Cartea Verde A Contabilitatii

Cartea verde a contabilității
CAPITOLUL I – ACTIVITATEA DE COMERȚ
I.1. – Achiziții, imobilizări și stocuri
Recunoașterea inițială
La intrarea în entitate, bunurile sunt recunoscute inițial la cost. În cazul achiziției, este costul de achiziție.
on
Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia
acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport,
manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.
at
În costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obţinerea de
autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
tr
Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziţie şi atunci când funcţia de aprovizionare este
externalizată.
S
p∧
Achiziția imobilizărilor necorporale
O imobilizare necorporală este un activ identificabil, nemonetar, fără formă fizică şi deţinut pentru:
ro
utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii,
pentru a fi închiriat terţilor sau

nt
pentru scopuri administrative.
În vederea recunoaşterii unei imobilizări necorporale, o societate trebuie să dovedească îndeplinirea

Re
următoarelor criterii:
activul este identificabil, respectiv:

- este separabil, adică poate fi separat sau divizat de entitate şi vândut, transferat, cesionat printr-un
contract de licenţă, închiriat sau schimbat, fie individual, fie împreună cu un alt contract, cu un activ
identificabil sau cu o datorie identificabilă aferent(ă), indiferent dacă entitatea intenţionează sau nu să
facă acest lucru;
- decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt
transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi şi obligaţii.
Controlul presupune ca societatea să aibă capacitatea de a obţine beneficii economice viitoare şi de a

restricţiona accesul altora la acele beneficii.
Capacitatea unei entităţi de a controla beneficiile economice viitoare generate de o imobilizare

necorporală provine în mod normal din drepturile legale a căror aplicare poate fi susţinută în instanţă.
activul să nu aibă suport material. În cazul imobilizărilor care au un suport material, pentru a stabili dacă
ar trebui tratate ca imobilizări corporale sau ca imobilizări necorporale, este necesar să se evalueze
care element dintre cele două este mai semnificativ;
activul să genereze beneficii economice pentru entitate;

costul activului să poată fi evaluat în mod credibil.
EXEMPLU – achiziția și recunoaşterea imobilizărilor necorporale
O societate achiziționează un utilaj din Germania, în valoare de 10.000 euro. Pe factura primită, alături de
utilaj sunt evidențiate distinct: un program de proiectare ce poate funcționa împreună cu utilajul sau
independent (pentru un alt utilaj), în sumă de 700 euro și licența de utilizare a softului, în sumă de 500 euro.
Durata de utilizare a licenței este de doi ani, iar durata de viață a softului este de trei ani, cu actualizări
periodice din 6 în 6 luni. Aceste actualizări se facturează separat și sunt în sumă de 120 euro/actualizare.
Din punctul de vedere al TVA, potrivit prevederilor art. 270 din Codul fiscal și pct. 7 alin. (15) din Normele de
aplicare a Codului fiscal, constituie livrare de bunuri furnizarea de programe informatice software standard
pe dischetă sau pe un alt purtător de date, însoţită de licenţa obişnuită, care interzice copierea şi
distribuirea acestora şi care permite doar instalarea lor.
Programele informatice software standard reprezintă orice software produs ca un bun de folosinţă
generală, care conţine date preînregistrate, este comercializat ca atare şi după instalare şi eventual, o
perioadă scurtă de training, poate fi utilizat în mod independent de către clienţi în formatul standard pentru
aceleaşi aplicaţii şi funcţii.
on
Atenție!
În măsura în care softul este parte integrantă a imobilizării respective, acesta nu poate fi instalat ulterior
at
sau distinct. În acest caz, softul nu se evidențiază distinct în contabilitate, ci este inclus în valoarea
imobilizării corporale.
tr
Având în vedere că programul poate funcționa împreună cu utilajul sau independent (pentru un alt utilaj),
acesta va fi evaluat și separat de imobilizarea corporală.
S
În ceea ce privește licența, aceasta se va înregistra în contabilitate ca imobilizare necorporală distinctă, în

p∧
măsura în care se transmite un drept de proprietate asupra licenței, iar societatea are dreptul de a revinde
sau închiria softul respectiv pe baza acestei licențe sau în măsura în care licența de utilizare a softului are o
durată de viață diferită de cea a softului.
ro
Programul de utilizare a utilajului, precum și licența vor fi înregistrate ca imobilizări distincte.

nt
Înregistrarea distinctă a utilajului, a softului și a licenței cu valoarea distinctă la un curs de schimb

valutar de 4,8900 lei/euro:
Re
Valoarea utilajului: 10.000 euro x 4,8900 lei/euro = 48.900 lei.

Valoarea softului: 700 euro x 4,8900 lei/euro = 3.423 lei.
Valoarea licenței: 500 euro x 4,8900 lei/euro = 2.445 lei.
% = 404 54.768 lei

213 Furnizori de imobilizări 48.900 lei
Instalaţii tehnice şi mijloace
de transport
205 2.445 lei
Concesiuni, brevete, licenţe,
mărci comerciale, drepturi şi
active similare
208 3.423 lei
Alte imobilizări necorporale
Înregistrarea TVA aferente întregii facturi prin taxare inversă (54.768 lei x 19% = 10.406 lei):
4426 = 4427 10.406 lei
TVA deductibilă TVA colectată
Cheltuielile aferente achiziţionării programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de

amortizare liniară pe o perioadă de trei ani, iar licența pe o perioadă de doi ani.
Înregistrarea amortizării lunare a softului (3.423 lei / 36 luni = 95 lei/lună)
6811 = 2808 95 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea altor imobilizări
privind amortizarea necorporale
imobilizărilor
Înregistrarea amortizării lunare a licenței (2.445 lei / 24 luni = 102 lei/lună):
on
6811 = 2805 102 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea concesiunilor,
privind amortizarea brevetelor, licenţelor,
at
imobilizărilor mărcilor comerciale,
drepturilor şi activelor
tr
similare
S
Actualizarea softului, dacă se asigură funcționarea corectă a programului, fără a majora parametrii
p∧
tehnici inițiali (adaptare la legislație), se înregistrează în conturile de cheltuieli:
120 euro x 4,9501 lei/euro (curs de schimb valutar ipotetic) = 594 lei
ro
628 = 401 594 lei

nt
Alte cheltuieli cu Furnizori

serviciile executate de
terţi
Re
Și înregistrarea taxării inverse (594 lei x 19% = 113 lei):
4426 = 4427 113 lei

Achiziția concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare
Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare reprezentând aport,
achiziţionate, se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale la costul de achiziţie sau la valoarea
de aport, aceasta fiind valoarea justă.
Concesiunile primite se reflectă ca:
imobilizări necorporale, atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare

determinate pentru concesiune;
Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit
contractului.
cheltuială reprezentând redevenţa/chiria, fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale, în cazul în

care contractul prevede plata unei redevenţe/chirii, şi nu o valoare amortizabilă.
Brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi alte active similare se amortizează pe durata
prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le deţine.
În cazul unui acord de concesiune a serviciilor de tip public-privat, încheiat potrivit legislaţiei în vigoare,
licenţa primită de entitatea care are calitatea de operator, de a taxa utilizatorii unui serviciu public, se
înregistrează la imobilizări necorporale, dacă sunt stabilite o durată şi o valoare pentru această licenţă.
Un acord de concesiune a serviciilor este de tip public-privat dacă:
a. concedentul controlează sau reglementează ce servicii trebuie să presteze operatorul în cadrul

infrastructurii, cui trebuie să le presteze şi la ce preţ; şi
b. concedentul controlează – prin dreptul de proprietate, dreptul de beneficiu sau în alt mod – orice interes
rezidual în infrastructură, la terminarea acordului.
on
Din punct de vedere fiscal, cheltuielile aferente achiziţionării de brevete, drepturi de autor, licenţe, mărci de
comerţ sau fabrică, drepturi de explorare a resurselor naturale şi alte imobilizări necorporale recunoscute
at
din punct de vedere contabil, cu excepţia cheltuielilor de constituire, a fondului comercial, a imobilizărilor
necorporale cu durată de viaţă utilă nedeterminată, încadrate astfel potrivit reglementărilor contabile
aplicabile, precum şi cheltuielile de dezvoltare, care, din punct de vedere contabil, reprezintă imobilizări
tr
necorporale, se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului
sau pe durata de utilizare, după caz.
S
Pentru brevetele de invenţie se poate utiliza şi metoda de amortizare degresivă sau accelerată.
p∧
Cheltuielile aferente achiziţionării contractelor de clienţi, recunoscute ca imobilizări necorporale potrivit

reglementărilor contabile aplicabile, se amortizează pe durata acestor contracte.
ro
EXEMPLU – înregistrare concesiune
Societatea Bravo încheie un contract de superficie cu unul din cei trei asociați, în vederea construirii unei
nt
clădiri ce va fi utilizată ca sediu social.
Asociatul va primi de la societate suma de 100.000 lei, în schimbul dreptului de construcție. Contractul de
Re
superficie se încheie pe o perioadă de 50 de ani.
Plata se efectuează în tranșe lunare egale, pe o perioadă de 5 ani.
Societatea va avea asupra terenului doar un drept de folosință, ce se va exercita în conformitate cu scopul
constituirii dreptului de superficie, respectiv executarea și exploatarea construcției.
Dreptul de superficie constă în dreptul de proprietate pe care îl are superficiarul asupra construcțiilor care
se află pe o suprafață de teren ce aparține unei alte persoane, teren asupra căruia superficiarul va avea un
drept de folosință.
Superficiarul achiziționează un drept de exploatare, având obligația plății sumei stabilite.
Din punctul de vedere al înregistrării în contabilitatea societății, în cazul în care prin contract este stipulată
o valoare a superficiei și o durată determinată, dobândirea acestul drept se înregistrează în contul 205
„Concesiuni, brevete, și alte depturi similare” .
Imobilizarea se va amortiza pe perioada contractului.
Înregistrarea imobilizării necorporale:

205 = 167 100.000 lei
Concesiuni, brevete, Alte împrumuturi și
licențe, mărci datorii asimilate
comerciale, drepturi și
active similare
Amortizarea lunară (100.000 lei / 50 ani x 12 luni = 166,67 lei/lună):
6811 = 2805 166,67 lei

Cheltuieli de Amortizarea
exploatare privind concesiunilor,
amortizarea brevetelor, licențelor,
imobilizărilor mărcilor comerciale,
drepturilor și activelor
similare
on
Plata contravalorii superficiei (100.000 lei / 5 ani x 12 luni = 1.666,67 lei):
167 =
at 5121 1.666,67 lei
Alte împrumuturi și Conturi la bănci în lei
tr
datorii asimilate
S
p∧
Cheltuielile ulterioare recunoscute în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale, potrivit

reglementărilor contabile, se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada
din contract/durata de utilizare rămasă. În cazul în care cheltuielile ulterioare sunt recunoscute în valoarea
ro
contabilă a unei imobilizări necorporale după expirarea duratei de utilizare, amortizarea fiscală se
determină pe baza duratei normale de utilizare, stabilite de către o comisie tehnică internă sau un expert
tehnic independent.
nt
Investiţiile efectuate la imobilizările concesionate se înregistrează în contabilitatea entităţii care le-a

efectuat şi sunt amortizate pe durata rămasă a contractului.
Re
La expirarea contractului de concesiune, valoarea investiţiilor efectuate și a amortizării cumulate se

transmit unităţii căreia i-au fost restituite.
FRANCIZA
Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane fizice sau juridice,
independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită francizor, acordă unei alte
persoane, denumite beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie
sau un serviciu.
Beneficiarul francizei plăteşte francizorului o redevenţă stabilită conform contractului încheiat.
Astfel, din punct de vedere fiscal, plăţile efectuate/primite pentru utilizarea unei francize sunt considerate
redevenţe.
Redevenţa reprezintă plăţile de orice natură primite pentru folosirea ori dreptul de folosinţă al oricărui
brevet, invenţie, inovaţie, licenţă, marcă de comerţ sau de fabrică, franciză, proiect, desen, model, plan,
schiţă, formulă secretă sau procedeu de fabricaţie ori software.
Redevența este fie o taxă variabilă care se achită în funcție de vânzările totale înregistrate, fie o sumă fixă,
stabilită prin contract.
EXEMPLU privind franciza
O societate încheie un contract de franciză pe o durată de 2 ani pentru vânzarea unor produse alimentare.
Contractul prevede plata unei taxe inițiale în sumă de 2.000 euro şi o redevență lunară de 200 euro
începând cu luna imediat următoare deschiderii magazinului.
Taxa inițială se înregistrează și se achită la un curs de 4,7524 lei/euro. Pentru amenajarea locaţiei se
înregistrează cheltuieli de amenajare 26.000 lei, fără TVA.
Se achiziționează marfă de 24.000 lei.
Luna următoare se achită prima redevenţă către francizor în sumă de 200 euro la un curs de schimb
valutar de 4,7610 lei/euro.
Înregistrarea taxei iniţiale de franciză (2.000 euro x 4,7524 lei/euro = 9.505 lei):
205 = 404 9.505 lei

Concesiuni, brevete, Furnizori de imobilizări
licenţe, mărci
on
comerciale, drepturi şi
active similare
at
Franciza reprezintă o imobilizare necorporală ce se va amortiza pe o durată de viaţă de 2 ani, durata
tr
contractului.
Achitarea taxei:
S
p∧
404 = 5124 9.505 lei

Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în valută
ro
Înregistrarea serviciilor de amenajare a locaţiei, ca imobilizare corporală:

nt
% = 404 30.940 lei

Re

Construcții
4426 4.940 lei
TVA deductibilă
Imobilizarea astfel înregistrată se va amortiza pe o perioadă de 5 ani.
Achiziţie marfă:
% = 401 28.560 lei

371 Furnizori 24.000 lei
Mărfuri
4426 4.560 lei
TVA deductibilă
Înregistrarea amortizării francizei pe durata contractului – 2 ani – amortizare lunară = 9.505 lei / 2 ani x
12 luni = 396 lei/lună:
6811 = 2805 396 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea
privind amortizarea concesiunilor, brevetelor,
imobilizărilor licenţelor, mărcilor
comerciale, drepturilor şi
activelor similare
Înregistrarea redevenţei datorate pentru prima lună (200 euro x 4,7610 lei/lună):
612/redevenţe = 401 952 lei

Cheltuieli cu redevenţele, Furnizori
locaţiile de gestiune şi
chiriile
EXEMPLU – concesiuni
on
O societate câștigă o licitație pentru concesionarea dreptului de exploatare a apelor minerale aferente
unui teren dintr-o stațiune balneoclimaterică pe o perioadă de 10 ani. Lucrările pentru exploatarea apelor
at
minerale vor fi realizate în regie proprie. Accesul publicului la ape minerale se va face contra cost.
Redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat se stabileşte în cotă procentuală de 5% din valoarea
tr
producţiei pentru ape minerale terapeutice. În plus, se stabilește o redevență anuală pentru activitatea de
exploatare de 350.000 lei/an.
S
În primul trimestru se efectuează lucrări de amenajare a exploatării în sumă de 500.450 lei.

p∧
Amenajarea este pusă în funcțiune în trimestrul II. Producția de ape minerale realizată în trimestrul II este de
500.000 litri, evaluată la un preț de doi lei/litru, reprezentând prețul de vânzare a apei către populație.
ro
Atenție!
Înregistrarea în contabilitate a concesiunii depinde de natura contractului încheiat.

nt
Înregistrarea concesiunii ca imobilizare la valoarea taxei datorate pentru o perioadă de 10 ani (350.000
lei/an x 10 ani = 3.500.000 lei):
Re
205 = 167 3.500.000 lei

Concesiuni, brevete, Alte împrumuturi şi
licenţe, mărci datorii asimilate
comerciale, şi active drepturi
similare
Debit cont 8038 3.500.000 lei

Bunuri publice primite în administrare,
concesiune şi cu chirie și alte bunuri similare
Înregistrarea amenajărilor efectuate în regie proprie:

231 = 722 500.450 lei
Imobilizări corporale în Venituri din producţia de
curs de execuție imobilizări corporale
Și:
2112 = 231 500.450 lei

Amenajări de terenuri Imobilizări corporale în
curs de execuție
Amortizarea anuală a concesiunii pe perioada pentru care este încheiat contractul:
6811 = 2805 350.000

Cheltuieli de exploatare Amortizarea lei/an
on
imobilizărilor licenţelor, mărcilor
comerciale, drepturilor şi
at
activelor similare
tr
Înregistrarea redevenței fixe datorate la scadențele prevăzute în contract:
S
167 = 404 350.000 lei

p∧
Alte împrumuturi şi Furnizori de imobilizări

datorii asimilate
ro
Plata redevenței:
nt
404 = 5121 350.000 lei

Re
Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei
Înregistrarea redevențelor variabile datorate la scadențele stabilite Redevența aferentă primului

trimestru [5% x (500.000 litri x 2 lei/litru)] = 5% x 1.000.000 lei = 50.000 lei):
612 = 401 50.000 lei

Cheltuieli cu Furnizori
redevenţele, locaţiile de
gestiune şi chiriile
Amortizarea anuală a amenajării pe perioada pentru care este încheiat contractul (10 ani)
500.450 lei / 10 ani = 50.045 lei/an
50.045 lei/an x 9 luni / 12 luni = 37.534 lei
6811 = 2811 37.534 lei

privind amortizarea amenajărilor de terenuri
imobilizărilor
Achiziția unui fond de comerț
Fondul de comerț reprezintă ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și necorporale (mărci, firme,
embleme, brevete de invenții, vad comercial), utilizate de un comerciant în vederea desfășurării activității
sale.
Fondul de comerț este constituit din elemente corporale și necorporale precum sunt clientela și vadul.
Fondul de comerț are prin natura sa trăsăturile unei imobilizări necorporale.
Avansuri şi alte imobilizări necorporale
În cadrul avansurilor şi al altor imobilizări necorporale se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de

imobilizări necorporale, programele informatice create de entitate sau achiziţionate de la terţi pentru
necesităţile proprii de utilizare, precum şi reţete, formule, modele, proiecte şi prototipuri.
on
Programele informatice, precum şi celelalte imobilizări necorporale înregistrate la elementul „Alte
imobilizări necorporale“ se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le
deţine.
at
Din punctul de vedere al amortizării fiscale, cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii programelor
informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară sau degresivă pe o perioadă
tr
de trei ani.
S
Preţul plătit pentru contractele de clienţi transferate între entităţi cu titlu oneros se recunoaşte la „Alte
imobilizări necorporale“, în condiţiile în care clienţii respectivi vor continua relaţiile cu entitatea.
p∧
Activul imobilizat reprezentând costul de achiziţie al contractelor respective se amortizează pe durata

acestor contracte.
ro
Avansurile acordate pentru achiziția imobilizărilor necorporale
Avansurile acordate nu reprezintă elemente monetare.

nt
Atenție!
Re
Avansurile acordate în valută sau în lei cu plata în funcţie de cursul unei valute nu fac obiectul evaluării
lunare sau anuale.
EXEMPLU – avansuri pentru contracte de prestări servicii
Societatea Bond din România negociază cu o societate din Slovenia care face parte din același grup
achiziția unor contracte de prestări servicii în curs de derulare, pe care acest partener le efectuează și, ca
urmare a unor reduceri de personal, nu le mai poate onora.
Se achiziționează de la societatea din Slovenia două contracte de consultanță în domeniul IT, pentru care
achită suma de 11.000 euro, astfel:
2.000 euro avans, la un curs de schimb valutar de 4,7126 lei/euro;
9.000 euro la transferul contractelor și semnarea actelor adiționale, prin care clienții sunt de acord cu
schimbarea furnizorului de servicii, la un curs de 4,7525 lei/euro.
Contractul 1 prevede acordarea de asistență în domeniul IT pentru un soft deja implementat pe o perioadă
de doi ani, către o societate din Ungaria și efectuarea unor actualizări trimestriale. Valoarea estimată a
contractului este de 8.000 euro. Contractul 2 prevede instalarea unui soft, efectuarea unor instruiri cu
personalul ce utilizează softul, actualizări trimestriale pe o perioadă de trei ani. Valoarea estimată a
contractului este de 15.000 euro.
Având în vedere că cele două contracte au durate de derulare diferite, valoarea plătită pentru cele două
contracte va fi înregistrată distinct pe fiecare contract, în funcție de ponderea valorii contractului în total.
Contractul 1 reprezintă: 8.000 euro x 100 / (8.000 euro + 15.000 euro) = 34,8% din total.
Contractul 2 reprezintă 15.000 euro x 100 / (8.000 euro + 15.000 euro) = 65,2% din total.
Valoarea imobilizării necorporale aferente contractului 1:
11.000 euro x 34,8% = 3.828 euro.
Valoarea imobilizării necorporale aferente contractului 2:
11.000 euro x 65,2% = 7.172 euro.
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor
Plata avansului de 2.000 euro (2.000 euro x 4,7126 lei/euro = 9.425 lei):
4094 = 404 9.425 lei
on
Avansuri acordate Furnizori de imobilizări
pentru imobilizări
necorporale
at
TVA aferentă (9.425 lei x 19% = 1.791 lei):
tr
4426 = 4427 1.791 lei
S

p∧
Plata avansului:
ro
404 = 5124 9.425 lei

nt

Re
Înregistrarea imobilizărilor necorporale aferente contractelor:
Contract 1: 3.828 euro x 4,7525 lei/euro = 18.193 lei

Contract 2: 7.172 euro x 4,7525 lei/euro = 34.085 lei
TVA aferentă: 9.000 euro x 4,7525 lei/euro x 19% = 8.127 lei
% = 404 52.278 lei

208/01 Furnizori de imobilizări 18.193 lei
Alte imobilizări
necorporale
208/02 34.085 lei
Alte imobilizări
necorporale
Și:
4426 = 4427 8.127 lei
Decontarea avansului de 2.000 euro achitat anterior:
4094 = 404 – 9.425 lei

Avansuri acordate Furnizori de imobilizări
pentru imobilizări
necorporale
Plata diferenţei (9.000 euro x 4,7525 lei/euro = 42.773 lei):
404 = 5124 42.773 lei

on
Înregistrarea diferenţei de curs valutar aferente (sold cont 404: 52.278 lei – 9.425 lei – 42.773 lei = 80 lei):
404 =
at 7651 80 lei
tr
Furnizori de imobilizări Diferenţe favorabile de curs
valutar legate de elementele
S
monetare exprimate în valută

p∧
Amortizarea valorii de achiziție a contractului 1 pe o perioadă de doi ani (18.193 lei / 2 ani x 12 luni = 758
lei/lună):
ro
6811 = 2808 758 lei

nt
Cheltuieli de exploatare Amortizarea altor

privind amortizarea imobilizări necorporale
Re
imobilizărilor
Amortizarea valorii de achiziție a contractului 2 pe o perioadă de trei ani (34.085 lei / 3 ani x 12 luni = 947
lei/lună):
6811 = 2808 947 lei

privind amortizarea imobilizări necorporale
imobilizărilor
Costul de achiziţie înseamnă preţul datorat şi eventualele cheltuieli conexe minus eventualele reduceri ale
costului de achiziţie.
EXEMPLU – achiziție documentație în format electronic
Societatea Boss achiziționează de pe un site cărți cu documentație tehnică necesară procesului de

producție desfășurat de societate, în format electronic. Valoarea cărților achiziționate (fișiere) este de 1.200
lei.
Prin politica contabilă a societății se decide înregistrarea cărților ca imobilizări necorporale, având în
vedere utilizarea acestora în mod repetat pe o perioadă mai mare de timp și forma acestora non-fizică.
Se stabilește o durată de viață de 2 ani pentru amortizarea cărților electronice.
Înregistrarea achiziției:
% = 404 1.428 lei

