)Plati din achizitia de investitii financiare pe termen scurt -300.000
= flux net din actiitatea de investitii +900.000
3. Determinarea fluxului net de trezorerie pentru activitatea de finantare:
(platit sau incasat)
(+) Incasari din noi emisiuni de obligatiuni +500.000
(-)Plati din rambursarea imprumuturilor din emisiune de obligatiuni -200.000
(-)Cheltuieli cu dobanzile aferente finantarii(platite) -80.000
220.000
Variatia lichiditatilor si a echivalentelor de lichiditati= -3.420.000+ 900.000+220.000= -

2.300.000
Lichiditati la inceputul anului=1.350.000
Lichiditai la sfarsitul anului=790.000
Efectul variatiilor cursurilor monetare straine=110.000(+venituri din dif de curs-che din dif de
curs)
Variatia lichiditatilor=790.000+1.350.000+110.000=-2.250.000
NU 8. Întreprinderea Alfa achiziţionează la începutul exerciţiului N un utilaj la costul de 1.000

lei, TVA 19% (factură). Managerii estimează o durată de utilizate de 5 ani şi decid să
amortizeze liniar activul. La finalul anului N, datorită creşterii valorii juste, managerii decid să
reevalueze activul. Valoarea justă la 31.12.N a fost estimată la 1.200 lei. La finalul anului N+1
există indicii că activul a fost depreciat.Valoarea justă a fost estimată la 400 lei. Datorită
incertitudinilor de pe piaţă şi a modificărilor procesului de fabricaţie managerii au decis că o
estimare a valorii de utilitate nu este fiabilă. La finalul anului N+2 valoarea justă a fost
estimată la 500 lei. Se decide numirea unui evaluator independent care să estimeze valoarea
de utilitate a activului. Evaluatorul estimează că în anul N+3 se vor obţine încasări de 1.800 lei
iar în anul N+4 încasările vor fi de 1.600 lei. Plăţile ocazionate de costurile operaţionale
ataşate activului sunt estimate la 1.000 lei în N+3 şi respectiv 900 în N+4. Rata de
83
rentabilitate economică aşteptată este de 30%. Utilajul a fost finanţat dintr-un credit bancar al
cărui cost a fost de 20%. În anul N+3 întreprinderea plănuieşte să facă o modernizare a
activului, operaţie din care se speră să se obţină un plus de încasări de 5% faţă de estimarea
evalutorului. Cota de impozit este de 16%.
Se cere:
a)să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus conform OMFP 3055/2009;
b)să stabilească valoarea în bilanţ a activului la sfârşitul fiecărui an.
PARTIAL 9. Se dau următoarele operaţii:

(1)vânzarea unui teren la preţul de vânzare de 1.000.000 lei, TVA 24% (factură); costul de
achiziţie al activului vândut este de 800.000 lei;
411 = % 1.240.000
7583 1.000.000
4427 240.000
6583 = 2111 800.000
(2)vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt achiziţionate în cursul anului: 100 acţiuni
la cursul bursier de 10 lei/buc; cursul de la data achiziţiei este de 8 lei/buc;
100 actiuni * 10 lei = 1000 lei la curs bursier

100 actiuni * 8 lei = 800 lei la curs achizitie
Curs achizitie < curs bursier
% = 5121 1000
1091 800
141 200
(3)vânzarea de imobilizări financiare: 1.000 acţiuni la cursul de 15 lei (acestea fuseseră

cumpărate anul trecut la cursul de 16 lei şi depreciate în bilanţul anului trecut cu 2
lei/acţiune);
1000 actiuni * 15 lei =15.000 lei pret de vanzare

1000 actiuni * 16 lei = 16.000 lei pret de achizitie
Pret achizitie > pret de vanzare
% = 1091 16.000
5121 15.000
149 1000
(4)la sfârşitul anului întreprinderea deţine investiţii financiare pe termen scurt cotate: 2.000
acţiuni; cursul bursier la sfârşitul anului este de 20 lei/acţiune (ele fuseseră cumpărate la
cursul de 18 lei în cursul anului);
Curs bursier 2000 actiuni * 20 lei = 40.000 lei
84
Curs cumparare 2000 actiuni * 18 lei = 36.000 lei
(5)la sfârşitul anului întreprinderea deţine 500 acţiuni reprezentând imobilizări financiare
cumpărate în anul anterior la cursul de 16 lei şi depreciate în bilanţul anterior cu 2 lei/acţiune;
cursul de închidere este de 15 lei/acţiune;
(6)întreprinderea deţine o clădire achiziţionată în urmă cu 5 ani la costul de 500.000 lei. În

bilanţul anului trecut clădirea fusese adusă la valoarea justă de 700.000 lei, reprezentând o
rezervă din reevaluare pozitivă de 200.000 lei. Amortizarea anului curent a fost de 70.000 lei.
La sfârşitul anului curent, valoarea justă a fost estimată la 300.000 lei. Rezerva din reevaluare
disponibilă este de 180.000 lei;
Pret achizitie = 500.000 lei ( in urma cu 5 ani)

Val justa = 700.000 ( anul trecut)
Rezerva din reevaluare = 200.000
Amortizare = 70.000 ( an curent)
Val. Justa = 300.000 (la sf. an curent)
Rezerva din reevaluare disponibila = 180.000
(7)întreprinderea a vândut în cursul anului produse finite la preţ de vânzare de 8.000.000 lei,
TVA 24%; costul producţiei vândute este de 5.000.000 lei;
Vanzare produse finite

4111 = % 9.920.000
701 8.000.000
4427 1.920.000
Scoaterea din evidenta produse finite 711=345 5.000.000
(8)întreprinderea a beneficiat în cursul anului de reduceri comerciale(609) în valoare de

200.000 lei, TVA 24%, primite pe facturi ulterioare pentru materiile prime achiziţionate de la
furnizori;
% = 401 248.000
609 200.000
4426 48.000
(9)întreprinderea a acordat clienţilor în cursul anului reduceri comerciale de 600.000 lei, TVA
24%, în baza unor facturi ulterioare, pentru vânzările efectuate în anul anterior;
4111 = % 744.000
709 600.000
4427 144.000
85
(10)întreprinerea a primit factura privind un contract de leasing financiar. Chiria este de
100.000 lei, din care rambursarea de datorie 80.000 lei, dobânda 20.000 lei, TVA 24%;
167 = 404 80.000

666 = 404 20.000
4426 = 404 24.000
(11)la sfârşitul anului întreprinderea înregistrează un provizion pentru litigii(ct 1511) estimat la
10.000 lei;
4118(clienti incerti) = 4111 10.000 lei

6812 = 1511 10.000 lei
(12)se actualizează soldul contului de provizion pentru dezafectarea unei linii de producţie ca
urmare a trecerii timpului: soldul contului de provizion în bilanţul anului anterior era de 15.000
lei, rata efectivă a dobânzii pentru o finanţare echivalentă cu rambursare la scadenţă este de
12%;
(13)se încasează dobânzi aferente obligaţiunilor achiziţionate de la societatea Gama,

rambursabile după 5 ani, în sumă de 20.000 lei, din care dobânda cuvenită pentru perioada de
deţinere a instrumentului purtător de dobândă este de 5.000 lei;
(14)în cursul anului s-au obţinut produse finite la costul de 6.000.000 lei;
345 = 711 6.000.000
(15)la sfâşitul anului, întreprinderea decide ca în anul următor să vândă o clădire. Aceasta are
un cost de 160.000 lei, amortizare cumulată 40.000 lei. Valoarea justă estimată la 31.12.N
este de 110.000 lei iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de 5.000 lei;
Cost cladire = 160.000

Amortizare cumulata =40.000
Val justa 31.12.N = 110.000
Chelt cu cesiune = 5000
Valoarea justa diminuata cu ch estimate de vanzare = 110.000-5000=105.000
(16)managerii decid ca în anul N+1 să plătească suma de 170.000 lei reprezentând prime
privind participarea salariaţilor la profit;
(17)cheltuiala cu impozitul pe profit este de 942.900 lei.

691 = 441 942.900
Se cere:
86
a)să se contabilizeze operaţiile de mai sus;
b)să se prezinte incidenţa acestor operaţii asupra contului de profit şi pierdere întocmit
conform OMFP 3055/2009.
PARTIAL 10. O societate are un centru de întreţinere şi reparaţii şi două ateliere. Costurile lunii
august pentru fiecare departament se prezintă astfel:
Întreţinere Atelier A Atelier B

30.000 u.m. 105.000 u.m. 120.000 u.m.
Centrul de întreţinere şi reparaţii asigură buna funcţionare a activităţii în cele două ateliere. Au
fost lucrate 300 ore pentru atelierul A şi 200 ore pentru atelierul B.
a) Care sunt centrele principale şi centrele auxiliare?
b) Care este costul centrelor principale care va fi repartizat obiectelor de cost?
Intretinere 30.000 u.m.

300 ore atelierul A = 18.000 u.m
200 ore atelierul B = 12.000 u.m.
OK 11. O echipă analizează implicaţiile financiare ale deschiderii unui restaurant. Ţinând cont
de zonă, estimează că ar putea servi zilnic între 100 şi 150 de mese (adică între 3.000 şi 4.500
de mese pe lună), la un preţ mediu de 11 u.m. Costul mediu variabil al unei mese este de 7
u.m. Dacă serveşte până la 120 de mese pe zi, costurile fixe sunt de 12.600 u.m., iar dacă
serveşte peste 120 de mese, costurile fixe sunt de 13.200 u.m.
Calculaţi pragul de rentabilitate şi recomandaţi câte mese ar trebui avute în vedere pentru ca
afacerea să fie rentabilă.
a) Pentru 120 mese/zi – 3.600 mese/luna

Venituri = 3.600 * 11 u.m. = 39.600 u.m.
Cheltuieli = Variabile (3.600 * 7 u.m. = 25.200 u.m.) + Fixe (12.600 u.m.) = 37.800 u.m.
Marja profit = 39.600 – 37.800 = 1.800 u.m.
b) Pentru 150 mese/zi – 4.500 mese/luna
Venituri = 4.500 * 11 u.m. = 49.500 u.m.
Cheltuieli = Variabile (4.500 * 7 u.m. = 31.500 u.m.) + Fixe (13.200 u.m.) = 44.700 u.m.
Marja profit = 49.500 – 44.700 = 4.800 u.m.
Aşadar, profitul maxim se va obţine pentru cifra maxima de afaceri estimata, adica servirea a
150 mese/zi.
Pentru ca afacerea sa fie profitabila:

a) pentru <120 mese/zi
12.600 : 4 = 3.150 mese/luna
Pentru ca afacerea sa fie profitabila trebuie sa se serveasca între 3.150 si 3.600 mese pe luna
b) pentru >120 mese/zi
13.200 : 4 = 3.300 mese/luna
In cazul in care se servesc peste 120 mese/zi, afacerea este cu atat mai profitabila cu cat se
servesc mai multe mese.
87
Concluzie: pragul de rentabilitate este de 105 mese/zi, 3150 mese/luna.
NU 12. O societate prestează servicii de consultanţă. În luna mai au fost încheiate şi efectuate
110 de contracte de prestări servicii. Referitor la costurile suportate se cunosc următoarele
informaţii:
Cont de profit şi pierderi Valori
Venituri din vânzări 110 * 400 = 44.000
- Costuri variabile 110 * 100 = 11.000
= Marja asupra costurilor variabile 33.000
- Costuri fixe 27.000
= Rezultat 6.000
a) Calculaţi marja asupra costurilor variabile şi factorul de acoperire.

b) Calculaţi pragul de rentabilitate (cantitativ şi valoric).
c) Calculaţi intervalul de siguranţă şi coeficientul de siguranţă.
d) Comentaţi situaţia firmei.
OK 13.Societatea Gama achiziţionează 100 de carnete a căte 23 de tichete de masă la

valoarea nominală de 8,72 lei/tichet. Valoarea nominală a tichetelor 23 x 8,72 x 100= 20.056.
Costul imprimatelor (tichete de masa) este de 750 lei, T.V.A. deductibilă aferentă costului
imprimatelor 180 lei (750 lei x 24%). Societatea a acordat efectiv 90 de carnete, în valoare
totală de 18.050,4 lei. Restul de 10 carnete sunt returnate la emitent.
Care sunt înregistrările contabile conform OMFP 3055/2009?
a) achizitionarea tichetelor de masa de la unitatea emitenta:

