Consecintele acceptarii tacite a unui cod invalid de TVA

Consecintele acceptarii tacite a unui cod invalid de TVA Pentru a preveni riscul utilizarii unui cod invalid de TVA in derularea unei tranzactii, se recomanda verificarea acestuia in baza de date electronica pusa la dispozitie de catre A.N.A.F. Verificarea codurilor de TVA se efectueaza in baza art. 27 din Regulamentul (CE) nr. 1.798/2003 al Consiliului din 7 octombrie 2003 privind cooperarea administrativa in domeniul taxei pe valoarea adaugata. Fiecare stat membru dispune de o baza de date electronica care contine un registru in care sunt evidentiate persoanele carora li s-a atribuit un numar de identificare TVA in statul membru respectiv. Pe langa verificarea electronica a codului de TVA, in baza O.M.F.P. nr. 1.706 din 17 octombrie 2006, firmele inregistrate in scopuri de TVA in Romania au posibilitatea sa solicite in scris, pe baza formularelor tipizate reglementate prin acest ordin, atat verificarea codului de TVA a partenerilor intracomunitari, cat si corectitudinea datelor de identificare ale persoanelor inregistrate in scopuri de TVA in celelalte state membre. Raspunsul transmis de catre organul fiscal in baza solicitarii scrise primite consta in confirmarea sau infirmarea codului de TVA, a denumirii si adresei partenerilor intracomunitari. In situatia in care datele puse la dispozitie de solicitant nu corespund cu cele cuprinse in baza electronica de date, organul fiscal nu furnizeaza acestuia datele corecte, raspunsul fiind restrictionat doar la urmatoarele informatii: pentru codul de TVA: valabil/nevalabil; pentru denumire si adresa: corect/incorect/indisponibil.

Atentie! Verificarea valabilitatii codului de TVA comunicat de catre partenerul de tranzactie este obligatia vanzatorului sau a prestatorului. Un cod invalid de TVA afecteaza regimul de taxare aplicat de catre o persoana impozabila stabilita in Romania, inregistrata in scopuri de TVA, atat pentru livrarea intracomunitara de bunuri, cat si pentru prestarea unor anumite tipuri de servicii reglementate in mod expres prin Codul fiscal. Din cauza unui cod invalid de TVA al cumparatorului de bunuri, furnizorul din Romania nu mai poate beneficia de aplicarea regimului de scutire cu drept de deducere a TVA. Acelasi fenomen se intampla si in situatia in care beneficiarul unor servicii comunica un cod invalid de TVA prestatorului din Romania care este obligat sa aplice regimul normal de taxare, desi in situatia unui cod valabil de TVA ar fi fost indreptatit sa nu impoziteze operatiunea in Romania. Livrari intracomunitare de bunuri Pentru firmele inregistrate in scopuri de TVA in Romania, livrarile intracomunitare de bunuri sunt operatiuni scutite cu drept de deducere in situatia in care sunt indeplinite 2 conditii cumulative:

1. cumparatorul stabilit intr-un stat membru comunica furnizorului din Romania un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile fiscale din alt stat membru. Asa cum se poate constata, nu este obligatorie comunicarea codului eliberat de autoritatile fiscale din statul membru in care este stabilit cumparatorul, important este ca respectivul cod, eliberat de autoritatile fiscale din oricare alt stat membru sa fie valabil; 2. bunurile sa fie expediate sau transportate din Romania pe teritoriul unui stat membru. Acest cod comunicat de partenerul stabilit in statul membru trebuie verificat inainte de emiterea facturii, astfel incat sa se aplice corect regimul de taxare al operatiunii. Daca acest cod este preluat ca atare de la cumparator, fara sa fie verificat de catre furnizorul de bunuri din Romania, acesta considera operatiunea drept o livrare intracomunitara debunuri si o raporteaza prin formularul Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile intracomunitare de bunuri, cod 390. Daca acest cod este inactiv in statul membru care l-a eliberat, in Raportul VIES emis in baza tuturor declaratiilor depuse de parteneri din state mem bre apare mesajul cod invalid de TVA. Obtinerea Raportului VIES este accesibil doar organelor de inspectie fiscala care preiau aceasta informatie pentru a schimba regimul de taxare a operatiunii, aplicat de persoana impozabila din Romania. Din acest moment, organul de inspectie fiscala considera operatiunea taxabila in Romania, motiv pentru care calculeaza diferente suplimentare de plata a TVA si accesorii aferente acestora. Majorarile de intarziere se calculeaza pentru perioada cuprinsa intre data exigibilitatii taxei aferente facturii emise catre clientul intracomunitar al carui cod de TVA este invalid si data finalizarii inspectiei fiscale, consemnata prin incheierea unui Raport de inspectie fiscala. Retineti! Pentru a preveni astfel de situatii, inainte de aplicarea regimului de taxare pentru o livrare intracomunitara de bunuri, este prudent sa verificati validitatea fiecarui cod de TVA comunicat de catre un partener stabilit intr-un stat comunitar. Atentie! Verificarea codului de inregistrare in scopuri de TVA a partenerului intracomunitar se impune mai ales in conditiile in care, odata cu intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 34 din 11 aprilie 2009, este sanctionata cu amenda de 2% din valoarea operatiunilor intracomunitare orice raportare eronata a unor informatii in cadrul declaratiei recapitulative trimestriale cod 390. Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 14-Iul-2009

Formule de determinare a costului

Costul stocurilor care nu sunt fungibile si al bunurilor sau serviciilor care fac obiectul unor comenzi distincte este determinat prin identificarea specifica a costurilor individuale. Un bun fungibil este acel bun de o astfel de natura si substanta incat poate fi schimbat sau inlocuit, * partial sau in totalitate, cu un alt bun de natura si substanta similare . Cu exceptia celor prezentate mai sus, costul stocurilor este determinat cu ajutorul formulei primul intrat, primul-iesit (FIFO) sau a costului mediu ponderat (CMP). ATENTIE: IAS 2 interzice utilizarea metodei ultimul-intrat, primul-iesit (LIFO). Trebuie sa utilizati aceeasi formula de determinare a costului pentru toate stocurile de natura si utilizare similara. Poate fi justificata folosirea unor formule diferite de determinare a costului, pentru stocurile de natura sau utilizare diferite. Formula FIFO presupune ca primele elemente cumparate sunt cele care se si vand primele si, prin urmare, elementele care raman in stoc la sfarsitul perioadei sunt cele care au fost cumparate sau produse cel mai recent. Formula CMP calculeaza costul fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa receptia fiecarui transport, in functie de circumstantele in care se gaseste entitatea. Situatia stocurilor de marfuri la societatea ABC, in luna martie, se prezinta astfel: stoc initial 600 buc. * 200 lei/buc.; 08.03 intrare: 250 buc. * 280 lei/buc.; 12.03 intrare: 50 buc * 250 lei/buc.; 19.03 iesire: 800 buc.; 22.03 intrare: 280 buc. * 310 lei/buc.; 27.03 iesire: 340 buc; 29.03 intrare: 190 buc. * 325 lei/buc.

Care este valoarea stocului la sfarsitul lunii, in cazul in care entitatea utilizeaza metoda FIFO la evaluarea stocurilor la iesire? In situatia in care se utilizeaza metoda FIFO, valoarea stocului final se determina astfel:

Data 01.03 08.03 12.03 19.03 22.03 27.03 29.03

Intrari 600 250 50 280

Iesiri 600 200 50 50 240 190

Miscari Cost unitar Valoare 200 120.000 280 70.000 250 12.500 200 120.0000 280 560.000 176.000 310 86.800 280 140.000 250 12.500 310 74.400 100.900 325 61.750

Stoc existent Cantitate Cost unitar 600 200 600 250 250 280 600 200 250 280 50 250 50 280 50 250 50 280 50 250 280 310 40 310 40 310 190 325

Valoare 120.000 200 70.000 190.000 120.000 70.000 12.500 202.500 14.000 12.500 26.500 14.000 12.500 86.800 113.300 12.400 12.400 61.750 74.150

Rezulta ca valoarea stocului la sfarsitul lunii este de 74.150 RON. Care este profitul brut obtinut de entitate la sfarsitul lunii martie, stiind ca pretul de vanzare practicat este de 300 RON/ buc. pana pe data de 20.03 si 330 RON/buc., dupa aceasta perioada.

Data 19.03

Cantitate 600 200

Pret 330 330

Cost 200

Profit 600 x (300 200) = 60.000 200 x (300 280) = 4.000 64.000 50 x (330 280) = 2.500 50 x (330 250) = 4.000 240 x (330 310) = 4.800 11.300

27.03

50 50 240

330 330 330

280 250 310

PROFIT TOTAL:

75.300

Valoarea realizabila neta Nu puteti recupera costul stocurilor daca: stocurile au suferit deteriorari;

stocurile au fost uzate moral; preturile de vanzare s-au diminuat, ca urmare a reducerii cererii pe piata; au crescut costurile estimate pentru finalizare; sau au crescut costurile estimate necesare pentru realizarea vanzarii.

Trebuie sa retineti faptul ca activele nu trebuie sa fie prezentate in bilant la o valoare mai mare decat cea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. Practica diminuarii valorii stocurilor sub cost, pana la valoarea realizabila neta (VRN), este consecventa cu acest principiu. De regula, valoarea stocurilor este diminuata pana la valoarea realizabila neta element cu element. Uneori insa poate fi mai adecvat sa se grupeze elementele similare sau cele conexe. Acesta poate fi cazul unor elemente de stoc care apartin aceleiasi game de produse si care nu pot, practic, sa fie evaluate distinct fata de alte elemente din acea gama de produse (de exemplu, bunurile care au utilizare similara, care sunt produse si comercializate in aceeasi zona geografica). Entitatea ABC are ca obiect de activitate vanzarea de articole de incaltaminte. Situatia stocurilor de incaltaminte se prezinta astfel:

Specificare Pantofi piele masura 40 masura 42 masura 44 Cizme piele masura 46 masura 48

Cantitate

Cost unitar

VRN unitara

600 300 300

30 40 50

34 36 52

900 600

100 80

90 82

Evaluati stocurile de marfuri la sfarsitul anului, conform IAS 2 Stocuri. Entitatea poate apela la trei metode de evaluare a stocurilor sale: 1. Metoda de calcul element cu element presupune compararea costului cu valoarea realizabila neta pentru fiecare articol din stoc si se prezinta astfel:

Specificare

Cantitate

Cost unitara

VRN unitara

Valoare stoc la cost

VRN a stocului

Valoare recunoscuta

Pantofi piele masura 40 600 300 30 40 34 36 18.000 12.000 20.400 10.800 18.000 10.800

 masura 42

300

50

52

15.000

15.600

15.000

masura 44 Cizme piele masura 46 900 600 masura 48 Valoare totala 183.000 177.000 100 80 90 82 90.000 48.000 81.000 49.200 81.000 48.000

Pantofii avand masurile 40, 44 si cizmele cu masura 48 nu sunt depreciate (VRN > cost), insa pentru cei cu masura 42 se va inregistra o depreciere de 1.200 RON, iar pentru cizmele masura 46, o depreciere la nivelul sumei de 9.000 RON. 2. Metoda pe categorii de articole presupune o comparatie intre costul total si VRN a fiecarei categorii de articole si conduce la urmatorul rezultat: Specificare Cantitate Cost unitar VRN unitara Valoare stoc VRN a la cost stocului Valoare recunoscuta 45.000 Pantofi piele masura 40 masura 42 45.000 18.000 12.000 15.000 46.800 20.400 10.800 15.600

600 300 300

30 40 50

34 36 52

130.200 masura 44 Cizme piele masura 46 masura 48 Valoare totala 100 80

900 600

90 82

138.000 90.000 48.000 183.000

130.200 81.000 49.200 177.000

Stocurile de pantofi din piele nu sunt depreciate (VRN > cost), insa pentru cizmele din piele entitatea in cauza va inregistra o depreciere pentru suma de 7.800 RON. 3. Metoda de calcul total, unde nu se tine seama de categoriile de articole (pantofi piele si cizme piele), ci se compara totalul valorii costului cu totalul VRN, astfel: Standarde Internationale de Contabilitate asupra stocurilor S 84/014

Specificare Cantitate Cost VRN Valoare stoc VRN a Valoare unitar unitara la cost stocului recunoscuta

Pantofi piele masura 40 masura 42 masura 44 Cizme piele masura 46 masura 48 Valoare totala

45.000 46.800 600 30 34 18.000 20.400 300 40 36 12.000 10.800 300 50 52 15.000 15.600 138.000 130.200 900 100 90 90.000 81.000 600 80 82 48.000 49.200 183.000 177.000

Se inregistreaza o depreciere a stocurilor la nivelul sumei de 6.000 RON, deoarece VRN este mai mica decat costul stocurilor. Estimarea valorii realizabile nete tine cont si de scopul pentru care stocurile sunt detinute. De exemplu, pentru stocurile care urmeaza sa fie livrate in baza unor contracte ferme incheiate, valoarea realizabila neta este pretul stabilit contractual. In cazul in care cantitatea contractata este mai mica decat cantitatea detinuta in stoc, valoarea realizabila neta a surplusului se va determina pornind de la preturile generale de vanzare practicate pe piata. In cursul anului N, entitatea ABC cumpara 500 de birouri cu scopul de a le revinde. Costul unitar de achizitie este de 320 lei, iar pretul de vanzare de pe piata este de 450 lei. Entitatea a incheiat un contract ferm pentru vanzarea in anul N+1 a 300 de birouri, pretul stabilit contractual fiind de 380 lei. Costurile estimate necesare oricarei vanzari pe piata se ridica la 110 lei/birou. Cum se inregistreaza la sfarsitul anului N deprecierea stocurilor? Cost = 500 x 320 = 160.000 lei VRN = 300 x 380 + 200 x 450 500 x 110 = 114.000 + 90.000 55.000 = 149.000 lei Deoarece VRN este mai mica decat costul de achizitie, atunci se va inregistra o depreciere la nivelul sumei de 11.000 lei. 607 Cheltuieli privind marfurile 371 Marfuri 11.000 lei 11.000 lei

In conformitate cu O.M.F.P. nr. 1.752 din 17.11.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere. Astfel, in cazul deprecierii stocurilor de marfuri, se inregistreaza: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante 397 11.000 lei 11.000 lei

Ajustari pentru deprecierea marfurilor

Nu trebuie sa diminuati sub cost valoarea materialelor si a consumabilelor folosite in productie daca puteti estima ca produsele finite in care urmeaza sa le incorporati vor fi vandute pentru un pret mai mare sau egal cu costul lor. Daca estimati ca valoarea realizabila neta a produselor finite va fi inferioara costului de productie, atunci veti diminua pana la valoarea realizabila neta si costul materiilor prime si al materialelor aferente. In aceste cazuri, costul de inlocuire a materialelor poate fi cea mai adecvata masura a valorii realizabile nete. Entitatea ABC cumpara in cursul anului N un stoc de stofa la costul de achizitie de 30.000 lei. La sfarsitul anului N, se estimeaza pentru stofa o valoare realizabila neta de 26.000 lei. Totodata, conducerea entitatii estimeaza ca produsele finite in care urmeaza sa fie incorporata stofa vor fi vandute la pretul de 75.000 lei, costul de productie fiind estimat la 68.000 lei. Cum se inregistreaza deprecierea stocului de stofa la sfarsitul anului N? Dar daca pentru produsele finite se estimeaza un pret de vanzare de 64.000 lei? CAZUL 1 (Cost 68.000 lei, VRN 75.000 lei): Deoarece VRN a produselor finite este mai mare decat costul de productie, atunci materiile prime vor ramane in continuare inregistrate la costul de achizitie de 30.000 lei. La sfarsitul anului N, nu se va inregistra nicio inregistrare privind deprecierea stocurilor. CAZUL 2 (Cost 68.000 lei, VRN 64.000 lei): Deoarece VRN a produselor finite este mai mica decat costul de productie, atunci pentru materiile prime se va inregistra o depreciere la nivelul sumei de 4.000 lei. 601 301 4.000 lei 4.000 lei

Cheltuieli cu materii prime Materii prime In conformitate cu O.M.F.P. nr. 1.752 din 17.11.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere. Astfel, in cazul deprecierii stocurilor de materii prime, se inregistreaza: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante 391 4.000 lei 4.000 lei

Ajustari pentru deprecierea materiilor prime

Atunci cand vindeti stocuri, veti recunoaste o cheltuiala in contul de profit si pierdere pentru valoarea contabila a stocurilor, in perioada in care recunoasteti si venitul aferent. Prezentarea informatiilor Situatiile financiare anuale trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii referitoare la stocuri: politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor si formulele utilizate la determinarea costului; valoarea contabila totala a stocurilor si cea pe categorii de stocuri; valoarea contabila a stocurilor inregistrate la valoarea justa minus costurile de vanzare; valoarea stocurilor recunoscuta drept cheltuiala a perioadei;

contabila a stocurilor gajate pentru garantarea datoriilor.