Alte imobilizări
necorporale
4426 228 lei
TVA deductibilă
Determinarea amortizării lunare: 1.200 lei / 24 luni = 50 lei/lună
Înregistrarea lunară a amortizării:
on
6811 = 2808 50 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea altor imobilizări
privind amortizarea
imobilizărilor
at
necorporale
S tr
Achiziția imobilizărilor corporale
p∧
Imobilizările corporale sunt active care:
sunt deţinute de o societate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a
fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; şi
ro
sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

nt
Din punct de vedere contabil, nu există o limită valorică în ceea ce privește recunoașterea imobilizărilor
corporale, dar poate fi stabilită prin politicile contabile.
Re
Unele elemente de imobilizări corporale pot fi achiziţionate din motive de siguranţă sau legate de mediu.
Achiziţia unor astfel de imobilizări corporale, deşi nu creşte în mod direct beneficiile economice viitoare ale
oricărui element existent de imobilizări corporale, poate fi necesară unei entităţi pentru a obţine beneficii
economice viitoare din alte active.
Astfel de elemente de imobilizări corporale îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute ca active

deoarece dau posibilitatea unei entităţi să obţină din activele conexe beneficii economice viitoare, în plus
faţă de ceea ce s-ar putea obţine dacă elementele respective nu ar fi fost dobândite.
Prin politicile contabile se stabilesc condiţiile specifice pentru recunoaşterea imobilizărilor corporale.
În vederea recunoaşterii imobilizărilor corporale se impune utilizarea raţionamentului profesional la

aplicarea criteriilor de recunoaştere pentru circumstanţele specifice entităţii. În unele cazuri, ar putea fi
adecvat să fie agregate elementele nesemnificative individual, cum ar fi matriţele, aparatele de măsură şi
control, uneltele şi alte elemente similare, şi să se aplice criteriile de recunoaştere a valorii agregate a
acestora.
Piesele de schimb şi echipamentul de service sunt, în general, contabilizate ca stocuri şi recunoscute în

profit sau pierdere atunci când sunt consumate. Totuşi, piesele de schimb importante şi echipamentele de
securitate sunt considerate imobilizări corporale atunci când o entitate preconizează că le va utiliza pe
parcursul unei perioade mai mari de un an.
Terenurile şi clădirile sunt active separabile şi sunt contabilizate separat, chiar și atunci când sunt
achiziţionate împreună. O creştere a valorii terenului pe care se află o clădire nu afectează determinarea
valorii amortizabile a clădirii. Sunt reflectate distinct în contabilitate acele imobilizări corporale cumpărate,
pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare.
În contabilitatea analitică, terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele subcategorii: terenuri agricole,

terenuri silvice, terenuri fără construcţii, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcţii şi altele.
În categoria imobilizărilor corporale se urmăresc distinct:
investiţiile imobiliare;
activele biologice productive;
activele corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale.
Contabilitatea imobilizărilor în curs se ţine distinct pentru imobilizările corporale, altele decât investiţiile
on
imobiliare.
Imobilizările corporale deţinute în baza unui contract de leasing se evidenţiază în contabilitate în funcţie de
prevederile contractelor încheiate între părţi, precum şi legislaţia în vigoare.
at
Înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului ce face obiectul contractului se efectuează, în cazul
leasingului financiar, de către locatar/utilizator, iar în cazul leasingului operaţional, de către
tr
locator/finanţator.
S
În cazul leasingului financiar, achiziţiile de către locatar de bunuri imobile şi mobile sunt tratate ca investiţii
în imobilizări, fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru
p∧
bunuri similare ale locatarului.
În cazul leasingului operaţional, bunurile sunt supuse amortizării de către locator, pe o bază consecventă
ro
cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare ale acestuia.
Evaluare inițială
nt
O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată iniţial la costul său, în funcţie de modalitatea
de intrare în entitate.
Re
Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia
acelora, pot fi recuperate de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli
care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.
În costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obţinerea de

autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziţie şi atunci când funcţia de aprovizionare este
externalizată.
Înlocuirea părților componente
Dacă o entitate recunoaște în valoarea contabilă a unei imobilizări corporale costul unei înlocuiri parțiale
(înlocuirea unei componente), atunci ea scoate din evidență valoarea contabilă a părții înlocuite, cu
amortizarea aferentă, dacă dispune de informațiile necesare.
Potrivit art. 28 din Codul fiscal, în cazul în care, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înlocuiesc
părți componente ale mijloacelor fixe amortizabile cu valoare fiscală rămasă neamortizată, cheltuielile
reprezentând valoarea fiscală rămasă neamortizată aferentă părților înlocuite reprezintă cheltuieli
deductibile la calculul profitului impozabil.
Valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale se
recalculează în mod corespunzător, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscală rămasă neamortizată
aferentă părților înlocuite și majorarea cu valoarea fiscală aferentă părților noi înlocuite, și se amortizează
pe durată normală de utilizare rămasă.
EXEMPLU privind înlocuirea părților componente
O societate deține un sistem de panouri fotovoltaice. În luna aprilie se constată necesitatea înlocuirii a cinci
panouri fotovoltaice și un acumulator. Costul de achiziție al panourilor este de 2.650 lei/bucată, iar al
acumulatorului este de 4.850 lei.
Valoarea sistemului în ansamblu este 56.000 lei, durata de viață estimată 10 ani, amortizarea cumulată la
această data fiind de 33.600 lei, aferentă unei durate amortizate de 72 luni amortizate.
La recunoașterea inițială a imobilizării, panourile au fost achiziționate pentru valoarea de 1.400 lei/bucată,
iar acumulatoarele cu 3.710 lei/bucată.
Amortizarea aferentă panourilor și acumulatorului scoase din funcțiune
Valoarea elementelor înlocuite = 1.400 lei x 5 + 3.710 = 10.710 lei
on
Scoaterea din evidență a panourilor și a acumulatorului parțial amortizate:
%
2813
= at 2131
Echipamente tehnologice
10.710 lei
6.426 lei
Amortizarea instalațiilor (maşini, utilaje şi instalaţii
tr
mijloacelor de transport de lucru)
6583 4.284 lei
S
Cheltuieli privind
p∧
activele cedate şi alte

operaţiuni de capital
ro
Înregistrarea noii imobilizări (2.650 lei x 5 + 4.850 lei = 18.100 lei):

nt
% = 404 21.539 lei

Re
Echipamente
tehnologice
(maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)
4426 3.439 lei
TVA deductibilă
Recalcularea amortizării se efectuează prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscală rămasă neamortizată
aferentă părților înlocuite și prin majorarea cu valoarea fiscală aferentă părților noi înlocuite și se
amortizează pe durata normală de utilizare rămasă.
Amortizarea lunară aferentă imobilizării inițiale:
56.000 lei – 10.710 lei – (33.600 lei – 6.426 lei) / 4 ani x 12 luni = 377,4 lei/lună
Înregistrarea amortizării cumulate (377,08 lei + 377,42 lei = 754,50 lei):
6811 = 2813 754,50 lei

Cheltuieli de Amortizarea instalațiilor și
exploatare privind mijloacelor de transport
amortizarea
imobilizărilor
Investiții imobiliare
Investiţia imobiliară este proprietatea (un teren sau o clădire – sau o parte a unei clădiri – sau ambele)
deţinută (de proprietar sau de locatar în baza unui contract de leasing financiar) mai degrabă pentru a
obţine venituri din chirii sau pentru creşterea valorii capitalului, sau ambele, decât pentru:
a. a fi utilizată în producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori în scopuri administrative; sau
b. a fi vândută pe parcursul desfăşurării normale a activităţii.
O proprietate imobiliară utilizată de posesor este o proprietate imobiliară deţinută pentru a fi utilizată la
producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii sau în scopuri administrative.
Anumite proprietăţi includ o parte care este deţinută pentru a fi închiriată sau cu scopul creşterii valorii
capitalului şi o altă parte care este deţinută pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri sau
on
servicii sau în scopuri administrative.
Dacă aceste părţi sunt vândute separat sau închiriate separat în temeiul unui contract de leasing financiar,
se contabilizează separat. at
Dacă părţile nu sunt vândute separat, proprietatea imobiliară constituie o investiţie imobiliară doar în cazul
tr
în care o parte nesemnificativă este deţinută pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri
sau servicii sau în scopuri administrative.
S
Pentru a stabili dacă o proprietate imobiliară constituie o investiţie imobiliară este nevoie de raţionament
p∧
profesional.
Politicile contabile vor cuprinde prevederi cuprinzând criterii, astfel încât să îşi poată exercita în mod
ro
consecvent raţionamentul, în conformitate cu definiţia investiţiei imobiliare.
Prevederi referitoare la regimul TVA în cazul închirierii

nt
Sunt operațiuni scutite de TVA: arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile,
acordarea unor drepturi reale asupra unui bun imobil, precum dreptul de uzufruct şi superficia, cu plată, pe
Re
o anumită perioadă.
Fac excepţie următoarele operaţiuni:
1. operaţiunile de cazare, care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie
similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. închirierea de spaţii sau locaţii pentru parcarea autovehiculelor;
3. închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate definitiv în bunuri imobile;
4. închirierea seifurilor.
Prin urmare, veniturile din închirierea bunurilor imobile (a investițiilor imobiliare) sunt scutite de TVA.
Atenție!
Societățile pot opta pentru taxarea acestor operațiuni.
Opțiunea se notifică organelor fiscale competente și se va exercita de la data înscrisă în notificare.
O copie de pe notificare se transmite clientului.
Ajustarea dreptului de deducere a TVA

În situația în care un imobil este folosit de o persoană juridică pentru realizarea de operaţiuni care nu dau
drept de deducere a taxei sau pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere a taxei, într-o
măsură diferită faţă de deducerea iniţială, se realizează ajustarea taxei deduse inițial, la achiziție sau în
urma construcției.
În cazul imobilelor, perioada de ajustare este de 20 de ani.
Dacă la achiziția unui imobil a fost dedusă TVA, iar ulterior acesta este utilizat pentru operațiuni scutite de
TVA, cum este închirierea, este necesară ajustarea TVA deduse inițial, aferente părții din imobil utilizate
pentru această operațiune scutită, în cadrul perioadei de ajustare.
EXEMPLU privind ajustarea TVA în cazul investițiilor imobiliare
O societate achiziționează un spațiu comercial, nou, într-o clădire cu scopul de a-l închiria terţilor.
Proprietatea este achiziţionată la preţul de 600.000 lei, cota de TVA aplicabilă este de 19%. Achiziția are loc
în luna aprilie a anului N.
La achiziție, cumpărătorul deduce TVA prin taxare inversă.
on
Se efectuează lucrări de amenajare a proprietății în vederea închirierii în sumă de 56.000 lei, de către terți,
TVA aferentă 10.640 lei.
Durata de amortizare estimată este de 20 de ani.

at
Spațiul este închiriat în luna iunie anul N+1 pentru o perioadă de 12 luni (până în luna mai anul N+2) în regim
de scutire TVA.
tr
Înregistrarea achiziției:
S
p∧
215 = 404 600.000 lei

Investiții imobiliare Furnizori de imobilizări
ro
Și aplicarea taxării inverse:

nt
4426 = 4427 114.000 lei

Re
Înregistrarea lucrărilor de amenajare în valoarea imobilizării:
% = 404 66.640 lei

Investiții imobiliare în
curs de execuție
4426 10.640 lei
TVA deductibilă
Înregistrarea lucrărilor în valoarea imobilizării:
215 = 235 56.000 lei

Investiții imobiliare Investiții imobiliare în curs
de execuție
Calculul și înregistrarea amortizării lunare pe o perioadă de 20 de ani (656.000 lei / 20 ani x 12 luni =
2.733,33 lei/lună):
6811 = 2815 2.733,33 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea investițiilor
privind amortizarea imobiliare
imobilizărilor
Potrivit art. 297 alin. (4) din Codul fiscal, orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă
achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operațiuni:
a. operațiuni taxabile;
b. operațiuni rezultate din activități economice pentru care locul livrării/ prestării se consideră ca fiind în
străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România;
c. operațiuni scutite de taxă, conform art. 2921, 294, 295 și 296;
on
d. operațiuni scutite de taxă, conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 și lit. b), în cazul în care cumpărătorul
ori clientul este stabilit în afara Uniunii Europene sau în cazul în care aceste operațiuni sunt în legătură
directă cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din afara Uniunii Europene, precum și în cazul
at
operațiunilor efectuate de intermediari care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci
când aceștia intervin în derularea unor astfel de operațiuni;
tr
e. operațiunile prevăzute la art. 270 alin. (7) și la art. 271 alin. (6), dacă taxa s-ar fi aplicat transferului
respectiv.
S
Închirierea unui imobil este scutită de TVA conform art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, deci se aplică o
p∧
scutire fără drept de deducere deoarece operațiunea nu se regăsește între cele menționate la art. 297 alin.
(4) din Codul fiscal.
ro
Potrivit art. 305 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, în condițiile în
care nu se aplică regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine, se ajustează, în situațiile
nt
prevăzute la art. 305 alin. (4) lit. a)-d) pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcția sau achiziția unui bun
imobil, precum și pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei
transformări sau modernizări este de cel puțin 20% din valoarea totală a bunului imobil/părții de bun imobil
Re
după transformare sau modernizare.
Valoarea modernizărilor în speța dată este mai mică de 20% din valoarea totală a bunului imobil/părții de
bun imobil după transformare sau modernizare, deci pentru modernizările efectuate nu se ajustează TVA.
Ajustarea se efectuează în cadrul perioadei de ajustare, pentru o douăzecime din taxa dedusă inițial,
pentru fiecare an în care apare o modificare a destinației de utilizare. Ajustarea se efectuează în perioada
fiscală în care intervine evenimentul care generează obligația de ajustare sau, după caz, în ultima perioadă
fiscală a fiecărui an, în condițiile prevăzute prin normele metodologice.
În luna iunie anul N+1 se ajustează dreptul de deducere a TVA.
Se ajustează valoarea TVA aferentă perioadei de ajustare rămase:

114.000 lei x 1 ani/20 ani = 5.700 lei
635 = 4426 5.700 lei

Cheltuieli cu alte TVA deductibilă
impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
Următoarele ajustări de TVA în favoarea statului ar trebui evidențiate în decontul ultimei perioade a fiecărui
an.
Însă în luna august a anului N+2 se încheie un nou contract de închiriere a spațiului comercial, de această
dată în regim de taxare normală în ceea ce privește TVA.
Având în vedere că imobilul nu mai este alocat unei activități scutite fără drept de deducere, nu se mai
impune efectuarea unei ajustări de TVA.
EXEMPLU – achiziție imobilizare second-hand
O societate achiziționează o remorcă pe bază de factură de la un furnizor din Germania, în valoare de 3.000
euro, având o vechime de 5 ani.
Transportul acesteia este asigurat de un furnizor de transport și este de 500 euro.
Cursul de schimb valutar la data achiziției remorcii este de 4,7810 lei/euro.
Înregistrarea în contabilitate a achiziției remorcii: (3.000 euro + 500 euro) x 4,7810 lei/euro = 16.734 lei
on
2133 = 404 16.734 lei
Mijloace de transport Furnizori de imobilizări

at
tr
Valoarea amortizabilă este valoarea de achiziție formată din costul de achiziție și costul transportului inclus
în valoarea de achiziție.
S
Stabilirea duratei de viață

p∧
Din punct de vedere fiscal, durata de viață a bunurilor care nu sunt noi se determină în funcție de
prevederile H.G. nr. 2.139/2004, cu modificările și completările ulterioare.
ro
În cazul mijloacelor fixe achiziţionate cu durata normală de utilizare neconsumată, pentru care se cunosc
datele de identificare (data punerii în funcţiune, durata normală de utilizare rămasă), recuperarea valorii
nt
de intrare se face pe durata normală de funcţionare rămasă.
Conform H.G. nr. 2.139/2004, cu modificările și completările ulterioare, în cazul mijloacelor fixe achiziţionate
Re
cu durata normală de funcţionare expirată, durata normală de funcţionare se stabileşte de către o comisie
tehnică sau un expert tehnic independent.
Pentru stabilirea amortizării deductibile fiscal se va utiliza durata de viață determinată conform H.G. nr.
2.139/2014.
Din punct de vedere contabil, prin durata de utilizare economică se înţelege durata de viaţă utilă, aceasta
reprezentând:
a. perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau
b. numărul unităţilor produse sau al unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de entitate prin
folosirea activului respectiv.
În contabilitate se va înregistra cheltuiala cu amortizarea aferentă duratei de utilizare economică.
Achiziția stocurilor
Stocurile sunt active circulante:
deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
în curs de producţie, în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii; sau

sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul de
producţie sau pentru prestarea de servicii.
La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare,
care se stabileşte astfel:
a. la cost de achiziţie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b. la cost de producţie – pentru bunurile produse în entitate;
c. la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social;
d. la valoarea justă – pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.
EXEMPLU – determinare cost achiziție
O societate achiziționează din Germania un autoturism în vederea revânzării, la un cost de achiziție de

13.000 euro. Transportul este în sarcina furnizorului și este în valoare de 580 euro.
Curs de schimb valutar euro: 4,9520 lei/euro

Cost achiziție: 13.000 euro x 4,9520 lei/euro = 64.376 lei
on
Cheltuieli transport în euro: 580 euro x 4,9520 lei/euro = 2.872 lei
Înregistrarea achiziției autoturismului:
371 =
at 401 67.248,16 lei
Mărfuri Furnizori
S tr
Penalități comerciale
p∧
Pentru depăşirea termenului asumat prin contractele încheiate se datorează penalităţi de întârziere în
procentul stabilit raportat la valoarea contractului, fără TVA, pentru fiecare zi de întârziere.
ro
Atenție!
În conturile de furnizori se evidenţiază distinct datoriile din penalităţi stabilite conform clauzelor
nt
contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de termen şi alte elemente de
natură similară.
Re
EXEMPLU – datorie aferentă unei achiziții, cu penalități de plată
O societate are de achitat o datorie aferentă unei achiziții de mărfuri în sumă de 100.000 lei, a cărei
scadență a fost în data de 30 iunie anul N. În urma unui proces, furnizorul este obligat la plata datoriei, a
unor cheltuieli de judecată de 12.000 lei și a penalităților de întârziere calculate conform legislației.
Contractul încheiat nu prevede nivelul penalităţilor. Deoarece contractul nu prevede penalități, acestea se
calculează potrivit prevederilor O.G. nr. 13/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Dobânda datorată de debitorul obligaţiei de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru
perioada anterioară împlinirii termenului scadenţei obligaţiei, este denumită dobândă remuneratorie.
Dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă
este denumită dobândă penalizatoare.
În cazul în care, potrivit dispoziţiilor legale sau prevederilor contractuale, obligaţia este purtătoare de
dobânzi remuneratorii şi/sau penalizatoare, după caz, şi în absenţa stipulaţiei exprese a nivelului acestora
de către părţi, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.
Rata dobânzii legale remuneratorii se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a
României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administraţie
al Băncii Naţionale a României.
Rata dobânzii legale penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus patru puncte
procentuale. Pentru neachitarea obligației se va calcula dobândă penalizatoare.
Rata dobânzii legale penalizatoare este de 1,75% + 4% = 5,75%. Dobânda penalizatoare datorată este de:
100.000 lei x 5,75% x 2 ani = 11.500 lei.
Înregistrări la beneficiarul penalităţilor
Înregistrarea facturii de penalităţi în sumă de 11.500 lei:
4111 = 7581 11.500 lei

Clienţi Venituri din
despăgubiri,
amenzi şi
penalităţi
Încasarea creanţei aferente penalităţii:
on
5121 = 4111 11.500 lei
Conturi la bănci în lei Clienţi
at
tr
Înregistrări la societatea care datorează penalitățile
Înregistrarea obligației de a plăti penalităţi:

S
p∧
6581 = 401 11.500 lei

Despăgubiri, amenzi şi Furnizori
penalităţi
ro
nt
Achitarea datoriei:
Re
401 = 5121 11.500 lei

Furnizori Conturi la bănci în lei
Avansuri
Avansurile acordate furnizorilor se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
În ceea ce privește TVA, exigibilitatea taxei intervine la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în
avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau
integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării ori prestării acestora.
În ceea ce privește avansurile intracomunitare, potrivit art. 283 din Codul fiscal, prin excepție de la
prevederile art. 282, în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxă conform art. 294 alin. (2),
exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute la art. 319 alin. (15) sau, după caz, la emiterea
autofacturii prevăzute la art. 319 alin. (9) ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit
faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.
Prevederile art. 282 alin. (2) lit. b) nu se aplică în ceea ce privește livrările și transferurile de bunuri în cazul
livrărilor intracomunitare.
Exigibilitatea determină perioada fiscală în care livrarea intracomunitară scutită se înregistrează în
decontul de taxă pe valoarea adăugată prevăzut la art. 323 din Codul fiscal (formularul 300 „Decont de
taxă pe valoarea adăugată”) și în declarația recapitulativă prevăzută la art. 325 din Codul fiscal (formularul
390 „Declarație recapitulativă privind livrările/achizițiile/ prestările intracomunitare”).
Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, pct. 27, pentru avansurile încasate în legătură
cu o livrare intracomunitară de bunuri nu intervine exigibilitatea taxei conform prevederilor art. 283 alin. (2)
din Codul fiscal.
Notă: Dacă persoana impozabilă optează pentru emiterea facturii anterior faptului generator de taxă
pentru livrarea intracomunitară de bunuri efectuată în condițiile art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv în
cazul încasării de avansuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii, conform art. 283 alin. (1) din
Codul fiscal.
Conform punctului 28 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, faptul generator în cazul unei
livrări intracomunitare de bunuri și faptul generator în cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri intervin
în același moment, respectiv în momentul livrării de bunuri.
În ceea ce privește cursul valutar utilizat pentru calculul bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugată,
on
trebuie avute în vedere următoarele prevederi legale:
- art. 290 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal:
„(2) Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operațiuni, alta decât importul de
at
bunuri, se exprimă în valută, cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de
Banca
tr
Națională a României sau ultimul curs de schimb publicat de Banca Centrală Europeană ori cursul de
schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările, valabil la data la care intervine exigibilitatea
S
taxei pentru operațiunea în cauză, iar, în cazul operațiunilor supuse sistemului TVA la încasare prevăzut la
p∧
art. 282 alin. (3) (8), la data la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei pentru operațiunea în cauză dacă nu
ar fi fost supusă sistemului TVA la încasare. În situația în care se utilizează cursul de schimb publicat de
Banca Centrală Europeană, conversia între monede, altele decât moneda euro, se realizează prin
ro
intermediul cursului de schimb al monedei euro pentru fiecare dintre monede. În contractele încheiate între
părți trebuie menționat dacă pentru decontări va fi utilizat cursul de schimb al unei bănci comerciale, în
nt
caz contrar aplicându-se cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României sau cursul de
schimb publicat de Banca Centrală Europeană.”
Re
- pct. 35 din Normele metodologice date în aplicarea art. 290 alin. (2) din Codul fiscal (inclusiv exemplul
prezentat în cadrul acestora):
„(1) În sensul art. 290 alin. (2) din Codul fiscal, prin ultimul curs de schimb comunicat de Banca Națională a
României se înțelege cursul de schimb comunicat de respectiva bancă în ziua anterioară și care este
valabil pentru operațiunile care se vor desfășura în ziua următoare.
(2) În sensul art. 290 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul emiterii de facturi înainte de livrarea de bunuri sau
prestarea de servicii ori de încasarea unui avans, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea
bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată la data emiterii acestor facturi va rămâne neschimbat la
data definitivării operațiunii, respectiv la data regularizării operațiunii, inclusiv în cazul operațiunilor pentru
care se aplică sistemul TVA la încasare.
În cazul încasării de avansuri pentru care factura este emisă ulterior încasării avansului, cursul de schimb
valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată la data încasării
avansurilor va rămâne neschimbat la data definitivării operațiunii, respectiv atunci când se fac
regularizările avansurilor încasate.”
I.2. – Achiziții intracomunitare stocuri, imobilizări, servicii

Se consideră achiziție intracomunitară de bunuri obținerea dreptului de a dispune, ca și un proprietar, de
bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinația indicată de cumpărător, de către furnizor,
de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat
membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.
Pentru a dovedi existenţa unei achiziţii intracomunitare este necesar să existe documentele de transport
care să ateste efectuarea transportului.
Din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugată, locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se
consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul
bunurilor.
În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri, dacă cumpărătorul îi comunică furnizorului un cod de

înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autorităţile unui stat membru, altul decât cel în care are loc
achiziţia intracomunitară, locul respectivei achiziţii intracomunitare se consideră în statul membru care a
emis codul de înregistrare în scopuri de TVA.
Operaţiuni intracomunitare pot desfăşura atât persoanele înregistrate ca plătitori de TVA, cât şi persoanele
juridice neînregistrate ca plătitori de TVA.
on
În scopul desfăşurării operaţiunilor intracomunitare, persoanele neînregistrate ca plătitori de TVA vor
solicita înregistrarea în scopuri speciale de TVA dacă estimează că vor realiza achiziţii de bunuri mai mari
de 10.000 euro. at
Are obligatia să se înregistreze în scopuri de TVA persoana impozabilă care are sediul activității economice
în România și persoana juridică neimpozabilă stabilită în România, neînregistrată și care nu are obligația să
tr
se înregistreze, care efectuează o achiziție intracomunitară taxabilă în România, înainte de efectuarea
achiziției intracomunitare, dacă valoarea achiziției intracomunitare respective depășește plafonul de
S
10.000 euro (34.000 lei) și achiziții intracomunitare de bunuri în anul calendaristic în care are loc achiziția
p∧
intracomunitară.
Atenţie!
ro
Înregistrarea în scopuri speciale de TVA se realizează înaintea achiziţiei de bunuri dacă urmează ca, prin
această achiziţie, să se depăşească plafonul.
nt
Înregistrarea în scopuri de TVA, în conformitate cu art. 317 din Codul fiscal, se realizează prin depunerea
formularului 700 – Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea în mediul electronic a categoriilor de
Re
obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal.
Important!
Înregistrarea conform art. 317 din Codul fiscal nu conferă persoanei impozabile calitatea de persoană
înregistrată normal în scopuri de TVA.
Codul de înregistrare obţinut în urma înregistrării în scopuri speciale poate fi utilizat numai pentru achiziţii
intracomunitare de bunuri sau servicii precum și pentru prestarea de servicii intracomunitare.
Orice persoană înregistrată ca plătitor de TVA trebuie:
să comunice furnizorului codul său de TVA valabil;
să determine valoarea taxei datorate în Romania şi să o înscrie în jurnalul pentru cumpărări şi în jurnalul
de vânzări, în conturile de TVA colectată şi deductibilă;
să înscrie valoarea achiziţiei intracomunitare de bunuri şi a TVA aferente în rândurile aferente din
decontul de TVA corespunzător perioadei fiscale de raportare;
să declare achiziţiile intracomunitare în Declaraţia 390 – Declaraţie recapitulativă pentru livrări şi

achiziţii intracomunitare, care se depune până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni
calendaristice, în care s-au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri.
Persoanele juridice care nu au calitatea de plătitor de TVA, dar se înregistrează în scopuri speciale de TVA
au următoarele obligații:
să comunice furnizorului codul de TVA, atribuit;
să determine valoarea TVA datorate și să o achite efectiv către buget;
să depună decontul special de TVA – formularul 301;
să declare achiziţiile intracomunitare în Declaraţia 390 – Declaraţie recapitulativă pentru livrări şi

achiziţii intracomunitare, care se depune până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni
calendaristice, în care s-au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri;
valoarea TVA se include în costul de achiziție al bunurilor.
EXEMPLU – achiziție intracomunitară realizată de o societate neplătitoare de TVA
O societate neînregistrată ca plătitor de TVA achiziţionează marfă din Germania în valoare de 10.000 euro.
Achiziția are loc la un curs de 4,8010 lei/euro.
Înregistrarea achiziţiei (10.000 euro x 4,8010 lei/euro = 48.010 lei):
on
371 = 401 48.010 lei
Mărfuri atFurnizori
tr
Înregistrarea și plata TVA aferente (48.010 lei x 19% = 9.122 lei):
S
TVA se înregistrează în costul de achiziție:

p∧
371 = 446 9.122 lei

Mărfuri Alte impozite, taxe și
ro
nt
Plata TVA la buget:

Re
446 = 5121 9.122 lei

Alte impozite, taxe și Conturi la bănci în lei
EXEMPLU – achiziție intracomunitară cu avans
O societate achiziționează produse din ceramică din Cehia. Valoarea achiziției este de 15.000 euro. Costul
transportului 250 euro, asigurarea transportului este 200 euro. Se achită un avans de 3.000 euro. Cursul de
schimb valutar la data achitării avansului este de 4,9520 lei/euro. Cursul de schimb la data receptiei
bunurilor este de 4,9540 lei/euro.
Furnizorul nu a optat pentru facturarea avansului.
Înregistrarea plății avansului (3.000 euro x 4,9520 lei/euro = 14.856 lei):
4091 = 5121 14.856 lei

Furnizori – debitori Conturi la bănci în lei
pentru cumpărări de
bunuri de natura
stocurilor
Înregistrarea recepției bunurilor cost de achiziție:
15.000 euro + 250 euro + 200 euro = 15.450 euro

15.450 euro x 4,9540 lei/euro = 76.539 lei
371 = 401 76.539 lei

Mărfuri Furnizori
Reducerea datoriei cu valoarea avansului achitat:
401 = 4091 14.856 lei

Furnizori Furnizori – debitori
pentru cumpărări
de bunuri de
on
natura stocurilor
at
I.3. – Importuri stocuri, imobilizări, servicii
tr
Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe
S
teritoriul european.
p∧
La realizarea importului, în vamă se întocmește declarația vamală, pe baza căreia se determină valoarea
în vamă, taxele vamale datorate, dacă este cazul, și TVA aferentă.
TVA
ro
Potrivit art. 309 din Codul fiscal, plata taxei pe valoarea adăugată pentru importul de bunuri supus taxării
este obligația importatorului.
nt
Plata taxelor vamale și a TVA se face la momentul realizării importului, pentru eliberarea din vamă a
bunurilor importate.
Re
Pentru calculul TVA, baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor,
stabilită conform legislației vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane și alte
taxe datorate în afara României, precum și cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu
excepția taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută.
Înregistrarea importului
În cazul importurilor, valoarea de achiziție este formată din:
valoarea în vamă stabilită,
taxele vamale plătite. Acestea fiind taxe nerecuperabile, aferente importului, se vor include în valoarea
de achiziție a bunurilor.
Sunt reflectate distinct în contabilitate, acele stocuri cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi
beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (în conturile din grupa 32 – Stocuri în curs de
aprovizionare).
EXEMPLU – import mărfuri din spațiul extracomunitar în spațiul intracomunitar

O societate din România importă mărfuri din China, dar efectuează vama acestora în Franța. Valoarea
mărfurilor este de 50.000 USD.
Cursul valutar la data efectuării importului este de 4,3202 lei/USD și 4,7620 lei/euro. Taxele vamale aferente
importului efectuat în Franța sunt de 5.000 euro.
TVA de achitat pentru import este de 11.000 euro.