% = 401 „Furnizori” 20.986
5328 „Alte valori” 20.056
628 „Alte cheltuieli cu serviciile 750
executate de terti”
4426 „T.V.A. deductibila” 180
b) achitarea facturii reprezentand contravaloarea tichetelor de masa achizitionate:
401 = 5121 20.986
„Furnizori” „Conturi la banci in lei”
c) includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masa acordate salariatilor:
642 = 5328 (90 carnete*23 tichet)*8.72 = 18050,40 lei
„Cheltuieli cu tichetele de masa „Alte valori” (230 buc. x 7,56 lei/buc.)
acordate salariatilor”
d) returnarea catre emitent a tichetelor de masa nefolosite:
461 „Debitori diversi” = 5328 „Alte valori” 2935.60
e) Concomitent se incaseaza contravaloarea tichetelor de masa de la emitent:
5121 = 461 2935.60
„Conturi la banci in lei” „Debitori diversi”
88
Exercitii an 2-2 Expertize contabile
1. Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi
extrajudiciare?
Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de

procedura penala , alte legi speciale.
Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt
reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar
2. Cum se numesc experţii contabili în dosarele civile?
Expertii contabili in dosarele civile se numesc la cererea partilor sau din oficiu , in numar de
unu pana la trei de catre instantele de drept civil prin Incheierea de sedinta
3. Explicaţi cazurile de imposilitate a întocmirii unui raport de expertiză şi ce conţine Raportul

de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.
Exista cazuri de imposibilitate a intocmirii unui raport de expertiza datorita inexistentei

documentelor justificative sau a evidentelor contabile care sa ateste evenimente sau tranzactii
supuse expertizarii. In astfel de cazuri se va intocmii un Raport de imposibilitate a efectuarii
expertizei contabile care va avea aceeasi structura cu un raport obisnuit (necalificat) dar care
in cap. II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea
efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiar.
Fezabilitate 2-2
1. Ce reprezintă durata de viaţă a unui proiect investiţional?
Investitiile reprezinta plasamente de capital realizate in scopul obtinerii unor bunuri durabile
prin care, pe viitor se vor obtine venituri ce vor acoperi investitia initiala plus un profit.
Din p.d.v. economic, investitiile reprezinta renuntarea la utilizarea imediata a unor resurse
disponibile cu scopul obtinerii de venituri viitoare ( mai mari decat investitia ).
Din p.d.v. contabil, investitiile reprezinta imobilizari de fonduri in valori mobile sau imobile
destinate sau nu activitatii curente.
Din p.d.v. financiar, investitiile reprezinta cheltuieli actuale realizate pentru a genera in viitor
fluxuri de venituri care sa asigure recuperarea cheltuielilor initiale si realizarea de profit
suplimentar.
Investitiile sunt cheltuieli certe efectuate in prezent si cel mai adesea ireversibile;
veniturile si beneficiile realizate dupa finalizarea investitiilor sunt incerte si supuse riscurilor;
efortul investitional este cel mai adesea foarte complex, antrenand resurse materiale,
financiare, umane, materializate in obiective de investitii;
investitiile se concretizeaza in bunuri durabile cu valoare mare pe seama carora se anticipeaza
obtinerea de rezultate pe termen lung;
resursele investitionale raman imobilizate pana la finalizarea investitiei sau pana la realizarea
primelor beneficii asteptate;
procesul investitional este insotit de risc pe durata realizarii innvestitiei si pe aceea a
exploatarii obiectivului realizat;
decizia realizarii investitiei este strans legata de potentialul firmei si de mediul de afaceri;
realizarea investitiilor este afectata decisiv de influenta factorului timp;
89
procesul investitional este in stransa interdependenta cu toate segmentele vietii
economice si sociale si cu perioadele de crestere sau de criza.
2. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilităţii economico - financiare,
proiectele investiţionale? Dezvoltaţi pe scurt.
Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua

obiective. In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele concurente,
intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. In al doile a rand se urmareste
formularea unei aprecieri asupra valorii intrinseci a proiectului.
Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul
pe rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare.
1.Metode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie
1.1.Rata medie de rentabilitate in exploatare
1.2.Termenul de recuperare a cheluielilor
2. Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor
2.1.Utilizarea notiunii de actualizare
2.2. Valoarea actuala neta (VAN)
2.3. Rata interna de rentabilitate(RIR)
CONSULTANTA FISCALA ACORDATA CONTRIBUABILILOR
IMPOZITE INDIRECTE
Problema 1.
O instituţie publică a depozitat, într-o perioadă, în magaziile sale, bunuri în valoare totală de
26.000 lei. Din acestea 12/20 aparţin acesteia, iar restul sunt ale unei societăţi comerciale din
zonă. Chiria practicată pentru depozitare a fost de 6% din valoarea bunurilor depozitate.
A avut de colectat TVA instituţia publică? Dacă da, se cere să se calculeze mărimea acesteia.
Caz 1
Conform cod fiscal art 141 alin(2) lit (e) inchirierea este scutiva de tva .
e) arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile, cu următoarele

excepţii:
1. operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu
funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. închirierea de spaţii sau locaţii pentru parcarea autovehiculelor;
3. închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate definitiv în bunuri imobile;(
4. închirierea seifurilor;
Caz 2
In cazul in care se opteaza facturarea chiriilor cu tva se face notificare la administratia
financiara prin care se anunta ca facturarea se va face cu tva.
Bunuri = 26.000 lei

Bunuri care le apartin = 26.000 lei * 12/20 = 26.000*0.6 =15.600 lei
Bunuri care nu le apartin = 10.400
Chirie 6% = 10.400 * 6 % = 624 lei
90
Tva aferent chiriei = 120.77 lei
Problema 2.
Hotelul „Palace” a realizat într-o perioadă de pe urma activităţii de cazare un venit de 700 mil.
lei. În preţul de cazare este inclus şi costul micului dejun, acesta reprezentând 12,5%.
Să se calculeze TVA aferentă venitului obţinut.
700.000.000 *12.5% = 87.500.000 lei micul dejun

612.500.000 lei cazare
Tva aferent cazarii = 612.000.000 / 9% = 50.532.110,10 lei
Tva aferent mic dejun = 87.500.000 / 1.24 = 13.970.588,23
Tva aferent venitului obtinut = 64.502.698,33 lei
Problema 3.
Casa de producţie „Tudor” a realizat într-o perioadă fiscală, de pe urma producţiei de programe
de televiziune, venituri de 890.000 lei. În aceeaşi perioadă s-a încasat de la diverse firme
beneficiare suma de 563.000 lei pentru spoturi publicitare realizate. Pentru desfăşurarea
activităţii casa de producţie a achiziţionat bunuri şi a beneficiat de servicii în valoare de
486.000 lei, TVA 19%.
Ştiind că pro-rata definitivă a anului precedent a fost de 0,2 se cere:
să se calculeze mărimea TVA colectată de unitate;
să se precizeze valoarea TVA datorată sau achitată pentru bunurile şi serviciile achiziţionate;
să se stabilească şi înregistreze în contabilitate decontul de TVA.
Venituri din productie de televiziune = 890.000

Venituri din publicitate = 563.000
Cheltuieli = 486.000
Pro-rata anului precedent = 0.2
Tva colectata 890.000 / 1,19 * 0,19 = 142100.84

Tva datorata/achitata pentru bunuri si sv achizit = 486000 / 1,19 * 0,19=77596.64
Tva de plata = (890.000 / 1,19 * 0,19) - 0,2 *( 486000 / 1,19 * 0,19)=
=142100.84-0.2*77596.64 = 142100.84-15519.33=126581.51
Problema 4.
S.C. „X” S.R.L., persoană impozabilă revânzătoare, a comercializat într-o perioadă bunuri
second-hand, preţ de vânzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preţul de cumpărare al acestora a fost
de 62.000 lei, achiziţia efectuându-se de la persoane ce nu sunt înregistrate ca plătitori de
taxă pe valoarea adăugată.
Să se precizeze valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată, aferentă livrărilor efectuate de
către S.C. „X” S.R.L.
75.000 lei *1.24 = 93.000 pret vanzare inclusiv tva

Tva colectat = 18.000 lei
91
Exercitii fuziuni si divizari de intreprinderi - Anul 2
Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea A detine 60% din capitalul
societatii B, actiuni care au fost achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5
lei/actiune. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente de activ A B Elemente de pasiv A B
Cheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000
Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000
Imobilizari financiare 45.000 - Rezultat reportat 40.000 10.000
Marfuri 45.000 35.000 Furnizori 115.000 40.000
Clienti 80.000 45.000 Credite bancare pe termen lung 85.000 90.000
Disponibilitati 40.000 55.000
Total activ 315.000 220.000 Total pasiv 315.000 220.000
In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de un plus de valoare aferent
imobilizarilor corporale ale celor doua societati astfel:
- societatea A: 45.000 lei;
- societatea B: 70.000 lei.
Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente A B
Capital propriu 115.000 90.000
Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000
Plusvaloarea imobilizarilor corporale 45.000 70.000
Plusvaloare din titluri de participare
(9.000 * 10 – 45.000) 45.000 0
Activ net corijat(ANC) 200.000 150.000
Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000
Valoarea intrinseca(ANC/Na) 20 10
Se cere:
Aplicatia nr.1: contabilizarea operatiunilor la societatea absorbanta
Calcule financiare :
Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este :
Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor B
Rs = 20 / 10 = 2 / 1
Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata
numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de
actiuni care trebuie emise in vederea remunerarii aportului societatii B, trebuie sa se tina
seama de raportul de schimb si de actiunile pe care societatea A le detine in capitalul societatii
B.
Aportul de remunerat este: 150.000 * 40% = 60.000 lei;

Numarul de actiuni care trebuie remunerate: 15.000 – 9.000 = 6.000 actiuni, care apartin
altor actionari decat cei ai societatii A;
92
Numarul de actiuni noi ale societatii A care trebuie emise pentru remunerarea actiunilor B
aferente altor actionari decat cei ai societatii B: 6.000 * ½= 3.000 actiuni;
Majorarea capitalului social al societatii A aferenta aportului societatii B: 3.000 actiuni * 5 lei =
15.000 lei;
Prima de fuziune: 60.000 – 15.000 = 45.000 lei, adica diferenta dintre aportul de remunerat al
altor actionari si valoarea majorarii capitalului social al societatii A;
In procesul fuziunii, societatea A va anula actiunile pe care le detine in capitalul societatii B in

valoare de 45.000 lei;
In procesul de fuziune prin aceasta varinata, apare si o prima de fuziune complementara

provenita din diferenta dintre valoarea aportului care apartine societatii A (60%) si valoarea de
achizitie a titlurilor de participare pe care aceasta le detine in capitalul societatii B.
Prima de fuziune complementara: 150.000 * 60% - 45.000 = 45.000 lei.
Fluxul informational contabil la societatea A:

a. contabilizarea majorarii capitalului social:
Cont debitor Cont creditor Valoare
456 ./.
1012
1042.1
1042.2
261 150.000
15.000
45.000
45.000
45.000
b. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:

Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare
280.000
145.000
35.000
45.000
55.000 ./.
212
371
411
512 ./.
456
401
162 280.000
150.000
40.000
90.000
In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:
93
Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv Valoare
Cheltuieli de constituire 5.000 Capital social 65.000
Imobilizari corporale 245.000 Prime de fuziune 90.000
Marfuri 80.000 Rezerve 25.000
Clienti 125.000 Rezultat reportat 40.000
Disponibilitati 95.000 Furnizori 155.000
Credite bancare pe termen lung 175.000
Fluxul informational contabil la societatea B:

a. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:
461 7583* 150.000
* venituri din operatiuni de fuziune
b. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:

Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare
210.000
40.000
90.000
80.000 ./.
401
162
6583*
./.
212
371
411
512 210.000
75.000
35.000
45.000
55.000
*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub
forma de aport
c. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:

261 461 60.000
d. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:

6588 201 10.000
e. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:

121 ./.
6583
94
6588 90.000
80.000
10.000
f. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:
7583 121 150.000
g. determinarea rezultatului fuziunii:

Rezultat = Venituri totale – Cheltuieli totale
Rezultat = 150.000 – 90.000 = 60.000 lei
Bilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:

Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv Valoare
Titluri de participare 60.000 Capital social 75.000
Debitori diversi 90.000 Rezerve 5.000
Rezultat reportat 10.000
Rezultatul fuziunii 60.000
Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:

a. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
./.
1012
106
117
121 456 150.000
75.000
5.000
10.000
60.000
b. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii

societatii B:
456 261 60.000
c. compensarea datoriei cu creanta fata de actionarii societatii A in procesul de fuziune:

456 461 90.000
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate.
Actionarii societatii B, altii decat cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de funziune
actionari ai societatii
CONTABILITATE
95
1. O societate decide incorporarea in capitalul social a 3.000.000 lei din rezerve. Situatia
capitalului propriu inainte de aceasta operatie se prezenta astfel: capital subscris varsat
40.000.000 ( 40.000 act*1.000 lei valoarea nominala), rezerve 6.000.000 şi prime din emisiune
1.000.000 lei. Sa se determine valoarea unui DA şi sa efectueze operatiile contabile.
Rezolvare
- Capital social initial :
(40.000 actiuni x 1.000 lei /actiune) 40.000.000
- rezerve neincorporate 3.000.000
- rezerve incorporate perin emiterea de noi actiuni atribuite 3.000.000
- prime din emisiune 1.000.000
Total capitaluri proprii 47.000.000
Valoarea matematica contabila a vechilor actiuni = 47.000.000/40.000.000 = 1.17
Valoarea matematica contabila noua = 47.000.000/43.000.000 = 1.09
DA = 1.17-1.09 = 0.08
Incorporarea rezervelor in capitalul social:
106 = 1012 3.000.000
2. Se hotareste revaluarea unei cladirii coeficient de reevaluare 1.75, stiind ca valoarea sa

initiala este de 45.000 u.m. si amortizarea cumulata este de 9.000 u.m.
Rezolvare
Valoarea bruta reevaluata = 45.000 x 1.75 = 78.750
Amortizarea cumulata reevaluata = 9.000 x 1.75 = 15.750
96
212 = % 33.750
2812 6.750
105 27.000
3. In baza unui contract de creditare, o societate primeste un credit pe o durata de 2 ani, cu o

dobanda anuala de 10%. Valoarea creditului este de 2.400.000 um si se ramburseaza in rate
egale. Sa se inregistreze operatiile aferente primului an.
Rezolvare
a) Primirea creditului
5121 = 5191 2.400.000
b) Achitarea ratei I
5191 = 5121 1.200.000
c) Inregistrarea si achitarea dobanzii aferenta primului an
666 = 5186 240.000
5186 = 5121 240.000
4. O societate comercială emite 1000 obligaţiuni, valoarea nominală 1000 lei, preţul de
emisiune 975 lei, rata dobânzii 15%, comisionul de intermediere plătit prin contul bancar
250.000 lei, cheltuieli cu serviciile bancare 50.000 lei, durata împrumutului 2 ani. Să se
efectueze înregistrările contabile.
a) emitere obligatiuni
% = 161 1.000.000
5121 975.000
169 25.000
97
b) plata comisionului de intermediere si a cheltuielilor cu serviciile bancare
% = 5121 300.000
628 250.000
627 50.000
c) plata dobanzii la sfarsitul primului an(1.000.000 x 15%)
666 = 5121 150.000
d) amortizarea primelor de emisiune la sfarsitul primului an
6868 = 169 12.500
e) plata dobanzii la sfarsitul anului 2
666 = 5121 150.000
f) amortizarea primelor de emisiune la sfarsitul anului2
6868 = 169 12.500
g) achitarea imprumutului obligatar
161 = 5121 1.000.000
5. O societate livrează mărfuri unui client în valoare de 6.188 lei, TVA inclus. Clientul constată
că o parte din mărfuri prezintă defecte şi intentează firmei un proces judecătoresc. La sfârşitul
anului N societatea estimează că probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La
sfârşitul anului N+1, procesul nu este terminat, iar probabilitatea de pierdere se estimează a fi
30%. In mod similar, la sfârşitul anului N+2 probabilitatea de pierdere se estimează la 90%. în
98
anul N+3, procesul este terminat şi societatea este obligată la plata unei amenzi în valoare de
5.800 lei. Precizaţi înregistrările contabile în anul N+3:
Rezolvare
a) livrarea marfurilor catre client
4111 = % 6.188
707 4.990,32
4427 1.197.68
b) constituire provizion litigii la sfarsitul anului N(6.188 x 40%)
6812 = 1511 2.475,2
c) constituire provizion litigii la sfarsitul anului N+1(provizion pentru litigii necesar = 6.188
x 30% = 1856.4); provizion existent 2.475.2; deci provizionul va fi diminuat cu 2.475,2 –
1.856,4 = 618,8 lei
1511 = 7812 618,8
d) constituire provizion la sfarsitul anului N+2(provizion pentru litigii necesar: val creantei
x 90% = 6.188 x 90% = 5.569,2); provizion existent 1.856,4 lei
deci, provizionul va fi majorat cu 3.712,8 lei
6812 = 1511 3.712,8
e) inregistrari contabile in anul N+3

- plata amenzii
6581 = 5121 5.800
- anularea provizionului
1511 = 7812 5.569,2
99
6. In cursul exerciţiului N o întreprindere a angajat un proces juridic împotriva unui client în
valoare de 10.234 lei, TVA 19% inclus. Ea estimează că pentru a face faţă acestui proces
trebuie constituit un provizion, probabilitatea de pierdere a procesului 75%. Care sunt
înregistrarile în contabilitate?
Constituirea provizionului pentru litigii in valoare de 75% din valoarea creantei:
10.234 x 75% = 7.675,5
6812 = 1511 7.675,5
7. Întreprinderea Alfa schimbă un teren situat în Timişoara cu un alt teren al societăţii Beta
situat în Bucureşti. Valoarea justă a terenului cedat de Alfa este de 120.000 lei, costul de
achiziţie fiind de 100.000 lei. Valoarea justă a terenului primit este de 150.000. Schimbul se
face cu o sultă de 30.000. TVA 19%. Schimbul presupune schimb de facturi. Să se
contabilizeze schimbul de active conform OMFP 3055/2009.
Rezolvare
a) Emitere factura de la ALFA catre Beta
461 = 7583 120.000
6583 = 2111 100.000
4426 = 4427 28.800
b) Primire factura de la Beta catre Alfa(achizitie teren)

2111 = 404 150.000
4426 = 4427 36.000
c) Compensarea facturilor prin ordin de compensare

404 = 401 120.000
d) Achitarea datoriei prin ordin de plata

100
404 = 5121 30.000
8. Întreprinderea Alfa avea în stoc la 1.11.N 100 buc din marfa X evaluate la costul unitar de
10 lei/buc.
În cursul lunii au avut loc următoarele operaţii:
-3.11.N – achiziţie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 19% (factura);
-5.11.N – achiziţie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 19%;
-10.11.N – vânzare mărfuri 350 buc la preţul unitar de 20 lei, remiză 5%, scont de decontare
2%, TVA 19% (factura);
- 15.11.N – se primeşte un rabat de 20% pentru achiziţia care a avut loc la data de 5.11.N
(factură ulterioară);
- 25.11.N – achiziţie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 19%
(factura);
- 27.11.N – vânzare 300 buc la preţul unitar de 25 lei, TVA 19% (factura)
- 30.11.N – se acordă un risturn pentru vânzarea din 27.11.N (factură ulterioară).
Se cere:
1)să se contabilizeze operaţiile de mai sus, conform OMFP 3055/2009, ştiind că pentru
descărcarea de gestiune se utilizeză LIFO;
2)să se întocmească fişa stocului;
3)să se prezinte informaţia în Contul de profit şi pierdere.
Rezolvare
1.
a) 3.11 Achizitia de marfa X , 200 buc., la costul de 12 lei/buc, rabat 10%, tva 24%
Costul de achizitie = 200 buc. X 12 lei/buc x (100%-10%) = 2.160 lei
% = 401 2.678,4
371 2.160
4426 518,4
101
Costul unitar = 2.160/200 buc = 10.8
b) 5.11 Achizitia de marfa 300 buc x 15 lei
% = 401 5.580
371 4.500
4426 1.080
c) Vanzare marfuri 350 buc x 20 lei; remiza = 7.000 x 5% = 350 lei

Valoarea produselor dupa deducerea remizei = 7.000 – 350 =6.650
TVA calculata la valoarea neta: 6.650 x 24% = 1.596
Reducere financiara bruta(scont) la totalul facturii: 8.246 x 2% = 164.92 lei
Livrarea marfurilor pe baza de factura fiscala inregistrate la ultimul net:
4111 = % 8.246
707 6.650
4427 1.596
Costul marfurilor vandute determinat prin LIFO: 300 buc x 15 lei + 50 buc x 10.8 lei = 4.500 +
540 = 5.040
d) descarcarea gestiunii marfurilor vandute

607 = 371 5.040
e) incasarea facturii, mai putin scontul acordat
% = 4111 8.246
5121 8.081,08
667 164,92
102
Scontul nu intra in baza de impozitare. Ca urmare furnizorul trebuie sa intocmeasca o factura
privind regularizarea TVA aferenta scontului : 164.92 x 24/124 = 31.92 lei
667 = 4427 -31.92
f) 15.11 rabat 20% x 4.500 = 900
401 = % 1.116
609 900
4426 216
g) Achizitie 25.11 150 buc x 20 lei = 3000 lei; scont de decontare 5%(aplicat la val cu tva
a facturii)
% = 401 3.720
371 3.000
4426 720
h) achitarea facturii, mai putin scontul primit
401 = % 3.720
5121 3.534
767 186
i) regularizarea TVA aferenta scontului
4426 = 767 - 36
j) 27.11.N – vânzare 300 buc la preţul unitar de 25 lei
4111 = % 9.300
707 7.500
103
4427 1.800
Descarcarea gestiunii
607 = 371 4.620
k) Acordarea unui risturn pentru factura din 27.11
709 “reduceri comerciale acordate” = 4111 750
4427 = 4111 180
2. Situatia in contul de stoc este urmatoarea:
D 371 MARFURI C
Si 100 x 10 = 1.000 5.040
03.11 200 x 10.8 = 2.160 4.620
05.11 300 x 15 = 4.500
25.11 150 x 20 = 3.000
SFD 1.000
3. Situatia in contul de profit si pierdere
D 121 profit si C
pierdere
607 9.660 14.150 707
667 133 150 767
609 -900 -750 709
104
Total 8.893
cheltuieli
Total 13.550
venituri
rezultat Profit 4.657
9. Societatea Alfa achiziţionează:
-100 titluri de plasament emise de Beta (cotată la bursă), la cursul de 10 lei/buc, comision 10%
lei;
-500 titluri de participare emise de Gama (cotată la bursă), la costul de 20 lei/buc, comision
10%;
-200 titluri de participare emise de Omega (necotată) la preţul de 5 lei/buc, comision 5%.
În cursul exerciţiului, Alfa vinde:
-80 din titlurile de plasament Beta la 15 lei/buc;
-100 titluri de participare Gama la 21 lei/buc;
-150 titluri de participare Omega la 7 lei/buc;
La 31.12.N se cunosc:
-cursul bursier al titlurilor Beta este de 12 lei/buc;
-cursul bursier al titlurilor Gama este de 23 lei/buc;
-valoarea de inventar a titlurilor Omega este de 3 lei/buc.
Se cere:
1)să se contabilizeze operaţiile conform OMFP 3055/2009;
2)să se prezinte informaţia în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere;
Rezolvare
a) Achizitionare titluri de plasament
% = 5121 13.200
105
5031.Beta 1.000
5031.Gama 10.000
5032.Omega - necotata 1.000
627 1.200
b) Vanzare de titluri de plasament Beta la 15 lei/buc
461 = % 1.200
5031.Beta 800
7642 400
c) Vanzarea de titluri de plasament Gama la 21 lei/buc(100buc)
461 = % 2.100
5031. Gama 2.000
7642 100
d) Vanzarea de titluri de plasament Omega la 7 lei/buc (150 buc)
461 = % 1.050
5032. Omega 750
7642 300
La 31.12.
20 tp Beta x 10 lei......................12 lei
400 tp Gama x 20 lei...................23 lei
50 tp Omega x 5 lei.....................3 lei / buc – val contabila
106
10. Întreprinderea Alfa achiziţionează la începutul exerciţiului N un utilaj la costul de 1.000 lei,
TVA 19% (factură). Managerii estimează o durată de utilizate de 5 ani şi decid să amortizeze
liniar activul. La finalul anului N, datorită creşterii valorii juste, managerii decid să reevalueze
activul. Valoarea justă la 31.12.N a fost estimată la 1.200 lei. La finalul anului N+1 există indicii
că activul a fost depreciat.Valoarea justă a fost estimată la 400 lei. Datorită incertitudinilor de
pe piaţă şi a modificărilor procesului de fabricaţie managerii au decis că o estimare a valorii de
utilitate nu este fiabilă. La finalul anului N+2 valoarea justă a fost estimată la 500 lei. Se decide
numirea unui evaluator independent care să estimeze valoarea de utilitate a activului.
Evaluatorul estimează că în anul N+3 se vor obţine încasări de 1.800 lei iar în anul N+4
încasările vor fi de 1.600 lei. Plăţile ocazionate de costurile operaţionale ataşate activului sunt
estimate la 1.000 lei în N+3 şi respectiv 900 în N+4. Rata de rentabilitate economică aşteptată
este de 30%. Utilajul a fost finanţat dintr-un credit bancar al cărui cost a fost de 20%. În anul
N+3 întreprinderea plănuieşte să facă o modernizare a activului, operaţie din care se speră să
se obţină un plus de încasări de 5% faţă de estimarea evaluatorului. Cota de impozit este de
16%.
Se cere:
a)să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus conform OMFP 3055/2009;
b)să stabilească valoarea în bilanţ a activului la sfârşitul fiecărui an.
Rezolvare:
a) Achizitionare utilaj
% = 404 1.240
213 1.000
4426 240
b) Amortizarea activului (1.000 : 5 ani = 200)
6811 = 2813 200
Valoarea activului in bilant la sfarsitul anului N este 800 de lei.
c) Reevaluarea activului la 31.12.N
2813 = 213 200
107
213 = 105 400
Valoarea activului in bilant la sfarsitul anului N este 1200 de lei.
d) Amortizarea in anul N+1(1200/4 = 300)
6811 = 2813 300
e) Inregistrarea deprecierii activului la sfarsitul anului N+1
% = 213 500
105 400
6813 100
Valoarea activului in bilant la sfarsitul anului N+1 este 400 de lei.
f) Amortizarea in anul N+2
6811 = 2813 133,33
g) Reevaluare la sf anului N+2
2813 = 213 133,33
213 = 105 100
Valoarea activului in bilant la sfarsitul anului N+2 este 500 de lei
11.Societatea Alfa care are ca obiect oferirea de servicii de contabilitate achiziţionează un