Articol publicat in data 01-Feb-2006

TRATAMENTUL FISCAL AL PERISABILITATILOR LA MARFURI IN PROCESUL DE COMERCIALIZARE Tratamentul fiscal al perisabilitatilor deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit este reglementat in Monitorul Oficial nr. 522 din data de 10 iunie 2004 prin H.G. nr. 831 / 2004, pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare Prin perisabilitati, se inteleg scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica). Nu constituie perisabilitati pierderile incluse in normele de consum tehnologic, precum si cele produse prin neglijenta, sustrageri si cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forta majora. Perisabilitatile produse se aproba de managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, dupa caz , la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la limitele prevazute de lege. Limitele maxime de perisabilitate pentru marfurile ambalate in recipiente din sticla se aplica si pentru ambalajele respective. Perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor de produse existente in gestiune, stabilite dupa cantarire, numarare, masurare si prin alte asemenea procedee si dupa efectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare. Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare. Aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc. Limitele maxime de perisabilitate in timpul transportului se aplica o singura data pentru cantitatile de marfa efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, in functie de conditia de livrare stabilita intre furnizor si beneficiar. Comerciantii pot stabili cote de perisabilitati diferentiate sortimental pe depozite, magazine, gestiuni, pentru a fi admise la cheltuieli deductibile din profitul impozabil, cu obligativitatea incadrarii in limitele maxime de perisabilitate prevazute pentru grupa respectiva de marfuri. Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Normele privind limitele admisibile de perisabilitate se aplica numai persoanelor juridice care sunt obligate, potrivit legii, la plata impozitului pe profit, in limita caruia cheltuielile cu perisabilitatile sunt deductibile din veniturile realizate.

Actul normativ stabileste limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate marfurilor in procesul de comercializare pentru produsele alimentare si nealimentare, pentru produsele medicamentoase de uz uman, pentru produsele farmaceutice si alte produse de uz veterinar. Iata formatul PDF al tabelului ce prezinta limitele legale admisibile de perisabilitate pentru produsele alimentare si nealimentare:
Articol publicat in data 09-Aug-2007

Particularitati privind organizarea contabilitatii la o firma de catering

<P

Multumim Revistei Romane de Monografii Contabile conf. dr. Cristina Nicolaescu Particularitati privind organizarea contabilitatii la o firma de catering Ca afacere, cateringul poate fi definit ca fiind activitatea de furnizare a mancarurilor (meniurilor de tip catering) si a altor servicii auxiliare comandate de catre client si menite sa satisfaca o gama variata de preferinte ale consumatorilor. Afacerile de tip catering se pot dezvolta: fie prin extinderea activitatilor de alimentatie publica deja existente cu functiuni de distributie a unor meniuri la domiciliul clientului, fie doar prin dezvoltarea unitatii de preparare (a bucatariei) si a sistemului de distributie la domiciliul clientului cu sau fara implicarea in organizarea unor evenimente.

Din aceasta definitie rezulta ca, din punct de vedere contabil, in cadrul activitatii de catering vom intalni: atat activitati de vanzare de bunuri (marfuri sau produse finite), cat si activitati de servicii.

Ca urmare, in contabilizarea operatiilor la o astfel de firma putem regasi fluxuri contabile aferente tuturor celor 3 tipuri de activitati: productie, comert si prestari de servicii. Pentru a inregistra corect aceste fluxuri, primul pas este sa identificam in care din aceste categorii se incadreaza operatiile derulate, pentru a putea folosi structurile contabile corespunzatoare. ATENTIE Pentru a putea departaja fluxurile economice ce apartin activitatii de comert, de cele care apartin activitatii de productie, trebuie sa avem in vedere faptul ca in activitatea de comert nu se formeaza o valoare noua de intrebuintare, pe cand in activitatea de productie se creeaza un produs nou, diferit de cel initial. Cu alte cuvinte, in cazul in care firma vinde produse pe care le-a cumparat de la furnizori in aceeasi stare (cum ar fi, sucuri, dulciuri, paine), acestea vor fi recunoscute ca si marfuri in contul 371 Marfuri. Cheltuielile generate vor fi inregistrate in 607 Cheltuieli privind marfurile. Veniturile obtinute din vanzarea acestor produse se vor inregistra in contul 707 Venituri din vanzarea marfurilor. De obicei evidenta bunurilor din aceasta

categorie se tine la pret de vanzare cu amanuntul, inclusiv TVA. Ca urmare, se vor utiliza si structurile contabile 378 Diferente de pret la marfuri pentru adaosul comercial si 4428 TVA neexigibila. Prepararea mancarurilor se asimileaza activitatii de productie. In consecinta, materialele achizitionate pentru producerea mancarurilor se inregistreaza in 301 Materii prime sau 3021 Materiale auxiliare, dupa caz. Pe baza de retetar se stabileste consumul si apoi costul de productie pentru fiecare tip de mancare, care se inregistreaza in contul 345 Produse finite. Datorita specificului activitatii, contul 345 Produse finite nu va prezenta sold la sfarsitul perioadei. La livrarea produselor catre clienti se descarca gestiunea de produse finite la cost de productie calculate. Dintre metodele de evaluare a stocurilor la iesire, se poate utiliza orice metoda, deoarece decalajul in timp intre momentul obtinerii produselor si momentul vanzarii este foarte mic. Se recomanda totusi folosirea metodei preturilor standard. Aplicarea acestei metode presupune stabilirea unor costuri de productie standard pentru fiecare tip de mancare. In perioadele in care fluctuatia preturilor este mare, aceste costuri se pot stabili lunar, pornind de la costurile efective ale lunii anterioare. In conditii de stabilitate monetara, costurile standard se pot stabili la intervale mai mari de timp. Folosirea acestei metode presupune utilizarea contului 348 Diferente de pret la produse finite in care se inregistreaza diferentele in plus sau minus intre costul standard si costul efectiv. Eliberarea materiilor prime din depozit, in bucatarie se efectueaza prin bonurile de consum care sunt completate in baza cererilor de comanda eliberate de bucatarul sef, avand la baza meniul. Atat in cererea de comanda, cat si in bonul de consum, se indica denumirea completa a produselor, sortimentul si cantitatea in unitati de masura corespunzatoare. Ceva mai complicata este evidenta lipsurilor. Pentru o examinare mai profunda, vom imparti minusurile in urmatoarele categorii: lipsuri si pierderi ce se incadreaza in limita normelor de perisabilitate naturala; lipsuri peste limita normelor de perisabilitate naturala; lipsuri pentru care exista posibilitatea compensarii cu eventualele surplusuri constatate.

Atat lipsurile din prima categorie, cat si cele din categoria a doua se inregistreaza cu ajutorul formulei contabile: 601 = Cheltuieli privind materiile prime 301 Materii prime

Lipsurile peste limitele normale de perisabilitate se imputa gestionarului la pret de imputare, plus TVA, utilizandu-se contul 4282 Alte creante in legatura cu personalul. Lipsurile constatate se trec pe cheltuieli, indiferent daca se cunoaste sau nu vinovatul. In cazul lipsurilor din ultima categorie, se face compensarea intre o categorie de stoc si cealalta, prin debitarea stocului care lipseste si creditarea celui la care s-au constatat plusuri.

O alta problema, destul de importanta, consta in constituirea si inregistrarea ajustarilor pentru deprecieri necesare pentru a acoperi pierderile in limitele perisabilitatilor naturale. Luand in consideratie faptul ca: perisabilitatile naturale, in limitele normelor, sunt constatate doar in timpul efectuarii inventarierii, iar perioada intre inventarieri poate fi de un an, este necesar ca, in unitatile de catering, in perioada dintre inventarieri, sa se calculeze ajustari pentru deprecieri privind pierderile de materii prime, materiale consumabile, marfuri si produse finite in limitele perisabilitatilor naturale.

In acest scop, se utilizeaza conturile din grupa 39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor, 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante si 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante. Prestarile de servicii pot sa apara in situatia in care firma este solicitata sa organizeze diverse evenimente (de exemplu, nunti, botezuri, zile de nastere, evenimente festive la nivelul firmelor, petreceri, cocktail-uri, receptii, inaugurari de sedii si sucursale, prezentari de moda). ATENTIE Exista firme care se ocupa doar de organizarea de evenimente si care colaboreaza cu firmele de catering pentru asigurarea produselor culinare. In cazul in care firma de catering organizeaza si evenimente, se factureaza separat serviciul efectiv de organizare, cuantificandu-se manopera in functie de amploarea evenimentului. In acest caz, veniturile realizate se inregistreaza in creditul contului 704 Venituri din prestari servicii. Pentru exemplificare, vom prezenta in continuare inregistrarea in contabilitate a catorva operatii specifice unei firme de catering. EXEMPLU Consideram o firma de catering, cod CAEN 562 Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente si alte servicii de alimentatie, din cadrul grupei 56 Restaurant si alte activitati de servicii publice, care comercializeaza preparate culinare sub forma de meniu (felul I si felul II), ambalat in caserole de unica folosinta si transportat la domiciliul clientului sau la locul de munca al acestuia. De asemenea, la comenzi anticipate se pregatesc si preparate pentru diferite mese festive si receptii. Transportul este inclus in pret. Operatiile a caror inregistrare o vom analiza sunt: achizitie de materii prime, materiale auxiliare, marfuri, materiale de ambalat de la furnizori persoane fizice sau juridice; consumul materiilor prime si al materialelor consumabile; obtinere de produse finite; livrarea de produse finite si marfuri; inregistrarea diferentelor de pret la produse finite si marfuri.

Reflectarea in contabilitate

1. Achizitionarea de sucuri de la furnizori persoane juridice, in valoare de 500 lei, TVA 19%. Adaosul comercial practicat de firma la sucuri este 20%. Deoarece evidenta bunurilor de natura marfurilor se tine la pret de vanzare cu amanuntul fara TVA, incarcarea gestiunii de marfa se inregistreaza cu formula: 371 Marfuri = % 401 600 500

Furnizori 378 100 Diferente de pret la marfuri Se inregistreaza TVA deductibila, conform facturii de la furnizor: 4426 = 401 95 TVA deductibila Furnizori 2. Se achizitioneaza pungi de plastic si caserole pentru mancare in valoare de 700 lei, tacamuri unifolosibile si servetele de 300 lei, TVA 19%. % = 3023 Materiale pentru ambalat 3028 Alte materiale nestocabile 4426 TVA deductibila 401 Furnizori 1.190 700 300 190

3. Se achizitioneaza din piata, de la persoane fizice zarzavaturi in valoare de 50 lei, care se achita in numerar. 301 = Materii prime 5311 Casa in lei 50

NOTA La achizitionarea de bunuri de la persoane fizice autorizate prin certificatul de producator agricol, se intocmeste borderoul de achizitii. Plata se face prin dispozitie de plata. Dupa achizitionare se face receptia prin nota de receptie si constatare de diferente. Aceste achizitii pot fi achitate si din avansuri de trezorerie. In aceasta situatie, in locul contului 5311 Casa in lei se va utiliza contul 542 Avansuri de trezorerie. Indiferent de modalitatea folosita, deoarece achitarea se face pe loc si operatia nu este purtatoare de TVA, neexistand o factura, nu se inregistreaza datoria in 401 Furnizori. 4. Se achizitioneaza carne de pui in valoare de 800 lei, TVA 19%. % = 301 Materii prime 4426 TVA deductibila 401 Furnizori 95,2 80 15,2

5. Se achizitioneaza condimente diverse si otet in valoare de 5 lei, TVA 19%. % = 3021 Materiale auxiliare 4426 TVA deductibila 401 Furnizori 5,95 5 0,95

6. Se dau in consum materiile prime si materialele. Se considera darea in consum in aceeasi zi sau la interval scurt de timp (situatia cel mai des intalnita). Ca urmare, cunoscandu-se valoarea de intrare, se poate aplica metoda identificarii specifice la stabilirea valorii de iesire. Aceasta inseamna: 20 lei pentru un sfert din cantitatea de materie prima cumparata si 2 lei pentru materialele auxiliare. 601 = Cheltuieli cu materiile prime 6021 = Cheltuieli cu materialele auxiliare 301 Materii prime 3021 Materiale auxiliare 20

7. Se obtine tocanita de pui. Pentru acest fel de mancare costul prestabilit (pornind de la cheltuielile lunii anterioare) este de 4 lei/portie. Deoarece se obtin 10 portii, incarcarea de gestiune este de forma: 345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor 40

8. Se livreaza clientilor 4 din cele 10 portii de tocanita. Descarcarea de gestiune se face la costul prestabilit de 4 lei/portie. 711 Variatia stocurilor NOTA Deoarece, in general, aceste firme lucreaza pe baza de comenzi, iar la finele zilei nu au stoc de produse finite, se poate inregistra descarcarea de gestiune zilnic, cu toata productia zilei. Consideram un pret de vanzare: o portie de 6 lei, TVA 19%. La acest pret se adauga valoarea materialelor consumabile (cum ar fi, tacamuri unifolosibile, caserole, servetele). Valoarea acestora se stabileste prin metodele de evaluare la iesire FIFO, LIFO, CMP. In exemplul nostru, sa consideram o valoare de 1 leu pentru aceste materiale. Ca urmare pretul de vanzare creste cu aceasta valoare. = 345 Produse finite 16

Sa consideram comanda insotita si de o livrare de suc. Sticla de suc a fost achizitionata cu 2,5 lei si se vinde la 3,5 lei. La livrarea produselor finite, in general, alimentele sunt insotite direct de bonul fiscal pe care este trecuta valoarea de platit de catre client. De aceea vanzarea se inregistreaza direct cu incasarea in numerar. 5311 Casa in lei = % 701 Venituri din vanzarea produselor finite 707 Venituri din vanzarea marfurilor 708 Venituri din activitati diverse 33,9 24 (pretul de vanzare al mancarii gatite 4 portii X 6 lei) 3,5 (pretul de vanzare al sucului) 1 (pretul de vanzare al materialelor consumabile insotitoare) 5,4

4427 TVA colectata

NOTA In cazul in care transportul se factureaza separat, se inregistreaza tariful pentru serviciul de transport in creditul contului 704 Venituri din prestari servicii. Se descarca gestiunea de materiale consumabile la costul de achizitie calculat de 0,5 lei si de marfa cu 2,5 lei, diferente de pret de 1 leu. 6023 = 3023 0,2 (pentru caserole) Cheltuieli cu Materiale de ambalat materialele de ambalat 6028 = 3028 alte Alte materiale consumabile materiale consumabile Pentru marfa: % = 607 Cheltuieli privind marfurile 378 Diferente de pret la marfuri 0,3 (pentru tacamuri si servetele) Cheltuieli cu

371 Marfuri

3,5 2,5 1,0

ATENTIE Iata sugestia noastra: in cazul materialelor consumabile, pentru a evita descarcarea din gestiune dupa fiecare iesire sau evidentierea lor pentru descarcarea lunara de gestiune, se poate organiza contabilitatea sintetica si prin metoda inventarului intermitent. Acest lucru presupune urmatoarele etape:

La inceputul lunii, se anuleaza stocul lunii trecute prin trecerea pe cheltuiala. 3023 Materiale de ambalat 3028 Alte materiale consumabile

6023 = Cheltuieli cu materialele de ambalat 6028 = Cheltuieli cu alte materiale consumabile

Achizitiile din cursul lunii se trec direct pe cheltuiala. 401 Furnizori

6023 = Cheltuieli cu materialele de ambalat 6028 Cheltuieli cu alte materiale consumabile 4426 TVA deductibila

La sfarsitul lunii prin inventariere se stabileste stocul final si se corecteaza cheltuiala perioadei. 3023 = 6023 Materiale de ambalat Cheltuieli cu materialele de ambalat 3028 = 6028

Alte materiale consumabile

Cheltuieli cu alte materiale consumabile

Operatia se poate inregistra ca mai sus sau invers, dar cu sumele in rosu (pentru a nu denatura rulajele conturilor de cheltuieli). In situatia in care se livreaza produse finite catre o firma pentru masa angajatilor, acestea se vor factura, creanta inregistrandu-se in debitul contului 4111 Clienti si veniturile in conturile corespunzatoare de venituri, cu TVA colectata aferenta. In acest caz, incasarea creantei se poate face fie in numerar, fie prin virament bancar, in functie de conditiile stipulate in contractul dintre firma de catering si firma beneficiara. La sfarsitul lunii se calculeaza pretul efectiv al produselor finite si se inregistreaza diferentele de pret. Sa presupunem pentru produsul nostru: tocanita de pui la un pret efectiv de 4,5 lei/portie. Deoarece in cursul lunii s-au vandut 30 de portii, rezulta o diferenta de pret de 15 lei, adica 30 X (4,5 pret efectiv 4 pret standard). Fiind o diferenta in plus, nefavorabila, se inregistreaza astfel: 348 = 711 15 Diferente de pret la produse finite Variatia stocurilor Diferentele in minus, favorabile se inregistreaza invers. La sfarsitul perioadei se repartizeaza diferentele de pret asupra produselor finite iesite din gestiune. Deoarece in activitatea de catering nu se lucreaza cu stoc final, repartizarea diferentelor va fi totala, deci cu aceeasi valoare. 711 = 348 15 Variatia stocurilor Diferente de pret la produse finite Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre

www.contabilul.ro. In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 01-Iun-2009

Reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni privind activitatea hoteliera Reflectarea in contabilitate a operatiunilor economice desfasurate in cadrul unui hotel trebuie sa se efectueze in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005 cu modificarile si completarile ulterioare. In acest sens, trebuie avut in vedere faptul ca in cadrul unui hotel se desfasoara mai multe tipuri de activitati distincte, cum ar fi: alimentatie publica (restaurant), comert (bar) si prestari servicii (cazarea in hotel).