Locul importului este în Franța.
Pentru a putea declara importul, taxele vamale și TVA și pentru a se efectua plata acestora, societatea din
România își desemnează un reprezentant fiscal în Franța, care să realizeze operațiunile fiscale, respectiv
societatea de transport care efectuează importul și care va realiza și livrarea către România.
Înregistrarea importului, la vămuirea în Franța (50.000 USD x 4,3202 lei/USD = 216.010 lei):
327 = 401/furnizor China 216.010 lei

Mărfuri în curs de Furnizori
aprovizionare
on
Înregistrarea taxelor vamale conform declarației de import primite de la reprezentant (5.000 euro x
4,7620 lei/euro (curs valabil la data declarației vamale) = 23.810 lei):
at
327 = 401/reprezentant 23.810 lei
tr
aprovizionare
S
p∧
Înregistrarea TVA de achitat de către reprezentantul fiscal al statului francez, pentru care se va solicita
ulterior rambursare (11.000 euro x 4,7620 lei/euro (curs valabil la data facturii) = 52.382 lei):
ro
461/TVA Franța = 401/reprezentant Franța 52.382 lei

nt
Debitori diverși Furnizori

Re
Plata TVA și a taxelor vamale către reprezentant (23.810 lei + 52.382 lei = 76.192 lei):
401/reprezentant = 5124 76.192 lei

Furnizori Conturi la bănci în valută
Înregistrarea facturii de transport pe ruta Franța – România (5.000 euro x curs valutar la data facturii,
4,7230 lei/euro = 23.615 lei):
327 = 401/reprezentant 23.615 lei

aprovizionare
Sold cont 327 – Mărfuri în curs de aprovizionare = 216.010 lei + 23.810 lei + 23.615 lei = 263.435 lei.
TVA aferentă transportului: 23.615 lei x 19% = 4.487 lei.
Plata facturii de transport la același curs valutar:

401/reprezentant = 5124 23.615 lei
Prin transportul mărfurilor din Franța în România se efectuează o achiziție intracomunitară, aceasta fiind
supusă taxării inverse în România. Achiziția intracomunitară se declară în declarația recapitulativă 390.
În ceea ce privește completarea declarației 390, pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri care provin de
la un furnizor nestabilit în Uniunea Europeană şi care a desemnat un reprezentant fiscal în statul membru în
care începe transportul bunurilor, la rubrica „Denumire operator intracomunitar” va fi înscrisă denumirea
furnizorului (nu a reprezentantului fiscal), iar la rubrica „Cod operator intracomunitar” va fi înscris codul de
înregistrare în scopuri de TVA atribuit persoanei străine prin reprezentant fiscal.
Similar se procedează şi în situaţia în care furnizorul nestabilit în Uniunea Europeană nu şi-a desemnat un
reprezentant fiscal în statul membru în care începe transportul, dar prin aplicarea de către unele state
membre a măsurilor de simplificare a declarării importurilor, respectiv o reprezentare globală de către o
societate care poate fi, de exemplu, o societate de expediţie/transport. Operatorul extracomunitar se
consideră reprezentat fiscal al societății respective.
on
Înregistrarea TVA prin taxare inversă, la achiziția intracomunitară, curs de 4,7158 lei/euro aplicat la
valoarea de achiziție și taxele vamale, la care se adaugă TVA aferentă transportului
at
Valoarea în vamă determinată conform declarației vamale este de:
45.000 euro + 5.000 euro = 50.000 euro x 4,7158 lei/euro = 235.790 lei
tr
TVA: 235.790 lei x 19% + 4.487 lei = 49.287 lei
S
4426 = 4427 49.287 lei

p∧

ro
Recepția bunurilor:
nt
371 = 327 235.790 lei

Mărfuri Mărfuri în curs de
aprovizionare
Re
Potrivit art. 302 din Codul fiscal, persoana impozabilă stabilită în România poate beneficia de rambursarea
TVA aferente importurilor și achizițiilor de bunuri/servicii efectuate în alt stat membru.
Dreptul la rambursarea taxei aferente achizițiilor este determinat conform legislației din statul membru de
rambursare.
Pentru a obține o rambursare a TVA, societatea din România adresează o cerere de rambursare pe cale
electronică statului membru respectiv, pe care o înaintează organului fiscal competent din România, prin
intermediul portalului electronic pus la dispoziție de acesta.
Organul fiscal competent din România va transmite electronic autorității competente din statul membru
de rambursare cererea de rambursare completată corespunzător.
Cererea de rambursare trebuie să cuprindă:
a. numele și adresa completă ale solicitantului;
b. o adresă de contact pe cale electronică;
c. descrierea activității economice a solicitantului, pentru care sunt achiziționate bunurile și serviciile;
d. perioada de rambursare acoperită de cerere;
e. o declarație din partea solicitantului că nu a livrat bunuri și nu a prestat servicii considerate ca fiind
livrate/prestate pe teritoriul statului membru de rambursare pe parcursul perioadei de rambursare, cu
excepția serviciilor de transport și a serviciilor auxiliare transportului, scutite;
f. codul de înregistrare în scopuri de TVA al solicitantului;
g. datele contului bancar, inclusiv codurile IBAN și BIC.

Încasarea TVA în cazul aprobării cererii de rambursare
Cursul de schimb valutar la care are loc încasarea este de 4,7230 lei/euro (11.000 euro x 4,7230 lei/euro =
51.953 lei):
% = 461 52.382 lei

5124 Debitori diverși 51.953 lei
Conturi la bănci în
valută 429 lei
665
on
Cheltuieli cu diferente
de curs valutar
Regimul de import temporar

at
tr
Regimul de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul vamal al Uniunii, cu scutire totală sau
parțială de taxe la import și fără a fi supuse altor taxe sau măsurilor de politică comercială, a mărfurilor
S
neunionale destinate reexportului fără să fi suferit vreo modificare în afara deprecierii normale datorată
p∧
utilizării lor.
Mărfurile plasate în acest regim trebuie să rămână în aceeași stare.

ro
Din punctul de vedere al importului temporar, acesta se poate închide prin importul definitiv sau prin returul
produselor importate.
nt
În cazul în care, la import, bunurile sunt plasate într-un regim vamal special, faptul generator și
exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un
Re
astfel de regim.
La ieșirea din regimul de admitere temporară se întocmește declarația vamală de import, document ce stă
la baza acordării dreptului de deducere a TVA achitate în vamă, în cazul în care bunurile nu se mai
returnează.
Pentru mărfurile returnate se întocmește declarația vamală de export, factură proformă și avizul de însoțire
care trebuie să cuprindă toate bunurile trimise înapoi furnizorului.
Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignație, se recepționează și se

înregistrează distinct ca intrări în gestiune.
În contabilitate, aceste bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanțului, respectiv în debitul contului
8032 – Valori materiale primite în păstrare sau custodie, la valoarea menționată în documentele de import
ca bază de calcul pentru taxe și din facturi.
La returnarea bunurilor către furnizor, ieșirea bunurilor se va înregistra în creditul contului 8032.
I.4 – Reduceri comerciale și financiare primite și acordate

Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează, în sensul reducerii,
costul de achiziţie al bunurilor.
Atunci când achiziţia de produse şi primirea reducerii comerciale sunt tratate împreună, reducerile
comerciale primite ulterior facturării ajustează, de asemenea, costul de achiziţie a bunurilor.
Dacă reducerile comerciale înscrise pe factura de achiziţie acoperă în totalitate contravaloarea bunurilor
achiziţionate, acestea se înregistrează în contabilitate la valoarea justă, pe seama veniturilor în avans, în
cazul imobilizărilor corporale şi necorporale. Veniturile în avans aferente acestor imobilizări se reiau în
contul de profit şi pierdere pe durata de viaţă a imobilizărilor respective.
Veniturile în avans aferente acestor imobilizări se reiau în contul de profit şi pierdere pe durata de viaţă a
imobilizărilor respective.
Reducerile comerciale primite ulterior facturării unor imobilizări corporale şi necorporale, care nu pot fi
identificabile reprezintă venituri ale perioadei.
Reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul stocurilor la care se referă, dacă acestea
mai sunt în gestiune.
on
Dacă stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se
evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 – Reduceri comerciale primite), pe seama conturilor de
terţi.
at
În cazul în care informaţiile deţinute nu permit corectarea valorii stocurilor, reducerile menţionate la acel
alineat se reflectă, pe seama contului 609 – Reduceri comerciale primite.
tr
EXEMPLU – reducere aferentă imobilizărilor
S
O societate achiziționează pentru dotarea salariaților care se află în muncă la domiciliu un număr de 20 de
p∧
laptopuri de la un furnizor, în valoare totală de 87.000 lei, plus TVA.
Pentru achiziția efectuată, furnizorul acordă gratuit o imprimantă multifuncțională și licența pentru
sistemele de operare aferente laptopurilor.
ro
Valoarea de vânzare a imprimantei la furnizor este de 2.700 lei. Valoarea licenței asupra sistemelor de
operare instalate este de 1.400 lei.
nt
Potrivit art. 287 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, baza de
impozitare a TVA se reduce în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele și celelalte reduceri de preț
Re
prevăzute la art. 286 alin. (4) lit. a) sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.
Înregistrarea achiziției laptopurilor pe baza facturii:
214 = 404 87.000 lei

Mobilier, aparatură Furnizori de imobilizări
birotică, Echipamente
de protecţie a Valorilor
umane şi materiale şi
alte active corporale
Înregistrarea TVA prin taxare inversă conform prevederilor art. 331 alin. (2) lit. k) (87.000 lei x 19% = 16.530
lei):
4426 = 4427 16.530 lei

Înregistrarea primirii gratuite a imprimantei și a licențelor:
% = 475 4.100 lei

214 Subvenții pentru 2.700 lei
Mobilier, aparatură investiții
birotică echipamente de
protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte
active corporale 1.400 lei
205
Concesiuni, brevete
licenţe, mărci comerciale,
drepturi şi active similare
Durata de viață stabilită pentru laptopuri este de 4 ani, pentru imprimantă 3 ani, iar pentru licențe 2 ani.
on
Determinarea amortizării lunare:
- aferente laptopurilor: 87.000 lei / 4 ani x 12 luni = 1.813 lei/lună

- aferente imprimantei: 2.700 lei / 3 ani x 12 luni = 75 lei/lună
at
- aferente licențelor 1.400 lei / 2 ani x 12 luni = 58,33 lei/lună
Înregistrarea amortizării aferente laptopurilor:

S tr
6811 = 2814 1.813 lei
p∧
privind amortizarea imobilizări corporale

imobilizărilor
ro
Înregistrarea amortizării aferente imprimantei:

nt
6811 = 2814 75 lei

Re

privind amortizarea imobilizări corporale
imobilizărilor
Înregistrarea amortizării aferente licențelor:
6811 = 2805 58,33 lei

imobilizărilor drepturilor licenţelor, mărcilor
comerciale şi activelor
similare
Reluarea la venituri a cotei-părți din venitul în avans înregistrat corespunzător amortizării licențelor si
imprimantei (58,33 lei + 75 lei = 133,33 lei):
475 = 7584 133,33 lei
Subvenții pentru Venituri din subvenţii
investiții pentru investiţii
Înregistrarea amortizării și a reluării la venituri a sumei corespunzătoare se face lunar.
Reducerile ulterioare
Pentru bunuri care mai sunt în gestiune
Atunci când achiziţia de produse şi primirea reducerii comerciale sunt tratate împreună, reducerile
comerciale primite ulterior facturării ajustează costul de achiziţie al bunurilor.
Reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul stocurilor la care se referă, dacă acestea
mai sunt în gestiune.
Pentru bunuri care nu se mai află în stoc
Dacă stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se
on
evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 – Reduceri comerciale primite), pe seama conturilor de
terţi.
at
Reducerile comerciale acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază
distinct în contabilitate (contul 709 – Reduceri comerciale acordate), pe seama conturilor de terţi.
tr
Dacă reducerile comerciale înscrise pe factura de achiziţie acoperă în totalitate contravaloarea bunurilor
achiziţionate, acestea se înregistrează în contabilitate la valoarea justă, pe seama veniturilor curente, în
S
contul 758 – Alte venituri din exploatare, în cazul stocurilor, respectiv a veniturilor în avans, în contul 475 –
Subvenţii pentru investiţii, în cazul imobilizărilor corporale şi necorporale.
p∧
Veniturile în avans aferente acestor imobilizări se reiau în contul de profit şi pierdere pe durata de viaţă a
imobilizărilor respective.
ro
În cazul în care informaţiile deţinute nu permit corectarea valorii stocurilor, reducerile se reflectă, de
asemenea, pe seama contului 609 – Reduceri comerciale primite.
nt
Reducerile comerciale primite ulterior facturării unor imobilizări corporale şi necorporale, care nu pot fi
identificabile reprezintă venituri ale perioadei înregistrate în contul 758 – Alte venituri din exploatare.
Re
Aferente serviciilor
Reducerile comerciale legate de prestările de servicii, primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior
facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate în contul 609 –
Reduceri comerciale primite, respectiv contul 709 – Reduceri comerciale acordate, pe seama conturilor de
terţi.
În cazul în care reducerile comerciale sunt acordate ulterior datei bilanţului și reprezintă evenimente care
conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale, acestea se înregistrează la data bilanţului în contul 408 –
Furnizori – facturi nesosite, respectiv contul 418 – Clienţi – facturi de întocmit, şi se reflectă în situaţiile
financiare ale exerciţiului pentru care se face raportarea, pe baza documentelor justificative.
Reducerile care urmează a fi primite, înregistrate la data bilanţului în contul 408 – Furnizori – facturi
nesosite, corectează costul stocurilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune.
Reducerile comerciale acordate
Atunci când vânzarea de produse şi acordarea reducerii comerciale sunt tratate împreună, reducerile
comerciale acordate ulterior facturării ajustează veniturile din vânzare.
Reducerile comerciale acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază
distinct în contabilitate (contul 709 – Reduceri comerciale acordate), pe seama conturilor de terţi.
Reducerile comerciale legate de prestările de servicii, acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la
care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate în contul 709 – Reduceri comerciale acordate, pe
seama conturilor de terţi.
În cazul în care reducerile comerciale reprezintă evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc la
ajustarea situaţiilor financiare anuale, acestea se înregistrează la data bilanţului în contul 418 – Clienţi-
facturi de întocmit, şi se reflectă în situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se face raportarea, pe
baza documentelor justificative.
În ceea ce privește TVA
Art. 287 din Codul fiscal precizează că baza de impozitare se reduce în cazul în care rabaturile, remizele,
risturnele și celelalte reduceri de preț prevăzute la art. 286 alin. (4) lit. a) sunt acordate după livrarea
bunurilor sau prestarea serviciilor.
Normele metodologice date în aplicarea acestui articol prevăd că în situațiile prevăzute la art. 287 din
Codul fiscal, furnizorii de bunuri și/sau prestatorii de servicii își ajustează baza impozabilă a taxei după
on
efectuarea livrării/prestării sau după facturarea livrării/prestării, chiar dacă livrarea/ prestarea nu a fost
efectuată, dar evenimentele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal intervin ulterior facturării și înregistrării
taxei în evidențele persoanei impozabile. at
În acest scop, furnizorii/prestatorii trebuie să emită facturi cu valorile înscrise cu semnul minus când baza
de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus, dacă baza de impozitare se majorează, care vor
tr
fi transmise și beneficiarului.
S
EXEMPLUL 1 – reducere comercială acordată ulterior

p∧
O societate achiziţionează materii prime de la un furnizor în sumă de 20.000 lei, în luna iunie anul N.
În cursul lunii, utilizează materii prime la preţ de achiziţie de 4.000 lei.

ro
La începutul lunii iulie, primeşte o factură de reducere în sumă de 1.000 lei pentru factura inițială (reducerea
reprezintă un procent de 5%).
nt
Reflectarea operațiunilor la cumpărător
Înregistrarea achiziţiei materiilor prime:

Re
% = 401 23.800 lei

Materii prime
4426 3.800 lei
TVA deductibilă
Utilizarea materiilor prime în luna iunie:
601 = 301 4.000 lei

Cheltuieli cu materiile Materii prime
prime
Înregistrarea facturii de reducere, primite de cumpărător:

- pentru materiile prime în stoc, în sumă de 16.000 lei, reducerea aferentă este de 16.000 lei x 5% = 800 lei;
- pentru materiile prime utilizate, reducerea aferentă este de 4.000 lei x 5% = 200 lei.
Reducerea TVA deductibile (4.000 lei x 5% = 200 lei):
401 = % 1.190 lei

Furnizori 301 800 lei
Materii prime
609 200 lei
Reduceri comerciale primite
4426 190 lei
TVA deductibilă
La vânzător
Înregistrarea vânzării mărfurilor:
on
411 = % 23.800 lei
Clienţi 707 20.000 lei
at
Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 3.800 lei
tr
TVA colectată
S
p∧
Înregistrarea reducerii acordate, reducerea fiind tratată ca fiind legată de livrarea inițială:
411 = % – 1.190 lei

ro
Clienţi 707 – 1.000 lei

nt
mărfurilor
4427 – 190 lei
TVA colectată
Re
EXEMPLUL 2 – reducere acordată pentru prestări servicii
O societate achiziționează servicii de amenajare interioară a unei clădiri de birouri. Valoarea serviciilor
prestate este de 68.000 lei plus TVA. La interval de o lună de la data prestării serviciilor, furnizorul emite o
factură de reducere de 7%.
Reflectarea operațiunilor la cumpărător
Factura de achiziţie servicii:
% = 401 80.920 lei

Alte cheltuieli cu
terţi
4426 12.920 lei
TVA deductibilă
Primirea facturii de reducere:
80.920 lei x 7% = 5.664 lei
reducerea TVA: 12.920 lei x 7% = 904 lei
401 = % 5.664 lei

Furnizori 609 4.760 lei
Reduceri comerciale
primite
4426 904 lei
TVA deductibilă
Reflectarea operațiunilor la vânzător
Înregistrarea facturii iniţiale de vânzare şi prestare de servicii:
411 = % 80.920 lei
on
Clienți 704 68.000 lei
Venituri din servicii
prestate
at 4427
TVA colectată
12.920 lei
S tr
Înregistrarea facturii de reducere:
p∧
% = 4111 5.664 lei

709 Clienți 4.760 lei
ro
Reduceri
comerciale
acordate 904 lei
nt
4427
TVA colectată
Re
EXEMPLUL 3 – reducere comercială acordată ulterior datei bilanțului
O societate achiziţionează, în luna decembrie, materiale în sumă de 10.000 lei. În luna ianuarie, primeşte o
factură de reducere în sumă de 800 lei pentru factura emisă în luna decembrie. Datele nu permit
identificarea stocurilor disponibile.
Înregistrarea achiziţiei de materiale în luna decembrie:
% = 401 11.900 lei

Materiale consumabile
4426 1.900 lei
TVA deductibilă
Înregistrarea facturii de reducere primite în luna ianuarie

Înregistrarea se efectuează în luna decembrie, fiind un eveniment ulterior datei bilanţului ce ajustează
situaţiile financiare anuale.
Înregistrarea facturii de reducere:
408 = % 952 lei

Furnizori – facturi 609 800 lei
nesosite Reduceri comerciale primite
4428 152 lei
TVA neexigibilă
La vânzător
Înregistrarea facturii de vânzare din decembrie:
411 = % 11.900 lei
on
mărfurilor
at 4427
TVA colectată
1.900 lei
tr
Înregistrarea facturii de reducere, în luna decembrie:
S
p∧
% = 418 952 lei

709 Clienți – facturi de 800 lei
Reduceri comerciale întocmit
ro
acordate
4428 152 lei
nt
TVA neexigibilă
Re
EXEMPLUL 4 – reducere comercială de 100%
Societatea Calipso primește în luna martie, de la furnizorul serviciilor de telefonie mobilă, un număr de trei
aparate telefonice gratuite ca urmare a încheierii unor contracte noi. Valoarea de vânzare a acestora în
magazin este de 450 lei/aparat. Reducerea comercială este de 100%, astfel încât acestea sunt primite
gratuit.
Înregistrarea aparatelor primite la valoarea justă a acestora:
303 = 758 1.350 lei

Materiale de natura Alte venituri din
obiectelor de inventar exploatare
Înregistrarea cheltuielii aferente obiectelor de inventar:
603 = 303 1.350 lei

Cheltuieli privind Materiale de natura
obiectelor de inventar
materialele de natura
EXEMPLUL 5 – schimb de bunuri în perioada garanției
O societate primește de la clienți mărfuri defecte în perioada de garanție în valoare de 5.800 lei – preț de
vânzare în cursul lunii iulie pe care le înlocuiește cu produse similare.
Costul de achiziție al produselor este de 4.600 lei.
Produsele defecte se trimit furnizorului din Germania în baza unui aviz de însoțire a mărfii pe care se
menționează „Marfă defectă returnată”.
Furnizorul din Germania emite în cursul lunii un document de tipul credit invoice pentru produsele ce nu pot
fi înlocuite sau reparate în valoare de 1.000 euro.
Înregistrarea returului bunurilor în garanție:
on
411 = % – 6.902 lei
Clienți 707 – 5.800 lei
at
mărfurilor
4427 – 1.102 lei
TVA colectată
S tr
Și intrarea în gestiune a mărfurilor:

p∧
371/mărfuri cu defect = 607 4.600 lei

Mărfuri Cheltuieli privind
ro
mărfurile
nt
Înregistrarea schimbului de bunuri:

Re
411 = % 6.902 lei

mărfurilor
4427 1.102 lei
TVA colectată
Și descărcarea gestiunii aferente bunurilor retrimise:
607 = 371 4.600 lei

Cheltuieli privind Mărfuri
mărfurile
Înregistrarea facturii cu minus primite de la furnizor la un curs de schimb valutar de 4,8415 lei/euro:
371 = 401 – 4.841,5 lei
„Mărfuri” Furnizori
Ajustarea bazei impozabile a TVA: 4.841,5 lei x 19% = 920 lei
4426 = 4427 – 920 lei

Încasarea ulterioară de la furnizor:
5124 = 401 4.841,5 lei

Conturi la bănci în valută Furnizori
on
Reduceri financiare
Reducerile financiare reprezintă sconturi de decontare, acordate pentru achitarea datoriilor înainte de
termenul normal de exigibilitate. at
Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri aleperioadei, indiferent de perioada la care se
referă, și se reflectă în contul 767 – Venituri din sconturi obţinute.
tr
La furnizor, aceste reduceri acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se
S
referă, și se înregistrează în contul 667 – Cheltuieli privind sconturile acordate.

p∧
EXEMPLU – înregistrare discount financiar
O societate achiziționează piese de schimb în valoare de 5.000 euro, de la un furnizor din Germania.
ro
Ambele societăți sunt înregistrate ca plătitoare de TVA.
Conform contractului, dacă societatea din România achită factura în termen de 5 zile de la recepția
nt
mărfurilor, primește un discount financiar de 3% pentru plată. Furnizorul din Germania emite un credit note
pentru suma aferentă discountului de: 3% x 5.000 euro = 150 euro.
Re
Înregistrarea achiziției de la furnizorul din Germania:
Curs de schimb valutar: 4,8950 lei/euro

3024 = 401 24.475 lei

Piese de schimb Furnizori
Aplicarea taxării inverse (24.475 lei x 19% = 4.650 lei):
4426 = 4427 4.650 lei

Înregistrarea plății și a discountului pe baza credit note primit la un curs valutar de 4,8920 lei/euro:
Valoarea discountului: 150 euro x 4,892 lei/euro = 734 lei

Suma achitată: 4.850 euro x 4,892 lei/euro = 23.726 lei
401 = % 24.475 lei
Furnizori 5121 23.726 lei
Conturi la bănci în lei
767 734 lei
Venituri din sconturi obținute
765 15 lei
Venituri din diferențe de curs
valutar
Pentru operațiunile a căror bază impozabilă este determinată în valută, cursul de schimb valutar utilizat
pentru ajustarea bazei de impozitare este același ca al operațiunii de bază care a generat aceste
evenimente, respectiv cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe
valoarea adăugată pentru operațiunea de bază.
Prin urmare, se va ajusta baza de impozitare a TVA din documentul emis pentru acordarea reducerii credit
note, prin formula contabilă de taxare inversă.
on
Suma de ajustat: 150 euro x curs initial 4,8950 lei/euro x 19% = 140 lei
4426
TVA deductibilă
= at 4427
TVA colectată
– 140 lei
tr
Pentru plata efectuată fără documente emise de furnizor se va înregistra venitul aferent reducerii
S
financiare, dar nu se va înregistra ajustarea TVA, fără documentul justificativ.

p∧
I.5 – Instrumente de plată – efectuare plăți

ro
Efecte comerciale
Operaţiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri şi prestările de servicii efectuate pe baza efectelor

nt
comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit,

după caz.
Re
Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi fond prevăzute de legislaţia în vigoare,
fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată.
Efectele comerciale scontate, neajunse la scadenţă se înregistrează într-un cont în afara bilanţului şi se
menţionează în notele explicative.
EXEMPLU – scontare bilet la ordin înainte de termen
O societate vinde mărfuri unei alte societăţi în valoare de 148.750 lei, valoare cu tot cu TVA. Societatea
acceptă un bilet la ordin. Din cauza lipsei lichidităţilor, societatea scontează la bancă biletul la ordin înainte
de scadenţă şi încasează suma de 133.879 lei. Banca percepe o dobândă de 10% din valoarea efectului.
Înregistrarea facturii:
411 = % 148.750 lei

produselor finite
23.750 lei
4427
TVA colectată
Primirea biletului la ordin:
413 = 411 148.750 lei

Efecte de primit de la Clienţi
clienţi
Scontarea biletului la ordin înainte de termen:
5114 = 413 148.750 lei