calculator al cărui cost este de 2.000 lei. Odată cu acesta este achiziţionată licenţa Windows
XP şi un program de contabilitate. Licenţa are valoarea de 500 lei iar programul de
contabilitate costă 3.000 lei.
Să se înregistreze în contabilitate achiziţia conform OMFP 3055/2009.
Rezolvare
108
a) Achizitionarea unui calculator
% = 404 2.480
214 2.000
4426 480
b) Achizitionarea licentei si a programului de contabilitate
% = 404 4.340
205.licenta 500
205.program 3.000
4426 840
12. Întreprinderea Alfa achiziţionează o clădire la costul de 100.000 lei cu terenul aferent al
cărui cost este de 20.000 lei, TVA 19%. Durata de utilizare a clădirii este de 50 de ani,
amortizare liniară. La 31.12.N, valoarea justă a terenului este estimată la 25.000 lei.
Ce înregistrări contabile trebuie făcute conform OMFP 3055/2009?
Rezolvare
a) Achizitionare cladire cu teren aferent
% = 404
212 100.000
2111 20.000
4426
b) amortizarea caldirii ( 100.000/50 = 2.000):
6811 = 2812 2.000
109
13. Pe 1.07.N, o societate a semnat un contract de leaseback pentru un utilaj, în următoarele
condiţii: preţ de vânzare 42.171 u.m., durata contractului de închiriere 4 ani, chiria trimestrială
3.500 u.m, rata de actualizare este 3,55%. La sfârşitul perioadei de locaţie, societatea va
redeveni proprietara bunului. La data vânzării, utilajul avea o valoare contabilă netă de 34.000
u.m.
Se cere:
a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;
b)să se prezinte înregistrările privind tranzacţia de leaseback şi primirea primei facturi de

leasing.
Rezolvare
1.Dacă societatea va redeveni proprietara bunului, rezultă că leasingul e clasificat drept

leasing financiar
2.Dacă o tranzacţie de vânzare şi de leaseback are ca rezultat un leasing financiar, orice

surplus reprezentând diferenţa dintre suma rezultată din vânzare şi valoarea contabilă nu va fi
recunoscut imediat ca venit în situaţiile financiare ale vânzătorului locatar ci amânat şi
amortizat pe durata contractului de leasing.
Entitatea beneficiara a finantarii (locatarul) nu va recunoaste in contabilitate

operatiunea de vanzare a activului, nefiind indeplinite conditiile de recunoastere a veniturilor.
Activul ramane inregistrat in continuare la valoarea existenta anterior operatiunii de leasing,
cu regimul de amortizare aferent.
Operatiunea de finantare va fi evidentiata prin articolul contabil 512 „Conturi curente la

banci” = 167 „Alte imprumuturi si datorii asimilate”, urmand ca dobanda si alte costuri ale
finantarii, potrivit contractelor incheiate, sa fie inregistrate conform prezentelor reglementari.
Din punctul de vedere al regimului taxei pe valoarea adaugata, au loc doua operatiuni
distincte, respectiv livrarea bunului, efectuata de locatar, si operatiunea de leasing, efectuata
de locator, pentru care taxa pe valoarea adaugata se evidentiaza potrivit legii.
3.Diferenţa dintre 42.171 – 34.000 = 8.171 este amânată şi amortizată pe 4 ani
a)La semnarea contractului:
42.171 lei 5121 = 213 34.000 lei
167 8.171 lei
b)Amortizarea pe durata contractului de leasing:
510 lei 167 = 5121 510 lei
110
8.171: 4 ani = 2.042, 75 lei pe an: 12 = 170, 2 lei pe lună x 3 luni = 510 pe trimestru.
14. Pe 1.07.N, o societate a semnat un contract de leaseback pentru un utilaj, în următoarele

condiţii: preţ de vânzare 42.171 u.m., durata contractului de închiriere 4 ani, chiria trimestrială
3.500 u.m, rata de actualizare este 3,55%. La sfârşitul perioadei de locaţie, societatea nu va
redeveni proprietara bunului. Pe durata contractului riscurile semnificative sunt în sarcina
locatorului. La data vânzării, utilajul avea o valoare contabilă netă de 34.000 u.m (cost 40.000
u.m., amortizare cumulată 6.000 u.m.).
Se cere:
b)să se prezinte înregistrările privind tranzacţia de leaseback şi primirea primei facturi de

leasing.
Rezolvare:
Lease back
Presupune acea tranzactie de vanzare a unui activ pe termen lung si de inchiriere a aceluiasi
activ in regim de leasing (leaseback) se contabilizeaza in functie de clauzele contractului de
leasing, astfel:
a) daca tranzactia de vanzare si inchiriere a aceluiasi activ are ca rezultat un leasing

financiar, tranzactia reprezinta un mijloc prin care locatorul acorda o finantare locatarului,
activul avand rol de garantie.
b) daca tranzactia de vanzare si inchiriere a aceluiasi activ are ca rezultat un leasing

operational, entitatea vanzatoare contabilizeaza o tranzactie de vanzare, cu inregistrarea
scoaterii din evidenta a activului si a sumelor incasate sau de incasat si a taxei pe valoarea
adaugata pentru operatiunile taxabile, conform prevederilor legale.
Operatiunea de inchiriere a activului in regim de leasing operational se contabilizeaza de

utilizator conform prezentelor reglementari. Ca urmare, operatiunea se reflecta in contul de
profit si pierdere.
- In cadrul imobilizarilor corporale apare o grupa noua – 22 „Imobilizarile corporale in curs de

aprovizionare”.
Sunt reflectate, distinct in contabilitate, acele imobilizari corporale cumparate, pentru care s-
au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare (grupa 22
"Imobilizari corporale in curs de aprovizionare" din Planul de conturi general).
461 = % 52.292
111
7583 42.171
4427 10.121
Scoaterea din evidenta a activului
% = 2131 40.000
6583 34.000
2813 6.000
15.Societatea Alfa a cumpărat la 10.10.N un mijloc de transport şi a preluat la această dată

riscurile legate de valoarea justă a acestuia. Costul este de 20.000 lei. Activul este în curs de
aprovizionare.El este utilizat încă de vechiul proprietar care plăteşte o chirie societăţii Alfa de
200 lei pe lună. Achiziţia va avea loc la data de 10.12.N. La momentul achiziţiei valoarea justă
a mijlocului de transport este de 15.000 lei. Durata de utilitate estimată de Alfa este de 5 ani
iar amortizarea este liniară.
Se cere:
b)să se prezinte înregistrările contabile aferente exerciţiului N.
Rezolvare
a) Sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele imobilizări
corporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente,
dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 22 “Imobilizări corporale în curs de
aprovizionare” din Planul de conturi general).
b)10.10.N
Achizitionarea mijlocului de transport si preluarea la aceasta data a riscurilor legate de

valoarea justa a acestuia- activ in curs de aprovizionare
% = 404 24.800
223 20.000
112
4426 4.800
c) incasare chirie pentru mijloc de transport
461 = % 248
708 200
4427 48
5121 = 461 248
d) achizitia efectiva a mijlocului de transport
% = 223 20.000
213 15.000
6588 5.000
e) amortizarea in primul an 15.000/5 = 3.000
6811 = 2813 3.000
16.Întreprinderea ALFA care deţine o participaţie (interese de participare) la societatea Beta

primeşte cu titlu gratuit un pachet de acţiuni Beta evaluate la 10.000 lei.
Care este incidenţa aplicării OMFP 3055/2009 în acest caz?
Raspuns:
Art 117 (3) Contravaloarea acțiunilor și a altor imobilizări financiare primite cu titlu
gratuit se înregistrează în contrapartidă cu contul 1068 “Alte rezerve.”
503 = 1068 10.000
FISCALITATE
113
Problema 1. Să se calculeze şi înregistreze în contabilitate impozitul pe profit pe baza
următoarelor date:
􀂾Venituri totale: 1.200.000 lei, din care:
- venituri din vânzarea produselor finite: 800.000 lei;
- venituri din vânzarea ambalajelor: 200.000 lei;
- venituri din reluarea unor ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale: 30.000 lei;
- venituri din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei;
􀂾Cheltuieli totale: 700.000, din care:
- cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei;
- cheltuieli cu salariile: 300.000 lei;
- cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei;
- cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei;
- cheltuieli cu investiţiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei;
- cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate: 23.000 lei;
1.200.000 – 30.000 – 700.000 + 23.000 = 493.000
493.000 x 16% = 78.880
691 = 441 78.880
Problema 2. Se cunosc următoarele date despre o entitate:
venituri din exploatare 80.000 lei;

venituri financiare 50.000 lei;
venituri extraordinare 10.000 lei;
cheltuieli de exploatare 60.000 lei;
cheltuieli financiare 30.000 lei;
cheltuieli extraordinare 30.000 lei.
Să se determine rezultatul entităţii pe tipuri de activităţi, precum şi impozitul pe profit de plătit,

dacă cheltuielile nedeductibile sunt în sumă de 5.000 lei.
114
Rezolvare:
Rezultat din exploatare: venituri din exploatare – cheltuieli din exploatare = 20.000
Rezultat financiar = venituri financiare- cheltuieli financiare = 50.000 – 30.000 = 20.000
Rezultat extraordinar = venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare = 10.000 – 30.000 = -