Aceasta inseamna ca ne asteptam ca in cadrul unei activitati hoteliere sa intalnim toate cele 3 activitati, motiv pentru care conducerea societatii trebuie sa fie preocupata de organizarea contabilitatii pe tipurile de activitati desfasurate. In cadrul celor 3 tipuri de activitati intalnim operatiuni distincte acestora, cum ar fi: Alimentatia publica (restaurant) aprovizionare cu marfuri alimentare si nealimentare, productia de produse alimentare, vanzarea de produse alimentare, intretinere, curatenie, obiecte de inventar (cum ar fi vesela, decoratiuni) Comert (bar) aprovizionare cu produse alcoolice, cu produse alimentare si nealimentare, intretinere, curatenie, obiecte de inventar (cum ar fi vesela, decoratiuni) Prestari servicii (hotel): cazare clienti, activitati minibar, servire in camera, intretinere, curatenie, obiecte de inventar (cum ar fi vesela, decoratiuni), precum si alte servicii prestate clientilor (cum ar fi spalatorie, calcatorie, rezervari bilete), aprovizionare cu marfuri alimentare si nealimentare, produse alcoolice si nonalcoolice, vanzarea de produse alimentare.

In continuare prezentam in detaliu monografia contabila pe cele 3 tipuri de activitati. EXEMPLU Activitatea de alimentatie publica (restaurant) De regula, pentru realizarea activitatii desfasurate de catre restaurantul unui hotel avem de a face cu urmatoarele tipuri de operatiuni a caror reflectare in contabilitate se face dupa cum urmeaza. a) Aprovizionarea cu marfuri alimentare, nealimentare, materiale consumabile, produse de curatenie, vesela, alte obiecte de inventar, presupunand ca gestiunea de stocuri se tine la costul de achizitie: % 371 Marfuri 302 = 401 Furnizori

Materiale consumabile 303 Materiale de natura obiectelor de inventar In cazul in care achizitiile se fac de la persoane fizice, acestea se consemneaza intr-un borderou de achizitii si se inregistreaza direct prin casa. % = 5311 Casa in lei

371 Marfuri 302 Materiale consumabile 303 Materiale de natura obiectelor de inventar b) Pentru marfurile si produsele cumparate care se vand ca atare, se va asigura evidenta la pret de vanzare cu amanuntul cu TVA (pret de raft), astfel ca inregistrarea in gestiune se va face astfel: 371 = % Marfuri/analitic distinct 401 Furnizori (la valoarea de achizitie fara TVA) 378 Diferente de pret la marfuri (adaosul comercial) 4428 TVA neexigibila c) Realizarea portiilor alimentare, pe baza de retetar Consum de materii prime, materiale: % 301 Materii prime 302 Materiale consumabile =

Conturi din grupa de conturi 60 (dupa natura)

Obtinerea portiilor alimentare: 345 = Produse finite 711 Variatia stocurilor

si descarcarea de gestiune: 711 = Variatia stocurilor 345 Produse finite

Consum de alte materiale necuprinse in retete, daca este cazul: 60 = Cheltuieli privind stocurile % 301 Materii prime 302 Materiale consumabile

d) Descarcarea gestiunii aferente vanzarii de marfuri (bauturi alcoolice si nealcoolice): 607 = Cheltuieli cu marfurile 371 Marfuri

e) Inregistrarea notei de plata intocmita clientului: 411 Clienti = % 701 Venituri din vanzari de produse finite 707 Venituri din vanzari de marfuri 4427 TVA colectata

EXEMPLU Activitatea de comert (bar) a) Aprovizionarea cu marfuri alimentare, nealimentare, materiale consumabile, produse de curatenie, vesela, alte obiecte de inventar, presupunand ca gestiunea de stocuri se va tine la costul de achizitie: % = 401 Furnizori

371 Marfuri/analitic distinct 302 Materiale consumabile 303 Materiale de natura obiectelor de inventar b) Pentru marfurile si produsele cumparate care se vand ca atare, se va asigura evidenta la pret de vanzare cu amanuntul cu TVA (pret de raft), astfel ca inregistrarea in gestiune se va face astfel: 371 Marfuri % 401 Furnizori (la valoarea de achizitie fara TVA) 378 Diferente de pret la marfuri (adaosul comercial) 4428 TVA neexigibila =

c) Realizarea produselor combinate (cocktailuri), pe baza de retetar: Consum de materii prime 60 = Cheltuieli privind stocurile % 301 Materii prime 302 Materiale consumabile

Obtinerea produselor combinate

345 Produse finite

711 Variatia stocurilor

si descarcarea de gestiune 711 = Variatia stocurilor 345 Produse finite

Consum de alte materiale necuprinse in reteta cockteilului, daca este cazul 60 = Cheltuieli privind stocurile % 301 Materii prime 302 Materiale consumabile

d) Descarcarea gestiunii aferente vanzarii de marfuri (bauturi alcoolice si nealcoolice): 607 = Cheltuieli cu marfurile 371 Marfuri

e) Inregistrarea notei de plata intocmite clientului: 411 Clienti = % 701 Venituri din vanzari de produse finite 707 Venituri din vanzari de marfuri 4427 TVA colectata

EXEMPLU Activitea de prestari servicii (hotel) a) Aprovizionarea cu marfuri alimentare si nealimentare (pentru minibaruri), materiale consumabile, produse de curatenie, vesela, alte obiecte de inventar, presupunand ca gestiunea de stocuri se va tine la costul de achizitie: % = 401 Furnizori

371 Marfuri 302 Materiale consumabile 303 Materiale de natura obiectelor de inventar b) Pentru marfurile si produsele cumparate care se vand ca atare, se va asigura evidenta la pret de vanzare cu amanuntul cu TVA (pret de raft), astfel ca inregistrarea in gestiune se va face astfel: 371 Marfuri % 401 Furnizori (la valoarea de achizitie fara TVA) =

378 Diferente de pret la marfuri (adaosul comercial) 4428 TVA neexigibila c) Descarcarea gestiunii aferente vanzarii de marfuri (bauturi alcoolice si nealcoolice): 607 = Cheltuieli cu marfurile 371 Marfuri

d) Inregistrarea notei de plata intocmite clientului: 411 Clienti = % 701 Venituri din vanzari de produse finite 707 Venituri din vanzari de marfuri 4427 TVA colectata

Pentru toate tipurile de activitati (restaurant, bar, hotel) consumul de materiale pentru curatenie se inregistreaza pe baza de bon de consum intocmit si aprobat de persoanele responsabile, inregistrandu-se astfel: 602 = Cheltuieli cu materialele consumabile ATENTIE In concluzie, se observa ca in mare parte operatiunile desfasurate sunt similare pe cele 3 categorii de activitati, dar este esential ca respectivele operatiuni sa se inregistreze in contabilitate pe analitice distincte, in special cele care reflecta realizarea de venituri (venituri din comert, prestari servicii si produse preparate) si cele care reflecta achizitia si consumul de stocuri (materiale consumabile, produse finite si marfuri). Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 02-Iul

302 Materiale consumabile

Reflectarea in contabilitate a activitatilor pensiunilor turistice Activitatea turistica este o activitate complexa si se desfasoara prin intermediul: hotelurilor, motelurilor, vilelor turistice, cabanelor, bungalourilor, satelor de vacanta, campingurilor, apartamentelor sau camerelor de inchiriat in locuinte familiale ori in cladiri cu alta destinatie, pensiunilor turistice si pensiunilor agroturistice si altor unitati cu functiuni de cazare turistica. Aceste structuri de primire turistica functioneaza in baza unor certificate de clasificare acordate de catre Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale.

Pensiunile turistice ofera, de regula, atat servicii de cazare, cat si de alimentatie publica. Principalele acte normative care reglementeaza activitatea pensiunilor turistice sunt: Hotararea nr. 805 din 23 august 2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare in structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica la turismul neorganizat, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 519 din 30 august 2001; Hotararea nr. 1.328 din 27 decembrie 2001, privind clasificarea structurilor de primire turistice, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 17 din 15 ianuarie 2002; Hotararea nr. 1.412 din 6 decembrie 2002, pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 923 din 17 decembrie 2002; Ordinul nr. 510 din 28 iunie 2002, pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 bis din 6 august 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;

Reglementarile contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005. Din punct de vedere fiscal, in Codul fiscal sunt prevazute aspecte legate de aplicarea taxei pe valoarea adaugata in activitatea turistica. Printre cele mai importante prevederi legate de T.V.A., sunt: Pentru serviciile de cazare, in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping se aplica cota redusa de T.V.A. de 9%. Cota redusa de taxa de 9%, prevazuta de Codul fiscal se aplica pentru cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping. In situatia in care costul micului dejun este inclus in pretul de cazare, cota redusa se aplica asupra pretului de cazare, fara a se defalca separat micul dejun. Reflectarea in contabilitate a activitatii desfasurate de catre o pensiune turistica se face in functie de modalitatea in care se presteaza catre client serviciile turistice (cazare, masa si alte servicii oferite). Cele mai uzitate servicii oferite de o pensiune turistica sunt cele de cazare si masa. Acestea pot fi oferite separat sau impreuna. Pentru o buna evidentiere si analiza a activitatii desfasurate este indicat ca organizarea contabilitatii de gestiune sa se faca la nivelul centrelor de profit (de exemplu, cazare, restaurant, bar). Fiecare centru de profit presupune gestiune separata cu venituri si cheltuieli. Consumurile derulate la nivelul fiecarui centru de profit sunt diversificate: consumuri de alimente pentru obtinerea preparatelor, consumuri de materiale pentru curatat si igienizat, salarii, utilitati, amortizare. In contabilitatea financiara toate consumurile sunt evidentiate pe cheltuieli dupa natura lor in momentul efectuarii, iar in contabilitatea de gestiune sunt evidentiate dupa rolul lor in cadrul centrului de profit (cheltuieli directe, indirecte)...

Ti se pare interesant subiectul pe care l-ai urmarit? Este primul pas acesta in care realizezi ca poti elimina bataile de cap! Fa-l pe urmatorul: alege macar una din Monografiile Contabile propuse pe

www.monografiicontabile.monografii.ro va face diferit de toti ceilalti colegi din

departamentul Contabilitate. Garantam inlaturarea totala a starii tale de stres si inlocuirea ei cu o stare de spirit de invingator! Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.

Articol publicat in data 23-Iun-2009

Productia interna
Intrebare: 1) Etapele liniei de productie sunt urmatoarele: Extragere balast: Sortare balast, in urma careia rezulta sorturi naturale de balast si refuz de ciur: Concasare refuz de ciur, in urma careia rezulta sorturi concasate de balast.

Operatiunile contabile pentru inregistrarea acestor etape in cadrul societatii noastre? 2) Pe de alta parte, productia interna se calculeaza cu materiale la pret de achizitie cu tot cu TVA. Este corecta inregistrarea? Raspuns: I) Inregistrari contabile pentru obtinerea productiei Inregistrarile din contabilitatea financiara prezentate la punctul 1 sunt corecte cu precizarea ca pentru a determina corect costurile efective de productie pe fiecare tip de semifabricat trebuie organizati contabilitatea de gestiune. Prevederile O.M.F.P. nr. 306/2002 se refera doar la contabilitatea financiara a unei societati. In opinia noastra, elementele din beton, mortarul, balastul si pietrisul destinat vinzarii catre diversi beneficiari se considera produse finite. Pietrisul si nisipul utilizat la obtinerea elementelor din beton, mortar, se considera materii prime obtinute din productia proprie, pretul de cost al acestora fiind format doar din manopera directa, cheltuielile directe si indirecte de productie, fara a cuprinde un beneficiu. Din punct de vedere contabil, inregistrarile pentru acelasi produs care poate fi atat materie prima pentru alt produs finit cat si produs finite destinat comercializarii ca atare, sunt urmatoarele : productia de pietris si nisip utilizat ca materii prime si produse finite: 345/341 = 711 100.000.000 (analitic distinct nisip, pietris ) inregistrarea nisipului si pietrisului ca materii prime la obtinerea betoanelor : 301 = 345/341 40.000.000 si concomitent

711 = 345/341 40.000.000 601 = 301 40.000.000 urmeaza inregistrarile uzuale din contabilitatea financiara si de gestiune . vanzarea betoanelor ca produse finite: 711 = 345 60.000.000 411 = % 71.400.000 701 60.000.000 4427 11.400.000 Inregistrarile contabile din contabilitatea financiara pentru lucrarile de constructii autostrazi sunt urmatoarele: de exemplu, la data de 31.05.2005: - inregistrarea valorii la cost de productie a lucrarilor si serviciilor in curs de executie: 332 = 711 1.000.000.000 Soldul contului reprezinta valoarea la cost de productie a lucrarilor si serviciilor in curs de executie la sfarsitul perioadei si se inchide prin contul 121 pentru a se echilibra cu conturile de cheltuieli aferente (materii prime, alte cheltuieli directe si indirecte) in cursul lunii iunie se mai efectueaza lucrari de 500.000.000 lei, dar se finalizeaza si se receptioneaza lucrari de 300.000.000 lei la cost efectiv de productie: 332 = 711 500.000.000 lucrari effectuate 711 = 332 300.000.000 lucrari finalizate, receptionate, facturate beneficiarului 411 = % 416.000.000 704 350.000.000 4427 66.500.000 de exemplu, la data de 30.06.2005: 711 = 332 1.200.000.000 de exemplu, la data de 01.07.2005: 332 = 711 1.200.000.000 Pentru organizarea contabilitatii de gestiune trebuie sa aveti in vedere prevederile O.M.F.P. nr. 1826 din 22 decembrie 2003 pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune. Organizarea contabilitatii de gestiune este flexibila, in sensul ca procedeele si tehnicile utilizate de fiecare firma se stabilesc in functie de particularitatile activitatii desfasurate. Pentru fiecare tip de

activitate desfasurata trebuie sa organizati contabilitatea de gestiune astfel incat sa preluati in contabilitatea financiara costurilor unitare ale produselor obtinute, ale lucrarilor si serviciilor efectuate. Prin contabilitatea de gestiune se asigura: inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, pe activitati si faze de fabricatie; calculul costului de achizitie, de productie, de prelucrare al bunurilor intrate/obtinute, lucrarilor executate, serviciilor prestate si a productiei in curs de executie; Pentru determinarea corecta a structurii costurilor, in contabilitatea de gestiune trebuie sa aplicati urmatoarele 5 principii ale calculatiei costurilor: Pentru determinarea corecta a structurii costurilor, in contabilitatea de gestiune trebuie sa aplicati urmatoarele 5 principii ale calculatiei costurilor: -principiul separarii cheltuielilor care privesc obtinerea bunurilor, lucrarilor, serviciilor de cheltuielile care nu sunt legate de achizitia, productia sau prelucrarea acestora si nu se includ in costul acestora, respectiv: -care privesc obtinerea bunurilor, lucrarilor, serviciilor de cheltuielile care nu sunt legate de achizitia, productia sau prelucrarea acestora si nu se includ in costul acestora, respectiv: cheltuielile de administratie; cheltuielile de desfacere; regia fixa nealocata costului; cheltuielile financiare; cheltuielile extraordinare. etc., nu se includ in costul acestora.