Efecte remise spre Efecte de primit de la
scontare clienţi
on
Încasarea sumei nete:
% =
at 5114 148.750 lei
5121 Efecte remise spre 133.875 lei
tr
Conturi la bănci în lei scontare
666 14.875 lei
S
Cheltuieli privind
p∧
dobânzile
ro
Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic, pe fiecare bancă.
Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci,
nt
disponibilităţile în lei şi valută, cecurile entităţii, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor
acordate de bănci în conturile curente.
Re
Depozitele bancare pe termen de cel mult trei luni pot fi incluse în numerar şi echivalențe de numerar doar
în măsura în care acestea sunt deţinute cu scopul de a acoperi nevoia de numerar pe termen scurt, şi nu în
scop investiţional.
Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente prezentate entităţii şi
neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează distinct în contabilitate în contul 5125 – Sume în curs
de decontare.
EXEMPLU – încasarea sumelor de pe card, din cont bancar, prin poștă
O societate vinde produse online. Pentru aceste produse, clienţii achită suma solicitată prin mai multe
modalităţi: plată direct de pe card, plată din cont bancar personal prin depunerea sumelor necesare, plată
prin poștă.
La transmiterea prin e-mail a documentului scanat ce atestă efectuarea plăţii, persoana respectivă
primeşte un cod de acces sau direct pe mail, cartea electronică achiziţionată. În cursul unei zile, societatea
primeşte documente ce atestă plata prin bancă, prin depunere de numerar de către diverse persoane, în
sumă de 700 lei, pentru care se transmit cărţile plătite.
Factura pentru vânzarea bunurilor (cu cota de TVA 9%):

411 = % 700 lei
Clienţi 707 642 lei
mărfurilor
4427 58 lei
TVA colectată
Primirea documentelor ce atestă efectuarea plăţii:
5125 = 411 700 lei

Sume în curs de Clienţi
decontare
Încasarea sumelor în ziua următoare:
on
5121 = 5125 700 lei
Conturi la bănci în lei Sume în curs de decontare
at
Sumele acordate personalului prin sistemul de carduri, cu titlu de avansuri spre decontare, în vederea plăţii
tr
unor achiziţii sau prestări de servicii, se evidenţiază în contul 542 – Avansuri de trezorerie/analitic distinct.
S
Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează distinct în

contabilitate, faţă de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum şi
p∧
cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.
Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exerciţiului financiar în curs se înregistrează la cheltuieli
ro
financiare sau venituri financiare, după caz.
Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci/casierie şi a mişcării acestora, ca urmare a încasărilor şi

nt
plăţilor efectuate se ţine distinct în lei şi în valută.
Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de schimb valutar
Re
comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.
Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută, inclusiv cele derulate în cadrul contractelor cu decontare la

termen, se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitaţia
cu valută, fără ca acestea să genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar.
La finele fiecărei luni, disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută,
acreditive şi depozite în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca
Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.
Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs
valutar, după caz.
Sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea
entităţii, se înregistrează distinct în contabilitate (contul 542 – Avansuri de trezorerie, respectiv contul 461 –
Debitori diverşi, în cazul terţilor).
În cazul plăţilor în valută, suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc în contabilitate la
cursul din data efectuării operaţiunilor sau la cursul din data decontării avansului, conform politicii
contabile a entității.
Sumele reprezentând avansuri de trezorerie, acordate potrivit legii şi nedecontate până la data bilanţului,
se evidenţiază în contul de debitori diverşi (461 – Debitori diverşi) sau creanţe în legătură cu personalul
(4282 – Alte creanţe în legătură cu personalul), în funcţie de natura creanţei.
Operaţiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca
Naţională a României şi a reglementărilor emise în acest scop.
EXEMPLU – utilizare carduri de debit
O societate efectuează în cursul unei luni următoarele cheltuieli care se achită de salariați cu cardul
societății:
- Aprovizionare combustibil: 2.500 lei

- Achiziție material diverse consumabile: 800 lei
- Retragere numerar de către un salariat: 200 lei
Înregistrarea cheltuielilor efectuate:
6022 = 401 500 lei
on
Cheltuieli privind Furnizori
combustibilii
604
Cheltuieli privind
=
at 401
Furnizori
800 lei
materialele nestocate
S tr
Înregistrarea plăţii facturilor cu cardul:

p∧
401 = 5125 3.300 lei

Furnizori Sume în curs de
ro
decontare
nt
Retragerea de numerar:
Re
542 = 5125 200 lei

Avansuri de trezorerie Sume în curs de
decontare
Înregistrarea decontării sumelor cheltuite conform extrasului de cont:
5125 = 5121 3.500 lei

Sume în curs de Conturi la bănci în lei
decontare
Înregistrarea comisioanelor de administrare a cardului:
- în lei (25 lei):
627 = 5121/cont card 25 lei

Cheltuieli cu serviciile Conturi la bănci în lei
bancare şi asimilate
- în valută, 10 euro la un curs de 4,9410 lei/euro:
627 = 5124/cont card 49,41 lei

Cheltuieli cu serviciile Conturi la bănci în
bancare şi asimilate valută
I.6 – Evaluarea datoriilor în valută, sau a celor în lei, în funcție de cursul unei valute
Evaluarea datoriilor în valută
O tranzacţie în valută este o tranzacţie care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă monedă
decât moneda naţională (leu), inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când o entitate:
on
cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută;
împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sau încasate sunt
exprimate în valută; sau at
achiziţionează sau cedează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii exprimate în
tr
valută.
Cursul de schimb valutar este raportul de schimb dintre două monede. Diferenţa de curs valutar este
S
diferenţa ce rezultă din conversia unui anumit număr de unităţi ale unei monede într-o altă monedă, la
p∧
cursuri de schimb diferite.
O tranzacţie în valută trebuie înregistrată iniţial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională
ro
a României, valabil la data efectuării operaţiunii.
Prin elemente monetare se înţelege disponibilităţile băneşti şi activele/ datoriile de primit/de plătit în sume
nt
fixe sau determinabile.
Caracteristica esenţială a unui element monetar este dreptul de a primi sau obligaţia de a plăti un număr
Re
fix sau determinabil de unităţi monetare.
Exemplele includ:
pensii şi alte beneficii ale angajaţilor ce trebuie plătite în numerar;
provizioane ce trebuie decontate în numerar;
şi dividende în numerar care sunt recunoscute ca datorie.
În mod similar, un contract de a primi (sau de a furniza) un număr variabil de instrumente de capitaluri
proprii ale entităţii sau o cantitate variabilă de active, în care valoarea justă ce trebuie primită (sau
furnizată) este egală cu un număr fix sau determinabil de unităţi monetare, este un element monetar.
Caracteristica esenţială a unui element nemonetar este absenţa unui drept de a primi (sau a unei obligaţii
de a furniza) un număr fix sau determinabil de unităţi monetare.
Exemplele includ:
sumele plătite în avans pentru bunuri şi servicii;
imobilizări necorporale;
stocuri;
imobilizări corporale;
și provizioanele care urmează a fi decontate prin furnizarea unui activ nemonetar.

Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât şi în valută.
În cazul bunurilor achiziţionate, însoţite de factură sau de aviz de însoţire a mărfii, urmând ca factura să
sosească ulterior, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepţiei
bunurilor.
Datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, sunt asimilate
elementelor exprimate în valută.
În cazul datoriilor de leasing financiar în valută, acestea se înregistrează la cursul de schimb al pieţei
valutare comunicat de Banca Naţională a României la data acordării finanţării.
În situaţia în care data acordării finanţării este zi nebancară, la calculul diferenţelor de curs valutar aferente
se va avea în vedere cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României în
ultima zi bancară anterioară acesteia.
Atunci când datoria în valută este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga diferenţă
on
de curs valutar este recunoscută în acea lună.
Atunci când datoria în valută este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa de curs valutar recunoscută în
at
fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor
de schimb survenită în cursul fiecărei luni.
tr
Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării datoriilor exprimate în lei, în funcţie de un curs valutar
diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt înregistrate în
S
contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare.
p∧
Evaluarea la finele lunii
La finele fiecărei luni, datoriile în valută/datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de
cursul unei valute, se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a
ro
României din ultima zi bancară a lunii în cauză.
Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs
nt
valutar sau alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare.
Această evaluare se aplică şi:

Re
datoriilor reflectate în conturile 481 – Decontări între unitate şi subunităţi şi 482 – Decontări între
subunităţi, de subunităţile din România, care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în
străinătate, provenind din relaţiile cu persoana juridică căreia îi aparţin aceste subunităţi, respectiv cu
alte subunităţi ale aceleiaşi persoane juridice.
Evaluarea nu se aplică:
avansurilor acordate pentru imobilizări corporale şi necorporale;
avansurilor acordate pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor sau pentru servicii;
avansurilor acordate entităţilor afiliate, asociate şi entităţilor controlate în comun, respectiv încasate de
la acestea.
EXEMPLU – acordare avans
O societate efectuează o achiziție din Belgia. În data de 12.05.anul N achită un avans în sumă de 20.000
euro pe baza unei facturi proforma.
Bunurile de natura obiectelor de inventar în valoare de 50.000 euro sunt recepționate în data de 10.06.anul
N. Diferența de 30.000 euro este achitată în data de 15.06.anul N.
Cursurile de schimb valutar sunt:
Data Curs valutar*

12.05.anul N 4,8120 lei/euro
* Cursurile utilizate în acest exemplu sunt cursuri ipotetice.
Cursul valutar utilizat pentru calculul TVA se determină potrivit art. 290 alin. (2) din Codul fiscal.
Astfel, dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operațiuni, alta decât importul
de bunuri, se exprimă în valută, cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de
Banca Națională a României sau ultimul curs de schimb publicat de Banca Centrală Europeană ori cursul
de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările, valabil la data la care intervine
exigibilitatea taxei pentru operațiunea în cauză.
Exigibilitatea TVA intervine la data emiterii facturii sau la data emiterii unei facturi de avans. Persoana
impozabilă nu are obligația de a emite facturi pentru avansurile încasate în legătură cu o livrare
intracomunitară de bunuri.
on
Potrivit art. 284 alin. (2) din Legea nr. 2272015 privind Codul fiscal în cazul unei achiziții intracomunitare de
bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislația altui stat membru la
at
articolul care transpune prevederile art. 222 din Directiva 112 sau, după caz, la data emiterii autofacturii
prevăzute la art. 319 alin. (9) ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul
generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.
tr
Dacă persoana impozabilă optează pentru emiterea facturii anterior faptului generator de taxă pentru
S
livrarea intracomunitară de bunuri efectuată în condițiile art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv în cazul
p∧
încasării de avansuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii, conform art. 283 alin. (1) din Codul
fiscal.
În cazul în care furnizorul nu emite o factură pentru avans, beneficiarul nu are obligația aplicării taxării
ro
inverse și a raportării achiziției intracomunitare.
Factura proformă nu este factură, ci este un document de calcul al sumei datorate. TVA se va calcula și
nt
raporta la data primirii facturii. Cursul valutar de înregistrare a mărfurilor este cel de la data recepției.

Re
4091 = 5124 96.240 lei

Furnizori – debitori Conturi la bănci în
pentru cumpărări de valută
bunuri de natura
stocurilor
Recepția bunurilor (50.000 euro x 4,8029 lei/euro = 240.145 lei):
303 = 401 240.145 lei

Materiale de natura Furnizori
Regularizarea avansului plătit:

401 = 409 96.240 lei
Furnizori Furnizori – debitori pentru
cumpărări de bunuri de
natura stocurilor
Înregistrarea TVA prin taxare inversă (TVA = 240.145 lei x 19% = 45.628 lei):
4426 = 4427 45.628 lei

Efectuarea plății și înregistrarea diferenței de curs aferente:

Sold cont 401: 240.145 lei – 96.240 lei = 143.905 lei
on
% = 5124 144.030 lei
401 Conturi la bănci în 143.905 lei
Furnizori atvalută
665 125 lei
Cheltuieli din
tr
diferenţe de curs
valutar monetare
S
exprimate în valută
p∧
EXEMPLU – operațiuni valutare

ro
O societate primește în data de 25.10.anul N o factură de marfă de la un furnizor extern de marfă în sumă
de 45.000 euro. Cursul comunicat de BNR valabil în data de 25.10.anul N este de 4,7810 lei/euro.
nt
Societatea cumpără, în data de 30.10 anul N, 26.000 euro pentru achitarea parțială a facturii externe. Cursul
comunicat de BNR valabil în data efectuării schimbului valutar este de 4,7850 lei/euro. Banca efectuează
schimbul valutar la un curs de schimb de 4,8010 lei/euro.
Re
Soldul inițial al contului în valută este 25 euro, respectiv 119 lei. Societatea achită suma de 25.000 euro unui
furnizor extern, ca avans, în data de 01.11.anul N și se reține un comision de 50 euro pentru plata efectuată.
Cursul comunicat de BNR valabil în data de 01.11.anul N este de 4,8053 lei/euro. În data de 30.11.anul N, în
contul în valută este evidențiată suma de 975 euro.
Cursul comunicat de BNR valabil în data de 30.11.anul N este de 4,8025 lei/euro.
Înregistrarea facturii externe (45.000 euro x 4,7810 lei/euro = 215.145 lei):
371 = 401 215.145 lei

Mărfuri Furnizori
Conversia sumei de 26.000 euro la cursul băncii comerciale (26.000 euro x 4,8010 lei/euro = 124.826 lei):
5124 = 581 124.826 lei

Conturi la bănci în Viramente interne
valută
Și
581 = 5121 124.826 lei

Viramente interne Conturi la bănci în
lei
- Evaluarea soldului contului în euro la data de 31.10.anul N:
Cursul comunicat de BNR valabil în data de 31.10.anul N este de 4,7985 lei/euro.

Sold euro = 25 euro + 26.000 euro = 26.025 euro
Echivalent în lei la cursul de la data de 31.10.anul N:

Sold lei: 119 lei + 124.826 lei = 124.945 lei
Înregistrarea diferențelor de curs aferente (124.945 lei – 124.881 lei = 64 lei):
on
6651 = 5124 64 lei
Diferenţe nefavorabile
de curs valutar legate
at
Conturi la bănci în valută
de elementele
tr
monetare exprimate în
valută
S
p∧
- Evaluarea datoriei față de furnizor:

ro
nt
6651 = 401 788 lei

Diferenţe nefavorabile Furnizori
Re

de elementele
valută
Înregistrarea plății efectuate în data de 01.11.anul N (25.000 euro x 4,8053 lei/euro = 120.133 lei):
401 = 5124 120.133 lei

Înregistrarea comisionului (50 euro x 4,8053 = 240 lei):
627 = 5124 240 lei

Cheltuieli cu Conturi la bănci în valută
serviciile bancare și
asimilate
În data de 30.11.anul N, în contul în valută este evidențiată suma de 975 euro. Cursul comunicat de BNR
valabil în data de 30.11.anul N este de 4,8025 lei/euro.
- Evaluarea disponibilului de 975 euro la cursul comunicat de BNR pentru data 30.11.anul N este de 4,8025
lei/euro:
975 euro x 4,8025 lei/euro = 4.682, 4 lei
Sold în lei la 30.11.anul N: 124.881 lei – 120.133 lei – 240 lei = 4.508 lei
Înregistrarea diferențelor de curs aferente:
5124 = 7651 174,4 lei

Conturi la bănci în Diferenţe favorabile de
valută curs valutar legate de
elementele monetare
- Evaluarea datoriei față de furnizor:
on
Sold cont 401: 215.933 lei – 120.133 lei = 95.800 lei
at
tr
6651 = 401 250 lei
Diferenţe Furnizori
S
nefavorabile de curs
valutar legate de
p∧
elementele
monetare exprimate
în valută
ro
nt
Scăderea din evidență a datoriilor și creanțelor
La scăderea din evidenţă a creanțelor și datoriilor ale căror termene de încasare sau plată sunt prescrise,
Re
entităţile trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale pentru decontarea
acestora.
Contabilitatea furnizorilor și a celorlalte datorii se ţine pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau
juridică.
În contabilitatea analitică, furnizorii se grupează în interni şi externi, iar în cadrul acestora, pe termene de
plată.
EXEMPLU – scăderea din evidență a unei datorii
O societate a primit de la un consultant nerezident o factură de servicii în sumă de 2.000 euro la un curs
valutar la data facturii de 4,8030 lei/euro. Ulterior s-a constatat neîndeplinirea prevederilor contractuale,
factura nefiind achitată în lipsa prestării serviciilor.
În urma acționării în instanță s-a stabilit că respectiva creanță nu este certă și exigibilă.
La data primirii hotărârii, se decide scoaterea din evidență a datoriei. La data scoaterii din evidență, cursul
de schimb valutar este de 4,9540 lei/euro, iar valoarea contabilă a datoriei este de 9.750 lei.
Înregistrarea inițială a facturii de servicii și a datoriei (2.000 euro x 4,8030 lei/euro = 9.606 lei):
628 = 401 9.606 lei
Alte cheltuieli cu Furnizori
serviciile executate
de terţi
Înregistrarea succesivă a diferențelor de curs valutar pentru actualizarea valorii datoriei (9.750 lei –
9.606 lei = 144 lei):
6651 = 401 144 lei

valutar legate de
elementele
monetare exprimate
în valută
on
Scoaterea din evidență a datoriei (2.000 euro x 4,9540 lei = 9.908 lei):
6651 =
at 401 158 lei
tr
valutar legate de
S
elementele
p∧
monetare exprimate
în valută
ro
Și
nt
401 = 7588 9.908 lei

Furnizori Alte venituri din exploatare
Re
I.7 – Decalaje în aprovizionare
Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie
înregistrate în contabilitate, sunt interzise.
În situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în
proprietatea entităţii, se procedează astfel:
bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare, cât şi în
contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;
bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune.
Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferului riscurilor şi beneficiilor.
Este necesar să se asigure:

recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate şi înregistrarea acestora la locurile de
depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignaţie, se recepţionează
şi se înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistrează
în conturi în afara bilanţului;
în situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în
proprietatea entităţii, se procedează astfel:
bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare, cât şi în
contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;
bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune;
în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieşiri din entitate,
nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate, în conturi în

afara bilanţului;
bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de depozitare,
on
cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune potrivit legii;
bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se înregistrează la intrări
at
şi, respectiv, la ieşiri, atât în gestiune, cât şi în contabilitate, potrivit contractelor încheiate.
Din punctul de vedere al TVA, în cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la
tr
data emiterii facturii sau, după caz, la data emiterii autofacturii prevăzute ori în cea de-a 15-a zi a lunii
următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până
S
la data respectivă.
p∧
În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii
prevăzute în legislația altui stat membru la articolul care transpune prevederile art. 222 din Directiva 112 sau,
după caz, la data emiterii autofacturii prevăzute la art. 319 alin. (9) ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare
ro
celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data
respectivă.
nt
Pentru avansurile încasate în legătură cu o livrare intracomunitară de bunuri nu intervine exigibilitatea taxei
conform prevederilor art. 283 alin. (2) din Codul fiscal.
Re
Faptul generator în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri și faptul generator în cazul unei achiziții
intracomunitare de bunuri intervin în același moment, respectiv în momentul livrării de bunuri.
Dacă furnizorul optează pentru emiterea facturii anterior faptului generator de taxă pentru livrarea
intracomunitară de bunuri efectuată în condițiile art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv în cazul încasării
de avansuri, exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare la beneficiar intervine la data emiterii
facturii.
Dacă beneficiarul nu a primit o factură de la furnizor până în a 15-a zi a lunii următoare celei în care a avut
loc faptul generator, are obligația să emită autofactura.
Pentru determinarea taxei se utilizează cursul de schimb din data emiterii autofacturii.
În situația în care, ulterior emiterii autofacturii, beneficiarul primește factura de la furnizor, care este emisă
la o dată anterioară datei autofacturii, acesta are obligația de a ajusta baza de impozitare în funcție de
cursul de schimb în vigoare la data emiterii facturii de către furnizor.
EXEMPLU – determinarea costului de achiziție
O societate înregistrată ca plătitor de TVA achiziționează din Belgia materii prime în valoare de 12.000 euro.
Cumpărătorul achită un avans de 2.000 euro la un curs de 4,7800 lei/euro.
Bunurile sunt recepționate în luna iunie, iar factura este primită din luna mai. Cursul de schimb valutar la
data facturii este de 4,8069 lei/euro, iar la data recepției bunurilor, de 4,8120 lei/euro.
Factura finală cuprinde:
preț de achiziție: 12.000 euro
discount 10%: 1.200 euro
storno avans: 2.000 euro
Cost materii prime: 12.000 euro – 1.200 euro = 10.800 euro

Suma de plată: 10.800 euro – 2.000 euro = 8.800 euro.
Societatea achită costuri de transport unei societăți din Belgia, în valoare de 500 euro. Cursul de schimb
valutar la data facturii de transport este 4,8100 lei/euro.
4091 = 5124 9.560 lei
on
Furnizori – debitori Conturi la bănci în valută
pentru cumpărări
de bunuri de natura
stocurilor at
tr
Exigibilitatea TVA intervine la data emiterii facturii în luna mai.
S
Baza de calcul al TVA este dată de valoarea facturii la cursul de schimb din data facturii.
p∧

51.915 lei x 19% = 9.864 lei
ro
Înregistrarea facturii în luna mai:

nt
321 = 401 51.915 lei

Materii prime în curs Furnizori de
aprovizionare
Re
Stornarea avansului:
401 = 4091 9.560 lei

Furnizori Furnizori – debitori
bunuri
Înregistrarea diferenței de curs valutar aferentă avansului: 2.000 euro x (4,8069 – 4,7800) = 54 lei
401 = 7651 54 lei

Furnizori Venituri din diferențe de
curs valutar
Înregistrarea taxării inverse în luna mai:
4426 = 4427 9.864 lei

Înregistrarea recepției bunurilor:
301 = 321 51.915 lei

Materii prime Materii prime în curs
de aprovizionare
Înregistrarea cheltuielilor de transport (500 euro x 4,81 lei/euro = 2.405 lei):
301 = 401 2.405 lei
on
Materii prime Furnizori
at
Aplicarea taxării inverse asupra valorii transportului: 2.405 lei x 19% = 457 lei
tr
4426 = 4427 457 lei
S
p∧
EXEMPLU – activitate de amanet
O casă de amanet primește bunuri din partea persoanelor fizice, bijuterii și electronice. Societatea primește
ro
de la o persoană un laptop pe care îl evaluează la prețul de 500 lei, sumă pe care o plătește proprietarului,
și bijuterii, pentru care plătește suma de 1.500 lei.
nt
Peste trei luni se rambursează de către persoană suma de 600 lei, din care comisionul casei de amanet
este de 100 lei, și se returnează o parte din bijuteriile depuse corespunzător valorii de 500 lei. Laptopul și
bijuterii în valoare de 1.000 lei devin proprietatea casei de amanet.
Re
Societatea înregistrează adaosul comercial de 20% aferent laptopului și îl vinde în cursul lunii.
Bijuteriile din aur în valoare de 1.000 lei sunt transmise spre prelucrare unei alte societăți, pentru care se
achită servicii de prelucrare în sumă de 300 lei plus TVA, de la care se primesc ulterior bijuterii noi.
Înregistrarea primirii bunurilor:
Debit 8033/laptop 500 lei

Valori materiale primite în păstrare sau custodie
Și
Debit 8033/bijuterii 1.500 lei

Înregistrarea acordării împrumutului:

2678 = 5311 2.000 lei
Alte creanțe imobilizate Casa în lei
Încasarea parțială a împrumutului, returnarea bijuteriilor depuse și înregistrarea comisionului:
5311 = % 600 lei

Casa în lei 2678 500 lei
Alte creanțe
imobilizate
708 100 lei
Venituri din activităţi
diverse
on
Credit 8033/bijuterii 500 lei
at
Intrarea în gestiune a laptopului:
tr
La expirarea contractelor, pentru sumele neachitate care revin casei de amanet, se întocmește Nota de
S
recepție și constatare diferențe care reprezintă documentul justificativ pentru încărcare în gestiune și
înregistrare în contabilitate.
p∧
Nota de recepție și constatare diferențe se folosește ca document de recepție obligatoriu în cazul bunurilor
materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în păstrare, bunurilor materiale procurate de la persoane
ro
fizice, mărfurilor intrate în gestiune la care evidența se ține la preț de vânzare. Pentru evidența mărfurilor în
gestiune se întocmește Fișa de magazie.
nt
371 = 2678 500 lei

Mărfuri Alte creanțe imobilizate
Re
Înregistrarea adaosului comercial aferent:
371 = 378 100 lei

Mărfuri Diferențe de preț la mărfuri
Vânzarea ulterioară către persoane fizice:
5311 = % 714 lei

Casa în lei 707 600 lei
mărfurilor
4427 114 lei
TVA colectată
Descărcarea din gestiune:
% = 371 600 lei

607 Mărfuri 500 lei
Cheltuieli privind
mărfurile
378 100 lei
Diferențe de preț la
mărfuri
Intrarea în gestiune a bijuteriilor:
301 = 2678 1.000 lei

Materii prime Alte creanțe imobilizate
on
Transmitere pentru prelucrare către un terț:
351
Materii şi materiale
= at 301
Materii prime
1.000 lei
aflate la terţi
S tr
Primirea facturii de manoperă:

p∧
% = 401 357 lei

628 Furnizori 300 lei
ro
Alte cheltuieli cu
nt
terţi
4426 57 lei
TVA deductibilă
Re
Înregistrarea cheltuielii cu aurul transmis spre prelucrare:
601 = 351 1.000 lei

Cheltuieli cu materiile Materii şi materiale
prime aflate la terţi
Și
Înregistrarea primirii noilor bijuterii, cost producție (1.000 lei materie primă + 300 lei manoperă = 1.300
lei):
345 = 711 1.300 lei

Produse finite Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse
EXEMPLU – distribuirea echipamentului de lucru
O societate achiziționează de la furnizori echipamente de protecție pentru salariații săi în valoare de 10.000
lei pe care le distribuie, potrivit regulamentului intern de organizare și funcționare, salariaților care
efectuează lucrări pe teren.
Prin regulamentul intern se stipulează că 20% din contravaloarea echipamentului de protecție este
suportat de către salariați (2.000 lei).
Echipamentele de protecție sunt înregistrate ca material de natura obiectelor de inventar, având în vedere
durata de utilizare mai mică de un an.
Din punctul de vedere al impozitului pe venit, contravaloarea echipamentului de protecție nu constituie

venituri impozabile pentru salariați, potrivit art. 76 din Codul fiscal.
Din punctul de vedere al TVA, conform art. 270 din Codul fiscal, nu constituie livrare de bunuri conform
on
prevederilor art. 270 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal bunurile acordate în mod gratuit pentru scopuri legate
de desfășurarea activității economice a persoanei impozabile.
at
În această categorie se cuprind bunurile pe care persoana impozabilă le acordă gratuit angajaților săi și
care sunt legate de desfășurarea în condiții optime a activității economice, cum sunt echipamentul de
protecție și uniformele de lucru, pentru contravaloarea care nu este suportată de angajați, materiale
tr
igienico-sanitare, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor.
S
Înregistrarea achiziției echipamentelor de protecție:

p∧
% = 401 11.900 lei

ro
Materiale de natura
nt
4426 1.900 lei

TVA deductibilă
Re
Plata echipamentelor:
401 = 5121 11.900 lei

Înregistrarea distribuirii către salariați a echipamentelor de protecție:
% = 303 10.000 lei