20.000 lei
Baza impozabila = venituri totale – cheltuieli totale + cheltuieli nedeductibile – venituri

neimpozabile = 80.000 + 50.000 + 10.000 – 60.000 – 30.000 – 30.000 + 5.000 = 25.000
Impozit pe profit = 25.000 x 16% = 4.000
Problema 3. O entitate care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte obţine într-o
perioadă contabilă venituri în sumă de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor sunt de
500.000 lei. Să se determine valoarea impozitului pe profit de plătit de către entitate.
Raspuns
Calcul profit impozabil : 900.000 – 500.000 = 400.000
Impozit pe profit : 400.000 x 16% = 64.000
5% din veniturile realizate = 900.000 x 5% = 45.000
Deci, impozitul pe profit platit de unitate este 45.000
ANALIZĂ DIAGNOSTIC
1. Să se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acționari în cazul unei intreprinderi despre
care se cunosc următoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m.,
cheltuieli salariale 4000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobânzi 300 u.m.,
impozit pe profit 200 u.m., cumpărări de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri
din vânzarea mijloacelor fixe 500 u.m., creşterea activului circulant net 200 u.m., datorii
financiare la începutul anului 1000, datorii financiare la sfârşitul anului 1200 u.m..
Rezolvare:
Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz – Pierderi din creante –
115
Sf) - Plati catre fr si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (10000-4500)-4000
-300-200 = 1000
Flux de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari
(mijloace fixe) = 500-1000=-500 (flux de numerar din investitii folosit)
Flux de numerar din activitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 1000-
1200=-200
CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de
investitii+Flux de numerar din acticitati de finantare = 1000-500-200=300
2. Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din domeniul consultanței financiar ‐contabile
care prezintă următoarea situație financiară:
Indicator 31.12.n
Imobilizări 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibilități 300
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 2000
Datorii de exploatare 1300
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0
1. analiza structurii patrimoniale are ca scop stabilirea si urmarirea evolutiei ponderii

diferitelor elemente patrimoniale (A si P). Se analizeaza prin metoda ratelor de structura ale A
si P), pe baza datelor din bilant.
2. analiza echilibrului financiar urmareste reflectarea raporturilor de egalitate dintre sursele
de finantare si utilizarea resurselor financiare, dintre veniturile si cheltuielile aferente
desfasurarii activitatii (pe t. lung). Aici trebuie analizat Frn (fond rulment net - propriu si strain).
Indicatorii in analiza fondului de rulment sunt: PFrn - ponderea fondului de rulment in cap.
permanent, Pfac - raportul de finantare a activelor circulante din fd. rulment net, Dz rot - viteza
de rotatie a fd. de rulment net prin CA cifra de afaceri); analiza necesarului de fd. de rulment
Nfr (active circulante - nonfinanciare si resurse curente - nonfinanciare). Mai este nevoie aici si
de marja de atragere = nr. mediu de zile in care nec. de fd. de rulment se reconstituie de cifra
de afaceri. Aceasta marja de atragere trebuie sa aiba valori intre 30 - 90 zile.
116
3. analiza trezorerie neta (cu indicatorii ei) adik disp. banesti ramase la disp. firmei rezultate
din activitatea desf. pe parcursul exerc. financiar. TN = Frn - Nfr.
4. analiza vitezei de rotatie a activelor circulante = partea din patrimoniul firmei care are cel
mai mare grad de mobilitate (nr. rotatii, durata in zile). Aici se calculeaza si infl. modif. CA, al
soldului mediu al AC, al stocurilor, al creantelor, al disponibilitatilor.
5. analiza bonitatii financiare = capacitatea de plata a datoriilor (lichiditatea & solvabilitatea).
Aici se calculeaza: rata lichiditatii curente Rlc, rata lichiditatii rapide Rlr, rata lichiditatii imediate
Rli, rata solvabilitatii globale Rsg, rata solvabilitatii financiare Rsf.
Raspuns:
Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente,
grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt
numite ‘structurile situatiilor financiare’.Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei
financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu.
BILANT
Active imobilizate =2.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =

=1.000+20.000+300=21.300
TOTAL ACTIVE = 23.300
Capital si rezerve = 20.000
Datorii pe ternem lung = 2.000

Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=
1.300
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 24.600
PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente
Active curente (Indicatorul capitalului circulant) = 21.300
Datorii curente 1.300
117
-active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 1.000+20.000+300=21.300
-datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =1.300
Active curente/ Datorii curente=21.300/1.300=16.38

* valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;
*nu ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
b) Indicatorul lichiditatii imediate

Active curente - Stocuri =(Indicatorul test acid) = 65.000-20.000 = 0.9 Datorii curente 50.000
2. Indicatori de risc:
a) Indicatorul gradului de indatorare

Capital imprumutat X 100 =5.000 X 100
Capital propriu 30.000
Capital imprumutat X 100 = 5.000 X100

Capital angajat 5.000+30.000=35.000
unde:
* capital imprumutat = credite peste un an;
* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.
b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita
cheltuielile cu dobanda.
"Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai
riscanta."
Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit Cheltuieli cu dobanda
3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la:
* Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii;
* Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza ale
entitatii;
* Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat
de-a lungul exercitiului financiar
Costul vanzarilor
Stoc mediu
118
sau
Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate
Stoc mediu X 365
Costul vanzarilor
* Viteza de rotatie a debitelor-clienti
* calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale; * exprima numarul de zile pana
la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate
Sold mediu clienti X 365
Cifra de afaceri
"O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului
acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). "
* Viteza de rotatie a creditelor-furnizor - aproximeaza numarul de zile de creditare pe care
entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.
Sold mediu clienti X 365

Achizitii de bunuri (fara servicii)
unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri.
* Viteza de rotatie a activelor imobilizate - evalueaza eficacitatea managementului activelor
imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active
imobilizate
Cifra de afaceri
Active imobilizate
* Viteza de rotatie a activelor totale
Cifra de afaceri Total active
4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele
disponibile:
a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii
investiti in afacere:
Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit Capital angajat
"unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de
creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale
minus datorii curente. "
b) Marja bruta din vanzari
119
Profitul brut din vanzari X 100
Cifra de afaceri
O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi
controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.
3. Să se calculeze soldurile intermediare de gestiune în cazul societății ale cărei informații

financiare sunt prezentate mai jos şi să se analizeze evoluția acestora:
Indicator 31.12.n (u.m.) 31.12.n+1 (u.m.)
Venituri din vânzarea mărfurilor 0 1000
Subventii de exploatare 2000 1500
Producția vândută 20000 22000
Producția imobilizată 0 1000
Cheltuieli cu materii prime 3000 4000
Costul mărfurilor vândute 0 800
Cheltuieli salariale 7000 7800
Cheltuieli cu amortizarea 300 400
Cheltuieli cu chirii 1500 1500
Cheltuieli cu dobânzi 1400 1500
Impozit pe profit 1000 1000
1.Marja comerciala = venituri din vanzarea marfurilor – cheltuieli cu marfurile vandute = 1000-
800= - 200 lei
Productia exercitiului = productia vanduta+productia stocata+productia
imobilizata=22000+500=24500 lei
Marja industriala = productia exercitiului – (cheltuieli materiale totale+cheltuieli cu prestatiile
externe)=24500lei –(10.000+200)=24500-10200=14300lei
Valoarea adaugata propriu zisa = marja comerciala +marja industriala = -200 lei+14300 lei=
14100 lei
Valoarea adaugata globala = VA propriu zisa+venituri financiare-cheltuieli financiare=14100
lei+100lei-500 lei=13.700 lei
Excedent brut din exploatare = Valoare adaugata globala+subventii de exploatare primite –
(cheltuieli cu personalul+impozite si taxe fara impozit pe profit )=13.700 lei +2300 lei –
120
(5000+300)=10.700 lei
Capacitatea de autofinantare globala = excedent brut din exploatare – impozit pe profit =
10700-1400=9300 lei
Capacitatea de autofinantare neta = capacitatea de autofinantare globala – provizioane –
amortizare = 9300-1000=8300 lei
Excedent brut de exploatare = profitul economic brut care provine din ciclul de exploatare
Capacitatea de autofinantare = partea din excedentul brut din exploatare care ramane la
dispozitia intreprinderii dup remunerarea capitalurilor imprumutate si plata impozitelor si
taxelor directe sau indirecte.
Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor
1. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia patrimoniului conform bilanţului
contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel:
Construcţii 30.000 lei
Amortizarea construcţiilor 20.000 lei
Echipamente tehnologice 15.000 lei
Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei
Materii prime 3.000 lei
Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei
Clienţi 2000 lei
Clienţi incerţi 700 lei
Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei
Conturi la bănci în lei 1.300 lei
Furnizori 7000 lei
Provizioane 1.250 lei
Capital subscris vărsat 11.000 lei
Rezerve legale 1.850 lei
Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:

a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasă neamortizată de 10.000
lei;
b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei faţă de valoarea rămasă
neamortizată de 5.000 lei;
c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei;
121
d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost acordate sconturi în
valoare de 100 lei;
e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiind irecuperabile;
f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în
sumă de 350 lei;
g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei.
Se cere:
a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.
b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.
c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari
Rezolvare
a) Vanzarea constuctiilor:
401 = % 13.090
7583 11.000
4427 2.090
Descarcare gestiune constructii
% = 212 30.000
6583 10.000
2812 20.000
Incasare factura:
5121 = 401 13.090
b) Vanzarea echip. tehnologice:
461 = % 8.330
7583 7.000
4427 1.330
Descarcare gestiune:
% = 2131 15.000
6583 5.000
2813 10.000
Incasare factura:
5121 = 401 8.330
c) Vanzarea materiilor prime:

307 = 301 3.000
122
4111 = % 3.392
707 2.850
4427 542
607 = 301 3.000
391 = 7814 500
Incasare factura:
5121 = 4111 3.392
d) acordare scont de decontare de 100 lei pt incasarea mai rapida a creantelor certe in val de
2.000.Cum acestea se calculeaza la val facturii rezulta ca include TVA-ul.
Aveam inregistrarea:
4111 = % 2.000
707 1.681
4427 319
667 = % 84
4111 100
4427 16 rosu
5121 = 4111 1.900
e)Deoarece nu se specifica in problema daca acesti client incerti sunt in procedura de
faliment inchisa prin hotarare judecatoreasca, nu vom putrea ajusta baza TVA.
Asadar se va trece pe pierderi doar baza de impozitare, iar TVA-ul se va pastra la val
integrala. In urma acordarii scontului se achita 350, deci raman 350 nerecuperabili din care
294 baza si 56 TVA.
5121 = 4118 350
654 = 4118 350
Ramane pe 4427 TVA-ul de plata deoarece nu exista o hotarare judecatoreasca definitive si
irevocabila care sa constate falimentul clientului incert.
491 = 7814 400 trecerea la venituri a prov ramase fara obiect
Presupunem ca acestea au fost constituite in limita maxima admisa la deductibilitatea cf art 22
din CF; rezulta ca intreaga valaoare trecuta pe cheltuieli este deductibila la calculul impozitului
pe profit.
e) primire scont furnizori:
% = 767 294
401 350
4426 56 rosu
123
401 = 5121 6.650
151 = 7812 1.250 anularea provizioanelor ramase fara obiect
Stabilirea rezultatului lichidării
Rezultatul lichidării = Veniturile din valorificarea activelor – Cheltuielile legate de lichidare şi

plata datoriilor
Inregistrarea Ch de lichidare 900 lei:

622 = 5121 900
Din aceste operatiuni rezulta:

Rc7583=18.000 Rd6583=15.000 Rd4426= -56 Rc4427=2.616
Rc707=2.850 Rd607=3.000 Rd5121=19.512
Rc7814=900 Rd667=84
Rc767=294 Rd654=350
Rc7812=1.250 Rd622=900
Total Venituri : 23.294

Total Ch. 19.334
Profit: 3.960
Stabilirea rezultatului lichidarii:
121= % 19.334
6583
….
% = 121 23.294
7583
…..
rezultatul lichidării = 23.294 – 19.194 = 3.960
Calcularea, retinerea şi virarea obligaţiilor fiscale (impozit pe profit şi impozit pe

dividende,TVA)
stabilirea impozitului pe profit aferent rezultatului lichidării (cota de impozitare = 16 %)
0,16 x 4.100 = 634
691 = 441 634
Stabilirea Imp Profit aferent Rezerva Legala ( const din profit brut ) :
124
0,16 x 1.850= 296
691 = 441 296
stabilirea TVA de plată
4423=% 4.002
4426 56
4427 3.946
achitarea impozitului pe profit calculat şi a TVA :
Vom plati imp profit si TVA:
% =5121 4.932
441 930
4423 4.002
Inchiderea contului cheltuieli cu impozitul pe profit:
121=691 930
Profit net = 3.960 - 930= 3.030
Banca 14.580+1.300 =15.880
Întocmirea bilanţului de partaj;
ACTIV PASIV
Disponibil la bancă 15.880 Capital social 11.000
Rezerve 1.850
Profit net 3.030
TOTAL ACTIV 15.880 TOTAL PASIV 15.880
Efectuarea partajului capitalului propriu.Partajul constă în împărţirea activului net rezultat

din lichidare, între asociaţii/acţionarii societăţii în funcţie de prevederile actului constitutiv,
hotărârii AGA şi cota departiciparelacapitalul social.
Capitalul propriu = Total activ – Total datorii = 15.880 – 0 = 15.880
Partajul Capitalului social:

1012 = 456 5.500 A
5.500 B
Partajul rezervelor:
106 = 456 925 Asi B
Partajul profitului net:

121 = 456 1515 A si B
125
Retinerea impozit pe dividende pt distrib rezerve si profit:
456 = 446 391 A +B

Virarea imp pe div.
446 = 5121 782
achitarea activului net rezultat în urma lichidării către acţionari”
456A+B = 5121 7.940 A si B
2. Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu
răspundere limitată?
Raspuns
Conform art.82 din L31/1990 :

(1) Asociaţii nu pot lua parte, ca asociaţi cu răspundere nelimitată, în alte societăţi concurente
sau având acelaşi obiect de activitate, nici să facă operaţiuni în contul lor sau al altora, în
acelaşi fel de comerţ sau într-unul asemănător, fără consimţământul celorlalţi asociaţi.
(2) Consimţământul se socoteşte dat dacă participarea sau operaţiunile fiind anterioare
actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalţi asociaţi şi aceştia nu au interzis continuarea lor.
3) În caz de încălcare a prevederilor alin. (1) şi (2), societatea, în afară de dreptul de a exclude
pe asociat, poate să decidă că acesta a lucrat în contul ei sau să ceară despăgubiri
Conform titluV din Legea 31 poate fi exclus:

a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente

incapabil;
c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie ori

contravine dispoziţiilor art. 80 şi 82:
80.Asociatul care, fără consimţământul scris al celorlalţi asociaţi, întrebuinţează capitalul,

bunurile sau creditul societăţii în folosul său sau în acela al unei alte persoane este obligat să
restituie societăţii beneficiile ce au rezultat şi să plătească despăgubiri pentru daunele
cauzate.
82. Asociaţii nu pot lua parte, ca asociaţi cu răspundere nelimitată, în alte societăţi concurente
sau având acelaşi obiect de activitate, nici să facă operaţiuni în contul lor sau al altora, în
acelaşi fel de comerţ sau într-unul asemănător, fără consimţământul celorlalţi asociaţi.
126
d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de
semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.
3. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?
Raspuns
Pe scurt:
La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului
Comerţului, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii în cazurile în care:
a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
b) societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situaţiile

financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerţului;
c) societatea şi-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplineşte
condiţiile referitoare la sediul social sau asociaţii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau
reşedinţa cunoscută;
d) societatea nu şi-a completat capitalul social, în condiţiile legii.
Mai detaliat:
1) Societatea pe acţiuni se dizolvă:
a) în cazul şi în condiţiile prevăzute la art. 153^24:
Dacă consiliul de administraţie, respectiv directoratul, constată că, în urma unor pierderi,
stabilite prin situaţiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societăţii,
determinat ca diferenţă între totalul activelor şi totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai
puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, va convoca de îndată adunarea
generală extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată.
b) în cazul şi în condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (3).
Capitalul social al societăţii pe acţiuni sau al societăţii în comandită pe acţiuni nu poate fi mai
mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o dată la 2 ani, valoarea minimă a
capitalului social, ţinând seama de rata de schimb, astfel încât acest cuantum să reprezinte
echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro*).
127
Numărul acţionarilor în societatea pe acţiuni nu poate fi mai mic de 2. În cazul în care
societatea are mai puţin de 2 acţionari pe o perioadă mai lungă de 9 luni, orice persoană
interesată poate solicita instanţei dizolvarea societăţii.
(2) Prevederile alin. (1) lit. a) se aplică în mod corespunzător şi societăţii cu răspundere
limitată.
(1) Societăţile în nume colectiv sau cu răspundere limitată se dizolvă prin falimentul,
incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociaţi, când, datorită acestor
cauze, numărul asociaţilor s-a redus la unul singur.
Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii
1. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de

prestari servicii turistice.
Raspuns:
PLANUL DE MISIUNE – audit intern multianual (trei ani)
I. Prezentarea intreprinderii:
- Denumirea: SC Floare de Colt SRL

- Sediul social: Moeciu de Sus, jud. Brasov
- Capital social si asociatii: 10.000 RON, Nicoleta si Ion Preda
- Inregistrare: Jxx/1254/1999
- Scurt istoric: inca de la infiintare, a dezvoltat, conform obiectului de activitate,
ca si activitate principala, prestarea serviciilor turistice in cadrul pensiunii
128
agroturistice construite in regie proprie la sediul social amintit mai sus.
- Consideratii succinte privind obiectul de activitate, piata, concurenta:
Obiectul de activitate al societatii este prestarea serviciilor turistice catre
populatie, intr-o zona intesata de pensiuni agroturistice, intr-un mediu
concurential divers.
II. Informatii contabile:
- Bugete si conturi previzionale: bugetul de venituri si cheltuieli se

intocmeste, in general, in luna septembrie a anului anterior, estimandu-se
veniturile pe baza celor inregistrate in aceeasi perioada a anului curent.
- Particularitatile sistemului contabil: sistemul contabil se tine in partida
dubla, conform reglementarilor in vigoare in cadrul compartimentului de
contabilitate.
- Principiile contabile; permanente; comparabilitati plurianuale: Sistemul de
control intern reprezinta un ansamblu de politici şi proceduri puse în aplicare de
conducerea societatii in vederea asigurarii, in masura posibilului, a unei
gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor
de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor,
exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a
informatiilor financiare.
III. Definirea misiunii:
- Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc.:

examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si
independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si
corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii.
- Alti auditori, experti sau cenzori cu misiuni
in intreprindere: nu este cazul.
IV. Sisteme si domenii semnificative:
- Prag de semnificatie: riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor.
- Functii si conturi semnificative: Elementele de baza ale sistemului de control

intern sunt: existenta unui plan de organizare, competenta si integritatea
personalului, existenta unei documentatii satisfacatoare.
- Zone de risc identificate: controlul inregistrarilor contabile ale operatiilor

urmareste verificarea contabilizarii operatiilor.
- Controale semnificative pe care ne putem
sprijini: toate operatiile au făcut obiectul unei inregistrari (exhaustivitate), orice
inregistrare este justificata printr-o operatie (controlul realitatii), nu exista erori
in contabilizarea sumelor (controlul
exactitatii).
V. Orientarea programului de lucru:
- Aprecierea controlului intern: manualul de proceduri are rolul de a oferi

pastrarea si consultarea acestor proceduri atat de cei insarcinati cu aplicarea
129
lor, cat si de cei imputerniciti cu verificarea modului lor de aplicare.
- Lucrari deosebite: Problemele umane - conceptia si aplicarea unui sistem
de control intern are la baza încrederea pe care cei ce gestioneaza patrimoniul
o au în personalul din subordine.
- Confirmari de obtinut (interne si externe): nu este cazul.
- Inventare fizice: Normele legale privind organizarea si efectuarea inventarierii
patrimoniului este necesar a fi adaptate si detaliate la nivelul caracteristicilor si
specificului activitatilor intreprinderii sub forma unor „instructiuni" (facand parte din
„manualul de proceduri") elaborate de persoana care gestionează patrimoniul
întreprinderii - aceste „instructiuni" sunt destinate comisiilor de inventariere.
- Asistenta de specialitate necesara (informatica, fiscalitate etc.): realizarea

obiectivelor unitatii - depinde, în principal,
de compartimentele: comercial, cercetare si fabricatie, personal, laboratoare de
control si ethnic.
- Documente de obtinut: manualul de proceduri - acesta are rolul de a oferi
pastrarea si consultarea acestor proceduri atat de cei insarcinati cu aplicarea
lor, cat si de cei imputerniciti cu verificarea modului lor de aplicare, fise de post,
regulamentul de ordine interioara, documente inregistrate in contabilitate, precum
si documente justificative pentru acestea, fise de cont, balante analitice, etc.
VI. Echipa si bugetul: Echipa este formata din toti participantii la misiunea de audit,
care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit.
Programul de munca detaliaza obiectivele auditului, precum si bugetul de timp
pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura de audit folosita.
VII. Planificarea
- Repartizarea lucrarilor: repartizarea lucrarilor pe oameni, in timp şi în spatiu

(subunitati, filiale in tara si in strainatate etc).
- Datele interventiilor pe etape: acestea sunt prelevate in baza testelor de
conformitate, chestionarului de control intern care permite compararea controlului
intern teoretic care ar trebui sa asigure fiabilitatea informatiilor contabile cu controlul
intern existent in intreprindere; aceste chestionare se stabilesc pe sectiuni si pot
fi utilizate in numeroase intreprinderi, cu unele adaptari la specific, a testelor de
permanenta, sinteza aprecierii controlului intern.
- Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare si

alte documente ce urmează a fi emise (cu datele limita): nu este cazul.
2. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit

intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.
130
Raspuns
Cuprins:
1. Definirea activitatii de audit intern

2. Misiunea
3. Obiectivele auditului intern
4. Autoritatea
5. Responsabilitatea
6. Principiile aplicate auditului intern si auditorului intern
7. Metodologie
8. Reguli de conduita
9. Norme profesionale aplicate
1 Definirea activitatii de audit intern
Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatii societatii in

scopul furnizarii unei evaluari independente a modului de gestionare a riscurilor , a sistemelor
de control intern si a proceselor de conducere a societatii
2 Misiunea
Misiunea audiului intern este de a da asigurari si consiliere managementului societatii , de pe

pozitii de independenta si obiectivitate , astfel incat sa contribuie la imbunatatirea activitatii
societatii
3 Obietcivele audituli intern
Auditul intern are drept obiective urmatoarele:
-verificarea conformitatii operatiunilor din societate cu reglementariel legale si cu politicile,

procedurile si obiectivele societatii
-aprecierea modului de aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate

de conducerea societatii
-aprecierea daca datele destinate conducerii pt cunoasterea realitatii din societate sunt
adecvate si revizuirea mijloacelor utilizate
-revizuirea modului de protejare a elementelor patrimoniale si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor de orice fel
-evalarea economiei si eficientei cu care sunt angajate resursele in cadrul societatii
4 Autoritatea
In indeplinirea misiunii auditorul intern este autorizat sa aiba acces integral , liber si
nerestrictionat la toate functiile societatii, inregisrtarile, activele si personalul acesteia
131
Activitatea de audit intern se desfasoara in conformitate cu normele profesionale aplicabile si
auditroul intern trebuie sa respecte Codul Etic. De asemenea garanteaza confidentialitatea
misiunilor de audit. Dosarele de audit sunt confidentiale
5.Responsabilitatea
Auditorul intern este responsabil pentru:
-eloborarea planului intern de audit
-prezentarea planului intern de audit Consiliului de Administratie
-indeplinirea misiunilor mentionate in planul de audit
-raportarea periodica (semenstrial) catre Consiliul de Administratie asupra constatarilor,

concluziilor, reconmandarilor rezultate din activitatea de audit
-prezentarea anuala catre Consiliul de Administratie a unui raport de activitate din care se
reiasa scopul activitatii de audit intern , autoritatea , responsabilitatea precum si observatiile
semnificative facute in cadrul misiunilor de audit si recomandatile propuse
-elaborarea politicilor si procedurilor d elucru proprii auditului intern
6.Principiile aplicabile auditului intern si auditorului intern
-Independenta si obiectivitatea
-Compententa profesionala
-Programul de asigurare si imbunatatire a calitatii
7.Metodologie
-Planul de audit intern: se elaboreaza pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structurii,
activiitati , programe precum si tinand seama de criteriile Consiliului de Administratie. Acesta
va fi prezentat spre aprobare Consiliului
-Contactactarea responsabililor structurilor auditate: acestia sunt informati inainte de inceprea

misiunii de audit cu privire la data inceperii , scopul si obiectivele misiunii de audit
-Realizarea misiunilor la fata locului : auditul trebuie realizat intr-un climat de incredere ,
asigutat prin insusi rolul auditului intern care in esenta vizeaza imbunatatirea functionarii
societatii. La aceasta contribuie sedinta de deschidere in care sunt prezentate scopul si
obiectivele misiunilor , stabilirea intalnirilor si contactelor, precum si Carta Auditului Intern
-Transmiterea rezultatelor :proiectul raportului precum si observatiile si recomandatile

auditorului intern se transmit responsabililor structurilor auditate, care isi vor formula punctele
lor de vedere referitoare la recomandari, raspunsuri care vor fi incluse in raportul final al
auditorului care va fi inaintat Cosniliului de Administratie
-Urmarirea punerii in practica a recomandarilor propuse de auditorii interni: auditorul intern va

stabili un sistem permanent de verificare a punerii in practica a recomandarilor. In acest scop
responsabilii structurilor auditate vor propune planul de actiune insotite d eun calendar de
132
implementare, tot ei vor asigura urmarierea aplicarii planului si vor informa auditorii interni pe
masura realizari actiunilor
8.Reguli de conduita
Auditorii interni trebuie sa respecte Codul Etic si principiile acestuia
Ei trebuie sa exercite o functie de evaluare independenta, care se concretizeaza in

recomandari.
Trebuie sa comunice prin raportul sau rezultatele muncii sale catre Consiliul de Administratie
si sa semnaleze acestuia orice tip de neregula care face obiectul auditului
9.Norme profesionale aplicate
-Ordinul 1267/2000 privind Normele minimale d eaudit intern
-OUG 75/1999 privind activitatea de audit financiar cu modificarile ulterioere
-Normele Auditului Intern
-Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Auditorilor Financiari din Romania
-Hotararea CAFR nr.88/2007
AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE
1. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul continuitatii activitatii.