-principiul delimitarii cheltuielilor in timp care impune includerea cheltuielilor in costuri in perioada de gestiune careia ii apartin cheltuielile in cauza. -care impune includerea cheltuielilor in costuri in perioada de gestiune careia ii apartin cheltuielile in cauza. -principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu care impune delimitarea cheltuielilor efectuate intr-o anumita perioada de gestiune pe principalele procese (in cadrul sectorului productie pe sectii, ateliere, linii de fabricatie) sau locuri care le-a generat (aprovizionare, productie, administratie, desfacere) -care impune delimitarea cheltuielilor efectuate intr-o anumita perioada de gestiune pe principalele procese (in cadrul sectorului productie pe sectii, ateliere, linii de fabricatie) sau locuri care le-a generat (aprovizionare, productie, administratie, desfacere) -principiul delimitarii cheltuielilor productive creatoare de valoare, de cele cu caracter neproductiv; -delimitarea cheltuielilor privind productia finita de cheltuielile aferente productiei in curs de executie. Lista conturilor de gestiune este adaptata in functie de scopurile urmarite, respectiv: - calculatia costurilor bunurilor/lucrarilor/serviciilor (organizata in functie de tipul si modul de organizare a productiei, tehnologiei de fabricatie); - evidentierea fluxului costurilor; - determinarea costurilor aferente stocurilor;

- determinarea veniturilor si a rezultatelor economice. Costul complet al materiei prime sau al produsului finit obtinut cuprinde costul de productie la care se adauga cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere repartizate asupra acestora pe criterii determinate de fiecare firma in parte. Costurile aferente obtinerii productiei reflectate in contabilitatea de gestiune au la baza urmatoarele cheltuieli inregistrate in contabilitatea financiara : a) cheltuieli directe: acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie (produs, serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate ) inca din momentul efectuarii lor si cuprind: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate; energia electrica consumata in scopuri tehnologice; manopera directa (salarii, asigurari si protectia sociala etc.); alte cheltuieli directe

b) cheltuieli indirecte: acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie, ci privesc intreaga productie a unei sectii sau a persoanei juridice in ansamblul ei si cuprind: regia fixa de productie = cheltuieli indirecte de productie care raman relativ constante indiferent de volumul productiei ( amortizarea utilajelor si echipamentelor, intretinerea sectiilor si utilajelor, cheltuielile cu conducerea si administrarea sectiilor); regia variabila de productie = cheltuieli indirecte de productie, care variaza in raport cu volumul productiei (cheltuielile indirecte cu consumul de materiale si forta de munca). c) cheltuieli de desfacere: d)cheltuieli generale de administratie: d)cheltuieli generale de administratie: In costul materiilor prime obtinute si a semifabricatelor nu trebuie sa includeti urmatoarele cheltuieli: In costul materiilor prime obtinute si a semifabricatelor nu trebuie sa includeti urmatoarele cheltuieli: pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise; cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care astfel de costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie; regiile generale de administratie care nu participa la procesul de productie; costurile de desfacere; regia fixa nealocata costului.

Indiferent de natura activitatii desfasurate se utilizeaza urmatoarele conturi de gestiune, dezvoltate in functie de necesitati, pe conturi analitice: GRUPA 90 Decontari interne CONTURI 901 Decntari interne privind

cheltuielile incepe prin a se credita 9011 materii prime si materiale 9012 servicii terti 9013 salarii si contributii salarii 9014 chelt. Repartizate din alte activitati 902 Decntari interne privind productia obtinuta 903 Decntari interne privind diferentele de pret 92 Conturi de calculatie 921 Cheltuielile activitatii de baza cont de colectare 921 = 9011 921 = 9012 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare salarii ateliere de prod. si contrib. salarii 923 Cheltuielile indirecte de productie amortizarea salarii TESA productie si contrib. Salarii energie electrica 924 Cheltuielile generale de administratie salarii TESA administrativ, financiar contabilitate, conducere si contrib. salarii 925 Cheltuielile de desfacere salarii TESA desfacere si contrib. salarii 93 Costul productiei 931 Costul productiei obtinute

predarile de produse finite 345=711 concomitent cu 931 = 902 933 Costul productiei in curs de executie inventarierea productiei neterminate 331 = 711concomitent cu 933= 902 Din punct de vedere fiscal: Avand in vedere faptul ca pentru obtinerea pietrisului exploatati albia unui rau, in conformitate cu prevederile Legii nr. 85 din 18 martie 2003 Legea minelor publicata in M.Of. nr. 197 din 27 martie 2003 si a normelor de aplicare aprobate prin H.G. nr. 1208 din 14 octombrie 2003 publicate in M.Of. nr. 772 din 4 noiembrie 2003, aveti si obligatia de evidentia, declara si vira taxa anuala de explorare si taxa trimestriala de exploatare. In actul normativ mentionat sunt definiti urmatorii termeni care va ajuta sa respectati legislatia contabila si fiscala in cadrul firmei dvs. : exploatare: ansamblul de lucrari executate in subteran si/sau la suprafata pentru extragerea resurselor minerale, prelucrarea si livrarea acestora in forme specifice; ansamblul de lucrari executate in subteran si/sau la suprafata pentru extragerea resurselor minerale, prelucrarea si livrarea acestora in forme specifice; explorare: ansamblul de studii si activitati pentru identificarea zacamintelor, evaluarea cantitativa si calitativa a acestora, precum si determinarea conditiilor tehnice si economice de valorificare; : ansamblul de studii si activitati pentru identificarea zacamintelor, evaluarea cantitativa si calitativa a acestora, precum si determinarea conditiilor tehnice si economice de valorificare; produs minier: produsul rezultat din activitatea de exploatare a unui zacamant, livrat ca atare sau sub forma de sorturi rezultate in urma unui proces tehnologic de prelucrare/preparare pentru a fi utilizat ca produs finit sau ca materie prima la fabricarea unui alt produs; produsul rezultat din activitatea de exploatare a unui zacamant, livrat ca atare sau sub forma de sorturi rezultate in urma unui proces tehnologic de prelucrare/preparare pentru a fi utilizat ca produs finit sau ca materie prima la fabricarea unui alt produs; produs rezidual minier: produsul remanent depus in halde si iazuri de decantare, rezultat din activitati miniere; : produsul remanent depus in halde si iazuri de decantare, rezultat din activitati miniere; Pentru calculul redeventei miniere trebuie sa tineti evidenta extracontabila a productiei lunare de pietris, pentru care va propunem urmatorul cap de tabel:

An/luna

Cantitate produsa

Pret unitar

Valoare productie obtinuta 3=1x2

Redeventa miniera datorata 4=3x2%

Acest tabel poate reprezenta si documentul justificativ pentru inregistrarea in evidenta contabila a obligatiei de plata prin formula contabila 635= 446 analitic distinct. Datele referitoare la cantitatea produsa si valoarea efectiva a productiei obtinute le obtineti din contabilitatea de gestiune. Declararea obligatiei de plata se face trimestrial pe baza inregistrarii din contabilitatea financiara cu ajutorul formularului ,,Declaratie cod 100,,. Fata de bugetul de general consolidat mai aveti obligatia platii anuale a unei taxe de explorare si exploatare in baza licentei obtinute inregistrata tot prin formula contabila 635= 446 analitic distinct. Declararea obligatiei de plata se face anual pe baza aceluiasi formular cod 100. I) T.V.A. aferenta productiei interne: La valoarea productiei interne realizate nu se calculeaza si nu se colecteaza T.V.A. deoarece nu poate fi vorba de un transfer al dreptului de proprietate asupra semifabricatelor/produselor finite sau de o prestare de servicii catre diversi beneficiari. Taxa pe valoarea adaugata se colecteaza doar pe baza unei facturi fiscale emise pentru vanzarea produselor finite sau pentru realizarea lucrarilor de constructii autostrazi, drumuri. Inregistrarea materialelor achizitionate de la furnizori pentru desfasurarea activitatii firmei dvs. cuprinde si T.V.A. evidentiata in facturile fiscale emise de furnizor numai in situatia in care nu sunteti inregistrati ca platitori de T.V.A. In situatia in care sunteti platitor de T.V.A. aveti dreptul de a deduce T.V.A. aferenta achizitiilor fara a afecta valoarea productiei interne. In legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, titlul VI , cap. IV, art. 128, alin. 9 si in normele de aplicare aprobate prin H.G. nr. 44/2004 pct. 7 se face precizarea ca preluarea de catre persoanele impozabile inregistrate ca platitori de T.V.A. a unor bunuri din activitatea proprie pentru a fi utilizate in scopul desfasurarii activitatii economice a acestora nu este considerata livrare de bunuri sau prestare de servicii, deci nu se colecteaza T.V.A.
Articol publicat in data 07-Mar-20

Particularitati privind organizarea contabilitatii fundatiilor

Multumim Revistei de Monografii Contabile conf. dr. Cristina Nicolaescu

Particularitati privind organizarea contabilitatii fundatiilor Organizarea contabilitatii fundatiilor este reglementata prin Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor nr. 1.969/2007 privind aprobarea reglementarilor contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial. Reglementarile contabile privind organizarea contabilitatii in partida dubla sunt cuprinse in Anexa nr. 1 la acest Ordin.

Activitatile desfasurate in cadrul fundatiilor se impart in 3 mari categorii: activitati fara scop patrimonial; activitati cu destinatie speciala; activitati economice.

Activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre aceste persoane juridice, se contabilizeaza potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, prevazute in anexa la O.M.F.P. nr. 1.752/2005, modificat si completat prin Ordinul nr. 2.374/2007. NOTA Activitatea de baza a unei fundatii ar trebui sa fie fara scop patrimonial. Eventualele activitati economice desfasurate de fundatii trebuie sa fie cu caracter exceptional si sa aiba drept scop crearea de resurse financiare suplimentare pentru activitatea nonprofit, de baza, a fundatiei. Particularitati privind situatiile financiare anuale ale fundatiilor Fundatiile intocmesc situatii financiare anuale care cuprind: bilant, contul rezultatului exercitiului si notele explicative la situatiile financiare anuale.

Principiile contabile fundamentale aplicate in cazul fundatiilor, conform O.M.E.F. nr. 1.969/2007 sunt aceleasi cu cele prevazute de O.M.F.P. nr. 1.752/2005, respectiv: principiul principiul principiul principiul principiul principiul continuitatii activitatii, permanentei metodelor, prudentei, independentei exercitiului, evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii, intangibilitatii si principiul necompensarii.

Se observa ca O.M.E.F. nr. 1.969/2007 nu mentioneaza ca principii explicite: principiul prevalentei economicului asupra juridicului si principiul pragului de semnificatie.

Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale fundatiei la sfarsitul exercitiului financiar, precum si in celelalte situatii prevazute de lege. In bilant elementele de activ sunt grupate dupa natura si lichiditate, respectiv elementele de pasiv sunt grupate dupa natura si exigibilitate. Lichiditatea reprezinta capacitatea, mai mare sau mai mica, a unui activ de a se transforma in bani. Exigibilitatea reprezinta scadenta mai mult sau mai putin indepartata de rambursare a unei datorii. Conform prevederilor O.M.E.F. nr. 1.969/2007, un activ reprezinta o resursa controlata de catre fundatie, ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa

genereze beneficii economice viitoare pentru aceasta si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil. Datoria reprezinta o obligatie actuala a persoanei juridice fara scop patrimonial ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. In ceea ce priveste formatul situatiilor financiare anuale, in cazul fundatiilor diferentele apar, mai ales in cazul contului de rezultate. Astfel, conform prevederilor O.M.E.F. nr. 1.969/2007, contul de rezultate cuprinde urmatoarele: I. Venituri din activitatile fara scop patrimonial II. Cheltuieli privind activitatile fara scop patrimonial III. Rezultatul activitatilor fara scop patrimonial IV. Venituri din activitatile cu destinatie speciala V. Cheltuieli privind activitatile cu destinatie speciala VI. Rezultatul activitatilor cu destinatie speciala VII. Venituri din activitatile economice VIII. Cheltuieli privind activitatile economice IX. Rezultatul activitatilor economice X. Venituri totale XI. Cheltuieli totale XII. Excedentul/profitul deficitul/pierderea exercitiului financiar (X-XI; XI-X). Particularitati privind structura veniturilor si cheltuielilor Principala particularitate consta in reflectarea distincta a cheltuielilor si veniturilor pe cele 3 categorii de activitati: fara scop patrimonial, cu destinatie speciala si activitatea economica.

In cazul veniturilor s-au creat grupe distincte pentru cele 3 tipuri de activitati. Veniturile din activitatile fara scop patrimonial cuprind: venituri din cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor; venituri din taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare; venituri din donatii si sume sau bunuri primite prin sponsorizare; venituri din dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din activitatile fara scop patrimonial;

venituri pentru care se datoreaza impozit pe spectacole; resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale si subventii pentru venituri; venituri din actiuni ocazionale, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului de organizare si functionare; venituri rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea persoanelor juridice fara scop patrimonial, altele decat cele care sunt sau au fost folosite in activitatea economica; alte venituri din activitatile fara scop patrimonial, cum ar fi: venituri din cote-parti primite potrivit statutului; ajutoare si imprumuturi nerambursabile din tara si din strainatate si subventii pentru venituri; venituri din despagubiri de asigurare pagube si din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare; venituri din diferente de curs valutar rezultate din activitatile fara scop patrimonial; venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare; venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare; venituri obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive; veniturile obtinute din reclama si publicitate, potrivit legislatiei in vigoare.

Veniturile cu destinatie speciala , cuprind venituri reglementate de legi speciale, si anume: venituri cu destinatie speciala din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment si alte venituri cu destinatie speciala, potrivit legii. Veniturile din activitati economice cuprind: a) venituri din exploatare: venituri din vanzarea de produse si marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii; venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus (crestere) sau in minus (reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie in curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, neluand in calcul ajustarile pentru depreciere reflectate; venituri din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale; venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii de care beneficiaza entitatea; alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri din exploatare.

NOTA Veniturile din productia stocata se inscriu, alaturi de celelalte venituri, in contul rezultatului exercitiului, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor). b) venituri financiare: venituri venituri venituri venituri venituri din din din din din imobilizari financiare; investitii pe termen scurt; creante imobilizate; venituri din investitii financiare cedate; diferente de curs valutar; dobanzi;

venituri din sconturi primite in urma unor reduceri financiare; alte venituri financiare.

c) venituri extraordinare (de exemplu, venituri rezultate din compensatiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamitati sau alte evenimente extraordinare). Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, si anume: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli extraordinare.

In cadrul acestora se creeaza, acolo unde este cazul, conturi sintetice de gradul II sau conturi analitice distincte pentru cheltuielile privind activitatile fara scop patrimonial, activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice. Cheltuielile cu provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii, se evidentiaza distinct, in functie de natura lor. In cazul fundatiilor, rezultatul poate fi generat fie de activitatea economica, si atunci poarta denumirea de profit sau pierdere, in functie de natura lui, ca si in cazul societatilor comerciale, fie de activitatea fara scop patrimonial sau cu destinatie speciala cand poarta denumirea de excedent, cand este cu pozitiv, sau deficit, cand este negativ. NOTA Deoarece atat destinatiile, cat si reglementarile fiscale sunt diferite pentru cele 2 categorii de rezultate, in contabilitatea fundatiilor s-au creat conturi sintetice de gradul II distincte, si anume: contul 1211 Exedent sau deficit privind activitatile fara scop patrimonial si contul 1212 Profit sau pierdere privind activitatile economice.

In contabilitate, excedentul/profitul sau deficitul/pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar. Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului de rezultat. Repartizarea excedentului/profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Repartizarea excedentului/profitului se efectueaza in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Determinarea rezultatului impozabil se realizeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile incorporate in rezultatul contabil si se corecteaza prin adaugarea elementelor nedeductibile fiscal si prin scaderea elementelor neimpozabile.La calculul rezultatului impozabil al organizatiilor nonprofit se au in vedere numai veniturile si cheltuielile aferente activitatilor economice desfasurate.Rezultatul impozabil si impozitul pe rezultatul brut al activitatilor economice se calculeaza si se evidentiaza trimestrial, cumulat de la inceputul anului fiscal. Sumele reprezentand rezerve constituite din excedentul/profitul exercitiului financiar curent, in baza unor prevederi legale, se inregistreaza prin articolul contabil: 129 = Repartizarea excedentului/profitului 106 Rezerve

Excedentul/profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale in contul 117 Rezultatul reportat, de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii legale. Evidentierea in contabilitate a destinatiilor excedentului/profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala care a aprobat repartizarea excedentului/profitului, prin inregistrarea sumelor reprezentand rezerve si alte destinatii, potrivit legii. Entitatile nu pot reveni asupra inregistrarilor efectuate cu privire la repartizarea excedentului/profitului. Deficitul/pierderea contabil(a) reportat(a) se acopera din excedentul/profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve si capital, potrivit hotararii adunarii generale, cu respectarea prevederilor legale. In lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acopera deficitul/pierderea contabil(a) este la latitudinea adunarii generale, respectiv a consiliului de administratie. Inchiderea conturilor 121 Rezultatul exercitiului financiar si 129 Repartizarea excedentului/profitului se efectueaza la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale. Ca urmare, cele 2 conturi apar cu soldurile corespunzatoare in bilantul intocmit pentru exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale. Particularitati privind conturile utilizate si contabilizarea principalelor operatii Capitolele 4 si 5 din Reglementarile contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial aplicabile de la 1 ianuarie 2008 , cuprind planul de conturi general si functiunea conturilor utilizate de catre societatile nonprofit, inclusiv fundatii. Si in cadrul structurii planului de conturi se mentine particularitatea reprezentarii separate, acolo unde este cazul, a utilitatilor, resurselor, cheltuielilor si veniturilor pe cele 3 categorii de activitati prin crearea de conturi sintetice de gradul II sau conturi analitice distincte. La conturile din categoria capitalurilor aceasta particularitate este intalnita la conturile 105 Rezerve din reevaluaresi 121 Rezultatul exercitiului financiar. De remarcat existenta, in cadrul grupei 11 din clasa 1 a conturilor de contabilizare a fondurilor privind activitatea fara scop patrimonial: 113 Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc, 114 Fondul pentru ajutor in caz de deces al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc, 115 Fondul de rulment al membrilor asociatilor de proprietari si 117 Alte fonduri privind activitatile fara scop patrimonial.