603 Materiale de natura 8.000 lei
Cheltuieli privind obiectelor de inventar
materialele de natura
4282 2.000 lei
Alte creanțe în legătură
cu personalul
Înregistrarea TVA aferente contravalorii echipamentului de protecție suportat de salariați (2.000 lei x 19%
= 380 lei):
4282 = 4427 380 lei

Alte creanțe în legătură TVA colectată
cu personalul
Reținerea din salarii a contravalorii echipamentelor și a TVA aferente (2.000 lei + 380 lei = 2.380 lei):
421 = 4282 2.380 lei

Personal – salarii Alte creanțe în legătură cu
datorate personalul
EXEMPLU – circulația ambalajelor
on
O societate vinde produse utilizând ambalaje care circulă în regim de restituire. Pentru ambalajele predate
se reține garanție de la beneficiar, până la returnarea acestora. În cursul unei luni sunt efectuate livrări de
mărfuri însoțite de ambalaje pentru care se rețin garanții în sumă de 3.000 lei, și se recuperează ambalaje
at
în valoare de 2.600 lei. Ambalajele nerecuperate se facturează.
Înregistrări la furnizor
tr
Înregistrarea ambalajelor predate, evidențiate pe factură:
S
p∧
4111 = 419 3.000 lei

Clienți Clienți – creditori
ro
Descărcarea din gestiune a ambalajelor:

nt
358 = 381 3.000 lei

Ambalaje aflate la Ambalaje
Re
terți
Restituirea ambalajelor prin stornare parțială a facturii inițiale:
4111 = 419 – 2.600 lei

Clienți Clienți – creditori
Intrarea în gestiune a ambalajelor:
381 = 358 2.600 lei

Ambalaje Ambalaje aflate la terți
Înregistrarea facturii aferente ambalajelor deteriorate:

4111 = % 468 lei
Clienți 708 400 lei
Venituri din activități
diverse
4427 68 lei
TVA colectată
Compensarea creanței cu valoarea avansului:
419 = 4111 400 lei

Clienți – creditori Clienți
Descărcarea din gestiune a ambalajelor facturate:
on
608 = 358 400 lei
Cheltuieli privind Ambalaje aflate la terți
ambalajele
at
Înregistrarea la cumpărător
tr
Înregistrarea ambalajelor primite:
S
p∧
4091 = 401 3.000 lei

Furnizori – debitori Furnizori
ro
bunuri de natura
stocurilor
nt
Debit cont 8038 3.000 lei

Re
Înregistrarea restituirii parțiale a ambalajelor:
4091 = 401 – 2.600 lei

Furnizori – debitori Furnizori
bunuri de natura
stocurilor
Credit cont 8038 2.600 lei

Înregistrarea facturii pentru amabalajele nerestituite:

% = 401 468 lei
608 Furnizori 400 lei
Cheltuieli privind
ambalajele
4426 68 lei
TVA deductibilă
Credit cont 8038 400 lei

Compensarea datoriei cu creanța înregistrată în contul 409:
401 = 4091 400 lei

Furnizori Furnizori – debitori pentru
on
cumpărări de bunuri de
natura stocurilor
EXEMPLU – prelucrare stocuri în sistem lohn

at
tr
Societatea Aldo primește de la un pertener extern materii prime pentru prelucrare, în valoare de 10.000
euro. Cursul de schimb valutar la data recepției materiilor prime este de 4,8125 lei/euro. Prelucrarea
S
materiilor prime se face de societatea Donut care facturează către societatea Aldo serviciile prestate în
sumă de 5.000 lei, la care se adaugă TVA.
p∧
Societatea Aldo primește bunurile prelucrate, le sortează și le ambalează și refacturează furnizorului extern
serviciile prestate la valoarea de 5.000 euro, la cursul de 4,8310 lei/euro.
ro
Cheltuiala proprie cu manopera este de 10.000 lei. Materiale consumate – 3.000 lei
Înregistrări contabile la societatea Aldo

nt
Înregistrarea materialelor primite spre prelucrare:

Re
Debit 8032 46.125 lei

Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
Înregistrarea facturii primite de la societatea Donut:
% = 401 5.950 lei

Alte cheltuieli cu
terţi
4426 950 lei
TVA deductibilă
Plata facturii:
401 = 5121 5.950 lei
Cheltuiala cu manopera:
641 = 421 3.000 lei

Cheltuieli cu salariile Personal – salarii datorate
personalului
Înregistrarea amortizării utilajelor aferente:
6811 = 2813 200 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalaţiilor și
privind amortizarea mijloacelor de transport
on
imobilizărilor
at
Înregistrarea consumului de materiale auxiliare:
tr
6021 = 3021 500 lei
Cheltuieli privind Materiale auxiliare
S
materialele
auxuliare
p∧
Emiterea facturii aferente serviciilor prestate:

ro

nt
4111 = 704 24.155 lei

Clienți Venituri din servicii prestate
Re
În momentul restituirii bunurilor prelucrate, se creditează contul 8032 cu aceeași valoare cu care s-au
primit materiile prime:
Credit cont 8032 46.125

lei
Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până la finele lunii, nu s-au
primit facturile se evidenţiază distinct în contul 408 Furnizori – facturi nesosite, pe baza documentelor care
atestă primirea bunurilor, respectiv a serviciilor.
EXEMPLU – facturi primite ulterior prestării serviciilor
Societatea Canto primește în luna ianuarie facturi pentru servicii de transport efectuate în perioada
noiembrie – decembrie în sumă de 4.000 lei.
În luna decembrie, societatea înregistrează:

% = 408 4.780 lei
624 Furnizori – facturi 4.000 lei
Cheltuieli cu transportul nesosite
de bunuri și de personal
4428 788 lei
TVA neexigibilă
În luna ianuarie se primește factura și se înregistrează:
408 = 401 4.780 lei

Furnizori – facturi Furnizori
nesosite
În cazul livrărilor de bunuri și al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, cum sunt: livrările de
gaze naturale, de apă, serviciile de telefonie, livrările de energie electrică și altele asemenea, se consideră
on
că livrarea/ prestarea este efectuată la datele specificate în contract pentru plata bunurilor livrate sau a
serviciilor prestate sau la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăși un an.
at
Prin urmare, dacă facturile nesosite, de exemplu, sunt cele aferente utilităților (energie, apă, telefonie etc.),
cota de TVA este cea în vigoare la data plății sau la data facturii (19%).
tr
Bunuri în curs de aprovizionare
S
EXEMPLU – achiziție mărfuri ulterior primirii facturii

p∧
O societate a încheiat cu un furnizor un contract de aprovizionare materii prime.
În data de 30 decembrie anul N, furnizorul livrează bunurile și emite factura pe care o transmite
beneficiarului, în sumă de 1.500 lei.
ro
Marfa este recepționată pe data de 09 ianuarie anul N+1.

Plata furnizorului se efectuează în data de 20 ianuarie anul N+1.
nt
În cazul transferului riscurilor și beneficiilor anterior recepției bunurilor, înregistrarea în contabilitate a

materiilor prime se realizează la momentul transferului riscurilor și beneficiilor, adică la data acestui
Re
transfer, conform condițiilor de livrare din contract și documentelor de transport.
Înregistrarea facturii primite în luna decembrie anul N:
% = 401 1.785 lei

Mărfuri în curs de
aprovizionare
4426 285 lei
TVA deductibilă
Înregistrarea recepției mărfurilor în luna ianuarie anul N+1:
371 = 327 1.500 lei

Mărfuri Mărfuri în curs de
aprovizionare
Plata furnizorului:
401 = 5121 1.785 lei

I.8 – Leasing
Imobilizările corporale deţinute în baza unui contract de leasing se evidenţiază în contabilitate, în funcţie de
prevederile contractelor încheiate între părţi, precum şi de legislaţia în vigoare.
Clasificarea contractelor de leasing în leasing financiar sau leasing operaţional se efectuează la începutul
contractului.
Contabilizarea contractelor de leasing se efectuează ţinând cont de fondul economic al tranzacţiei sau al
angajamentului în cauză, şi nu numai de forma juridică a contractelor.
on
Din punct de vedere contabil, un contract de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului,
în schimbul unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită.
Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile şi
at
avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului.
Leasingul operaţional este operaţiunea de leasing ce nu intră în categoria leasingului financiar.

tr
Un contract de leasing este recunoscut în contabilitate ca leasing financiar, dacă îndeplineşte cel puţin una
S
dintre următoarele condiţii:

p∧
leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârşitul duratei contractului
de leasing;
ro
locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic în comparaţie cu
valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă, astfel încât, la începutul contractului de
leasing, există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi exercitată;
nt
durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viaţă economică a bunului,
chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;
Re
valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu
valoarea de intrare a bunului, reprezentată de valoarea la care a fost achiziţionat bunul de către
finanţator, respectiv costul de achiziţie;
bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât numai
locatarul le poate utiliza fără modificări majore.
Din punct de vedere fiscal, un contract de leasing financiar este orice contract de leasing care îndeplineşte
cel puţin una dintre următoarele condiţii:
riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt
transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul
leasingului către utilizator la momentul expirării contractului;
utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului, iar valoarea reziduală
exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferenţa dintre durata normală de funcţionare
maximă şi durata contractului de leasing, raportată la durata normală de funcţionare maximă,
exprimată în procente;
perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a bunului care face
obiectul leasingului; în înţelesul acestei definiţii, perioada de leasing include orice perioadă pentru care
contractul de leasing poate fi prelungit;
valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu
valoarea de intrare a bunului.
Contractul de leasing operaţional este orice contract de leasing încheiat între locator şi locatar, care
transferă locatarului riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate, mai puţin riscul de valorificare a bunului
la valoarea reziduală, şi care nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile specifice leasingului financiar.
Riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală există atunci când opţiunea de cumpărare nu este
exercitată la începutul contractului sau când contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la
momentul expirării contractului.
Din punct de vedere fiscal și contabil, regulile sunt similare, cu mențiunea că, din punct de vedere fiscal,
regulile sunt mai specifice (de exemplu, durata contractului de leasing depășește 80% din durata normală
de funcționare, spre deosebire de prevederea contabilă potrivit căreia, durata contractului acoperă cea
mai mare parte din durata de viață economică a bunului).
on
Amortizarea bunului ce face obiectul contractului
În cazul leasingului financiar, se înregistrează de către locatar/utilizator.

at
Amortizarea se stabilește pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare
ale locatarului.
tr
În cazul leasingului operaţional, amortizarea se înregistrează de către locator/finanţator.
S
Bunurile sunt supuse amortizării de către locator, pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare
pentru bunuri similare ale acestuia.
p∧
În cazul leasingului financiar, utilizatorul este tratat, din punct de vedere fiscal, ca proprietar, în timp ce, în
cazul leasingului operaţional, locatorul are această calitate.
ro
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul
leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului operaţional.
nt
În cazul leasingului financiar, utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operaţional, locatarul
deduce chiria (rata de leasing).
Re
Leasingul financiar
La locatar, activele aferente operaţiunilor de leasing financiar se reflectă cu ajutorul conturilor de

imobilizări.
Dobânzile de plătit corespunzătoare datoriilor din operaţiuni de leasing financiar se înregistrează în

contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilităţii de angajamente, în contrapartida contului de
cheltuieli.
Dobânda de plătit, aferentă perioadelor viitoare, se evidenţiază în conturi în afara bilanţului.
La locator, sunt recunoscute în contabilitate bunurile date în regim de leasing financiar drept creanţe
imobilizate.
Dobânzile de primit, corespunzătoare creanţelor din operaţiuni de leasing financiar se înregistrează în

contabilitatea locatorului periodic, conform contabilităţii de angajamente, în contrapartida contului de
venituri.
EXEMPLU – înregistrare leasing financiar
O societate achiziţionează un utilaj prin intermediul unui contract de leasing financiar. Contractul de
leasing este încheiat în data de 15 martie anul N. În data de 16.03.anul N se achită un avans de 10.000 euro,
la un curs de schimb valutar valabil de 4,8510 lei/euro. Valoarea totală a utilajului achiziționat este de
50.000 euro.
Durata contractului de leasing este de 5 ani, plata se efectuează trimestrial, valoarea reziduală este de
2.000 euro. Utilajul este recepționat în data de 01 aprilie anul N, cursul valutar la această dată fiind de 4,8210
lei/euro.
În data de 15.06.anul N, societatea de leasing emite prima factură la un curs de 4,8820 lei/euro ce cuprinde:
rata 1, valoare 2.500 euro, din care: 1.900 euro principal + 600 euro dobândă, și 1.762 lei TVA, regularizare
avans
comision administrare contract, 1.000 euro (4.882 lei + 982 lei TVA)
alte cheltuieli conform contract leasing (1.000 lei + 190 lei TVA).
Înregistrări contabile la locatar
Plata avansului (10.000 euro x 4,8510 lei/euro = 48.510 lei):
on
% = 404 57.727 lei
Avansuri acordate
pentru imobilizări
corporale
at 9.217 lei
4426
tr
TVA deductibilă
S
p∧
Și
404 = 5121 57.277 lei

ro

nt
Recepția utilajului (50.000 euro x 4,8210 lei/euro):

Re
2131 = 167 241.050 lei

Echipamente Alte împrumuturi şi datorii
tehnologice (maşini, asimilate
utilaje şi instalaţii de
lucru)
Înregistrarea primei facturi:
% = 404 20.967 lei

Alte împrumuturi şi
datorii asimilate
666 2.929 lei
Cheltuieli privind
dobânzile
471 4.882 lei
Cheltuieli înregistrate în
avans
628 1.000 lei
Alte cheltuieli cu
terți 2.880 lei
4426
TVA deductibilă
Reducerea datoriei din leasing cu suma aferentă avansului plătit:
167 = 4093 48.510 lei

Alte împrumuturi şi Avansuri acordate pentru
datorii asimilate imobilizări corporale
Plata furnizorului:
on
404 = 5121 20.967 lei
at
tr
Repartizarea comisionului de administrare pe fiecare perioadă (lunar) (4.882 lei / 5 ani x 12 luni = 81,4
lei/lună):
S
Lunar se înregistrează:
p∧
628 = 471 81,4 lei

Alte cheltuieli cu Cheltuieli înregistrate în
ro
serviciile executate de avans

terţi
nt
Notă!
Re
În mod similar se înregistrează toate ratele prevăzute în contract.
Locatarul înregistrează lunar, amortizarea mijlocului fix achiziţionat. Amortizarea se determină în funcţie de
durata de viaţă determinată pentru imobilizare, conform politicii normale a societăţii.
Durata de viaţă determinată este de 10 ani. Amortizarea lunară este de 241.050 lei / 12 luni x 10 ani =
2.009 lei/lună.
6811 = 2813 2.009 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalațiilor și
imobilizărilor
Înregistrări contabile la locator
Înregistrarea facturii de avans emise:

411 = % 57.727 lei
Clienţi – creditori
4427 9.217 lei
TVA colectată
Încasarea avansului:
5121 = 411 57.727 lei

Predarea bunului către locatar:
2678 = 213 241.050 lei
on
Alte creanţe imobilizate Instalaţii tehnice și mijloace
de transport
at
Înregistrarea primei facturi întocmite şi reglarea avansului încasat – emiterea facturii pentru prima rată:
tr
411 = % 20.967 lei
S

Alte creanţe imobilizate
p∧
766 2.929 lei

Venituri din dobânzi
472 4.882 lei
ro
Venituri înregistrate în avans

708 1.000 lei
nt
Venituri din activități diverse

4427 2.880 lei
TVA colectată
Re
Încasarea facturii:
5121 = 411 20.967 lei

Reducerea creanţei din leasing cu suma aferentă avansului încasat:
419 = 2678 48.510 lei

Clienţi – creditori Alte creanţe imobilizate
Înregistrarea pe venituri a comisionului:

472 = 704 81,4 lei
Venituri înregistrate în Venituri din servicii
avans prestate
Notă!
În mod similar se înregistrează toate ratele prevăzute în contract.
Leasingul operaţional
La locator
Locatorul trebuie să prezinte bunurile date în regim de leasing operaţional în conturile de imobilizări.
Sumele încasate sau de încasat se înregistrează în contabilitatea locatorului ca un venit în contul de profit
şi pierdere, conform contabilităţii de angajamente.
Locatorul înregistrează în continuare amortizarea bunului și deduce și amortizarea fiscală.
on
La locatar
Bunurile luate în leasing operaţional sunt evidenţiate în conturi de evidenţă din afara bilanţului.
at
Sumele plătite sau de plătit se înregistrează în contabilitatea locatarului ca o cheltuială în contul de profit şi
pierdere, conform contabilităţii de angajamente.
tr
EXEMPLU – leasing operaţional
S
O societate încheie un contract de leasing operaţional pentru două autoturisme ce vor fi utilizate de
salariaţi pe o perioadă de doi ani. Societatea încheie contractul pe doi ani. Rata plătită este în sumă de
p∧
2.200 lei/lună/autoturism. Valoarea totală a ratei lunare este: 2.200 lei x 2 = 4.400 lei. Este prevăzută
returnarea autoturismelor după o perioadă de utilizare de doi ani. Valoarea totală a contractului este de
105.600 lei.
ro
Înregistrări la locatar
nt
Evidenţierea în conturi extrabilanţiere a valorii contractului (chiria totală datorată):

Re

Redevenţe, locaţii de gestiune,
chirii şi alte datorii asimilate
Înregistrarea facturii lunare pentru plata ratelor:
% = 401 5.236 lei

Cheltuieli cu
redevenţele,
locaţiile de
gestiune şi chiriile 836 lei
4426
TVA deductibilă
Reducerea datoriei evidenţiate în conturi extrabilanţiere:

Redevenţe, locaţii de gestiune,
chirii şi alte datorii asimilate
Plata facturii:
401 = 5121 5.236 lei

Înregistrări la locator
Locatorul are evidenţiate imobilizările la valoarea de 36.000 lei, fiecare.

Durata de viaţă estimată este de cinci ani, pentru fiecare autoturism.
Locatorul este cel care înregistrează amortizarea.
on
Înregistrarea lunară a amortizării unui autoturism (36.000 lei / 5 ani x 12 luni = 600 lei/lună):
6811 = 2813 600 lei

Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
at
Amortizarea instalațiilor și
mijloacelor de transport
imobilizărilor
S tr
Înregistrarea facturii de chirie lunară:

p∧
411 = % 5.236 lei

ro
Venituri din redevenţe,

locaţii de gestiune şi chirii
nt
4427 836 lei

TVA colectată
Re
Încasarea facturii:
5121 = 411 5.236 lei

Cesiunea contractelor de leasing
În cazul cesionării unui contract de leasing, noul debitor preia contractul de leasing la valoarea ratelor
rămase de rambursat.
Uneori, locatarul poate pretinde un preț ca fiind surplusul dintre valoarea justă a bunului ce face obiectul
contractului de leasing și valoarea ratelor rămase de rambursat.
Novația contractului de leasing
Novaţia se produce atunci când un debitor nou îl înlocuieşte pe cel iniţial, care este liberat de creditor,
stingându-se astfel obligaţia iniţială.
Novaţia poate opera fără consimţământul debitorului iniţial.
În cazul contractelor de leasing, novația se încheie între:
locator – societatea de leasing;
locatarul inițial; și
noul locatar care preia contractul de leasing.
În ceea ce privește înregistrarea în contabilitate a novației leasingului, cedentul va înregistra, pe de o parte,

o cesiune a bunului ce face obiectul contractului de leasing, la o valoare determinată prin acordul cu
cesionarul, iar pe de altă parte un transfer de datorie către noul locatar, fiind astfel eliberat de datoria față
de locator.
Valoarea la care are loc novația acoperă, de regulă, valoarea avansului și a ratelor achitate de cedent, din
care se deduce valoarea amortizată a imobilizării pe perioada cât a utilizat bunul respectiv.
Cesionarul va prelua imobilizarea la o valoare rezultată din valoarea achitată cedentului și valoarea
datoriei din leasing față de locator, preluată de la cedent.
on
Din punct de vedere fiscal, pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără
a lua în calcul amortizarea contabilă. Câștigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din
funcțiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuate cu amortizarea
fiscală.
at
Orice compensare între elementele de active și datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli este
tr
interzisă.
S
Toate creanțele și datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente justificative.
p∧
Eventualele compensări între creanțe și datorii față de aceeași entitate, efectuate cu respectarea
prevederilor legale, pot fi înregistrate numai după contabilizarea creanțelor și veniturilor, respectiv a
datoriilor și cheltuielilor corespunzătoare.
ro
EXEMPLU – novație
O societate a achiziționat un utilaj în regim de leasing financiar. Durata contractului de leasing este de 7
nt
ani. După 2 ani de la încheierea contractului de leasing (24 de luni), societatea încheie un contract de
novație cu societatea Astor, cu acordul locatorului.
Re
La data încheierii contractului de novaţie, în contabilitatea locatarului se prezintă următoarele solduri:
Sold creditor cont 167 – Alte împrumuturi şi datorii asimilate: 74.000 euro x 4,8120 lei/euro (cursul BNR la
finele ultimei luni) = 356.088 lei
Sold debitor cont 2131 – Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru): 100.000 euro x
4,5230 lei/euro (curs BNR la data recepției bunului) = 452.300 lei
Sold creditor cont 2813 – Amortizarea instalaţiilor și mijloacelor de transport: 90.460 lei
Debit cont 8051 – Dobânzi de plătit: 38.450 lei
La novația contractului de leasing pentru a-şi recupera o parte din sumele achitate ca avans şi rate,
locatarul inițial solicită societății Astor plata sumei de 75.000 lei la care se adaugă TVA.
Înregistrări contabile la cedent
Înregistrarea facturii pentru recuperarea unei părți din avans şi din ratele achitate:
461 = % 89.250 lei

Debitori diverși 7583 75.000 lei
activelor şi alte operaţii de
capital
4427 14.250 lei
TVA colectată
Încasarea facturii emise:
5121 = 461 89.250 lei

Conturi la bănci în lei Debitori diverși
Predarea bunurilor și stingerea soldurilor în urma novației contractului de leasing:
% = 2131 452.300 lei
on
167 Echipamente tehnologice 356.088 lei
Alte împrumuturi şi
datorii asimilate
2813 at 90.460 lei
Amortizarea instalaţiilor
și mijloacelor de
tr
transport 5.752 lei
6583
S
Cheltuieli privind
p∧

operaţii de capital
ro

Dobânzi de plătit
nt
Re
Înregistrări contabile la cesionar
Înregistrarea facturii de la locatarul inițial:
% = 404 89.250 lei

Echipamente
tehnologice 14.250 lei
4426
TVA deductibilă
Plata facturii:
404 = 5121 89.250 lei

Preluarea contractului de leasing financiar la valoarea ratelor rămase de achitat:

2131 = 167 356.088 lei
Mijloace de transport Alte împrumuturi şi datorii
asimilate
Înregistrarea dobânzii datorate:

Dobânzi de plătit
Noul locatar va amortiza imobilizarea pe durata de viață stabilită potrivit politicilor contabile adoptate de
societate.
Durata de viață stabilită este de 10 ani.