Potrivit acestui principiu se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal
functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila
a activitatii;
2. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare.
Acest principiu presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii
unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii la rezultatul exercitiului la care se
refera;
3. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul prudentei.
Principiul fundamental al competenţei profesionale şi al prudenţei solicită ca un profesionist

contabil angajat să se implice doar în misiuni semnificative pentru care deţine, sau poate
obţine, suficientă formare de specialitate sau suficientă experienţă. Un profesionist contabil
angajat trebuie să nu ducă în eroare, în mod voluntar, un angajator cu privire la nivelul de
pregătire şi experienţă, nici nu trebuie să omită să facă apel la consilierea de specialitate
adecvată şi asistenţă atunci când este cazul.
133
Prudenta presupune o apreciere rezonabila a faptelor in scopul evitarii riscului de a
transfera in viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele
financiare ale intreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admisa supraevaluarea
elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a
cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de
desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior
4. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul intangibilitatii bilantului de deschidere?
Potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere, bilantul de deschidere al unui

exercitiu
financiar trebuie sa corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent.
Concret, la inchiderea unui exercitiu financiar, toate conturile se soldeaza prin debitul si
creditul contului extrabilantier 892 “Bilant de inchidere” (conturile de activ, cu sold debitor, prin
debitul acestui cont, iar conturile de pasiv, cu sold creditor, prin creditul acestui cont). Apoi, la
inceputul exercitiului financiar, toate valorile din contul 892 “Bilant de inchidere” se transfera in
creditul si debitul contului 891 “Bilant de deschidere” (in debitul contului, creditarea conturilor
de pasiv, pentru crearea unui sold initial creditor, iar in creditul contului, debitarea conturilor de
activ, pentru a crea un sold initial debitor). Astfel bilantul de deschidere este acelasi cu bilantul
de inchidere al exercitiului precedent.
Acest bilant de deschidere este intangibil, in sensul in care orice modificari de politici,
proceduri sau metode contabile efectuate in cursul unui exercitiu financiar nu pot fi aplicate
retroactiv astfel incat sa modifice valorile inregistrate in bilantul de deschidere. Orice modificari
ale politicilor sau procedurilor pot intra in vigoare abia la inceputului unui exercitiu financiar. De
asemenea, orice erori descoperite, aferente perioadei precedente, vor fi corectate pe seama
rezultatului reportat si nu prin modificarea bilantului de deschidere.
5. Nominalizati si exemplificati cinci tehnici de audit pentru obtinerea probelor de audit.
Conform Standardului International de Audit (ISA) 500 „Probe de audit”, auditorul utilizeaza
unul
sau mai multe tipuri de proceduri de audit dintre urmatoarele:

- inspectia inregistrarilor si a documentelor
- inspectia imobilizarilor corporale
- observarea
- investigarea
- confirmarea
- recalcularea
- reefectuarea
- proceduri analitice
6. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand:

a)sunt obtinute dintr-o sursa independenta,din exteriorul intreprinderii
b)este furnizata de un alt auditor
c)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii
134
Raspuns: a, b, c
7. Pornind de la caracterul suficient si adecvat al probelor care este raportul intre calitatea si
cantitatea probelor de audit ?
Gradul de adecvare reprezinta masura calitatii probelor de audit; cu alte cuvinte, relevanta si
credibilitatea acestora in furnizarea de suport pentru categoriile de tranzactii, solduri ale
conturilor, prezentarile de informatii si asertiunile aferente, sau in detectarea denaturarilor de
la nivelul
acestora.
Cantitatea probelor de audit necesare este afectata de riscul de denaturare.
8. Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze in etapa de acceptare a

mandatului?
Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare
fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la:
- cunoasterea globala a intreprinderii ;

- examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;
- examenul competentei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fisa de acceptare a mandatului.
EVALUAREA INTREPRINDERILOR
1. Când se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere, se urmãreste:

a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie;
b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea economicã a bunurilor;
c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb
leu/dolar.
Raspuns corect : b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea

economicã a bunurilor;
135
2. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi poate fi efectuatã:
a) numai când e prevãzutã prin acte normative;
b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii;
c) dacã normele contabile permit aceasta.
Raspuns corect: b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii;
3. Atunci când se determinã fluxul de trezorerie, în vederea evaluãrii unei întreprinderi, profitul
net se corecteazã cu:
a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia de mentinere;
b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere;
c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de rulment.
Raspuns corect: b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de

mentinere;
4. Ce este actualizarea?
Actualizarea este un instrument prin care se asigură comparabilitatea unor indicatori
financiari si parametri economici ce se realizează in perioade diferite de timp.
Actualizarea sumelor reprezintă un ansamblu de calcule menite să masoare valoarea

actuală a unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametrii esenţiali: duraţa
temporală reţinută si rata dobânzii luată în calcul pentru a măsura indisponibilitatea sumei in
prezent.
Actualizarea nu are nimic direct cu devalorizarea sau cu inflatia; pur si simplu are în
vedere faptul că leul de azi nu esle egal cu leul de ieri şi nici cu leul de mâine, deoarece
această sumă, investită, îmi aduce ceva în plus; acest ceva poate fi mai mare sau mai mic
decât dobânda pietii.
5. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei întreprinderi.
Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor

dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act comune = dividend ultimul an/val justa medie a
actiunii+crestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si

prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi
KCPR = DIV/S + (1-d)*π /CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate

136
d = rata de distribuire a dividendelor
π = profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
118. CMPC = CAO (CAO/CI) + CAP (CAP/CI) + CDF (CDF/CI) (1-T), unde:
CMPC = cost mediu ponderat al capitalului;
CAO = cost capital aferent actiunilor ordinare;
CAP = cost capital aferent actiunilor preferentiale;

CDF = cost capital imprumutat pe termen mediu si lung;
CI = capital investit;
T = rata impozitului pe profit.
6. Cum se determinã costul capitalului propriu al unei întreprinderi?
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor

dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act comune = dividend ultimul an/val justa medie a
actiunii+crestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distribuite si
prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*π

S CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit

S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
π = profitul net al firmei
CPR = valoarea contabila a capitalurilor proprii ale firmei
EXPERTIZA CONTABILA
1. Cum se clasifica expertizele contabile?

Raspuns:
137
I. Dupa scopul principal in care au fost solicitate
- expertize contabile judiciare, reglementate de : Codul de procedura civila, Codul de

procedura penala, alte legi specializate
- expertize contabile extrajudiciare, efectuate in afara procedurilor reglementate privind

rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate in afara unui proces justitiar.
Nu au calitatea de mijloc de proba in justitie, ci cel mult de argumentare pentru solicitarea de
catre parti a administrarii probei cu expertiza contabila judiciara sau pentru rezolvarea unor
litigii pe cale amiabila.
II. Dupa natura principalelor obiective la care se refera
- expertize contabile civile, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor civile

- expertize contabile penale, dispuse/acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate
litigiilor penale
- expertize contabile comerciale, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale
- expertize contabile fiscale, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale
- alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept, sau
extrajudiciare solicitate de catre clienti
2. Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului contabil?
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza

publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si
corecta.
Tabloul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România care
îndeplinesc condiţiile de exercitare a profesiei ( au primit viza anuală de exercitare a
profesiei contabile).
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de experţi contabili înscrişi în Tabloul Corpului
este împărţit în opt secţiuni , cuprinzând membrii Corpului, cu drept de a exercita profesia de
expert contabil şi contabil autorizat.
Membrii CECCAR care au dreptul de a efectua expertize contabile judiciare sunt

reflectaţi în Secţiunile Tabloului CECCAR ( vezi tabel nr. 11)
Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie
independent faţă de părţile interesate în expertiză, evitând orice situaţie care ar presupune o
lipsă de independenţă sau o constrângere care ar putea să-i impieteze integritatea şi
obiectivitatea.
Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili

numiţi din oficiu de către organele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi
de părţi sau în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
Independenţa absolută derivă din obligaţia acestuia de a ţine seama de toate cazurile de
incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de procedură civilă şi alte
reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii.
Independenţa relativă derivă doar din reglementările profesiei contabile mai restrictive decât
138
cele din reglementarea generală. La primirea fiecărei lucrări de expertiză contabilă expertul
contabil parcurge un examen de independenţă şi completează declaraţia de independenţă
care însoţeşte lucrarea depusă la Corp în vederea efectuării auditului de calitate.
Independenţa expertului contabil implică două componente fundamentale.
i1) Independenţa de spirit ( de drept ) , adică acea stare de spirit care permite emiterea
unei opinii fără a fi afectat de influenţe care compromit judecata profesională şi care
permite individului să acţioneze cu integritate, să-şi exercite obiectivitatea şi scepticismul
profesional.
i2) Independenţa în aparenţă (fapt) care constă în evitarea faptelor şi a situaţiilor care sunt
atât de importante încât o terţă parte informată şi rezonabilă, care cunoaşte toate
informaţiile relevante, inclusiv măsurile de protecţie aplicate, ar concluziona în mod
rezonabil că integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui
membru al echipei de certificare au fost compromise.
3. Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?
Competenta profesionala are douä componente de bazä:

- obtinerea;
- mentinerea.
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii
profesiona1e cu competenta, grija si sârguinta si este obligat sa mentina in permanenta un
nivel de cunostinte si de competenä profesionalã care sä justifice asteptari1e unui client
sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din
practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru.
Dobândirea cere:
- inalt standard de pregatire generalä, urmatã de una specifica;
- practica si examinare in subiecte profesionale semnificative;
- perioada de practica in domeniu.
Mentinerea cere:
- cunoasterea continua a evo1utii1or in profesia contabila (la nivel national si international in
contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte relevante);
- adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor
profesionale, in conformitate cu normele nationale si intemationale.
COMPETENTELE PROFESIONALE (comentariu):
Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert, sectorul public sau in
sistemul educational poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atributii importante pentru care nu
are formatia sau sau experiena necesarä.
In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorul cu privire la nivelul real al
competentelor sale, cerand consultanta sau asistenta unui specialist.
139
STUDII DE FEZABILITATE
1. Care este conținutul unui Plan de afaceri – enumerați principalele aspecte;
Nu există două afaceri la fel. Nu există două organizaţii la fel.Şi de asemenea nu există
formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.
Planul de afaceri trebuie să fie un instrument de lucru simplu, sugestivşi pragmatic. Anumite
aspecte tipice este bine să fie atinse în elaborarea planului de afaceri. Prin abordarea
acestora, întreprinzătorul demonstrează că are o percepţie globală asupra afacerii, că înţelege
toate aspectele ei, atât cele tehnice câtşi cele financiare sau de resurse umane.
Demonstrează mediului exterior (darşi celui interior) că stăpâneşte situaţia.
Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot fi avute în
vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt:
a. Viziune, strategie
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă
c. Analiza pieţei
d. Analiza costurilor de operare
e. Investiţii necesare
f. Proiecţii financiare
g. Anexe
a.Viziune, strategie
Totul pleacă de la viziune.
Fiecare întreprinzător are o viziune.
„Vreau să produc subansamble auto pe care să le vând Uzinei Dacia”
„Vreau să fabric confecţii pentru copii”
„Vreau să produc şi să comercializez sucuri din fructe de pădure”

„Vreau să înfiinţez o reţea de Internet - cafe”
„Vreau, vreau, vreau . . . ”
„Vreau - iată o viziune. Această viziune e de fapt obiectivul final către care vrei să te îndrepţi
prin afacerea ta. Calea pe care ai hotărât să porneşti pentru a atingeşi împlini viziunea este
strategia firmei tale.
Pentru a clarifica noţiunea de strategie trebuie să răspunzi la următoarele întrebări:

140
• Care este esenţa afacerii tale ? Ce anume va genera banişi profit ?
• Cum vrei să arate produsele/serviciile tale ?
• Ai deja un model sau un prototip ?
• Cine vor fi clienţii tăi ?
• Există o ofertă comparabilă pe piaţă ?
• Unde vrei să ajungi într-un interval de 5 ani. Fixează-ţi obiective
cuantificabile!
• Care este punctul tău tare care te determină să crezi că vei avea succes ?
• Există un consens între asociaţi/acţionari referitor la problemele mai sus
menţionate?
b.Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înţelege afacerea în sine, afacerea din
prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în jurul voinţei unui/unor oameni, apoi
se dezvoltă ş i funcţionează, conduse de acei oameni. Parafrazând zicala populară “omul
sfinţeşte locul” putem fără îndoială afirma că “managerul sfinţeşte afacerea”. Managerul sau
viitorul manager ar trebuie să-şi pună întrebări de genul:
 Ce experienţă practică aduci în afacere ?