Imobilizarile sunt contabilizate in conturi analitice distincte, in functie de natura activitatii careia ii sunt destinate, respectiv activitate economica sau activitate fara scop patrimonial. In mod corespunzator, si conturile pentru reflectarea amortizarii acestor active vor avea aceeasi structura. NOTA Acest lucru permite evidentierea separata a cheltuielilor cu amortizarea pentru activitatile economice si cele fara scop patrimonial. Conturile claselor 3 de stocuri si 4 de terti sunt foarte asemanatoare ca structura si functiune cu conturile similare prevazute pentru societatile comerciale conform O.M.F.P. nr. 1.752/2005 si OM.E.F. nr. 2.374/2007.

NOTA Cateva mici diferente se pot insa sesiza. De exemplu, existenta conturilor : 422 Pensionari pensii datoratesi 489 Decontari intre activitatile fara scop patrimonial si activitatile economice.

In cadrul clasei 5 Conturi de trezorerie se remarca existenta analiticelor pentru conturile in valuta aferente celor 2 categorii de activitati (in cadrul conturilor 5124 Conturi curente la banci in valuta, 5314 Casa in valuta si 5412 Acreditive in valuta) precum si existenta grupei 55 Disponibil cu destinatie speciala. Cu ajutorul contului 550 Disponibil cu destinatie speciala, din aceasta grupa se tine evidenta disponibilitatilor aflate in conturi la banci reprezentand veniturile cu destinatie speciala incasate, potrivit legii, de catre persoana juridica fara scop patrimonial, precum si miscarea acestora. Disponibilul cu destinatie speciala poate fi creat prin aplicarea diverselor timbre: literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment. In cazul conturilor de cheltuieli din clasa 6, care sunt aceleasi cu cele utilizate in cazul societatilor comerciale, se deschid, asa cum am mentionat, conturi analitice distincte pentru activitatile economice si cele fara scop patrimonial. Spre deosebire de conturile de cheltuieli, clasa 7 Conturi de venituri cuprinde grupe distincte de venituri pe cele doua categorii de activitati: 70 Cifra de afaceri neta 71 Variatia stocurilor 72 Venituri din productia de imobilizari 74 Venituri din subventii de exploatare 75 Alte venituri din exploatare 76 Venituri financiare 77 Venituri extraordinare 78 Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valo are pentru veniturile realizate din activitatile economice, 73 Venituri din activitati fara scop patrimonial si 79 Venituri cu destinatie speciala.

In ceea ce priveste contabilizarea operatiilor economice derulate la nivelul fundatiilor regulile contabile, acestea raman aceleasi ca si cele aplicate in cazul societatilor comerciale, cu conditia utilizarii conturilor specifice pentru activitatile fara scop patrimonial si cele cu destinatie speciala. Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 e caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul contabilul.ro"si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala
Articol publicat in data 12-Feb-2009

Organizarea contabilitatii in activitatea de editare carte

Intrebare:

Care este modul de organizare a contabilitatii in activitatea de editare carte? Cartea se distribuie catre clienti in regim de consignatie (pe baza de aviz cu facturare ulterioara). Raspuns (dat in septembrie): Inregistrarile contabile specifice unei edituri depind de clauzele prevazute in contractelor incheiate cu autorii cartilor. Contractele incheiate conform codului comercial trebuie sa aiba in vedere si prevederile L. nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe cu modificarile si completarile ulterioare. Deoarece monografia contabila este conditionata de prevederile legii dreptului de autor, va prezentam succint cateva particularitati ale editurilor. Astfel, operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific constituie obiect al dreptului de autor. Utilizarea sau exploatarea unei opere da nastere la drepturi distincte si exclusive ale autorului de a autoriza editura sa reproduca integral sau partial opera in vederea difuzarii. Intervine deci contractul de editare prin care titularul dreptului de autor cedeaza editorului, in schimbul unei remuneratii, dreptul de a reproduce si de a difuza opera. Nu constituie contract de editare conventia prin care titularul dreptului de autor imputerniceste, pe cheltuiala sa, pe un editor pentru a reproduce si, eventual, a difuza opera, caz in care nu se aplica legea dreptului de autor. Dupa caz, titularul dreptului de autor poate ceda editorului si dreptul de a autoriza traducerea si adaptarea operei. Pot fi de asemenea situatii de cesiune catre editor a dreptului de a autoriza alte persoane sa adapteze opera sau sa o foloseasca in orice alt mod trebuie sa faca obiectul unui contract distinct. Contractul de editare trebuie sa cuprinda clauze referitoare la: 1) durata cesiunii; 2) natura exclusiva sau neexclusiva si intinderea teritoriala a cesiunii; 3) numarul maxim si minim al exemplarelor; 4) remuneratia autorului, stabilita in conditiile prezentei legi; 5) numarul de exemplare rezervate autorului cu titlu gratuit; 6) termenul pentru aparitia si difuzarea exemplarelor fiecarei editii sau, dupa caz, ale fiecarui tiraj; 7) termenul de predare a originalului operei de catre autor; 8) procedura de control al numarului de exemplare produse de catre editor. Editorul poate de asemenea, la randul sau, sa cedeze contractul de editare numai cu consimtamantul autorului. Prin lege se prevede obligatia editorului de a restitui autorului originalul operei, daca nu s-a convenit altfel prin contract. Contractul de editare poate inceta dupa expirarea duratei stabilite sau dupa epuizarea ultimei editii convenite. Se considera epuizate editia sau tirajul al caror numar de exemplare nevandute este mai mic de 5% din numarul total de exemplare si, in orice caz, daca este mai mic de 100 de exemplare.

Conform legii, editorul poate distruge copiile operei, ramase in stoc dupa o perioada de 2 ani de la data publicarii, si daca in contract nu se prevede o alta perioada cu conditia ca acesta sa le ofere mai intai autorului la pretul pe care l-ar fi obtinut prin vanzarea pentru distrugere. Dupa cum se poate observa, nu se poate stabili o monografie standard pentru edituri, motiv pentru care am luat un exemplu ipotetic in care contractul de editare prevede achizitia manuscrisului de la un autor persoana fizica (50.400 lei) cu drept de reproducere integrala pe o perioada de 3 ani si un tiraj anual de 2.400 de carti. O carte tiparita are valoarea de vanzare la pret cu amanuntul de 22 lei/bucata. Productia lunara este de 200 de carti, distribuite in regim ,,consignatia,, in vederea comercializarii. Pentru edituri este obligatorie atat organizarea contabilitatii financiare cat si a contabilitatii de gestiune. Desi pentru edituri nu exista o monografie contabila reglementata printr-un act normativ, va propunem urmatoarea succesiune a inregistrarilor contabile prin care am avut in vedere prevederile legale existente, atat cele cu privire la organizarea evidentei contabile in general, la fiscalitate cat si la cele specifice unei edituri de carte: contravaloarea manuscrisului achizitionat in luna septembrie 2006:

205 = 404 50.400 ,,Concesiuni, brevete, licente,, retinerea la sursa a impozitului pentru venituri din activitatea de proprietate intelectuala, cu termen de virare pina la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul:

404 = 444 5.040(10%) Aceasta suma reprezinta plata anticipata in contul impozitului anual datorat de autor. Nu uitati ca impozitul retinut la sursa pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuala trebuie declarate pina cel tarziu in data de 30 iunie a anului urmator efectuarii retinerii in baza declaratiei 205 "Declaratie informativa privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari de venit", cod 14.13.01.13/l, reglementata prin O.M.F.P. nr. 36 din 17 ianuarie 2005. plata efectiva a drepturilor de autor:

404 = 5121 45.360 aprovizionarea cu materiale pentru 200 de carti in luna octombrie 2006:

% = 401 357 301 300 4426 57 cheltuielile cu materialele:

601 = 301 300 cheltuieli cu salariile si asigurarile sociale:

641 = 421 600

645 = % 183 (19,75% C.A.S.) 4311 118,50 (0,5% fond risc si accident) 4315 3 (7% C.A.S.S.) 4313 42 (2,5% fond somaj) 4371 15 (0,75% contrib. conc. si indemn.) 4316 4,5 cheltuieli comision Camera de Munca 0,75% :

628 = 401 4,50 retinerile la sursa privind obligatiile de plata ale salariatilor:

421 = % 138 (9,5% C.A.S.) 4312 57 (6,5% C.A.S.S.) 4314 39 (1% fond somaj) 4372 6 (impozit pe venituri din salarii) 444 36 cheltuieli cu energia electrica:

% = 401 238 605 200 4426 38 cheltuieli cu diverse servicii terti- tiparire carte:

% = 401 714 628 600 4426 114 amortizarea lunara a imobilizarii necorporale conform graficului de amortizare liniara (drepturi de autor achizitionate 50.400 : 36 luni= 1.400 lei/luna):

681 = 280 1.400 Pretul de cost efectiv al cartii este de 16,44 lei, format din: Natura cheltuielilor materiale salarii Suma 300 600

 contributii salarii energie electrica servicii terti amortizare lunara Total Pret de cost unitar/carte (3.287,50 lei: 200 carti) productia obtinuta in luna octombrie 2006:

187,5 200 600 1400 3.287,50 16,44

345 = 711 3.287,50 (200 buc. x 16,44 lei/buc.) Deoarece cartile nu sunt vandute in luna octombrie 2006, la data de 31.10.2006 contul 711 se inchide prin contul 121 (711 = 121 pentru suma de 3.287,50 lei ) iar contul 345 ramane cu un sold debitor in suma de 3.287,50 lei. Vanzarea cartilor se poate realiza prin doua modalitati: 1. vanzare in regim de custodie, caz in care se plateste firmei vanzatoare un comision de 5% cedat de editor din pretul de vanzare cu amanuntul al cartii, pret format din urmatoarele elemente: pret de cost = 16,44 lei beneficiu editura 14,58% = 2,40 lei comision vanzare 5% = 0,94 lei pret de vinzare = 19,78 lei timbru literar 2% = 0,40 lei baza de impozitare T.V.A. = 20,18 lei T.V.A. 9% = 1,82 lei pret de vanzare cu amanuntul = 22,00 lei In exemplul dat, timbrul literar a fost inclus in baza de impozitare T.V.A. deoarece prin Legea nr. 35/1994 se face precizarea ca valoarea timbrului literar se determina prin aplicarea procentului de 2% la pretul de vanzare al cartii. In baza contractului de consignatie incheiat, editura livreaza spre vanzare in luna noiembrie cele 200 de carti unei firme de distributie. Livrarea se efectueaza in baza unui aviz de insotire a marfurilor pe care se inscrie mentiunea ,,nu se factureaza, marfa in custodie,,. Pe aviz se inregistreaza pretul de vanzare al cartii de 22 lei inclusiv T.V.A. Livrarea se inregistreza in evidenta contabila prin formula: 354 = 345 3.287,50 In calitate de proprietar al marfurilor, editura are obligatia sa emita lunar facturi fiscale in baza punctajului efectuat cu distribuitorul, operatiune din care trebuie sa rezulte numarul cartilor vandute. Punctajul trebuie consemnat intr-un proces verbal, semnat de ambele parti.

De exemplu, se constata faptul ca in luna noiembrie 2006 s-au vandut 50 de carti pentru care editura emite o factura fiscala in suma de 1.100 lei (50 carti x 20,18 lei x 9% T.V.A.). Distribuitorul, la randul sau emite si el o factura fiscala pentru comisionul datorat de editura. Valoarea facturii fiscale emise de distribuitor este de 56 lei (0,94 lei comision x 50 carti x 19% T.V.A.). Inregistrarile care se efectueaza sunt: intrarea bunurilor in gestiune: 345 = 354 822 descarcarea de gestiune cu contravaloarea cartilor vandute: stornarea partiala a operatiunii 711 = 121 cu suma de 822 lei in rosu (50 carti x 16,44 pret de cost) si concomitent 711 = 345 cu suma de 822 lei in negru inchiderea contului 711 la data de 30.11.06 prin formula 711 = 121 cu suma de 2.465,50 (3287,50 lei - 822 lei) reprezentand contravaloarea cartilor nevandute inregistrarea facturii fiscale emise pentru cartile vandute: 411 = % 1. 100 (20,18 lei x 50 carti) 701 1.009 (9% T.V.A.) 4427 91 inregistrarea facturii fiscale de comision primita de la distribuitor: % = 401 56 628 47 4426 9 In exemplul dat s-au avut in vedere si prevederile art. 1 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 35/1994, cu modificarile si completarile ulterioare referitoare la timbrul literar. Valoarea timbrului literar se determina obligatoriu de catre toate persoanele juridice si persoanele fizice autorizate, care editeaza sau importa carte beletristica ce urmeaza sa fie vanduta cu amanuntul prin aplicarea procentului de 2% la pretul de vanzare al unei carti. Timbrul se imprima distinct pe fiecare carte si se adauga pretului de vanzare al acesteia.
Articol publicat in data 05-Oct-2006

Organizarea contabilitatii de gestiune pentru o editura

Intrebare In cazul unei edituri cu 3 publicatii cum se poate organiza contabilitatea de gestiune se poate face retroactiv incepand cu 1 ian 2005? Raspuns: (dat in octombrie 2005)

Pentru organizarea contabilitatii de gestiune trebuie avute in vedere prevederile O.M.F.P. nr. 1826 din 22 decembrie 2003 pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune. Organizarea contabilitatii de gestiune este flexibila, in sensul ca procedeele si tehnicile utilizate de fiecare firma se stabilesc in functie de particularitatile activitatii desfasurate. In aceasta situatie, la firma pe care o reprezentati, aveti posibilitatea sa organizati contabilitatea de gestiune pe conturi analitice aferente fiecarei publicatii astfel incat sa aveti imaginea clara si fidela a eficientei economice a fiecarei publicatii. Din contabilitatea de gestiune preluati in contabilitatea financiara ( aveti de asemenea posibilitatea deschiderii de conturi analitice) costurilor unitare ale produselor obtinute . Prin contabilitatea de gestiune se asigura: inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, pe activitati si faze de fabricatie; calculul costului de achizitie, de productie, de prelucrare al bunurilor intrate/obtinute , lucrarilor executate, serviciilor prestate si a productiei in curs de executie;

Pentru determinarea corecta a structurii costurilor , in contabilitatea de gestiune trebuie aplicate urmatoarele 5 principii ale calculatiei costurilor: 1. principiul separarii cheltuielilor care privesc obtinerea bunurilor, lucrarilor, serviciilor de cheltuielile care nu sunt legate de achizitia, productia sau prelucrarea acestora si nu se includ in costul acestora, respectiv: cheltuielile de administratie; cheltuielile de desfacere; regia fixa nealocata costului; cheltuielile financiare; cheltuielile extraordinare. etc., nu se includ in costul acestora.

2. principiul delimitarii cheltuielilor in timp care impune includerea cheltuielilor in costuri in perioada de gestiune careia ii apartin cheltuielile in cauza. 3. principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu care impune delimitarea cheltuielilor efectuate intr-o anumita perioada de gestiune pe principalele procese (in cadrul sectorului productie pe sectii, ateliere, linii de fabricatie) sau locuri care le-a generat (aprovizionare, productie, administratie, desfacere) 4. principiul delimitarii cheltuielilor productive creatoare de valoare, de cele cu caracter neproductiv ; 5. delimitarea cheltuielilor privind productia finita de cheltuielile aferente productiei in curs de executie . Lista conturilor de gestiune este adaptata in functie de scopurile urmarite, respectiv: - calculatia costurilor bunurilor/lucrarilor/serviciilor (organizata in functie de tipul si modul de organizare a productiei, tehnologiei de fabricatie); - evidentierea fluxului costurilor; - determinarea costurilor aferente stocurilor; - determinarea veniturilor si a rezultatelor economice. Costurile sunt structurate in functie de natura activitatii desfasurate, astfel: 1. pentru activitatea de productie costurile sunt reprezentate de cheltuielile directe aferente productiei:

materiale directe; energie consumata ; manopera directa si cheltuielile cu protectia sociala aferente acesteia; cota cheltuielilor indirecte de productie repartizata.

2. pentru activitatea prestari servicii costurile sunt reprezentate de cheltuielile directe aferente: manopera directa si cheltuielile de protectie sociala aferente atat muncitorilor cat si sefilor de echipa ai acestora; cota cheltuielilor indirecte .