Valoarea amortizabilă este: 75.000 lei + 356.088 lei = 431.088 lei
Amortizarea lunară este de: 431.088 lei / 120 luni = 3.592,4 lei/lună
on
6811
Cheltuieli de exploatare
= at 2813
Amortizarea instalaţiilor şi
3.592,4 lei
privind ajustările pentru mijloacelor de transport

tr
deprecierea
imobilizărilor
S
p∧
Operaţiunea de leaseback
O tranzacţie de vânzare a unui activ pe termen lung şi de închiriere a aceluiaşi activ în regim de leasing
ro
(leaseback) se contabilizează în funcţie de clauzele contractului de leasing, astfel:

nt
dacă tranzacţia de vânzare şi închiriere a aceluiaşi activ are ca rezultat un leasing financiar, tranzacţia
reprezintă un mijloc prin care locatorul acordă o finanţare locatarului, activul având rol de garanţie;
Re
Entitatea beneficiară a finanţării (locatarul) nu va recunoaşte în contabilitate operaţiunea de vânzare a

activului, nefiind îndeplinite condiţiile de recunoaştere a veniturilor. Activul rămâne înregistrat în continuare
la valoarea existentă anterior operaţiunii de leasing, cu regimul de amortizare aferent.
Din punctul de vedere al regimului taxei pe valoarea adăugată, au loc două operaţiuni distincte, respectiv
livrarea bunului, efectuată de locatar, şi operaţiunea de leasing, efectuată de locator, pentru care taxa pe
valoarea adăugată se evidenţiază potrivit legii.
dacă tranzacţia de vânzare şi închiriere a aceluiaşi activ are ca rezultat un leasing operaţional, entitatea
vânzătoare contabilizează o tranzacţie de vânzare, cu înregistrarea scoaterii din evidenţă a activului şi a
sumelor încasate sau de încasat şi a taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunile taxabile, conform
prevederilor legale.
Operaţiunea de închiriere a activului în regim de leasing operaţional se reflectă în contul de profit şi

pierdere.
EXEMPLU – leaseback
O societate comercială din România cu domeniul de activitate, transporturi rutiere de mărfuri a achiziționat
un autoturism din Germania, în valoare de 25.000 euro. Societatea vinde autoturismul unei firme de leasing
și face un contract de leasing cu firma de leasing pentru a putea folosi autoturismul.
- Curs valutar la data achiziției: 4,9020 lei/euro
- Durată de viață: 10 ani
- Durată contract leasing: 5 ani
- Valoarea finanțării acordate prin leasing este de 80.000 lei.
- Ratele se plătesc trimestrial până pe data de 15 a ultimei luni din trimestru.
- Rata dobânzii este de 8%.
- Ratele sunt în sumă de 5.000 lei/trimestru.
Înregistrarea achiziției autoturismului:
2133 = 404 122.550 lei

on
Aplicarea taxării inverse (122.550 lei x 19% = 23.285 lei):
4426 = at 4427 23.285 lei

tr
Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate
S
utilizării în folosul operațiunilor taxabile.

p∧
Factura de vânzare a activului conduce la înregistrarea TVA aferente vânzării către locator, prin urmare nu
se ajustează TVA dedusă la achiziția intracomunitară.
În contabilitate se va înregistra TVA aferentă (80.000 lei x 19% = 15.200 lei):

ro
461 = 4427 15.200 lei

nt
Debitori diverși TVA colectată

Re
Factura și TVA aferentă se vor raporta în Decontul 300 aferent perioadei și în Declarația 394.
Ulterior, la fiecare factură de leasing emisă de locator se va deduce TVA aferentă ratei ce se va raporta prin
Decontul 300 și Declarația 394, aferente fiecărei perioade.
Înregistrarea primirii finanțării, inclusiv încasarea TVA aferente facturii de vânzare a activului:
5121 = % 95.200 lei

Conturi la bănci în lei 167 80.000 lei
Alte împrumuturi și
datorii asimilate
461 15.200 lei
Debitori diverși
Plata furnizorului:
404 = 5124 122.550 lei
Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în
valută
Înregistrarea facturilor aferente ratelor de leasing:
Prima rată de leasing:
% = 401 5.646 lei

datorii asimilate
666 1.600 lei
Cheltuieli privind
dobânzile
4426 646 lei
on
TVA deductibilă aferentă
ratei
at
Locatarul va înregistra în continuare cheltuiala cu amortizarea activului.
tr
Înregistrarea amortizării autocarului (122.550 lei / 10 ani x 12 luni = 1.021,25 lei/lună):
S
6811 = 2813 1.021,25 lei

p∧
Cheltuieli de Amortizarea
exploatare privind instalaţiilor și
amortizarea mijloacelor de
ro
imobilizărilor transport
nt
În măsura în care autoturismul nu este utilizat exclusiv pentru activități economice, se ajustează TVA din
facturile de leasing pentru limitarea dreptului de deducere la 50%.
Re
I.9 – Achiziții prin programul RABLA
Ghidul de finanțare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2020 – 2024 pentru
perioada menționată este aprobat prin Ordinul ministrului mediului nr. 324/2020, cu modificările și
completările ulterioare.
Valoarea primei de casare este de 6.500 lei.
La prima de casare se pot adăuga ecobonusuri.
Beneficiază de prima de casare proprietarul persoană juridică, de drept public ori de drept privat,
proprietarul entitate juridică fără personalitate juridică sau proprietarul organizaţie profesională care este
organizată şi îşi desfăşoară activitatea în una dintre formele de exercitare a profesiei liberale, cu sediul
profesional în România, care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de ordinul menționat.
Decontarea primelor de casare se face prin virament în contul de trezorerie al producătorului validat, în
baza cererii de decontare
Producătorul validat şi proprietarul/solicitantul înscris efectuează formalităţile de vânzare-cumpărare şi

predare-primire a autovehiculului nou, producătorul validat scăzând din preţul de comercializare a
acestuia cuantumul primei de casare.
Factura autovehiculului nou-emisă beneficiarului, producătorul validat trebuie să evidenţieze:
✔ preţul de vânzare;
✔ menţiunea distinctă: „Suma de ....... lei, din care........ lei reprezintă prima de casare şi........ lei reprezintă
ecobonus, se suportă de către Administraţia Fondului pentru Mediu, prin Programul de stimulare a
înnoirii Parcului auto național”;
✔ sub rubrica „Total de plată” se înscrie textul „Diferenţă de plată beneficiar”;
✔ se menţionează suma rămasă de achitat de către proprietar.
Factura trebuie să cuprindă următoarele elemente:
a. atributele de identificare a producătorului validat;
b. atributele de identificare a beneficiarului;
c. atributele de identificare a societăţii de leasing, în cazul finanţării în baza unui contract de leasing
financiar: denumirea, numărul de înregistrare în registrul comerţului, codul de identificare fiscală, adresa
sediului social, numărul de cont bancar;
d. datele de identificare a autovehiculului nou (marca, modelul, numărul de identificare, cantitatea de
on
emisii de CO2 NEDC, exprimată în g/km, tipul sistemului de propulsie şi tipul combustibilului).
Prima de casare reprezintă o finanțare nerambursabilă.
EXEMPLU – achiziție auto prin programul „Rabla”

at
tr
O societate deține un autoturism cu o vechime de 15 ani complet amortizat. Valoarea de intrare egală cu
valoarea amortizării cumulate este de 50.000 lei. Societatea se înscrie în programul „Rabla”, urmând a
S
achiziționa un autoturism tip-hibrid.

p∧
Prima de casare sub formă de voucher este în sumă de 6.500 lei, la care se adaugă un ecobonus de 3.000
lei.
Valoarea autoturismului nou-achiziționat este de 19.000 euro.

ro
Înregistrarea predării autoturismului către o unitate colectoare:

nt
2813 = 2133 50.000 lei

Amortizarea Mijloace de transport
Re
instalaţiilor şi
mijloacelor de
transport
Înregistrarea dreptului de a primi prima de casare și ecobonusul:
4458 = 4758 9.500 lei

Alte sume primite cu Alte sume primite cu
caracter de subvenţii caracter de subvenţii
pentru investiţii
Achiziționarea autoturismului nou la un curs de schimb valutar de 4,8590 lei/euro:

2133 = 404 92.321 lei
Înregistrarea reducerii datoriei față de furnizor cu contravaloarea primei de casare:
404 = 4458 9.500 lei

Furnizori de imobilizări Alte sume primite cu
caracter de subvenţii
Amortizarea autoturismului pe durata de funcționare estimată de 5 ani (92.321 lei / 60 luni = 1.538,7
lei/lună):
6811 = 2813 1.538,7 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalațiilor și
on
imobilizărilor
at
Reluarea la venituri a subvenției concomitent cu amortizarea autoturismului, pe aceeași perioadă: 9.500
lei / 60 luni = 158,33 lei:
S tr
4758 = 7584 158,33 lei
Alte sume primite cu Venituri din subvenții
p∧
caracter de subvenţii pentru investiții

pentru investiții
ro
nt
I.10 – Vânzarea produselor
În cadrul veniturilor din exploatare se regăsesc veniturile din vânzarea de produse şi mărfuri, precum şi
Re
prestări de servicii. În această categorie se includ şi veniturile realizate din vânzarea de locuinţe de către
entităţile ce au ca activitate principală obţinerea şi vânzarea de locuinţe.
Programele de fidelizare
Programele de fidelizare a clienţilor presupun acordarea de puncte cadou acestora. Aceste puncte cadou
pot fi utilizate pentru a achiziţiona bunuri sau servicii gratuite sau cu preţ redus, ca parte a unei tranzacţii
de vânzare de bunuri sau prestări de servicii, sub rezerva îndeplinirii unor eventuale condiţii suplimentare.
Punctele cadou se înregistrează în contabilitate ca o componentă identificabilă a tranzacţiei în cadrul

căreia acestea sunt acordate în contul 472 – Venituri înregistrate în avans/analitic distinct. Suma
corespunzătoare punctelor cadou se recunoaşte drept venit în momentul în care entitatea îşi îndeplineşte
obligaţia de a furniza premiile sau la expirarea perioadei în cadrul căreia clienţii pot utiliza punctele cadou.
Dacă se estimează că nivelul cheltuielilor necesare îndeplinirii obligaţiei de a furniza premiile depăşeşte
contravaloarea primită sau de primit pentru acestea, la data la care clientul le răscumpără, pentru
diferenţa aferentă, entitatea înregistrează în contabilitate un provizion.
Condiţia pentru înregistrarea ca venituri în avans a valorii punctelor cadou este ca programul de fidelizare
practicat de entitate să permită cunoaşterea, în orice moment, a următoarelor informaţii:
valoarea punctelor cadou acordate;
termenele la care expiră valabilitatea acestora;
valoarea punctelor cadou onorate; şi
valoarea punctelor cadou existente, ce urmează a fi onorate în perioada următoare.
În situaţia în care entitatea nu dispune de un sistem de evidenţă apunctelor cadou, care să permită
cunoaşterea informaţiilor, sau în cazul în care entitatea practică alte sisteme de fidelizare a clienţilor, cum
ar fi cupoane valorice, tichete, aceasta înregistrează venituri curente în clasa 7 Conturi de venituri pentru
suma totală şi, concomitent, un provizion aferent costurilor estimate a fi suportate pentru onorarea
obligaţiilor asumate.
EXEMPLUL 1 – puncte de fidelitate
O societate de comerț online acordă puncte de fidelitate clienţilor la fiecare achiziţie, în funcţie de valoarea
achiziţiei. Pentru fiecare leu din comanda finalizată, cumpărătorul primeşte un punct de fidelitate.
Pe baza punctelor de fidelitate acumulate pot fi achiziţionate produse fie prin plata integrală în puncte, fie
on
prin plata parţială cu puncte, și diferența cu bani.
10 puncte cumulate reprezintă contravaloarea a un leu ce poate fi cheltuit.
at
În cursul unei luni, către un client se înregistrează o vânzare de 500 lei plus TVA în sumă de 95 lei.
Contravaloarea punctelor acumulate în contul clientului (595 puncte 595 de puncte valorează 60 lei):
tr
411 = % 595 lei
S
Clienţi 707 440,5 lei

p∧
Venituri din vânzarea mărfurilor

472 59,5 lei
Venituri înregistrate în avans
ro
4427 95 lei
TVA colectată
nt
Încasarea sumei:
Re
5311 = 411 595 lei

Casa în lei Clienţi
Utilizarea de către client a punctelor cadou la o achiziţie ulterioară în valoare de 200 lei cu TVA în sumă
de 38 lei.
Valoare puncte utilizate: 60 lei

Veniturile aferente tranzacţiei curente: 200 lei – 60 lei = 140 lei.
TVA aferentă: 140 lei x 19% = 27 lei
411 = % 167 lei

4427 27 lei
TVA colectată
Încasarea sumei:
5311 = 411 167 lei

Casa în lei Clienţi
Înregistrarea la venituri curente a veniturilor în avans corespunzătoare punctelor utilizate:
472 = 707 60 lei

Venituri înregistrate în Venituri din vânzarea
avans mărfurilor
EXEMPLUL 2 – tichete valorice
O societate acordă clienților tichete valorice în sumă de 5 lei pentru achiziții de minimum 50 de lei. Aceste
tichete pot fi ulterior utilizate la plata altor cumpărături în cadrul unei perioade menționate. Societatea nu
on
cunoaște, în mod exact, valoarea totală a tichetelor ce vor fi utilizate. În cursul unei zile se înregistrează
vânzări în sumă de 25.000 lei, valoare totală, și se acordă un număr de 30 de tichete. Valoarea totală a
tichetelor acordate este de: 30 x 5 lei = 150 lei.
Înregistrarea vânzărilor efectuate:

at
tr
411 = % 25.000 lei
S

p∧
mărfurilor
4427 3.992 lei
TVA colectată
ro
nt
Înregistrarea unui provizion pentru tichetele acordate:
6812 = 1518 150 lei

Re
Cheltuieli de Alte provizioane

exploatare privind
provizioanele
Valoarea cumulată a tichetelor acordate în cursul perioadei de promovare este de 12.000 lei. Pentru aceste
tichete se înregistrează provizionul aferent prin articolul contabil de mai sus.
În perioada de valabilitate menționată, pentru utilizarea tichetelor sunt utilizate tichete în valoare de 8.500
lei. Tichetele în valoare de 3.500 lei expiră fără a fi utilizate în cadrul perioadei menționate.
Un client achiziţionează bunuri în valoare de 1.000 lei şi utilizează și tichete valorice în sumă de 50 lei.
Valoarea totală a vânzării este de 1.000 lei – 50 lei = 950 lei.
Utilizarea tichetelor valorice este asimilată cu o reducere comercială acordată la momentul vânzării.
411 = % 950 lei

4427
TVA colectată 152 lei
Reluarea provizionului constituit, aferent sumei plătite cu tichete:
1518 = 7812 50 lei

Alte provizioane Venituri din provizioane
Încasarea sumei:
5121 = 411 950 lei

on
Reluarea provizionului constituit, aferent tichetelor neutilizate la expirarea valabilității:
1518 = 7812 3.500 lei

Alte provizioane at
Venituri din provizioane
tr
EXEMPLUL 3 – vânzarea de produse electrocasnice prin programul RABLA
S
O societate vinde produse electrocasnice și acceptă plata parțială a produselor vândute cu vouchere
emise de AFM. În cadrul perioadei de valabilitate, societatea înregistrează vânzări în sumă de 260.000 lei
p∧
valoare inclusiv TVA. Voucherele utilizate de clienți pentru achitarea produselor vândute însumează 105.000
lei. Societatea încasează contravaloarea voucherelor luna următoare.
ro
Înregistrarea vânzării bunurilor:

nt
4111 = % 260.000 lei

Re
mărfurilor
4427 41.513 lei
TVA colectată
Și încasarea cu vouchere și numerar:
% = 4111 260.000 lei

5328 Clienți 105.000 lei
Alte valori
5311 155.000 lei
Casa în lei
Decontarea voucherelor:
5121 = 5328 260.000 lei

Conturi la bănci în lei Alte valori
Recunoașterea veniturilor
Veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al
livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de
proprietate asupra bunurilor respective către clienţi.
Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a. entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care decurg din proprietatea
asupra bunurilor;
b. entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod normal, în cazul
deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor;
c. mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
d. este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către entitate; şi
e. costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.
on
Evaluarea momentului în care o entitate a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative
aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor impune o examinare a circumstanţelor în care s-a
at
desfăşurat tranzacţia. În cele mai multe cazuri, transferul riscurilor şi avantajelor aferente dreptului de
proprietate coincide cu transferul titlului legal de proprietate sau cu trecerea bunurilor în posesia
cumpărătorului.
tr
Acesta este cazul celor mai multe vânzări cu amănuntul. În alte cazuri, transferul riscurilor şi al avantajelor
S
aferente dreptului de proprietate apare într-un moment diferit de cel al transferului titlului legal de
proprietate sau de cel al trecerii bunurilor în posesia cumpărătorului.
p∧
Dacă o entitate păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate, atunci tranzacţia
reprezintă o vânzare şi veniturile sunt recunoscute.
ro
De exemplu, un vânzător poate păstra titlul de proprietate asupra bunurilor doar pentru a se asigura că va
încasa suma care se datorează. Într-un asemenea caz, dacă entitatea a transferat riscurile şi beneficiile
nt
semnificative aferente dreptului de proprietate, tranzacţia este o vânzare şi veniturile sunt recunoscute.
Un alt exemplu când entitatea păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate poate
Re
fi o vânzare cu amănuntul, cu o clauză de returnare a banilor în cazul în care clientul nu este satisfăcut. În
asemenea cazuri, veniturile sunt recunoscute în momentul vânzării, presupunându-se că vânzătorul poate
estima în mod fiabil retururile viitoare şi poate recunoaşte un provizion aferent retururilor pe baza
experienţei anterioare şi a altor factori relevanţi.
EXEMPLU – vânzarea cu amănuntul cu posibilitatea de retur
O societate vinde articole de îmbrăcăminte cu posibilitatea returnării de către cumpărător a produselor

achiziţionate, în termen de 30 de zile de la data achiziţiei, potrivit legii, cu returnarea banilor sau achiziţia
altor produse în contravaloarea sumei respective.
În luna aprilie se realizează vânzări în sumă de 40.000 lei fără TVA, către clienți:
- costul de achiziție al produselor vândute este de 25.000 lei;
- adaos comercial 15.000 lei.
Înregistrarea veniturilor din vânzări cu amănuntul:
411 = % 47.600 lei

mărfurilor
4427 7.600 lei
TVA colectată
Descărcarea de gestiune a produselor vândute:
607 = 371 25.000 lei

mărfurile
Înregistrarea unui retur parțial de bunuri, în valoare de 1.000 lei (cost de achiziție 625 lei):
411 = % – 1.119 lei
on
Clienţi 707 – 1.000 lei
mărfurilor
at 4427 – 119 lei
TVA colectată
tr
Încărcarea gestiunii cu marfa returnată cost achiziție 625 lei:
S
p∧
371 = 607 625 lei

Mărfuri Cheltuieli privind
mărfurile
ro
Achitarea contravalorii mărfurilor returnate de client:

nt
411 = 5311 1.119 lei

Re
Clienţi Casa în lei
Notă:
Conform punctului 330 din Reglementările contabile, în cazul mărfurilor returnate de clienți în același
exercițiu financiar în care a avut loc operațiunea de vânzare, se corectează conturile 411 „Clienți”, 707
„Venituri din vânzarea mărfurilor”, 607 „Cheltuieli privind mărfurile” și 371 „Mărfuri”.
În cazul în care mărfurile returnate se referă la o vânzare efectuată în exercițiul financiar precedent,
corecția se înregistrează la data bilanțului în contul 418 „Clienți – facturi de întocmit”, respectiv contul 408
„Furnizori – facturi nesosite”, și se reflectă în situațiile financiare ale exercițiului pentru care se face
raportarea dacă sumele respective se cunosc la data bilanțului. Tratamentul TVA în aceste situații este cel
prevăzut de legislația în domeniu.
Aceste prevederi se aplică și în cazul returului de produse finite vândute, corectându-se conturile
corespunzătoare, respectiv 7015 „Venituri din vânzarea produselor finite”, 711 „Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse” și 345 „Produse finite”.
Măsuri de simplificare pentru retururi intracomunitare

Instrucţiunile de aplicare a măsurilor de simplificare în domeniul taxei pe valoarea adăugată privind
retururile de bunuri în spaţiul Uniunii Europene şi tratamentul fiscal al reparaţiilor efectuate în perioada de
garanţie şi postgaranţie, sunt prevăzute în anexa nr. 2 a Ordinului nr. 102 /2016.
Măsurile de simplificare au fost implementate pentru a evita ca operatorii economici să se înregistreze în

scopuri de TVA în mai multe state membre pentru transferuri de bunuri sau pentru achiziţii intracomunitare
de bunuri asimilate, în cazul în care desfăşoară operaţiuni pluripartite în cadrul Uniunii Europene şi în cazul
retururilor de bunuri în spaţiul Uniunii Europene.
În scopul aplicării măsurilor de simplificare, nu se consideră loc de sosire locul unei opriri provizorii în
vederea efectuării anumitor lucrări asupra bunurilor, dar se va considera că locul de sosire este
întotdeauna statul membru al contractorului principal. În acest sens, în toate situaţiile în care, prin
instrucţiuni, se prevede aplicarea unei scutiri de taxă pentru livrarea intracomunitară de bunuri care este
condiţionată de dovada că bunurile au fost transportate din România în alt stat membru, această dovadă
a transportului va fi prezentată în cadrul termenului prevăzut în contract.
Aplicarea măsurilor de simplificare este opţională pentru operatorii economici implicaţi. Instrucţiunile
stabilesc şi tratamentul fiscal aplicabil în situaţia în care statele membre implicate nu aplică măsuri de
simplificare sau nu acceptă aplicarea măsurilor de simplificare.
on
EXEMPLU – produse refuzate
O societate din România vinde către o societate din Bulgaria produse finite în valoare de 50.000 euro.
at
Cursul de schimb valutar la data facturii este de 4,8530 lei/euro.
La destinatar, produsele sunt refuzate. Societatea vinde aceste produse unui alt beneficiar, tot din Bulgaria.
tr
Prețul negociat este de 48.000 euro. Cursul de schimb valutar la data efectuării acestei vânzări este de
4,8525 lei/euro.
S
p∧
Transportul se efectuează pe teritoriul Bulgariei de la primul la al doilea beneficiar.
Produsele finite sunt înregistrate la un cost de 150.000 lei

ro
Înregistrarea veniturilor din vânzarea produselor către primul beneficiar: 50.000 euro x 4,8530 lei/euro =
242.650 lei
nt
411/analitic = 701 242.650 lei

beneficiar 1 Venituri din vânzarea
Re
Clienţi produselor finite
Înregistrarea descărcării din gestiune a produselor vândute:
711 = 345 150.000 lei

Venituri aferente Produse finite
costurilor stocurilor
de produse
La refuzul produselor, societatea din România va storna factura inițială:
411/analitic = 701 242.650 lei

În cazul furnizorilor de bunuri, în cazul unor tranzacții intracomunitare, societatea din România poate aplica,
din punctul de vedere al TVA, fie regimul normal, fie regimul simplificat, conform prevederilor O.M.F.P. nr.
102/2016.
Înregistrarea în contabilitate prin aplicarea regimului normal de TVA
Societatea din România are urmatoarele obligaţii:
să se înregistreze în scopuri de TVA în Bulgaria;
să declare în România o livrare intracomunitară;
să declare în Bulgaria o achiziţie intracomunitară din România;
să declare o livrare locală în Bulgaria.
Societatea întocmeşte o autofactură către sine cu codul de TVA atribuit în Bulgaria, pe baza căreia
raportează livrarea și achiziția intracomunitară în cele doua state și determină TVA deductibilă şi TVA
colectată în Bulgaria.
Autofactura se va întocmi la valoarea de cost a produselor, respectiv suma de 150.000 lei.
on
Aplicarea taxării inverse în Bulgaria, aferentă achiziției intracomunitare.
Cota de TVA aplicabilă este de 20%:
150.000 lei x 20% = 30.000 lei

at
tr
461/TVA Bulgaria = 462/ TVA Bulgaria 30.000 lei
S
Debitori diverși Creditori diverși

p∧
Vânzarea către Beneficiarul 2 din Bulgaria:

ro

TVA aferentă: 232.920 lei x 20% = 46.584 lei
nt
411/analitic = % 279.505 lei

beneficiar 2 701 232.920 lei
Re
Clienţi Venituri din vânzarea

produselor finite
462 46.584 lei
Creditori diverși
Înregistrarea în contabilitate prin aplicarea măsurilor de simplificare în domeniul TVA
Se consideră că livrarea intracomunitară efectuată către primul beneficiar şi achiziţia intracomunitară

efectuată de acesta nu au avut loc, respectiv, în baza art. 287 lit. b) din Codul fiscal pentru respectiva livrare
de bunuri, baza de impozitare trebuie redusă corespunzător.
Dacă anularea are loc în aceeaşi declaraţie recapitulativă şi în acelaşi decont de TVA, achiziţia şi livrarea
nu se menţionează.
În caz contrar trebuie efectuată o corecţie care se reflectă în declaraţia recapitulativă şi în decontul de TVA
aferente perioadei fiscale în care se efectuează corecţia.
Vânzătorul consideră livrarea către beneficiarul 2 ca fiind o livrare intracomunitară. Acesta nu trebuie să se
înregistreze în scopuri de TVA în Bulgaria.
După stornarea facturii de vânzare către beneficiar 1, se înregistrează vânzarea către beneficiar 2:
411/analitic = 701 232.920 lei

Vânzări la distanță
Potrivit art. 275 alin. (2) din Codul fiscal, prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a), locul livrării în cazul
vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță este considerat a fi locul în care se află bunurile în
momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client.
Potrivit art. 2781 din Codul fiscal, prevederile art. 275 alin. (2) nu se aplică dacă sunt îndeplinite cumulativ
următoarele condiții:
a. furnizorul sau prestatorul este stabilit sau, dacă nu este stabilit, își are domiciliul stabil sau reședința
obișnuită într-un singur stat membru;
on
b. sunt prestate servicii către persoane neimpozabile care sunt stabilite, își au domiciliul stabil sau
reședința obișnuită în orice stat membru, altul decât statul membru prevăzut la lit. a), sau sunt
at
expediate ori transportate bunuri către un stat membru, altul decât statul membru prevăzut la lit. a); și
c. valoarea totală, fără TVA, a operațiunilor prevăzute la lit. b) nu depășește, în anul calendaristic curent,
tr
10.000 euro sau echivalentul acestei sume în moneda națională și nici nu a depășit această sumă în
cursul anului calendaristic precedent.
S
Valoarea echivalentă în moneda națională a statelor membre a sumei de 10.000 euro se calculează prin
p∧
aplicarea cursului de schimb publicat de Banca Centrală Europeană la data adoptării Directivei (UE)
2017/2.455 a Consiliului, din 5 decembrie 2017, de modificare a Directivei 2006/112/CE și a Directivei
2009/132/CE în ceea ce privește anumite obligații privind taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de
ro
servicii și vânzările de bunuri la distanță. Pentru România, valoarea echivalentă în moneda națională este
de 46.337 lei.
nt
Atunci când, în cursul unui an calendaristic, pragul de 46.337 lei este depășit, prevederile art. 275 alin. (2) se
aplică de la momentul depășirii pragului.
Re
Atenție!
Dacă persoana impozabilă prestează și servicii TBE pe lângă vânzările la distanță, pentru determinarea
plafonului de 10.000 euro va fi luată în calcul și valoarea serviciilor TBE.
Plafonul de 10.000 euro nu se aplică:
prestărilor de servicii TBE efectuate de un furnizor care nu este stabilit în UE (regimul non-UE);
vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță efectuate de un furnizor stabilit în afara UE;
vânzărilor la distanță de bunuri importate (regimul de import);
prestărilor de servicii diferite de serviciile TBE;
livrărilor interne de bunuri efectuate de un furnizor presupus;
livrărilor de bunuri de către un furnizor care este stabilit, își are domiciliul stabil sau reședința sa
obișnuită în mai multe state membre
Furnizorul poate decide să nu aplice pragul de 10 000 euro și să aplice normele generale privind locul de
livrare/prestare (de exemplu, impozitarea în statul membru al clientului, în cazul serviciilor TBE, și în statul
membru în care sunt expediate sau transportate bunurile, în cazul vânzărilor intracomunitare de bunuri la
distanță). În această situație, el poate alege să se înregistreze pentru OSS în statul membru în care este
stabilit, chiar dacă nu depășește pragul. În acest caz, furnizorul va avea obligații în temeiul deciziei sale
timp de doi ani calendaristici.
Ghişeul unic – ONE STOP SHOP – Regimul special pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanţă,
pentru livrările de bunuri interne efectuate de interfeţele electronice care facilitează aceste livrări şi pentru
serviciile prestate de persoane impozabile stabilite în UE, dar nu în statul membru de consum (art. 315 Cod
fiscal) – Regimul special UE este un regim special pentru declararea şi plata TVA datorată în alte state
membre într-un singur stat membru, pentru prestările de servicii şi vânzările intracomunitare la distanţă
(OSS).
Începând cu 1 iulie 2021, ghişeul unic a fost extins şi pentru alte operaţiuni decât serviciile furnizate pe cale
electronică, de telecomunicaţii, de radiodifuziune şi de televiziune prestate de către persoane stabilite în UE
către persoane neimpozabile stabilite în alte state membre, precum şi pentru vânzările intracomunitare la
distanţă efectuate atât de furnizori stabiliţi în UE, cât şi de către furnizori nestabiliţi în UE.
Acesta nu este un regim obligatoriu, este doar o măsură de simplificare prin care plata TVA datorată în alte
state membre se plăteşte într-un singur stat membru.
on
Persoanele impozabile care realizează vânzări intracomunitare de bunuri la distanţă au opţiunea:
de a aplica regimul special UE prevăzut la art. 315 Cod fiscal, pentru a plăti TVA datorată în alte state
membre într-un singur stat membru; at
sau
tr
pot să se înregistreze în fiecare stat membru în care se încheie expedierea bunurilor, pentru a plăti TVA
datorată.
S
Regimul special pentru vânzările intracomunitare poate fi aplicat de:

p∧
furnizorii stabiliţi în România prin sediul activităţii economice trebuie să se înregistreze în România dacă
optează pentru regimul UE;
ro
furnizorii care nu au sediul activităţii economice în UE (care optează pentru regimul UE);
- dacă au un sediu fix în România, se vor înregistra în România pentru a aplica regimul special pentru
nt
vânzări intracomunitare la distanţă, dacă transportul începe în România;