 De ce cunoştinţe teoretice dispui ?
 Ce referinţe poţi prezenta ?
 Este familia ta dispusă să te sprijine ?
 Dispui de mijloace financiare pentru a întreţine familia în perioada dificilă de început
a afacerii ?
 Dispui de mijloace financiare pentru a sprijini afacerea ?

 Dispui de aport în natură pentru a sprijini afacerea ?
 Cunoştinţele/experienţa ta sau a partenerului tău acoperă domeniile cheie ale
afacerii ?
 Unde vei localiza sediul organizaţiei ?

 De câţi angajaţi ai nevoie ?
 Ce calificări trebuie să aibă angajaţii ?
 Ce nivel de salarizare trebuie prevăzut ?
141
 Poţi găsi pe piaţa muncii specializările necesare ?
 Ai schiţat o structură organizatorică ?
O întrebare specială cu o semnificaţie deosebită se referă la:
 Unde va fi localizată afacerea ta ?
c. Analiza pieţei
De ce există o afacere ? Ca să vândă anume produse/servicii către piaţă. O analiză a pieţei, a

modului în care a evoluat în trecutşi a modului în care se anticipează pe viitor evoluţia
acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le
va genera.
Este important să răspundem la întrebări referitoare la:
Clienţii noştri
 Cine sunt clienţii tăi ?

 Firme sau persoane fizice ?
 Cum se poate segmenta piaţa ta ?
 Cum este piaţa potenţială împărţită din punct de vedere geografic ?
 Ştii cât de mare este volumul pieţei potenţiale ?
 Ai un plan de acţiune pentru atragerea clienţilor ?
Concurenţa
 Ce ştii despre concurenţă ?

 Câţi angajaţi au ? Ce forţă de vânzare ?
 Ce cote de piaţă au ?
 Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
 Ce strategii de preţ are concurenţa ?
 Dar strategii de comunicare/reclamă ?
Piaţa
 Cum apreciezi că vor evolua vânzările ?
 Care este prognoza cererii ?
Politici de marketing
 Ai o strategie de produs ?
 Ai stabilit o politică de distribuţie ?
 Ai o politică de preţ ş i condiţii de plată ?
 Te-ai gândit la o politică de imagine, de comunicare cu piaţa ?
d. Analiza costurilor de operare
Acest capitol este dedicat înţelegerii şi evidenţierii costurilor de funcţionare curentă a

142
activităţii.
Realizarea lui demonstrează deopotrivă înţelegerea aspectelor tehnologice, economiceşi

manageriale ale activităţii curente. Demonstrează că înţelegem fluxul tehnologic, că ş tim de
ce infrastructură de utilităţi avem nevoie, câţi oameni trebuie să angajămşi în ce structură
trebuie să îi dispunem.
e.Investiţii necesare
f. Proiecţii financiare
Proiecţiile financiare nu sunt altceva decât anticipări/planificări pe viitor ale situaţiilor

financiare ale afacerii. Proiecţiile financiare sunt modelări matematice viitoare ale bilanţului,
contului de profitşi pierdereşi a calculului de lichidităţi (cash-flow) pe baza cărora se
calculează eventualşi anumite rate de profitabilitate a afacerii.
Proiecţiile sunt indisolubil legate de punctele c, dşi e de mai sus. Aceste puncte furnizează
datele de intrare în modelul matematicşi dacă aceste date sunt eronate, rezultatele modelului
matematic al proiecţiilor financiare nu poate fi decât tot eronatşi deci complet inutil.
g. Anexe
Evident că nu pot fi propuse formate-cadru, limitative, pentru planul de afaceri. Însă în cazul
anumitor programe de finanţare pot fi puse la dispoziţia solicitanţilor formate cadru specifice.
Ca manager - întreprinzător trebuie să-ţi alcătuieşti planul afacerii tale. Poţi introduce acele
materiale care te pot ajuta să-ţi prezinţi mai bine afacerea, ca de exemplu: certificate de
studii/calificări ale echipei manageriale şi ale resurselor umane, certificate de calitate,
aprecieri de la clienţi, aprecieri de la bancă, detalii tehnologice sau constructiveşi orice alte
materiale sau documente pe care managerul - întreprinzătorul le consideră relevante în
prezentarea proprieiafaceri.
2. Enumerați costurile de funcționare curentă a activității unei întreprinderi;
Este bine să avem în vedere şi să nu omitem costuri ca de exemplu:
Costuri de înfiinţare a firmei:
• Autorizaţii
• Înscrierea în Registrul Comerţului.
Costuri curente:
• Materii prime
• Materiale consumabile, materiale auxiliare,
• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere,
primeşi bonusuri
143
• Costuri de trainingşi formare personal
• Impoziteşi taxe locale
• Servicii externe
- Contabilitate
- Consultanţă f i s c a lă
- Consult anţă jur idică
- Consultanţă în management
- Consultanţă I T
Costuri de spaţiu
Cheltuieli de încălzire, gaz, curent, curăţenie, reparaţii, asigurare, apă/canal,
gunoi
• Costuri cu echipamentele
• Reparaţii
• Întreţinere
Costuri cu mijloacele de transport
Costuri legate de procesul de vânzare
3. Dacă ați întocmi un plan de afaceri la ce întrebări ați răspunde la capitolul viziune,
strategie;
„Vreau să fabric confecţii pentru copii”
„Vreau să comercializez jucarii”
• Care este esenţa afacerii tale ? Ce anume va genera banişi profit ?
• Cum vrei să arate produsele/serviciile tale ?
• Cine vor fi clienţii tăi ?
• Există o ofertă comparabilă pe piaţă ?
• Unde vrei să ajungi într-un interval de 5 ani. Fixează-ţi obiective
cuantificabile!
DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

144
1. Necesitatea existenţei unor organisme profesionale puternice.
Profesionistii contabili, ca furnizori de servicii profesionale, nu numai ca pot dar si trebuie
sa se asocieze pentru a satisface mai bine interesul public, organismul rezultat avand menirea
sa asigure unitatea de conceptie si de metoda pentru serviciile profesionale pe care le
efectueaza ca angajati sau in practica libera.
Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din
responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin
din punctul de vedere a trei domenii care constituie comandamentele fundamentale ale
oricarui organism profesional: educatia, etica si controlul de calitate.
Atat publicul cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o
eventuala incompetenta a profesionistilor contabili; aceasta protectie este asigurata atunci
cand organismul profesional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia
profesionistilor contabili si in ceea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de profesionistii
contabili.
Publicul trebuie protejat de eventualele intelegeri neconforme intre profeionistii contabili si
entitatile beneficiare ale serviciilor prestate de catre acestia; aceasta protectie este asigurata
atunci cand organismul profesional stabileste masuri de etica si deontologie profesionale
eficiente.
2. Modalităţi de organizare a profesiei contabile.
Asociatiile sau organismele profesionale se infiinteaza prin consimtamantul membrilor

profesionisti contabili sau printr-o lege.
Indiferent de modul de organizare, recunoasterea asociatiei printr-o reglementare da
autoritate activitatilor desfasurate de aceasta si de membrii sai, mult mai importanta fiind insa
recunoasterea din partea mediului economic, a societatii in general, care trebuie sa gaseasca
serviciile furnizate de profesionistii contabili ca indispensabile si creatoare de valoare.
Intr-o tara se pot constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile. Atunci
cand se creeaza mai multe organisme in domeniul profesiei contabile, pentru servirea
interesului public, este necesar ca acestea sa nu fie organizate pe principii monopoiste,
exclusiviste in ceea ce priveste activitatile componente ale profesiei contabile.
3. Criteriile de recunoaştere a unui organism profesional.
Pentru a fi recunoscute de autoritatile publice si de organismele international, un

organism national al profesiei contabile trebuie:
- Sa fie un organism necomercial si neguvernamental;
- Sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai;
- Membrii sa fie profesionisti contabili;
- Sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului;
- Sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele
profesionale si contabile ? etica, disciplina, practica profesionala;

- Membrii sai sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatile efectuate
145
de profesionistii contabili;
- Sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si
obiectivelor sale.
146

LUCRARI

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRARI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ELABORAREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE

a) Primirea unei cambii acceptate trasa de A asupra lui B;

b) Incasarea de catre A a creantei in contul de la banca prin virament bancar ;

c) Vanzarea de catre A lui B a unor titluri de plasament ;

d) Primirea unei cambii andosate de catre B in beneficiul lui A.

2.(20). O societate comerciala achizitioneaza un mijloc fix in urmatoarele conditii :valoarea

Sa se inregistreze avansul acordat , achizitia si plata furnizorului .

a) inregistrarea avansului acordat furnizorului de imobilizari pentru achizitia mijlocului fix:

% = 5121 2.500 lei

232 2.000 lei

4426 500 lei

b) inregistrarea achizitiei mijlocului fix si a cheltuielilor cu transportul acestuia pe baza facturii :

% = 404 18.750 lei

213 15.000 lei

4426 3.750 lei

c) se deconteaza fatura anterioara , retinandu-se avansul acordat si se storneaza tva aferenta

404 = % 18.750 lei

5121 16.250 lei

232 2.000 lei

Sa se efectueze toate operatiile contabile aferente acestei situatii .

456 = 1011 40 000 000 lei

a mijloacelor de transport si a materiilor prime :

% = 456 40 000 000 lei

512 20 000 000 lei

2133 10 000 000 lei

301 10 000 000 lei

1011 = 1012 40 000 000 lei

c) Creditarea societatii de catre asociati ,pentru cheltuielile ocazionate de constituire in valoare de

5311 = 455 1.000.000 lei

201 = 5311 1.000.000 lei

a)cedarea terenului din Timişoara:

461 = % 150.000 lei

7583 120.000 lei

4427 30.000 lei

6583 = 2111 100.000 lei

7583 = 6583 100.000 lei

7583 = 121 20.000 lei

b)primirea terenului din Bucureşti:

% = 404 187.500 lei

2111 150.000 lei

4426 37.500 lei

c)regularizarea creanţei şi a datoriei şi plata sultei:

404 = % 187.500 lei

461 150.000 lei

5. (61). O societate achizitioneaza pe 22 decembrie N – 1 un utilaj in valoare de 30.000 lei. Activul

Cum se inregistreaza in contabilitate impozitele curente si amanate urmare a utilizarii de

Situaţia în contabilitate pe parcursul celor 4 ani este următoarea:

An Valoare Amortizare Amortizare Valoare Baza

Contabila contabila fiscala contabila de impozitare

În anul N se va înregistra amortizarea contabilă de 7.500 lei şi nu amortizarea accelerată din

Calculul rezultatului fiscal pe parcursul celor 4 ani:

În anul N, societatea va plăti impozit pe profit în sumă de 2.000 lei

-Înregistrarea constituirii datoriilor privind impozitul amânat:

-Înregistrarea impozitului pe profit curent :

Calculul impozitelor amânate:

Înregistrarea reluării datoriilor privind impozitul amânat :

În urma acestor înregistrări, la nivelul bilanţului apar datorii privind

-Înregistrarea impozitului pe profit curent :

Cheltuieli cu impozitul pe profit curent = Datorii privind

Calculul impozitelor amânate:

-Înregistrarea reluării datoriilor privind impozitul amânat :

În urma acestor înregistrări, la nivelul bilanţului apar datorii privind

Calculul impozitelor amânate:

-Înregistrarea reluării datoriilor privind impozitul amânat :