Costul complet al materiei prime sau al produsului finit obtinut cuprinde costul de productie la care se adauga cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere repartizate asupra acestora pe criterii determinate de fiecare firma in parte. Costurile aferente obtinerii productiei sau efectuarii de prestari servicii reflectate in contabilitatea de gestiune au la baza urmatoarele cheltuieli inregistrate in contabilitatea financiara : a) cheltuieli directe: acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie (produs, serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate ) inca din momentul efectuarii lor si cuprind: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate; energia electrica consumata in scopuri tehnologice; manopera directa (salarii, asigurari si protectia sociala etc.); alte cheltuieli directe

b) cheltuieli indirecte: acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie, ci privesc intreaga productie a unei sectii sau a persoanei juridice in ansamblul ei si cuprind: regia fixa de productie = cheltuieli indirecte de productie care raman relativ constante indiferent de volumul productiei ( amortizarea utilajelor si echipamentelor, intretinerea sectiilor si utilajelor, cheltuielile cu conducerea si administrarea sectiilor); regia variabila de productie = cheltuieli indirecte de productie, care variaza in raport cu volumul productiei (cheltuielile indirecte cu consumul de materiale si forta de munca).

c) cheltuieli de desfacere: d) cheltuieli generale de administratie: In costul produselor obtinute nu se includ urmatoarele cheltuieli: pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise; cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care astfel de costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie; regiile generale de administratie care nu participa la procesul de productie; costurile de desfacere; regia fixa nealocata costului.

Indiferent de natura activitatii desfasurate, in contabilitatea de gestiune se utilizeaza urmatoarele conturi dezvoltate in functie de necesitati, pe conturi analitice: GRUPA 90 Decontari interne CONTURI 901 Decontari interne privind cheltuielile

incepe prin a se credita 9011 materii prime si materiale 9012 servicii terti 9013 salarii si contributii salarii 9014 chelt. Repartizate din alte activitati 902 Decontari interne privind productia obtinuta 903 Decontari interne privind diferentele de pret 921 Cheltuielile activitatii de baza cont de colectare 921 = 9011 921 = 9012 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare salarii ateliere de prod. si contrib. salarii 923 Cheltuielile indirecte de productie amortizarea salarii TESA productie si contrib. Salarii energie electrica 924 Cheltuielile generale de administratie salarii TESA administrativ, financiar contabilitate, conducere si contrib. salarii 925 Cheltuielile de desfacere salarii TESA desfacere si contrib. salarii 931 Costul productiei obtinute predarile de produse finite 345=711 concomitent cu 931 = 902 933 Costul productiei in curs de executie inventarierea productiei neterminate 331 = 711concomitent cu 933= 902

92 Conturi de calculatie

93 Costul productiei

Inregistrarile din contabilitatea financiara a unei edituri depind de clauzele prevazute in contractele incheiate cu autorii cartilor. Contractele incheiate conform codului comercial trebuie sa aiba in vedere si prevederile L. nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe modificata si completata prin L. nr. 285 din 23 iunie 2004. Astfel, operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific constituie obiect al dreptului de autor. Utilizarea sau exploatarea unei opere da nastere la drepturi distincte si exclusive ale autorului de a autoriza editura sa reproduca integral sau partial opera in vederea difuzarii. Intervine deci contractul de editare prin care titularul dreptului de autor cedeaza editorului, in schimbul unei remuneratii, dreptul de a reproduce si de a difuza opera. Nu constituie contract de editare conventia prin care titularul dreptului de autor imputerniceste, pe cheltuiala sa, pe un editor pentru a reproduce si, eventual, a difuza opera, caz in care nu se aplica legea dreptului de autor. Dupa caz, titularul dreptului de autor poate ceda editorului si dreptul de a autoriza traducerea si adaptarea operei. Pot fi de asemenea situatii de cesiune catre editor a dreptului de a autoriza alte persoane sa adapteze opera sau sa o foloseasca in orice alt mod trebuie sa faca obiectul unui contract distinct. Contractul de editare trebuie sa cuprinda clauze cu privire la: durata cesiunii; natura exclusiva sau neexclusiva si intinderea teritoriala a cesiunii; numarul maxim si minim al exemplarelor; remuneratia autorului, stabilita in conditiile prezentei legi; numarul de exemplare rezervate autorului cu titlu gratuit; termenul pentru aparitia si difuzarea exemplarelor fiecarei editii sau, dupa caz, ale fiecarui tiraj; termenul de predare a originalului operei de catre autor; procedura de control al numarului de exemplare produse de catre editor.

Editorul va poate de asemenea sa cedeze contractul de editare numai cu consimtamantul autorului. Prin lege se prevede obligatia editorului de a restitui autorului originalul operei, daca nu s-a convenit altfel prin contract. Contractul de editare poate inceta dupa expirarea duratei stabilite sau dupa epuizarea ultimei editii convenite. Se considera epuizate editia sau tirajul al caror numar de exemplare nevandute este mai mic de 5% din numarul total de exemplare si, in orice caz, daca este mai mic de 100 de exemplare. Conform legii, editorul poate distruge copiile operei, ramase in stoc dupa o perioada de 2 ani de la data publicarii, si daca in contract nu se prevede o alta perioada cu conditia ca acesta sa le ofere mai intai autorului la pretul pe care l-ar fi obtinut prin vanzarea pentru distrugere. Dupa cum se poate observa, nu se poate stabili o monografie standard pentru edituri, motiv pentru care am luat un exemplu ipotetic in care contractul de editare prevede achizitia manuscrisului de la autor persoana fizica (50.400 lei) cu drept de reproducere integrala pe o perioada de 3 ani si un tiraj anual de 1.200 de carti. Pentru autor se acorda o remuneratie in cota de 3% din valoarea cartilor editate si 10 carti cu titul gratuit. O carte tiparita are valoarea de 20 lei. Propunem urmatoarea succesiune a inregistrarilor in contabilitatea financiara: contravaloarea manuscrisul achizitionat:

205 = 404 50.400 ,,Concesiuni, brevete, licente....,, retinerea la sursa a impozitului pentru venituri din activitatea de proprietate intelectuala, cu termen de virare pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul:

404 = 444 756 (15%) Aceasta suma reprezinta plata anticipata in contul impozitului anual datorat de autor. aprovizionarea cu materiale:

% = 401 35, 70 301 30, 00 4426 5, 70 cheltuielile cu materialele:

601 = 301 300 cheltuieli cu salariile si asigurarile sociale:

641 = 421 600 = % 195 132 (22% C.A.S.) 3 (0,5% C.A.S.) 4313 42 (7% C.A.S.S.) 18 (3% fond somaj) cheltuieli comision Camera de Munca 0,75% :

628 = 401 5 retinerile la sursa privind obligatiile de plata ale salariatilor:

= % 138 4312 4314 4372 444 57 ( 9,5% C.A.S.) 39 (6,5% C.A.S.S.) 6 (1% fond somaj) 36 (impozit pe venituri din salarii)

cheltuieli cu energia electrica:

% = 401 238 605 4426 200 38 cheltuieli cu diverse servicii terti- tiparire carte:

% = 401 714 628 4426 600 114 cheltuieli drepturi de exploatare manuscris platibile autorului in natura (10 carti pe luna, din care costul unei carti este evaluat la 218.000 lei/buc. inclusiv T.V.A.)

= 401 218 productia obtinuta:

345 = 711 2.000 (100 buc. x20 lei/buc. ) Din cele 100 de carti obtinute, 85 de carti se transfera la libraria proprie pe baza avizului de insotire pe care se mentioneaza ,, nu se factureaza, marfa pentru librarie,, . Pretul de vanzare cu amanuntul este de 200.000 lei/carte si se formeaza la nivel de magazin pe baza Notei de intrare receptie a marfurilor: 371 = % 2.040 345 1.700 378 171,55 4428 168,45 productia vanduta prin librarie:

711 = 345 1.700 descarcarea de gestiune:

pentru cartile vandute prin librarie: % = 371 20.400.000 607 1.700 378 171,55 4428 168,45 b) pentru 10 carti date autorului se emite factura fiscala pentru transferul dreptului de proprietate:

411 = % 218 701 200 4427 18 si concomitent: - evidentierea productiei vandute: 711 = 345 200 - compensarea : 401 = 411 200 c) pentru 5 carti date unei scoli sub forma de sponsorizare (operatiunea nu este purtatoare de T.V.A. deoarece se incadreaza in limitele impuse de lege privind sponsorizare) : 658 = 345 100 amortizarea lunara a imobilizarii necorporale conform graficului de amortizare liniara : 50.400 : 36 luni= 1.400 lei/luna 681 = 280 1.400 In exemplul dat nu s-au avut in vedere prevederile art. 1 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 35/1994, cu modificarile si completarile ulterioare referitoare la timbrul literar. Valoarea timbrului literar se determina obligatoriu de catre toate persoanele juridice si persoanele fizice autorizate, care editeaza sau importa carte beletristica ce urmeaza sa fie vanduta cu amanuntul prin aplicarea procentului de 2% la pretul de vanzare al unei carti. Timbrul se imprima distinct pe fiecare carte si se adauga pretului de vanzare al acesteia. Timbrul literar se percepe pentru fiecare exemplar de carte beletristica din literatura romana sau traduceri (lucrari de proza, critica literara, versuri, piese de teatru, literatura pentru copii, memorialistica, eseuri si altele de aceeasi natura), precum si pentru operele clasice sau traducerile cu drepturi de autor care nu mai beneficiaza de protectie legala, vandute prin unitatile de orice fel, editate sau nu in Romania. Ultima reglementare referitoare la timbrul literar se regaseste in Ordinul nr. 2823/1566 din 14 octombrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind perceperea, incasarea, utilizarea, evidenta si controlul destinatiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment, precum si procedura de solicitare si comunicare a optiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, dupa caz, ale mostenitorilor acestora emis de Ministerul Culturii si Cultelor si Ministerul Finantelor Publice. Timbrul literar se vireaza lunar in conturile organizatiilor de creatori beneficiare pana la data de 20 a fiecarei luni, cu exceptia lunii decembrie, pentru care termenul este data de 31 ianuarie a anului urmator. Ca raspuns la bonul valoric transmis, facem precizarea ca firma dvs. are posibilitatea de a organiza contabilitatea de gestiune retroactiv, de la infiintare si pana in prezent, cu conditia respectarii prevederilor actelor normative in vigoare la data productiei editoriale si a datelor inregistrate in evidenta contabila financiara a societatii, astfel incat sa nu fie denaturate rezultatele financiare si fiscale.

Articol publicat in data 16-Feb-2006

Inregistrarea unor operatiuni economico-financiare efectuate de catre o gradinita particulara in contabilitatea unei fundatii
<P

Multumim Revistei de Monografii Contabile

conf. dr. Cristina Nicolaescu Inregistrarea unor operatiuni economico-financiare efectuate de catre o gradinita particulara in contabilitatea unei fundatii Prevederile legislative referitoare la organizarea contabilitatii fundatiilor sunt cuprinse in Reglementarile contabile privind aprobarea reglementarilor contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial - Anexa nr. 1, aprobate prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 1.969/2007. Aceste reglementari contabile se refera in principal la activitatile desfasurate de catre persoanele juridice fara scop patrimonial si in subsidiar la activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre aceste persoane. Pentru activitatile economice desfasurate, potrivit legii, aceste reglementari se completeaza, dupa caz, cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, prevazute in anexa la O.M.F.P. nr. 1.752/2005, modificat si completat prin Ordinul nr. 2.374/2007. Din punct de vedere fiscal, aceste entitati sunt tratate diferit pentru activitatile fara scop patrimonial si activitatile economice. Astfel, pentru activitatile economice se aplica aceleasi prevederi fiscale ca si in cazul societatilor comerciale. Pentru activitatile fara scop patrimonial exista o serie de facilitati in ceea ce priveste obligatiile fiscale. Un caz special este cel al fundatiilor a caror activitate este recunoscuta ca si activitate de utilitate publica conform prevederilor O.G. nr. 26/2000 cu modificarile ulterioare. ATENTIE! In cazul unei gradinite particulare, aceasta se incadreaza in prevederile art. 141 lit. f) din Codul fiscal privind scutirile de T.V.A. in conditiile in care exista o autorizatie emisa de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului care sa permita functionarea gradinitei ca institutie de invatamant, conform prevederilor Legii invatamantului nr. 48/1995. In caz contrar, activitatea este considerata activitate economica o prestare de servicii si este tratata ca atare. EXEMPLU In urmatoarea monografie prezentata consideram activitatea ca fiind activitate economica. Ca urmare, in cele ce urmeaza se vor aplica prevederile O.M.F.P. nr. 1.752/2005 pentru organizarea contabilitatii. Pentru a putea extrapola exemplul pentru situatia in care activitatea gradinitei este considerata ca fiind fara scop patrimonial, se va preciza, cand este cazul, modalitatea de abordare a operatiei economice.

Pentru a prezenta o monografie cat mai complexa, consideram situatia unei gradinite cu program prelungit in care copii servesc si masa de pranz. In aceste conditii, principalele operatiuni care apar intr-o astfel de activitate sunt: achizitia de materiale si servicii de la terti, necesare pentru buna desfasurare a activitatii; darea in consum a materialelor achizitionate; inregistrarea salariilor persoanelor implicate in activitatea gradinitei si a contributiilor aferente; incasarea contributiei parintilor; achitarea facturilor furnizorilor (in numerar sau prin virament bancar); achitarea salariilor angajatilor si a contributiilor aferente; inregistrarea amortizarii pentru imobilizarile detinute de gradinita; inregistrarea altor venituri (de exemplu, din sponzorizari sau din dobanzi); operatii de trezorerie diverse (prin banca si in numerar).

Exemple de operatiuni desfasurate 1. Se achizitioneaza alimente de la furnizori, in valoare de 700 lei, T.V.A. 19%. In gestiunea gradinitei se va inregistra intrarea in fisele de magazie a produselor achizitionate.

% = 3028 Alte materiale consumabile 4426 T.V.A. deductibila NOTA

401 Furnizori

833 700 133

In cazul in care, prin optiune, fundatia nu este platitoare de T.V.A., nu se inregistreaza la achizitie T.V.A. deductibila. Aceasta se considera taxa nerecuperabila si se include in costul de achizitie al bunurilor. In cazul in care cifra de afaceri a fundatiei (calculata ca si suma a veniturilor din activitati economice) depaseste contravaloarea a 35.000 euro (calculati la cursul din data de 31 decembrie a anului precedent) ea trebuie sa se declare platitoare de T.V.A. In acest scop se va completa declaratia 010 privind vectorul fiscal, la rubrica privitoare la T.V.A. 2. Se achita in numerar acest furnizor. Chitanta emisa de acesta se consemneaza prin inregistrarea: 401 Furnizori = 5311 Casa in lei 833

3. In vederea achizitionarii de diverse materiale didactice, se acorda un avans in numerar de 600 lei. 542 = Avansuri de trezorerie 5311 Casa in lei 600

4. Se achizitioneaza obiecte de inventar (cum ar fi, jucarii, materiale didactice) in valoare de 500 lei, T.V.A. 19%, pentru care se intocmesc fise de magazie.