- dacă au mai multe sedii fixe în UE, pot alege România ca sediu fix pentru aplicarea regimului special;
- dacă nu au niciun sediu fix în UE, pot alege să se înregistreze pentru aplicarea regimului special în
Re
România, dacă aici începe transportul bunurilor; dacă transportul bunurilor începe din mai multe state
membre, pot desemna România ca stat membru în care se vor înregistra pentru aplicarea regimului
special.
Furnizorii din UE care nu au sediul activităţii economice în România, chiar dacă au un sediu fix în România,
nu pot aplica pentru regimul UE în România, ci în statul membru în care au sediul activitâţii economice.
Formularul 085 „Opțiune privind aplicarea/încetarea aplicării prevederilor art. 275 alin. (2) și art. 278 alin. (5)
lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal“ se completează și se depune de persoanele impozabile
stabilite sau care își au domiciliul stabil sau reședința obișnuită în România care efectuează vânzări
intracomunitare de bunuri la distanță, cu locul de începere a expedierii sau transportului în România, care
sunt expediate sau transportate către un alt stat membru și/sau care prestează servicii de telecomunicații,
de radiodifuziune și televiziune, precum și servicii furnizate pe cale electronică către persoane neimpozabile
dintr-un alt stat membru, a căror valoare totală nu depășește în anul calendaristic curent și nu a depășit
nici în cursul anului calendaristic precedent 10.000 euro (46.337 lei).
Dacă un furnizor sau un furnizor presupus decide să se înregistreze pentru regimul UE, acesta trebuie să
declare și să plătească TVA pentru toate operațiunile care intră sub incidența regimului UE. El nu poate
alege să le declare în declarația națională privind TVA.
Exemplu:
O societate stabilită în România efectuează vânzări intracomunitare de bunuri la distanță și prestări de
servicii către clienți din diferite state membre ale UE.
Societatea care a decis să se înregistreze pentru OSS trebuie să declare toate operațiunile sale care intră
sub incidența regimului UE în cadrul OSS. În consecință, aceasta nu poate alege să utilizeze regimul UE
numai pentru prestarea de servicii. Odată înregistrate în regimul UE, atât prestările de servicii, cât și
vânzările la distanță de bunuri trebuie declarate în cadrul OSS.
Important!
Furnizorii din UE care nu au sediul activităţii economice în România, chiar dacă au un sediu fix în România,
nu pot aplica pentru regimul UE în România, ci în statul membru în care au sediul activităţii economice.
Obligații
Depunerea în format electronic a declaraţiei de începere a activităţii supuse regimului special – formularul
085.
TVA aferentă acestor servicii se declară prin formularul 398 Declarație specială de TVA (UNION). Declarația
specială de TVA se întocmește în euro. În cazul în care prestările de servicii se plătesc în alte monede se va
on
folosi, la completarea declarației, cursul de schimb în vigoare în ultima zi a perioadei fiscale de raportare.
Cursurile de schimb utilizate sunt cele publicate de Banca Centrală Europeană pentru ziua respectivă sau
cele din ziua următoare, dacă nu sunt publicate în acea zi.
at
Termen formularul 398 „Declarație specială de TVA”: Până la sfârșitul următoarei luni după încheierea
fiecărui trimestru calendaristic, persoana impozabilă trebuie să depună la organul fiscal competent, prin
tr
mijloace electronice, o declarație specială de TVA, potrivit modelului stabilit în anexa III din Regulamentul
de punere în aplicare (UE) 2020/194, indiferent dacă au fost sau nu efectuate livrări de bunuri sau dacă au
S
fost sau nu prestate servicii pentru care se utilizează regimul special reglementat de prezentul articol.
p∧
Termenul de plată a TVA – suma totală a taxei datorate în statele membre de consum se achită într-un
cont special, în euro, indicat de organul fiscal, până la data la care are obligaţia depunerii declaraţiei
speciale.
ro
Facturarea vânzărilor la distanță

nt
Directiva TVA prevede că, în cazul vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță, furnizorii trebuie să
emită o factură dacă nu utilizează regimul UE. Dacă aceștia s-au înregistrat pentru regimul UE, ei nu trebuie
să emită o factură pentru aceste livrări de bunuri. Dacă furnizorul alege să emită o factură, se vor aplica
Re
normele de facturare ale statului membru în care este înregistrat furnizorul pentru regimul UE (statul
membru de identificare).
Totuși, recomandăm întocmirea facturilor pentru vânzările la distanță efectuate deoarece Codul fiscal
românesc exceptează de la emiterea facturilor (art. 319 alin. (6) lit. b) din Codul fiscal) numai vânzările la
distanță cu locul în România (deci efectuate de nerezidenți), dacă furnizorii aplică regimul OSS.
EXEMPLU – vânzări la distanță
O societate efectuează vânzări online către persoane fizice și juridice. Aceasta vinde produse cosmetice
către persoane fizice din Ungaria.
La începutul lunii iunie anul N, societatea depășește plafonul de 10.000 euro (46.337 lei) și se înregistrează în
OSS.
Până la atingerea plafonului, locul livrării este în România, livrările se efectuează cu colectarea TVA în cotă
de 19%.
Vânzările înregistrate înainte de depășirea plafonului către beneficiarii din Ungaria sunt în sumă de 38.300
lei, cost de achiziție 24.000 lei.
Vânzările înregistrate după înregistrarea în OSS către beneficiarii din Ungaria sunt în sumă de 45.600 lei,
cost de achiziție 32.500 lei.
Înregistrarea vânzării către persoane fizice în Ungaria înainte de depășirea plafonului:
411 = % 45.577 lei

mărfurilor
4427 7.277 lei
TVA colectată
Descărcarea gestiunii:
607 = 371 24.000 lei

on
mărfurile
Încasarea:
at
tr
5124 = 411 45.577 lei
Conturi la bănci în Clienți
S
valută
p∧
Înregistrarea vânzării după depășirea plafonului aplicând regimul special:

ro
411 = % 57.912 lei

nt

mărfurilor
Re
462/analitic TVA colectată 12.312 lei

Creditori diverși
Descărcarea gestiunii:
607 = 371 32.500 lei

mărfurile
Plata TVA datorată:
462/analitic = 5124 12.312 lei

TVA colectată Conturi la bănci în valută
Creditori diverși
Se depune în format electronic o declarație de începere a activității supuse regimului special la organul
fiscal.
Până la sfârșitul următoarei luni de la încheierea fiecărui trimestru calendaristic, persoana impozabilă
trebuie să depună la organul fiscal competent, prin mijloace electronice, o declaraţie specială de TVA –
formularul 398 – indiferent dacă au fost sau nu efectuate livrări de bunuri pentru care se utilizează regimul
special.
Declarația se întocmește în euro.
Suma totală a taxei datorate în statele membre de consum se achită în euro până la data la care are
obligația depunerii declarației speciale.
Vânzări online
Aspecte specifice privind încasările în numerar în cazul vânzărilor online
Potrivit art. 2 lit. h) din O.U.G. nr. 28/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se
exceptează de la obligația încasării prin bonuri fiscale încasările efectuate din comerțul cu amănuntul prin
comis-voiajori, precum și prin corespondență, cu excepția livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de
on
magazine și unitățile de alimentație publică, pe bază de comandă.
Pentru vânzarea online a produselor cu livrare prin poșta sau curier nu se emite bonul fiscal, încasarea
at
făcând obiectul decontării cu societatea de curierat.
Pentru desfășurarea acestui tip de activitate, societatea trebuie să dețină codul CAEN 4791 – Comerț cu
tr
amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet.
Afișarea prețurilor de vânzare este o condiție obligatorie impusă de art. 67 alin. (2) din O.G. nr. 99/2000
S
privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, potrivit căruia prețurile de vânzare, prețurile pe
p∧
unitatea de măsură și tarifele practicate se indică în mod vizibil, lizibil și fără echivoc prin marcare,
etichetare și/sau afișare.
De regulă, transportul este efectuat prin curier sau poștă, valoarea transportului fiind suportată de către
ro
client sau de către furnizor, în funcție de valoarea comenzii și politica de vânzare a societății.
EXEMPLU – vânzări online

nt
O societate vinde cărți online. În luna decembrie vinde cărți în sumă de 76.000 lei, TVA aferentă 5%. Costul
de achiziție este de 61.000 lei. Cărțile vândute sunt achitate astfel: 40.000 lei se achită cu cardul de către
Re
clienți la plasarea comenzii, diferența se achită ramburs. Livrarea se efectuează prin curier. Pentru serviciile
de transport, acesta facturează societății suma de 7.000 lei fără TVA. Societatea recuperează de la clienții
finali costuri de transport în sumă de 6.100 lei fără TVA, diferența, fiind suportată de societate (este aferentă
unor comenzi de valoare mare).
Aprovizionare marfă:
% = 401 66.490 lei

Mărfuri
4426 5.490 lei
TVA deductibilă
Înregistrare adaos comercial aferent:
371 = % 18.800 lei

Mărfuri 378 15.000 lei
Diferențe de preț la mărfuri
4428 3.800 lei
TVA neexigibilă
Înregistrarea vânzării mărfurilor, pe baza facturii emise ce cuprinde și valoarea transportului:
411 = % 86.205 lei

Clienți 707Venituri din vânzarea 76.000 lei
mărfurilor
708 6.100 lei
Venituri din activități diverse
4427 4.105 lei
TVA colectată
Încasarea ca urmare a plății efectuate cu cardul a sumei de 40.000 lei:
on
5125 = 411 40.000 lei
Sume în curs de at Clienți
decontare
tr
Descărcarea de gestiune privind mărfurile vândute:
S
p∧
% = 371 79.800 lei

607 Mărfuri 61.000 lei
Cheltuieli privind
ro
mărfurile
378 15.000 lei
Diferențe de preț la
nt
mărfuri
4428 3.800 lei
Re
TVA neexigibilă
Primire factură de transport pentru serviciile prestate:
% = 401 8.330 lei

Cheltuieli privind
transportul
4426 1.330 lei
TVA deductibilă
Emitere factură de decontare (opțională) către societatea de transport pentru compensarea cu sumele
încasate de la clienți:
461 = 4111 8.330 lei

Debitori diverși Clienți/analitic clienți
Încasare factură de decontare de la curier: (86.205 lei – 40.000 lei – 8.330 lei = 37.875 lei):
5121 = 461 37.875 lei

Pentru încasarea prin curier, societatea nu emite chitanță sau bon fiscal. Încasarea se realizează de către
curier care va emite chitanța în nume propriu. Ulterior, sumele colectate în numele vânzătorului de către
curier vor fi virate acestuia în contul bancar specificat.
I.11 – Vânzarea imobilizărilor corporale și necorporale
Imobilizări corporale
on
O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau casare, atunci când niciun beneficiu
economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.
at
În cazul scoaterii din evidenţă a unei imobilizări corporale, sunt evidenţiate distinct:
veniturile din vânzare;

tr
cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării şi
S
alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.

p∧
În cazul distrugerii totale sau parţiale a unor imobilizări corporale, creanţele sau sumele compensatorii
încasate de la terţi, legate de acestea, precum şi achiziţionarea sau construcţia ulterioară de active noi
sunt operaţiuni economice distincte şi trebuie înregistrate ca atare pe baza documentelor justificative.
ro
Astfel, deprecierea activelor se evidenţiază la momentul constatării acesteia, iar dreptul de a încasa
compensaţiile se evidenţiază pe seama veniturilor conform contabilităţii de angajamente, în momentul
nt
stabilirii acestuia.
Notă:
Re
Conform pct. 243 alin. (2) din Reglementările contabile, în scopul prezentării în contul de profit și pierdere,
câștigurile sau pierderile obținute în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate
ca diferență între veniturile generate de scoaterea din evidență și valoarea sa neamortizată, inclusiv
cheltuielile ocazionate de aceasta și trebuie prezentate ca valoare netă, la venituri sau cheltuieli, după caz,
în contul de profit și pierdere, la elementul „Alte venituri din exploatare”, respectiv „Alte cheltuieli de
exploatare”, după caz.
EXEMPLUL 1 – vânzare autoturism avariat deținut în leasing financiar
O societate deține un autoturism în contract de leasing financiar. În urma unui accident, aceasta suferă o
daună totală. Utilizatorul încheie contractul de leasing, păstrează și valorifică epava ca deșeu la valoarea
de 5.000 lei și încasează de la asigurator suma de 25.000 lei.
Sold cont 2133 – 51.000 lei

Primirea facturii finale de la locator prin care se transferă imobilizarea, la valoarea ratelor rămase de
achitat:
% = 404 23.800 lei
datorii asimilate
4426 3.800 lei
TVA deductibilă
Înregistrarea dreptului de a primi dauna de la asigurator:
461/asigurator = 7581 25.000 lei

Debitori diverşi Venituri din despăgubiri,
amenzi și penalități
Încasarea sumei reprezentând dauna:
on
5121 = 461/asigurator 25.000 lei
Conturi la bănci în lei Debitori diverşi
at
tr
Plata facturii emise de locator:
S
404 = 5121 23.800 lei

p∧

ro
Înregistrarea vânzării epavei – la vânzarea deșeurilor se aplică taxarea inversă de către cumpărător
potrivit dispozițiilor art. 331 din Codul fiscal, prin urmare factura se emite fără TVA:
nt
461 = 7583/703 5.000 lei

Debitori diverși Venituri din vânzarea
Re
activelor și alte operații de

capital/Venituri din
vânzarea produselor
reziduale
Colectarea TVA, dacă este cazul, respectiv în situația în care epava nu se vinde ca deșeu:
461 = 4427 950 lei

Debitori diverși TVA colectată
Descărcarea de gestiune:
% = 2133 51.000 lei

6583 Mijloace de transport 25.000 lei
Cheltuieli privind
activele cedate și alte
operații de capital
2813 26.000 lei
Amortizarea instalatiilor
și mijloacelor de
transport
Încasarea sumei:
5121 = 461 5.000 lei

EXEMPLUL 2 – vânzarea imobilizărilor corporale reevaluate
O societate deţine o instalaţie de îmbuteliat ape minerale pe care decide să o vândă. Instalaţia a fost
reevaluată periodic. Valoarea reevaluată, înregistrată cu ocazia ultimei reevaluări este de 51.000 lei. De la
on
data ultimei reevaluări, amortizarea cumulată, înregistrată în creditul contului 2813 este în sumă de 25.000
lei. Rezerva din reevaluare aferentă acestei imobilizări este în valoare de 7.000 lei, evidenţiată în creditul
contul 105. Valoarea negociată de vânzare este în sumă de 23.000 lei.
Înregistrarea vânzării instalaţiei:

at
tr
461 = % 27.370 lei
Debitori diverşi 7583 23.000 lei
S

p∧
activelor şi alte operaţiuni

de capital
4427 4.370 lei
ro
TVA colectată
nt
Scoaterea din gestiune a instalaţiei vândute:

Re
% = 213 51.000 lei

2813 Instalaţii tehnice și 25.000 lei
Amortizarea mijloace de transport
instalaţiilor și
mijloacelor de
transport
6583 26.000 lei
Cheltuieli privind
activele cedate și
alte operațiuni de
capital
Înregistrarea transferului surplusului din reevaluare la rezerve cu ocazia vânzării:
105 = 1175 7.000 lei

Rezerve din reevaluare Rezultatul reportat
reprezentând surplusul
realizat din rezerve din
reevaluare
Imobilizări necorporale
Imobilizările necorporale trebuie scoase din evidenţă la cedare sau atunci când niciun beneficiu economic
viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sau cedarea acestora.
La cedarea unei imobilizări necorporale sunt evidenţiate distinct:
veniturile din vânzare,
cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării,
alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.
Notă:
Conform pct. 189 alin. (2) din Reglementările contabile, în scopul prezentării în contul de profit și pierdere,
on
câștigurile sau pierderile care apar odată cu încetarea utilizării sau ieșirea unei imobilizări necorporale se
determină ca diferență între veniturile generate de ieșirea activului și valoarea sa neamortizată, inclusiv
cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, și trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli,
at
după caz, în contul de profit și pierdere, la elementul „Alte venituri din exploatare”, respectiv „Alte cheltuieli
de exploatare”, după caz.
tr
EXEMPLUL 1 – vânzare licență către terț
Se vinde o licență cu o valoare contabilă de 12.000 lei și amortizarea cumulată în sumă de 2.000 lei. Prețul
S
de vânzare este de 8.400 lei.

p∧
Vânzarea licenței către un terţ:

ro
461 = % 9.996 lei

Debitori diverşi 7583 8.400 lei
nt
activelor și alte
operațiuni de capital
Re
4427 1.596 lei

TVA colectată
Scoaterea din gestiune:
% = 205 12.000 lei

2805 Concesiuni, brevete, 2.000 lei
Amortizarea licențe, mărci
concesiunilor, comerciale, drepturi și
brevetelor, licențelor, active similare
mărcilor comerciale,
drepturilor și activelor
similare 10.000 lei
6583
Cheltuieli privind
EXEMPLUL 2 – retragere din folosință
O societate retrage din folosință un soft cu o valoare contabilă de 2.500 lei, din care amortizarea cumulată
este de 2.200 lei. Cheltuielile ocazionate de dezafectarea softului sunt în sumă de 150 de lei, reprezentând
manopera. Rezultă materiale ce pot fi refolosite (stick-uri, CD-uri) în valoare de 80 lei.
Scoaterea din gestiune a softului:
% = 208 2.500 lei

2808 Alte imobilizări necorporale 2.200 lei
Amortizarea altor
imobilizări necorporale
6583 300 lei
Cheltuieli privind
on
Evidenţierea cheltuielilor ocazionate de scoaterea din uz a imobilizării necorporale:
641
Cheltuieli cu salariile
= at 421
Personal – salarii datorate
150 lei
personalului
S tr
Înregistrarea bunurilor rezultate:

p∧
302 = 7588 80 lei

Materiale consumabile Alte venituri din exploatare
ro
nt
I.12 – Transferul între categorii stocuri – imobilizări

Re
Schimbarea destinației investițiilor imobiliare și a construcțiilor
Transferurile în sau din categoria investiţiilor imobiliare trebuie făcute dacă şi numai dacă există o
modificare a utilizării, evidenţiată de:
începerea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria investiţiilor imobiliare în categoria
proprietăţilor imobiliare utilizate de posesor;
încheierea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria proprietăţilor imobiliare utilizate de
posesor în categoria investiţiilor imobiliare.
În cazul în care o entitate decide să cedeze o investiţie imobiliară, cu sau fără amenajări suplimentare,
entitatea continuă să trateze proprietatea imobiliară ca investiţie imobiliară până în momentul în care
aceasta este scoasă din evidenţă.
EXEMPLU – modernizare investiții imobiliare în vederea vânzării
Societatea Astro deține un imobil înregistrat ca investiție imobiliară în sumă de 2.500.000 lei. În luna august,
societatea decide vânzarea apartamentelor, scop în care demarează modernizări și îmbunătățiri. Suma
aferentă modernizărilor considerate semnificative și care îndeplinesc condițiile de capitalizare este de
850.000 lei. Amortizarea cumulată la această dată este în sumă de 1.300.000 lei.
Rezervele din reevaluare înregistrate în contul 105, aferente acestei imobilizări sunt de 500.000 lei. Imobilul a
fost folosit în vederea închirierii pentru birouri. În vederea vânzării se obțin zece apartamente. Societatea nu
înregistrează un transfer dintr-o categorie în alta – investiții imobiliare în categoria stocuri.
Înregistrarea modernizărilor efectuate:
215 = 404 850.000 lei

Investiții imobiliare Furnizori de imobilizări
Vânzarea unui apartament la valoarea de 400.000 lei:
461 = % 476.000 lei

Debitori diverși 7583 400.000 lei
activelor şi alte operaţiuni
de capital
on
4427 76.000 lei
TVA colectată
Descărcarea de gestiune
at
tr
Valoarea cumulată aferentă: 2.500.000 lei + 850.000 lei = 3.350.000 lei
Valoarea individuală: 3.350.000 lei / 10 apartamente = 335.000 lei
S
Amortizarea acumulată aferentă unui apartament: 1.300.000 lei /10 apartamente = 130.000 lei
p∧
% = 215 335.000 lei

ro
6583 Investiții imobiliare 205.000 lei

Cheltuieli privind
nt
2815 130.000 lei
Re
Amortizarea
investițiilor imobiliare
Și concomitent, transferul rezervei din reevaluare aferente apartamen tului (500.000 lei / 10
apartamente = 50.000 lei):
105 = 1175 50.000 lei

Rezerve din reevaluare Rezultatul reportat
reprezentând surplusul
realizat din rezerve din
reevaluare
Rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004,
care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor
privind activele cedate și/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale,
respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe, după caz.
La cedarea apartamentelor se va impozita rezerva din reevaluare aferentă apartamentelor vândute,
transferată asupra rezultatului reportat.
EXEMPLU – transfer între categorii
Societatea Alfa deţine 10 apartamente înregistrate ca investiţii imobiliare, pe care le închiriază unor clienți.
Societatea decide să utilizeze trei apartamente pentru desfășurarea propriei activități, iar 7 le închiriază în
continuare. Pentru cele trei apartamente care se vor utiliza în scopuri proprii se efectuează lucrări de
amenajare în sumă de 145.000 lei, lucrări ce îndeplinesc condițiile pentru a fi înregistrate ca investiții.
valoare iniţială/apartament: 265.500 lei (debit cont 215 – Investiţii imobiliare);

amortizare cumulată/apartament: 104.700 lei (cont 2815 – Amortizarea investiţiilor imobiliare);
diferenţa din reevaluare înregistrată, aferentă unui apartament – 40.000 lei.
Înregistrarea transferului în categoria construcțiilor a apartamentelor ce urmează a fi utilizate în scop
propriu (265.500 lei x 3 = 796.500 lei):
212 = 215 796.500 lei

Construcții Investiții imobiliare
on
Și înregistrarea cheltuielilor de amenajare efectuate pentru apartamentele ce urmează a fi utilizate în
scop propriu: at
tr
231 = 404 145.000 lei
Imobilizări corporale Furnizori de imobilizări
S
în curs de execuţie
p∧
Recepţia lucrărilor de modernizare:

ro
212 = 231 145.000 lei

Construcții Imobilizări corporale în
nt
curs de execuţie
Re
Transferul amortizării între categorii (104.700 lei x 3 = 314.100 lei):
2815 = 2812 314.100 lei

Amortizarea Amortizarea
investiţiilor imobiliare construcțiilor
I.13 – Decalaje livrare bunuri, vânzare fără factură
În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietăţii şi de livrare coincid. Totuşi, pot exista
decalaje de timp, de exemplu, pentru:
bunuri vândute în consignaţie sau stocurile la dispoziţia clientului;

stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care rămân în evidenţa debitorului până la
vânzarea lor;
bunuri livrate şi nefacturate, care trebuie scoase din evidenţă, transferul de proprietate având loc;
bunuri vândute şi nelivrate încă, pentru care a avut loc transferul proprietăţii. De exemplu, la vânzările cu
condiţia de livrare „ex-work”, bunurile vândute ies din stocul vânzătorului din momentul punerii lor la
dispoziţia cumpărătorului etc.
În cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieşiri din entitate,
nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în conturi în afara
bilanţului;
bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de depozitare, cât
şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune potrivit legii.
Pentru stocurile la dispoziţia clientului, se consideră că transferul proprietăţii bunurilor are loc la data la
care clientul intră în posesia bunurilor. Stocurile la dispoziţia clientului reprezintă o operaţiune potrivit căreia
furnizorul transferă regulat, bunuri într-un depozit propriu sau într-un depozit al clientului, prin care
transferul proprietăţii bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din
depozit, în principal, pentru a le utiliza în procesul de producţie.
EXEMPLU – stocuri la dispoziția clienților
O societate livrează produse finite către un depozit propriu aflat în Franța.
on
În luna aprilie expediază mărfuri către depozit în sumă de 65.000 lei (cost de producție). Clientul retrage
bunurile din stoc în vederea utilizării și notifică în acest sens societatea din România.
at
În luna aprilie se notifică de către beneficiar preluarea de mărfuri în sumă de 30.000 lei (cost de producție),
10.000 euro preț de vânzare. Curs de schimb valutar 4,8120 lei/euro. Societatea din România a solicitat și a
tr
obținut înregistrarea în scopuri de TVA în Franța.
Transferul mărfurilor către depozitul din Franța pe bază de Aviz de expediție:

S
p∧
354 = 345 65.000 lei

Produse aflate la terți Produse finite
ro
Înregistrarea vânzărilor către beneficiar în urma notificării transmise de acesta:

nt
411 = 7015 48.120 lei

Re
Clienți Venituri din vânzarea

produselor finite
Descărcarea gestiunii de produsele finite vândute:
711 = 354 30.000 lei

Venituri aferente Produse aflate la terți
produse
Scoaterea din evidență a creanțelor
Creanțele față de terți sunt supuse verificării și confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare ale
conturilor de creanțe care dețin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi, potrivit „Extrasului de
cont” (cod 14-6-3) sau punctajelor reciproce scrise.
Nerespectarea acestei proceduri, precum și refuzul de confirmare constituie abateri de la prezentele norme
și se sancționează potrivit legii.
Pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescripție a creanțelor sau din alte cauze,
comisia de inventariere solicită explicații scrise de la persoanele care au răspunderea gestionarii bunurilor,
respectiv a urmăririi decontării creanțelor.
Pe baza explicațiilor primite și a documentelor analizate, comisia de inventariere stabilește natura

pierderilor, pagubelor și deprecierilor constatate, propunând, în conformitate cu dispozițiile legale, modul
de regularizare a diferențelor dintre datele din contabilitate și cele faptice, rezultate în urma inventarierii.
Pentru a scoate din evidență creanța, se va întocmi, în prealabil, o decizie a administratorului societății, prin
care acesta decide scoaterea din evidență a creanței.
Potrivit reglementărilor contabile în vigoare, aprobate prin O.M.F.P. nr. 1.802/2014, la scăderea din evidență a
creanțelor și datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise, entitățile trebuie să
demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora.
La scăderea din evidenţă a creanţelor, ale căror termene de încasare sunt prescrise, entităţile trebuie să
demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora.
La calculul profitului impozabil, sunt cheltuieli deductibile ajustările pentru deprecierea creanţelor,
înregistrate potrivit reglementărilor contabile în limita unui procent de 30% din valoarea acestora, dacă
on
creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
2. nu sunt garantate de altă persoană;

at
tr
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.
De la data de 1 ianuarie 2022 vor fi deductibile ajustările pentru deprecierea creanțelor în limita unui 50%
S
din valoarea acestora dacă sunt îndeplinite condițiile menționate.

p∧
De asemenea, sunt cheltuieli deductibile ajustările pentru deprecierea creanţelor înregistrate potrivit
reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de 100% din valoarea creanţelor, dacă creanţele
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
ro
1. sunt deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a
falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti, prin care se atestă această situaţie, sau la o persoană fizică
nt
asupra căreia este deschisă procedura de insolvenţă pe bază de:
plan de rambursare a datoriilor;

Re
lichidare de active;
procedură simplificată;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.
La scoaterea din evidență a creanțelor cu termen de rambursare prescris, sunt cheltuieli deductibile numai
cheltuielile aferente părții acoperite de ajustările pentru depreciere aferente, precum şi cele înregistrate în
următoarele cazuri:
1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinţă judecătorească, în

conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;
2. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
3. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
4. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără
succesor;
5. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul;
6. au fost încheiate contracte de asigurare.