% = 401 303 Furnizori Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 T.V.A. deductibila

595 500 95

5. Se dau in consum, pe baza bonului de consum, materialele achizitionate. 603 = Cheltuieli privind materiale de natura obiectelor de inventar 303 500 Materiale de natura obiectelor de inventar

6. Se achita furnizorul din avansul primit. 401 Furnizori = 542 Avansuri de trezorerie 595

7. Se restituie avansul neutilizat. 5311 Casa in lei = 542 Avansuri de trezorerie 5

8. Se inregistreaza factura de achizitie a unui mobilier de natura mijloacelor fixe, in valoare de 2.000 lei, T.V.A. 19%: 404 2.380 Furnizori de imobilizari 214 2.000 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale 4426 380 T.V.A. deductibila 9. Se inregistreaza factura de transport pe luna curenta, emisa de firma care asigura transportul copiilor la gradinita in valoare de 250 lei, T.V.A. 19%. % = 401 624 Furnizori Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 4426 T.V.A. deductibila 297,5 250 47,5 % =

10. Se achita prin virament bancar (ordin de plata) furnizorii de imobilizari si de servicii de transport. Comisionul retinut de banca pentru viramente este de 6 lei. Pe baza extrasului de cont din ziua respectiva se face inregistrarea: % = 5121 404 Conturi la banci in lei Furnizori de imobilizari 2.683,5 2.380

401 Furnizori 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

297,5 6

11. Se incaseaza in numerar contributia de la parinti pentru luna curenta in valoare de 10.000 lei, T.V.A. 19%. 5311 = Casa in lei Venituri din prestari servicii 4427 T.V.A. colectata ATENTIE! Daca activitatea gradinitei este incadrata in categoria activitatilor fara scop patrimonial, insemna ca ingrijirea copiilor este suportata din alte fonduri decat contributiile parintilor. Acordarea acestei gratuitati pentru categoriile sociale sarace, de exemplu, ar permite incadrarea activitatii ca nonlucrativa. In acest caz, entitatea nu este platitoare de T.V.A. si, ca urmare, nu colecteaza T.V.A. Nu se colecteaza T.V.A. nici in situatia in care fundatia nu este platitoare de T.V.A. % 704 11.900 10.000 1.900

12. Se depun la banca 10.000 lei. Pe baza Registrului de casa se face inregistrarea: 581 = Viramente interne 5311 Casa in lei 10.000

iar pe baza extrasului de cont bancar: 5121 = Conturi la banci in lei 581 Viramente interne 10.000

13. Se primeste o donatie in numerar in valoare de 500 lei. 5311 Casa in lei ATENTIE! In mod similar se inregistreaza orice donatie de bunuri de natura stocurilor, prin debitarea conturilor de stocuri corespunzatoare. In cazul in care sumele sau bunurile primite sunt destinate unor activitati fara scop patrimonial din cadrul fundatiei, se utilizeaza contul de venituri 733 Venituri din donatii si sume sau bunuri primite prin sponsorizare. = 7582 500 Venituri din donatii si subventii primite

In cazul in care se primesc active de natura imobilizarilor, pentru inregistrarea intrarii lor in patrimoniu se debiteaza contul de active corespunzator si se crediteaza contul 133 Donatii pentru investitii. In aceasta situatie, concomitent cu amortizarea imobilizarii, se recunoaste venitul din donatii prin formula contabila: 133 = 7584 Donatii pentru investitii Venituri din subventii pentru investitii In cazul in care imobilizarile care intra cu titlu gratuit sunt destinate activitatii fara scop patrimonial, se utilizeaza in locul contului 7584 Ven ituri din subventii pentru investitii, contul 739 Alte venituri din activitati fara scop patrimonial. 14. Pe baza bonurilor de consum se inregistreaza darea in consum a alimentelor. 6028 = Cheltuieli privind alte materiale consumabile 3028 700 Alte materiale consumabile

15. Se achita, in numerar, avansurile personalului angajat. 425 = Avansuri acordate personalului 5311 Casa 2.000

16. Se inregistreaza factura de telefon in valoare de 200 lei si factura de energie electrica de 100 lei. Factura de telefon : % = 401 626 Furnizori Cheltuieli postale si taxe telecomunicatii 4426 T.V.A. deductibila Factura de energie electrica: % = 401 605 Furnizori Cheltuieli cu energia si apa 4426 T.V.A. deductibila 119 100 19 238 200 38

17. La sfarsitul lunii se inregistreaza salariile angajatilor, suita de inregistrari contabile fiind aceeasi ca si cea in cazul societatilor comerciale. 18. Se calculeaza amortizarea pentru mijloacele fixe din dotare. 6811 = 281 200 Cheltuieli de exploatare Amortizari privind imobilizarile privind amortizarea imobilizarilor corporale

Specific fundatiilor este faptul ca rezultatul exercitiului financiar se inregistreaza diferit in functie de natura activitatii care l-a generat. In acest scop, contul 121 Excedent/profit sau deficit/pierdere se dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul II: 1211 Excedent sau deficit privind activitatile fara scop patrimonial (in care se inregistreaza, intr-un analitic distinct, inclusiv rezultatul activitatilor cu destinatie speciala) si 1212 Profit sau pierdere privind activitatile economice. ATENTIE! Pentru a putea realiza aceasta detaliere a rezultatului, este necesar sa se creeze in cadrul conturilor de cheltuieli si venituri, analitice distincte pentru cele 2 categorii de activitati. 19. Deoarece in exemplul nostru am considerat activitatea din cadrul gradinitei ca fiind activitate economica, vom inchide conturile de cheltuieli si venituri astfel: 1212 = % 1.956 Profit sau pierdere 6028 700 privind activitatile economice Cheltuieli privind alte materiale consumabile 603 500 Cheltuieli privind materiale de natura obiectelor de inventar 605 100 Cheltuieli privind energia si apa 624 250 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 626 200 Cheltuieli postale si taxe telecomomunicatii 627 6 Cheltuieli cu servicii bancare si asimilate 6811 200 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor % = 1212 10.500 Profit sau pierdere 704 privind activitatile economice 10.000 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 7582 500 Venituri din donatii si subventii primite La sfarsitul anului soldul contului 1212 Profit sau pierdere privind activitatile economice se reporteaza prin preluare in contul 1172 Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita privind activitatile economice.

NOTA In cazul activitatilor fara scop patrimonial sau cu destinatie speciala, se utilizeaza 1171 Rezultat reportat reprezentand excedentul nerepartizat sau deficitul neacoperit privind activitatile fara scop patrimonial dezvoltat pe 2 conturi sintetice de gradul II: unul pentru activitatile fara scop patrimonial si unul pentru activitatile cu destinatie speciala.

Monografii contabile marca Rentrop & Straton sau Cum sa devii expert in contabilitate
Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 e caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul contabilul.ro"si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 28-Ian-2009

Contabilitatea imobilizarilor financiare

<P

Multumim Consilierului Contabilitate Contabilitatea imobilizarilor financiare Imobilizarile financiare denumite si investitii financiare sau de portofoliu cuprind valorile financiare investite de intreprindere in capitalul altor societati comerciale sub forma titlurilor de participare detinute la societatile din cadrul grupului, creantelor asupra societatilor din cadrul grupului, titlurilor sub forma de interese de participare, creantelor din interese de participare, titlurilor detinute ca imobilizari si altor creante. In mod detaliat investitiile financiare sau de portofoliu se clasifica astfel: 1. Actiuni detinute la entitatile afiliate; 2. Interesele de participare; 3. Imobilizari financiare sub forma de interese de participare, din care: 4. Alte titluri imobilizate; 5. Creante imobilizate; 6. Varsaminte de efectuat pentru imobilizarile corporale. Astfel, actiunile detinute la entitatile afiliate reprezinta drepturile sub forma de active si alte titluri cu venit variabil detinute in capitalul altor societati comerciale a caror detinere durabila este utila acesteia. Titlurile de participare detinute in intreprinderi asociate reprezinta titluri de participare ale unei intreprinderi ale carei detineri intr-o proportie intre 20-50% asigura posibilitatea exercitarii unei influente semnificative. Titlurile de participare strategice sunt detinute intr-un procent de pana la 20% si nu asigura posibilitatea exercitarii unei influente semnificative. Atunci cand acestea sunt detinute intr-o intreprindere intr-un procent mai mic de 10% sunt considerate interese minoritare.

Creantele din interese de participare reprezinta drepturi ale unitatii asupra filialelor sau unitatilor din cadrul grupului determinate de acordarea unor imprumuturi pe termen lung. O societate care are una sau mai multe filiale va prezenta situatii financiare consolidate. Filiala este o societate care este controlata de societatea mama. Controlul exercitat presupune capacitatea de a conduce si de a interveni in politicile financiare si operationale ale societatii pentru a obtine venituri, profituri din activitatea ei. In general, se presupune ca exista control atunci cand se obtine mai mult de jumatate din drepturile de vot in conducerea filialei. Imobilizarile financiare reprezinta o modalitate distincta de utilizare, pentru o perioada indelungata, a capitalului social disponibil si al altor resurse (actiuni si drepturi de creanta) sub forma participarii la formarea capitalului altor societati comerciale. Ele sunt delimitate si urmarite in contabilitate cu ajutorul a 4 conturi sintetice: 261 Titluri de participare, 262 Titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu, 263 Alte titluri imobilizate si 267 Creante imobilizate. Conturile respective au in comun urmatoarele elemente: au functia contabila de activ; sunt conturi de bilant si au solduri finale debitoare, care reprezinta, dupa caz, costul de achizitie sau valoarea imobilizarilor financiare pe care le detine unitatea patrimoniala; soldurile finale se inscriu in activul bilantului, la valoarea neta, in grupa I-a, denumita Active imobilizate, la postul bilantier denumit Imobilizari financiare total.

Organizarea contabilitatii imobilizarilor analizate ocazioneaza utilizarea in plus a contului de pasiv 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare, care asigura urmarirea datoriilor provenite din achizitionarea cu decontare ulterioara a imobilizarilor in cauza. Totodata, se foloseste contul 296 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare, de asemenea, de pasiv. Aceste doua conturi functioneaza dupa regulile generale privind conturile de datorii si respectiv de provizioane pentru depreciere. Este de mentionat si faptul ca pentru organizarea contabilitatii cheltuielilor accesorii (onorarii, comisioane) privind realizarea imobilizarilor financiare se utilizeaza conturile corespunzatoare cheltuielilor de exploatare ale exercitiului. Contul 261 Titluri de participare asigura inregistrarea in debit a actiunilor si partilor sociale emise de alte societati comerciale si achizitionate intr-o asemenea proportie incat sa permita exercitarea unui control sau a unei influente notabile asupra unitatilor emitente, precum si realizarea unui profit. In creditul contului analizat se reflecta valoarea titlurilor de participare vandute sau restituite (cedate) si a celor retrase de asociati sau de intreprinzatorul individual, debitandu-se conturile specifice acestor modalitati de iesire din patrimoniu (6721, 456 si respectiv 108). Exemplu 1. Se achizitioneaza titluri de participare cu decontare ulterioara, prin subscriere la formarea capitalului altei societati comerciale, operatie care se inregistreaza pe baza contractului si statutului de societate, inclusiv a notei de contabilitate: 261 = 269

Titluri de participare

Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare

2. Se efectueaza varsamantul corespunzator actiunilor sau partilor sociale subscrise si inregistrate la operatia anterioara, folosindu-se extrasul contului de disponibil in lei: 269 = Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare 5121 Conturi la banci in lei

3. Se achizitioneaza titluri de participare, cu decontare imediata in numerar si cu decontare prin virament, care se inregistreaza pe baza registrului de casa si a extrasului de cont: 261 Titluri de participare = % 5311 Casa in lei si/sau 5121 Conturi la banci in lei

4. Se calculeaza si se inregistreaza dividendele aferente titlurilor de participare achizitionate si care sunt datorate de unitatea emitenta, folosindu-se nota de contabilitate in care este consemnata suma: 461 Debitori diversi = 761 Venituri din participatii

5. Se incaseaza, in contul de disponibil in lei, dividendele inregistrate la operatia economica anterioara: 5121 = Conturi la banci in devize 461 Debitori diversi

6. Se vand titluri de participare unui tert sau se restituie unitatii emitente pentru valoarea de intrare in patrimoniu si cea de vanzare: 461 = Debitori diversi 7721 Venituri din cedarea activelor

7. Se descarca gestiunea pentru titlurile de participare vandute si inregistrate la operatia economica anterioara si consemnate in nota de contabilitate: 6721 = Cheltuieli privind activele cedate 261 Titluri de participare

Contul 262 Titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu inregistreaza in debit costul de achizitie aferent actiunilor sau partilor sociale procurate, pentru o perioada indelungata, de la societatile comerciale emitente sau de la alte persoane juridice sau fizice, inclusiv sub forma aportului la capitalul social, in scopul realizarii unor venituri financiare, fara a putea interveni in gestiunea emitentului.

In creditul contului se reflecta titlurile imobilizate cedate sau retrase de asociati sau intreprinzatorul individual. Contul 263 Alte titluri imobilizate inregistreaza in debit acele titluri imobilizate care nu sunt specifice activitatii de portofoliu si care au fost achizitionate in vederea obtinerii unui anumit venit, detinatorul apreciind ca este avantajos sa le conserve sau nu are posibilitati de rambursare sau vanzare in termen scurt. In credit se evidentiaza hartiile de valoare incadrate in categoria alte titluri imobilizate cedate sau retrase de intreprinzatorul individual sau de catre asociati. Conturile 262 Titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu si 263 Alte titluri imobilizate se utilizeaza in mod similar contului 261 Titluri de participare, folosindu se in principal, aceleasi conturi corespondente. Ca aspect specific se retine faptul ca veniturile financiare care se realizeaza pe seama titlurilor imobilizate se reflecta in creditul contului 762 Venituri din alte imobilizari financiare , prin corespondenta cu debitul contului 461 Debitori diversi sau 512 Conturi curente la banci, dupa cum incasarea lor se face in exercitiul urmator sau in cel curent. Contul 267 Creante imobilizate asigura urmarirea in debit a urmatoarelor categorii de imobilizari: creante legate de participatii; imprumuturi acordate pe termen lung; alte creante imobilizate (depozite, cautiuni si garantii depuse la furnizorii de energie, gaze, apa, prestatii telefonice); dobanzi aferente creantelor imobilizate.

Pentru aceste patru categorii de imobilizari se utilizeaza conturi sintetice de gradul II, cu aceleasi denumiri si simbolurile: 2671, 2672, 2677 si respectiv 2678. Contul analizat si implicit subconturile amintite se debiteaza prin corespondenta cu creditul conturilor de disponibilitati banesti (512, 531), pentru imprumuturile acordate, de venituri din creante imobilizate (763), pentru dobanda aferenta acestor creante, a conturilor de diferente de conversie - activ si pasiv (476 si respectiv 477), pentru reluarea in exercitiul urmator a diferentelor nefavorabile si respectiv pentru inregistrarea celor favorabile de la sfarsitul exercitiului curent, provenite din scaderea sau cresterea, dupa caz, a cursului valutar aferent creantelor in devize. Exemplu 1. Se acorda un imprumut pe termen lung, cu dobanda, unei societati comerciale la care unitatea detine titluri de participare, operatie care se inregistreaza pe baza contractului de imprumut si a extrasului de cont: 2671 = Creante legate de participatii 5121 Conturi la banci in lei

2. Se constituie venituri, corespunzator dobanzii aferente imprumutului pentru primul exercitiu, folosindu-se contractul si nota de contabilitate: 2678 = Dobanzi aferente creantelor imobilizate 763 Venituri din creante imobilizate

In cazul in care dobanda in cauza se incaseaza pana la incheierea exercitiului la care se refera nu se mai justifica utilizarea contului 2678 Dobanzi aferente creantelor imobilizate, in locul lui se debiteaza unul din conturile de disponibilitati banesti in care se primeste dobanda anuala cuvenita pentru imprumutul acordat. 3. Pe baza extrasului de cont, se inregistreaza incasarea in exercitiul urmator a dobanzii, precum si a ratei din imprumutul acordat si inregistrat anterior: 5121 = % Conturi la banci in lei 2678 Dobanzi aferente creantelor imobilizate 2671 Creante legate de participatii 4. Se acorda garantii banesti unor unitati furnizoare de energie si prestatii telefonice, asa cum este consemnat in extrasul de cont: 2677 = 5121 Alte creante imobilizate Conturi la banci in lei In masura in care garantiile in cauza se restituie de catre unitatile furnizoare se inverseaza articolul contabil anterior. 5. La sfarsitul exercitiului (N) se constata si se consemneaza in nota de contabilitate o scadere a cursului valutar aferent creantelor: 476 = Diferente de conversie activ 267 Creante imobilizate

In cazul in care cursul valutar creste si in consecinta diferenta in cauza este favorabila se debiteaza contul 267 Creante imobilizate prin corespondenta cu creditul contului 477 Diferente de conversie pasiv. 6. La inceputul exercitiului urmator (N + l) se reiau diferentele nefavorabile inregistrate la operatia economica anterioara, folosindu-se nota de contabilitate: 267 = 476 Creante imobilizate Diferente de conversie-activ La randul lor, diferentele favorabile se reiau prin debitarea contului 477 Diferente de conversie-pasiv si creditarea contului 267 Creante imobilizate. 7. In urma lichidarii unor creante in valuta, se stabileste si o pierdere, ceea ce este consemnat in extrasul de cont si in nota de contabilitate: % = 267 5124 Creante imobilizate Conturi la banci in devize 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar In cazul in care, cu prilejul lichidarii unor creante in valuta cursul valutar a crescut rezulta o diferenta favorabila de natura veniturilor, iar operatia economica se inregistreaza in debitul contului 5124 Conturi la banci in devize, cu valoarea totala corespunzatoare cursului valutar, prin corespondenta cu creditul conturilor: 267 Creante imobilizate, cu valoarea de inregistrare, si 765 Venituri din diferente de curs valutar, cu diferenta favorabila stabilita ca urmare a cresterii cursului valutar.