Termenul general de prescripție este de 3 ani.
Creanțele pot fi scoase din evidență după curgerea termenului de prescripție de 3 ani.
Contabilitatea clienţilor, a celorlalte creanţe, se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau
juridică.
Clienţii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul acestora, pe termene de plată, respectiv de
încasare.
Din punctul de vedere al TVA, potrivit art. 270 lit. d) din Codul fiscal, baza de impozitare se reduce în cazul în
care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa ca urmare a intrării în
faliment a beneficiarului sau ca urmare a punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis și confirmat
printr-o sentință judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau eliminată.
Ajustarea este permisă începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de confirmare a planului de
reorganizare, iar în cazul falimentului beneficiarului, începând cu data sentinței sau, după caz, a încheierii,
on
prin care s-a decis intrarea în faliment, conform legislației privind insolvența.
Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a
at
pronunțat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv a celui în care s-a
decis, prin sentință sau, după caz, prin încheiere, intrarea în faliment.
tr
În cazul în care intrarea în faliment a avut loc anterior datei de 1 ianuarie 2019 și nu a fost pronunțată
hotărârea judecătorească definitivă/definitivă și irevocabilă de închidere a procedurii prevăzute de
S
legislația insolvenței până la această dată, ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1
ianuarie 2019.
p∧
Ajustarea este permisă chiar dacă s-a ridicat rezerva verificării ulterioare, conform Codului de procedură
fiscală.
ro
Prin efectuarea ajustării se redeschide rezerva verificării ulterioare pentru perioada fiscală în care a
intervenit exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru operațiunea care face obiectul ajustării. În cazul
nt
în care, ulterior ajustării bazei de impozitare, sunt încasate sume aferente creanțelor respective, se
anulează corespunzător ajustarea efectuată, corespunzător sumelor încasate, prin decontul perioadei
fiscale în care acestea sunt încasate.
Re
EXEMPLU – ajustare creanțe
Societatea Brown deține următoarele creanțe pe care nu le poate recupera. La societatea Art deține facturi
neîncasate de 4.500 lei inclusiv TVA către un client, facturi ce au fost emise în luna mai N-2. În urma
trimiterii unui extras de cont pentru confirmarea soldurilor, acesta nu a răspuns.
La societatea Cart deține creanțe în sumă de 5.000 euro, valoare înregistrată în contabilitate de 14.700 lei,
iar în luna mai a fost închisă procedura de faliment asupra acestui client. Pentru aceste creanțe există
ajustare pentru depreciere constituită în sumă de 8.000 lei.
Pentru creanța asupra societății ART, deoarece nu a fost depășit termenul de prescripție de 3 ani, se
înregistrează ajustarea veniturilor înregistrate și neîncasate, prin înregistrarea cheltuielii cu ajustarea
creanței:
6814 = 491 4.500 lei

Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru deprecierea
privind ajustările pentru creanţelor – clienţi
deprecierea activelor
circulante
Și
4118 = 4111 4.500 lei

Clienți incerți sau în Clienți
litigiu
Pentru creanțele asupra societății Cart, având în vedere închiderea procedurii de faliment și faptul că s-
a epuizat termenul de prescripție, se înregistrează scoaterea din evidență a creanței.
% = 4118 14.700 lei

654 Clienți incerți 12.353 lei
on
Pierderi din creanțe și
debitori diverși
4427 2.347 lei
TVA colectată at
tr
Anularea prin reluarea la venituri a ajustării existente:
S
491 = 7814 8.000 lei

p∧
Ajustări pentru Venituri din ajustări –

deprecierea creanţelor deprecierea activelor
– pentru clienţi circulante
ro
nt
I.14 – Tranzacții în cadrul grupului

Re
Contabilitatea decontărilor între entităţile din cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii cuprinde operaţiunile
care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea entităţii debitoare,
cât şi a celei creditoare, precum şi decontările între acţionari/asociaţi şi entitate privind capitalul social,
dividendele cuvenite acestora, alte decontări cu acţionarii/asociaţii şi, de asemenea, conturile
coparticipanţilor referitoare la operaţiunile efectuate în comun, în cazul asocierilor în participaţie.
Prețuri de transfer
Preţul la care se transferă bunurile corporale sau necorporale ori se prestează servicii între persoane afiliate
reprezintă preţ de transfer.
Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piaţă. Astfel, tranzacțiile în
cadrul grupului trebuie să se desfășoare pe baza prețurilor de transfer.
În cadrul unei tranzacţii al unui grup de tranzacţii între persoane afiliate, organele fiscale pot ajusta, în cazul
în care principiul valorii de piaţă nu este respectat, sau pot estima, în cazul în care contribuabilul nu pune la
dispoziţia organului fiscal competent datele necesare pentru a stabili dacă preţurile de transfer practicate
în situaţia analizată respectă principiul valorii de piaţă, suma venitului sau a cheltuielii aferente rezultatului
fiscal oricăreia dintre părţile afiliate pe baza nivelului tendinţei centrale a pieţei.
Sunt persoane afiliate:

persoana fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine, în mod direct sau
indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de
participare sau al drepturilor de vot ale unei persoane juridice ori dacă controlează în mod efectiv
persoana juridică;
o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puţin aceasta deţine, în mod direct
sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de
participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează în mod efectiv
acea persoană juridică;
o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană deţine, în mod direct sau
indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de
participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează în mod efectiv
acea persoană juridică.
În cazul împrumuturilor acordate
Preţul pieţei este constituit din dobânda care ar fi fost agreată de persoane independente pentru astfel de
servicii furnizate în condiţii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv
on
împrumutului.
Atunci când se analizează cheltuielile/veniturile cu dobânda, trebuie luate în considerare: suma şi durata
împrumutului, natura şi scopul împrumutului, garanţia implicată, valuta implicată, riscurile de schimb
at
valutar şi costurile măsurilor de asigurare a ratei de schimb valutar, precum şi alte circumstanţe de
acordare a împrumutului.
tr
EXEMPLU – operațiuni persoane afiliate
S
Societatea Bios este principalul furnizor de carne al societății-mamă Burger din Germania. Societatea
p∧
Burger deține 60% din acțiunile societățile Bios.
În cursul lunii mai au loc următoarele operaţiuni:

ro
societatea Bios vinde societății-mamă carne în sumă de 10.000 euro, cursul de schimb valutar la data
facturii fiind de 4,8120 lei/euro;
plata se efectuează prin ordin de plată la interval de 10 de zile de la livrare, cursul valutar la data plății
nt
fiind de 4,8020 lei/euro;

societatea Burger acordă un împrumut societății Bios în sumă de 100.000 euro pe termen de 2 ani, cursul
Re
valutar la data acordării fiind de 4,7896 lei/euro, iar dobânda stabilită fiind de 8%/an, plătibilă trimestrial.
1. Vânzarea de produse finite către societatea Burger (10.000 euro x 4,8120 lei/euro = 48.120 lei):
4511 = 7015 48.120 lei

Decontări între Venituri din vânzarea
entităţile afiliate produselor finite
2. Descărcarea de gestiune a produselor vândute, cost de producție 38.200 lei:
711 = 345 38.200 lei

Venituri aferente Produse finite
produse
În cazul acestei tranzacţii se urmărește ca veniturile din vânzarea mărfurilor să fie comparabile cu cele
obţinute din vânzarea către persoane neafiliate, independente, respectiv să nu fie inferioare acestora.
3. Încasarea contravalorii facturii (10.000 euro x 4,8020 lei/euro = 48.020 lei):
% = 4511 48.120 lei

5121 Decontări între 48.020 lei
Conturi la bănci în lei entităţile afiliate
665 100 lei
Cheltuieli din diferenţe
de curs valutar
4. Primirea împrumutului (100.000 euro x 4,7896 lei/euro = 478.960 lei):
5124 = 4511 478.960 lei

Conturi la bănci în Decontări între
valută entităţile afiliate
on
5. Evaluarea împrumutului primit în valută, la finele primei luni, la cursul valutar de 4,8060 lei/euro (100.000
euro x 4,8060 lei/euro = 480.604 lei):
at
Diferenţa nefavorabilă de curs valutar (480.604 lei – 478.960 lei = 1.644 lei):
tr
765 = 4511 1.644 lei
Venituri din diferenţe Decontări între entităţile
S
de curs valutar afiliate

p∧
6. Înregistrarea dobânzii datorate aferente primei perioade (100.000 euro x 8 / 100 x 3 / 12 = 2.000 euro):
ro
666 = 4518 9.603 lei

nt
Cheltuieli privind Dobânzi aferente decontărilor

dobânzile între entităţile afiliate
Re
Se urmăreşte ca procentul de dobândă perceput să fie comparabil cu cel obținut de la persoane

independente.
EXEMPLU – operațiuni între sucursală și societatea-mamă
Societatea Bran este sucursala unei societăți din Cehia. În cursul lunii iunie, societatea realizează
următoarele operații cu societatea-mamă:
achiziții de materii prime în sumă de 25.000 euro, la un curs de schimb valutar la data recepției de
4,8020 lei/euro;
facturi de servicii considerate a fi aferente sucursalei în sumă de 5.000 euro. Cursul de schimb valutar
este de 4,7826 lei/euro.
Sucursala emite facturi către societatea-mamă din:
vânzare mărfuri în sumă de 50.000 euro, cursul de schimb la data facturii este de 4,7880 lei/euro;
facturi servicii transport în sumă de 12.000 euro, cursul de schimb la data emiterii facturii fiind de 4,8102
lei/euro.
La data de 30 iunie, cursul de schimb valutar este de 4,8100 lei/euro.
În data de 10 iulie se efectuează compensarea sumei de 30.000 euro la un curs de schimb valutar de
4,8030 lei/euro și se încasează suma de 10.000 euro.
Primirea facturilor de la societatea-mamă (25.000 euro x 4,8020 lei/ euro = 120.050 lei):
301 = 481 120.050

Materii prime Decontări între unitate și lei
subunități
Și taxarea inversă (120.050 lei x 19% = 22.810 lei):
4426 = 4427 22.810 lei

on
Achiziții serivicii: 5.000 euro x 4,7826 lei/euro = 23.913 lei
628
Alte cheltuieli cu
=
at 481
Decontări între unitate și
23.913 lei
serviciile executate de subunități

tr
terţi
S
p∧
Și taxare inversă (23.913 lei x 19% = 4.543 lei):
4426 = 4427 4.543 lei

ro

nt
Emiterea facturilor de vânzări marfă (50.000 euro x 4,7880 lei/euro = 239.400 lei):
Re
481 = 707 239.400 lei

Decontări între unitate Venituri din vânzarea
și subunități mărfurilor
Emiterea facturilor de prestări servicii (12.000 euro x 4,8102 lei/euro = 57.722 lei):
481 = 707 57.722 lei

Decontări între unitate Venituri din vânzarea
și subunități mărfurilor
Evaluarea datoriilor și a creanțelor la cursul din 30 iunie:
Datorii: 30.000 euro x 4,8100 lei/euro = 144.300 lei

Rulaj creditor cont 481(datorii) = 143.963 lei
Diferența: 144.300 lei – 143.963 lei = 337 lei
665 = 481/datorii Decontări 337 lei
Diferențe nefavorabile între unitate și subunități
de elementele
monetare
Rulaj debitor în valută: 62.000 euro x 4,8100 = 298.220 lei

Sold debitor cont 481 = 297.122 lei
Diferența 298.220 lei – 297.122 lei = 1.098 lei
481/creanțe = 7651 1.098 lei

Decontări între unitate Diferenţe favorabile de
și subunități curs valutar legate de
elementele monetare
on
Încasarea sumei de 10.000 euro x 4,8030 lei/euro = 48.030 lei
Creanța este înregistrată la cursul de 4,81 lei/euro = 48.100 lei
at
% = 481/creanță 48.100 lei
tr
5124 Decontări între unitate și 48.030 lei
Conturi la bănci în subunități
S
valută
p∧
665 70 lei
Cheltuieli din
diferenţe de curs
ro
valutar legate de
elementele
monetare
nt
Re
Compensarea datoriilor și a creanțelor în sumă de 30.000 euro la cursul din 10 iulie de 4,8030 lei/euro:
30.000 euro x 4,8030 lei/euro = 144.090 lei – suma compensată

Sold credit cont 481/datorii = 144.300 lei
% = 481/creanță 144.300 lei

481/datorie Decontări între unitate și 144.090 lei
Decontări între unitate subunități
și subunități
665 210 lei
Cheltuieli din diferenţe
de elementele
valută
I.15 – Compensări între creanțe și datorii. Cesiunea de creanțe
Orice compensare între elementele de active şi datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este
interzisă.
Toate creanţele şi datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente justificative.
Eventualele compensări între creanţe şi datorii faţă de aceeaşi entitate, efectuate cu respectarea
prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea creanţelor şi veniturilor, respectiv a
datoriilor şi a cheltuielilor corespunzătoare.
Din punctul de vedere al modalității de efectuare a compensării se vor avea în vedere prevederile:
O.U.G. nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată, cu modificările și
completările ulterioare;
H.G. nr. 773/2019 din 28 octombrie 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea
datoriilor nerambursate la scadenţă ale contribuabililor, persoane juridice, în vederea diminuării
blocajului financiar şi a pierderilor din economie.
Sistemul de raportare a facturilor restante și compensare este obligatoriu pentru societățile cu capital
integral/majoritar/minoritar de stat
on
Persoanele juridice, altele decât cele cu capital integral/majoritar/minoritar de stat pot să realizeze
operaţiuni de compensare cu facturi prin crearea conturilor de utilizator şi prin transmiterea la adresa
at
dedicată a facturilor pe care intenţionează a le compensa.
Ordinul de compensare reprezintă document justificativ de înregistrare în contabilitate a stingerii

tr
creanţelor şi a datoriilor care au făcut obiectul compensării împreună cu borderoul datoriilor stinse pentru
justificarea prin ordinul de compensare.
S
Data înregistrării în contabilitate este cea înscrisă pe ordinul de compensare.

p∧
EXEMPLU – efectuare compensări
O societate deține un teren pe care cultivă floarea-soarelui. Societatea cumpără semințe de floarea-
ro
soarelui de la un furnizor din România, pe care le plantează și obține producția de floarea-soarelui. O parte
din producția de semințe și furajele de cereale sunt vândute către persoane fizice și juridice, inclusiv către
nt
societatea furnizoare de semințe de floarea-soarelui.
Societatea achiziționează în luna martie semințe de floarea-soarelui în sumă de 100.000 lei. Achiziția nu
Re
este achitată, termenul de plată fiind în luna septembrie. Stingerea datoriei se va realiza prin compensare
cu creanța rezultată din vânzarea semințelor de floarea-soarelui din noua recoltă și plata/încasarea unei
diferențe. În luna septembrie se recoltează floareasoarelui și se înregistrează o producție de semințe de
floarea-soarelui în sumă de 241.000 lei și furaje în sumă de 10.000 lei.
Se vând semințe de floarea-soarelui către furnizorul semințelor, societatea B, în sumă de 50.000 lei, cost de
producție aferent de 37.000 lei. Societatea A stinge datoria prin compensare cu creanța deținută față de
aceasta și plătește diferența.
Achiziția semințelor – luna martie:
3025 = 401/B 100.000 lei

Seminţe şi materiale de Furnizori
plantat
Și aplicarea taxării inverse cu cota de TVA 9%:

4426 = 4427 9.000 lei
Înregistrarea în luna septembrie a producției de semințe de floareasoarelui obținută:
347/floarea-soarelui = 711 241.000 lei

Produse agricole Venituri aferente
produse
Înregistrarea furajelor obținute:
347/ furaje = 711 10.000 lei

Produse agricole Venituri aferente
on
produse
at
Înregistrarea vânzării de semințe către furnizorul semințelor:
tr
Ambele persoane juridice fiind plătitoare de TVA, se va aplica taxarea inversă. Factura de vânzare se emite
fără TVA.
S
p∧
411/B = 7017 50.000 lei

Clienți Venituri din vânzarea
produselor agricole
ro
Descărcarea de gestiune a semințelor vândute:

nt
711 = 347/floarea-soarelui 37.000 lei

Re
Venituri aferente Produse agricole

produse
Compensarea creanței față de B cu datoria față de acesta existentă de la achiziția semințelor, în limita
sumei mai mici, de 50.000 lei:
401/B = 411/B 50.000 lei

Furnizori Clienți
Plata diferenței:
401/B = 5121 50.000 lei

Cesiunea de creanţe
Creanţele preluate prin cesionare se evidenţiază în contabilitate la costul de achiziţie. Valoarea nominală a
creanţelor astfel preluate se evidenţiază în afara bilanţului.
În cazul achiziţiei unui portofoliu de creanţe, costul de achiziţie se alocă pentru fiecare creanţă astfel
preluată.
În cazul în care cesionarul recuperează de la debitorul preluat o sumă mai mare decât costul de achiziţie al
creanţei faţă de acesta, diferenţa dintre suma încasată şi costul de achiziţie se înregistrează la venituri la
data încasării.
În cazul în care cesionarul cedează creanţa faţă de debitorul preluat, acesta recunoaşte în contabilitate la
data cedării:
a. o cheltuială, dacă costul de achiziţie al creanţei cedate este mai mare decât preţul de cesiune al
acesteia; sau
b. un venit, dacă preţul de cesiune al creanţei cedate este mai mare decât costul de achiziţie al acesteia.
on
EXEMPLU – cesiune creanțe
Societatea Service S.R.L. deține trei creanțe neperformante în valoare totală de 100.000 lei.
Valoarea fiecărei creanțe este de:
creanță societatea A
at
20.000 lei (cont 4118)
tr
creanță față de societatea B 70.000 lei (cont 4118)
creanță față de societatea C 10.000 lei (cont 4118)
S
Valoarea nominală totală este 100.000 lei.

p∧
Aceasta le cesionează către societatea Delta pentru suma totală de 75.000 lei.
Înregistrarea contabilă a scoaterii din gestiune a creanței cesionate la societatea Service:

ro
% = 4118 100.000 lei

461/Delta Clienți incerți sau în 75.000 lei
nt
Debitori diverși litigiu

654 25.000 lei
Re
Pierderi din creanțe și

debitori diverși
Încasarea creanței de la societatea Delta:
5121 = 461/Delta 75.000 lei

Având în vedere că scoaterea din evidență a creanței nu se încadrează în condițiile de deductibilitate

prevăzute la art. 25 din Codul fiscal, aceste cheltuieli sunt nedeductibile.
Cheltuiala înregistrată în contul 654 este cheltuială nedeductibilă fiscal.
Înregistrarea contabilă a achiziției creanțelor la societatea DELTA:
Creanță societatea A, 20.000 lei, pondere în total: 20.000 / 100.000 = 20%
Creanță față de societatea B, 70.000 lei, pondere în total:

70.000 / 100.000 = 70%
Creanță față de societatea C, 10.000 lei, pondere în total:
10.000 / 100.000 = 10%
Alocare cost achiziție:
Creanță societatea A 20% x 75.000 lei = 15.000 lei

Creanță față de societatea B 70% x 75.000 lei = 52.500 lei
Creanță față de societatea C 10% x 75.000 lei = 7.500 lei
% = 462/Service 75.000 lei

461/A Creditori diverși 15.000 lei
Debitori diverși
461/B 52.500 lei
Debitori diverși
461/C 7.500 lei
Debitori diverși
on
Debit cont 809 at 100.000 lei
tr
Valoarea nominală a creanțelor astfel preluate se evidențiază în afara bilanțului (contul 809 „Creanțe
S
preluate prin cesionare”).

p∧
Creanțe preluate prin cesionare
De la societatea A se încasează suma de 16.000 lei:

ro
5121 = % 16.000 lei

Conturi la bănci în lei 461 15.000 lei
nt
Debitori diverși
758 1.000 lei
Re
Alte venituri din exploatare
Potrivit prevederilor art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal sunt scutite de taxă tranzacții, inclusiv
negocierea, privind conturile dedepozit sau conturile curente, plăți, viramente, creanțe, cecuri și alte
instrumente negociabile, exceptând recuperarea creanțelor.
Operațiunile privind recuperarea creanțelor se clasifică, în funcție de prevederile contractelor încheiate

între părți, în:
operaţiuni prin care persoana care deţine creanţele angajează o persoană în vederea recuperării
acestora, care nu presupun cesiunea creanţelor.
Persoana care este angajată în scopul recuperării creanţelor realizează o prestare de servicii de recuperare
de creanţe, în beneficiul persoanei care deţine creanţele, taxabilă.
operaţiuni care presupun cesiunea creanţelor
Aceste operațiuni cuprind situații prin care:
cesionarul cumpără creanţele, fără ca operaţiunea să aibă drept scop recuperarea creanţei;
Dacă preţul de vânzare al creanţei este mai mare decât valoarea nominală a creanţei, cedentul realizează
o operaţiune scutită de TVA, conform prevederilor art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, iar cesionarul
nu realizează o operaţiune în sfera de aplicare a TVA.
Dacă preţul de vânzare al creanţei este mai mic sau egal cu valoarea nominală a creanţei, nici cedentul,
nici cesionarul nu realizează operaţiuni în sfera de aplicare a TVA.
cesionarul cumpără creanţele, asumându-şi sau nu riscul neîncasării acestora, percepând un comision
de recuperare a creanţelor de la cedent;
Se consideră că cesionarul realizează o prestare de servicii de recuperare de creanţe în beneficiul

cedentului, taxabilă, întrucât percepe de la cedent un comision pentru această operaţiune.
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată pentru serviciile constând în recuperare de creanţe este
on
constituită din contravaloarea serviciului, reprezentând toate componentele comisionului perceput de
cesionar, inclusiv componenta de finanţare.
cesionarul cumpără creanţele, asumându-şi riscul neîncasării acestora, la un preţ inferior valorii
at
nominale a creanţelor, fără să perceapă un comision de recuperare a creanţelor de la cedent.
Se consideră că cesiunea creanţei de către cedent reprezintă o operaţiune scutită de TVA.

S tr
p∧
ro
nt
Re

Cartea Verde A Contabilitatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cartea Verde A Contabilitatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cartea verde a contabilității

CAPITOLUL I – ACTIVITATEA DE COMERȚ

I.1. – Achiziții, imobilizări și stocuri

Achiziția imobilizărilor necorporale

utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii,

pentru a fi închiriat terţilor sau

pentru scopuri administrative.

În vederea recunoaşterii unei imobilizări necorporale, o societate trebuie să dovedească îndeplinirea

activul este identificabil, respectiv:

Controlul presupune ca societatea să aibă capacitatea de a obţine beneficii economice viitoare şi de a

Capacitatea unei entităţi de a controla beneficiile economice viitoare generate de o imobilizare

activul să genereze beneficii economice pentru entitate;

În ceea ce privește licența, aceasta se va înregistra în contabilitate ca imobilizare necorporală distinctă, în

Programul de utilizare a utilajului, precum și licența vor fi înregistrate ca imobilizări distincte.

Înregistrarea distinctă a utilajului, a softului și a licenței cu valoarea distinctă la un curs de schimb

Valoarea utilajului: 10.000 euro x 4,8900 lei/euro = 48.900 lei.

% = 404 54.768 lei

Cheltuielile aferente achiziţionării programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de

Înregistrarea amortizării lunare a softului (3.423 lei / 36 luni = 95 lei/lună)

6811 = 2808 95 lei

Înregistrarea amortizării lunare a licenței (2.445 lei / 24 luni = 102 lei/lună):

tehnici inițiali (adaptare la legislație), se înregistrează în conturile de cheltuieli:

628 = 401 594 lei

Alte cheltuieli cu Furnizori

Și înregistrarea taxării inverse (594 lei x 19% = 113 lei):

4426 = 4427 113 lei

Achiziția concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare

Concesiunile primite se reflectă ca:

imobilizări necorporale, atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare

cheltuială reprezentând redevenţa/chiria, fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale, în cazul în

Un acord de concesiune a serviciilor este de tip public-privat dacă:

a. concedentul controlează sau reglementează ce servicii trebuie să presteze operatorul în cadrul

Cheltuielile aferente achiziţionării contractelor de clienţi, recunoscute ca imobilizări necorporale potrivit

EXEMPLU – înregistrare concesiune

clădiri ce va fi utilizată ca sediu social.

superficie se încheie pe o perioadă de 50 de ani.

Plata se efectuează în tranșe lunare egale, pe o perioadă de 5 ani.

Superficiarul achiziționează un drept de exploatare, având obligația plății sumei stabilite.

Imobilizarea se va amortiza pe perioada contractului.

Înregistrarea imobilizării necorporale:

Amortizarea lunară (100.000 lei / 50 ani x 12 luni = 166,67 lei/lună):

6811 = 2805 166,67 lei

Cheltuielile ulterioare recunoscute în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale, potrivit

Investiţiile efectuate la imobilizările concesionate se înregistrează în contabilitatea entităţii care le-a

La expirarea contractului de concesiune, valoarea investiţiilor efectuate și a amortizării cumulate se

Beneficiarul francizei plăteşte francizorului o redevenţă stabilită conform contractului încheiat.

Se achiziționează marfă de 24.000 lei.

205 = 404 9.505 lei

404 = 5124 9.505 lei

Înregistrarea serviciilor de amenajare a locaţiei, ca imobilizare corporală:

% = 404 30.940 lei

212 Furnizori de imobilizări 26.000 lei

Imobilizarea astfel înregistrată se va amortiza pe o perioadă de 5 ani.

% = 401 28.560 lei

612/redevenţe = 401 952 lei

În primul trimestru se efectuează lucrări de amenajare a exploatării în sumă de 500.450 lei.

Înregistrarea în contabilitate a concesiunii depinde de natura contractului încheiat.

205 = 167 3.500.000 lei

Debit cont 8038 3.500.000 lei

Înregistrarea amenajărilor efectuate în regie proprie:

2112 = 231 500.450 lei

Amortizarea anuală a concesiunii pe perioada pentru care este încheiat contractul:

6811 = 2805 350.000