8. La sfarsitul exercitiului N se constituie sau se suplimenteaza, dupa caz, un provizion pentru deprecierea imobilizarilor financiare de natura actiunilor, valoare stabilita in inventarul anual ca diferenta intre valoarea actuala (mai mica) si valoarea contabila: 6863 = 296 Cheltuieli financiare privind Provizioane pentru deprecierea provizioane pentru deprecieri imobilizarilor financiare 9. La inchiderea exercitiului N + 1 se anuleaza provizioanele inregistrate anterior, in valoare de 700.000 lei, deoarece se constata ca nu mai au obiect, valoarea actuala a actiunilor fiind la nivelul celei contabile: 296 = 7863 Provizioane pentru deprecierea Venituri din provizioane imobilizarilor financiare pentru deprecieri Contul 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare este incadrat in grupa imobilizarilor analizate si asigura urmarirea obligatiilor ce se creeaza fata de terti pentru achizitionarile de imobilizari cu decontare ulterioara. Acest cont reflecta in credit sumele datorate tertilor, prin debitul conturilor de imobilizari financiare (261, 262, 263, 267), iar in debit oglindeste plata sumelor datorate, prin corespondenta cu debitul conturilor de disponibilitati banesti (512, 531). Soldul contului analizat poate fi creditor pentru sumele datorate tertilor privind imobilizarile financiare. Uita cosmarul amenzilor cu care Legea contabilitatii sanctioneaza omisiunile sau erorile din registrele tale contabile! Aplica acum cele 9 reguli de aur pentru inregistrari contabile fara cusur! Garantie 30 de zile! Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 e caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul contabilul.ro"si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala

Articol publicat in data 03-Feb-2009

Editare carte
Care este modul de organizare a contabilitatii in activitatea de editare carte? Cartea se vinde catre clienti in regim de consignatie si prin intermediul distribuitorilor (pe baza de aviz cu facturare ulterioara). Inregistrarile contabile specifice unei edituri depind de clauzele prevazute in contractele incheiate cu autorii cartilor. Contractele incheiate conform codului comercial trebuie sa aiba in vedere si prevederile L. nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Deoarece mono-grafia contabila este conditionata de prevederile legii dreptului de autor, va prezentam succint cateva particularitati ale editurilor. Astfel, operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific constituie obiect al dreptului de autor. Utilizarea sau exploatarea unei opere da nastere la drepturi distincte si exclusive ale autorului de a autoriza editura sa reproduca integral sau partial opera in vederea difuzarii.

Intervine deci contractul de editare prin care titularul dreptului de autor cedeaza editorului, in schimbul unei remuneratii, dreptul de a reproduce si de a difuza opera. Nu constituie contract de editare conventia prin care titularul dreptului de autor imputerniceste, pe cheltuiala sa, pe un editor pentru a reproduce si, eventual, a difuza opera, caz in care nu se aplica legea dreptului de autor. Dupa caz, titularul dreptului de autor poate ceda editorului si dreptul de a autoriza traducerea si adaptarea operei. Pot fi, de asemenea, situatii de cesiune catre editor a dreptului de a autoriza alte persoane sa adapteze opera sau sa o foloseasca in orice alt mod trebuie sa faca obiectul unui contract distinct. Contractul de editare trebuie sa cuprinda clauze referitoare la: durata cesiunii; natura exclusiva sau neexclusiva si intinderea teritoriala a cesiunii; numarul maxim si minim al exemplarelor; remuneratia autorului, stabilita in conditiile prezentei legi; numarul de exemplare rezervate autorului cu titlu gratuit; termenul pentru aparitia si difuzarea exemplarelor fiecarei editii sau, dupa caz, ale fiecarui tiraj; termenul de predare a originalului operei de catre autor; procedura de control al numarului de exemplare produse de catre editor.

Editorul poate de asemenea, la randul sau, sa cedeze contractul de editare numai cu consimtamantul autorului. Prin lege se prevede obligatia editorului de a restitui autorului originalul operei, daca nu s-a convenit altfel prin contract. Contractul de editare poate inceta dupa expirarea duratei stabilite sau dupa epuizarea ultimei editii convenite. Se considera epuizate editia sau tirajul al caror numar de exemplare nevandute este mai mic de 5% din numarul total de exemplare si, in orice caz, daca este mai mic de 100 de exemplare. Conform legii, editorul poate distruge copiile operei, ramase in stoc dupa o perioada de 2 ani de la data publicarii, si daca in contract nu se prevede o alta perioada cu conditia ca acesta sa le ofere mai intai autorului la pretul pe care l-ar fi obtinut prin vanzarea pentru distrugere. Dupa cum se poate observa, nu se poate stabili o monografie standard pentru edi-turi, motiv pentru care am luat un exemplu ipotetic in care contractul de editare prevede achizitia manuscrisului de la un autor persoana fizica (50.400 lei) cu drept de reproducere integrala pe o perioada de 3 ani si un tiraj anual de 2.400 de carti. O carte tiparita are valoarea de vanzare la pret cu amanuntul de 22 lei/bucata. Productia lunara este de 200 de carti, distribuite in vederea comercializarii in regim ,,consignatia. Pentru edituri este obligatorie atat organizarea contabilitatii financiare, cat si a contabilitatii de gestiune. Desi pentru edituri nu exista o monografie contabila reglementata printr-un act normativ, va propunem urmatoarea succesiune a inregistrarilor contabile prin care am avut in vedere prevederile legale existente, atat cele cu privire la organizarea evidentei contabile in general, la fiscalitate, cat si la cele specifice unei edituri de carte: 205 contravaloarea manuscrisului achizitionat in luna septembrie 2006: = 404 50.400

,,Concesiuni, brevete, licente ,,Furnizori din investitii

retinerea la sursa a impozitului pentru venituri din activitatea de proprietate intelectuala, cu termen de virare pina la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul: = 444 5.040 (10%)

404 ,,Furnizori din investitii

Impozitul pe venituri de natura salariilor

Aceasta suma reprezinta plata anticipata in contul impozitului anual datorat de autor, obligatia de retinere revenind platitorului de venit. Impozitul retinut la sursa pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuala tre-buie declarat pana cel tarziu in data de 30 iunie a anului urmator efectuarii retinerii, in baza declaratiei 205 Declaratie informativa privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari de venit, cod 14.13.01.13/l, declaratie reglementata prin O.M.F.P. nr. 36 din 17 ianuarie 2005. 404 plata efectiva a drepturilor de autor: = 5121 45.360

Furnizori din investitii Conturi la banci in lei % 301 Materii prime 4426 T.V.A. deductibila cheltuielile cu materialele: 300 aprovizionarea cu materiale pentru 200 de carti in luna octombrie 2006: = 401 ,,Furnizori 357 300 57

601 = 301 Materii prime Cheltuieli cu materiile prime 641

cheltuieli cu salariile si asigurarile sociale: = 421 600

Cheltuieli cu salariile Personal salarii datorate personalului 645 =% 183,00 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 4311 118,50 (19,75%)

Contributia angajatorului la asigurarile sociale 4315 3,00 (0,5%)

Contributia angajatorului la fond risc si accident 4313 42,00 (7% )

Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 4371 15,00 (2,5%)

Contributia angajatorului la fondul de somaj 4316 4,50 (0,75%)

Contributia angajatorului la fondul pentru concedii si indemnizatii 628 Alte cheltuieli cu serviciile retinerile la sursa privind obligatiile de plata ale salariatilor: =% 138,00 cheltuieli comision Camera de Munca 0,75%: = 401 4,50

Furnizoriexecutate de terti

421 Personal salarii datorate

4312

57,00 (9,5%)

Contributia personalului la asigurarile sociale 4314 39 (6,5%)

Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate 4372 6 (1%)

Contributia personalului la fondul de somaj 444 36

Impozit pe venituri din salarii

%

cheltuieli cu energia electrica:

= 401 Furnizori 238 200 38

605 Cheltuieli privind energia si apa 4426T.V.A. deductibila

cheltuieli cu diverse servicii terti tiparire carte: = 401 Furnizori 714

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti600

4426 T.V.A. deductibila

114

amortizarea lunara a imobilizarii necorporale conform graficului de amortizare liniara (drepturi de autor achizitionate 50.400 : 36 luni = 1.400 lei/luna): = 280 1.400

681

Cheltuieli de exploatare Armonizari privind privind amortizarile , previzioanele si ajustarile pentru depreciere" Pretul de cost efectiv al cartii este de 16,44 lei, format din: imobilizarile necorporale

Natura cheltuielilor materiale salarii contributii salarii energie electrica servicii terti amortizare lunara Total Pret de cost unitar/carte (3.287,50 lei: 200 carti) 345 Produse finite

Suma 300,00 600,00 187,50 200,00 600,00 1,400,00 3.287,50 16,44

productia obtinuta in luna octombrie 2006: = 711 3.287,50

Variatia stocurilor (200 buc. x 16,44 lei/buc.)

Deoarece cartile nu sunt vandute in luna octombrie 2006, la data de 31.10.2006 contul 711 se inchide prin contul 121 (711 = 121 pentru suma de 3.287,50 lei), iar contul 345 ramane cu un sold debitor in suma de 3.287,50 lei, reprezentand valoarea cartilor nevandute, in stoc. Vanzarea cartilor se poate realiza prin doua modalitati: -vanzare in regim de consignatie, caz in care se plateste firmei vanzatoare un comision de 5% cedat de editor din pretul de vanzare cu amanuntul al cartii, pret format din urmatoarele elemente: pret de cost = 16,44 lei beneficiu editura 14,58% = 2,40 lei comision vanzare 5% = 0,94 lei

comision vanzare 5% = 0,94 lei pret de vanzare = 19,78 lei timbru literar 2% = 0,40 lei baza de impozitare T.V.A. = 20,18 lei o T.V.A. 9% = 1,82 lei pret de vanzare cu amanuntul = 22,00 lei

In exemplul dat, timbrul literar a fost inclus in baza de impozitare T.V.A. deoarece prin Legea nr. 35/1994 se face precizarea ca valoarea timbrului literar se determina prin aplicarea procentului de 2% la pretul de vanzare al cartii. -vanzarea prin distribuitori: In baza contractului de custodie incheiat, editura livreaza spre vanzare in luna noiembrie cele 200 de carti unei firme de distributie. Livrarea se efectueaza in baza unui aviz de insotire a marfurilor pe care se inscrie mentiunea nu se factureaza, marfa in custodie. Pe aviz se inregistreaza pretul de vanzare al cartii de 22 lei inclusiv T.V.A. Livrarea se inregistreaza in evidenta contabila prin formula: 354 = 345 Produse finite 3.287,50

Produse aflate la terti

In calitate de proprietar al marfurilor, editura are obligatia sa emita lunar facturi fiscale in baza punctajului efectuat cu distribuitorul, operatiune din care trebuie sa rezulte numarul cartilor vandute. Punctajul trebuie consemnat intr-un proces-verbal, semnat de ambele parti. De exemplu, se constata faptul ca in luna noiembrie 2006 s-au vandut 50 de carti pentru care editura emite o factura fiscala in suma de 1.1199 lei (50 carti x 22 lei x 9% T.V.A.). Distribuitorul, la randul sau, emite si el o factura fiscala pentru comisionul datorat de editura. Valoarea facturii fiscale emise de distribuitor este de 56 lei (0,94 lei comision x 50 carti x 19% T.V.A.). Inregistrarile care se efectueaza de editura pentru cartile vandute sunt: 345 Produse finite intrarea bunurilor in gestiune: = 354 Produse aflate la terti 822

descarcarea de gestiune cu contravaloarea cartilor vandute:

- stornarea partiala a operatiunii 711 = 121 cu suma de 822 lei in rosu (50 carti x 16,44 pret de cost) si concomitent 7 11 = 345 cu suma de 822 lei in negru inchiderea contului 711 la data de 30.11.06 prin formula 711 = 121 cu suma de 2.465,50 (3287,50 lei 822 lei) reprezentand contravaloarea cartilor nevandute inregistrarea facturii fiscale emise pentru cartile vandute: =% 1.199 (22 lei x 50 carti)

411Clienti

701

1.100

Venituri din vanzarea produselor finite 4427 T.V .A. colectata 99 (9% T.V.A.)

inregistrarea facturii fiscale de comision primite de la distribuitor: 56 47 9

% = 401 Furnizori 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 4426 T.V.A. deductibila

In exemplul dat s-au avut in vedere si prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 35/1994, cu modificarile si completarile ulterioare referitoare la timbrul literar. Valoarea timbrului literar se determina obligatoriu de catre toate persoanele juridice si persoanele fizi-ce autorizate, care editeaza sau importa carte beletristica ce urmeaza sa fie vanduta cu amanuntul prin aplicarea procentului de 2% la pretul de vanzare al unei carti. Timbrul se imprima distinct pe fiecare carte si se adauga pretului de vanzare al acesteia.
Articol publicat in data 16-Feb-2007

DECONT SPECIAL DE TVA In Monitorul Oficial nr. 62 din data de 25 Ianuarie 2007 a fost publicat Ordinul ministrului Finantelor Publice 36/2007 privind decontul special de TVA (formularul 301) si acest act reglementeaza modelul si continutul formularului (301) "Decont special de taxa pe valoarea adaugata", cod MF 14.13.01.02/s, procedura de completare si depune conform instructiunilor de completare, caracteristicile de tiparire, modul de difuzare, de utilizare si pastrare a formularului. Decontul special de TVA se utilizeaza incepand cu declararea obligatiilor fiscale aferente lunii ianuarie 2007. 1.DATE GENERALE Decontul special de TVA trebuie depus de catre persoanele neinregistrate in scopuri de TVA pentru operatiunile de leasing (altele decat leasingul cu mijloace de transport), si pentru serviciile efectuate de prestatori nerezidenti care, din perspectiva TVA, au locul prestarii in Romania. 2.CONTRIBUABILII OBLIGATI SA DEPUNA DECONTUL SPECIAL DE TAXA PE VALOAREA ADAUGATA Sectiunea 1. "Achizitii intracomunitare - altele decat mijloacele de transport noi si produsele accizabile" se completeaza numai de catre persoanele inregistrate conform art. 1531 din Codul fiscal, dar neinregistrate conform art. 153 din Codul fiscal. In aceasta categorie se cuprind: - persoanele impozabile care efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila (operatiuni scutite conform art. 141 din Codul fiscal sau supuse regimului special de scutire pentru intreprinderile mici prevazut la art. 152 din Codul fiscal), care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA si nici nu au obligatia de a se inregistra, conform art. 153 din Codul fiscal, dar care sunt inregistrate conform art. 1531 din Codul fiscal; - persoanele juridice neimpozabile care sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal.

La aceasta sectiune persoanele mai sus mentionate declara achizitiile intracomunitare, altele decat achizitiile intracomunitare de mijloace de transport noi sau de produse accizabile, precum si achizitiile efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare pentru care sunt obligate la plata taxei conform art. 150 alin.(1) lit.e) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare*). Nu se inscriu facturile primite pentru plati de avansuri partiale pentru achizitii intracomunitare de bunuri. Sectiunea 2. "Operatiuni prevazute la art. 150 alin.(1) lit. b) - d) si f) - g) din Codul fiscal" se completeaza de catre: - persoanele obligate la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit.b) din Codul fiscal, respectiv de catre persoanele impozabile neinregistrate conform art. 153 din Codul fiscal, indiferent daca sunt sau nu inregistrate conform art. 1531 din Codul fiscal, care beneficiaza de serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, daca aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania, chiar daca este inregistrata in scopuri de TVA in Romania conform art. 153 alin.(4) din Codul fiscal; - persoanele obligate la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit.c) din Codul fiscal, respectiv de catre persoanele impozabile neinregistrate conform art.153 din Codul fiscal si persoanele juridice neimpozabile, inregistrate conform art. 1531 din Codul fiscal, care beneficiaza de serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. c) - f), h)2. si i) din Codul fiscal, daca aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania, chiar daca este inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 alin.(4) din Codul fiscal; - persoanele obligate la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit.d) din Codul fiscal, respectiv de catre persoanele impozabile neinregistrate conform art. 153 din Codul fiscal si persoanele juridice neimpozabile, inregistrate conform art. 1531 din Codul fiscal, care au calitatea de beneficiari ai livrarilor de gaze naturale sau energie electrica in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. e) sau f) din Codul fiscal, daca aceste livrari sunt realizate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania, chiar daca este inregistrata in scopuri de TVA in Romania conform art. 153 alin.(4) din Codul fiscal; - persoanele obligate la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit.f) din Codul fiscal, respectiv de catre persoanele impozabile neinregistrate conform art. 153 din Codul fiscal si persoanele juridice neimpozabile, indiferent daca sunt sau nu inregistrate conform art. 1531 din Codul fiscal, care incheie regimurile sau situatiile prevazute la art. 144 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, sau din cauza careia bunurile ies din regimurile sau situatiile prevazute la art. 144, alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu exceptia situatiei in care are loc un import de bunuri sau o achizitie intracomunitara; - persoanele obligate la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit.g) din Codul fiscal, respectiv de catre persoanele impozabile neinregistrate conform art. 153 din Codul fiscal si persoanele juridice neimpozabile, indiferent daca sunt sau nu inregistrate conform art. 1531 din Codul fiscal, care sunt beneficiare ale unei livrari de bunuri sau prestari de servicii care au loc in Romania conform art. 132 sau 133 din Codul fiscal, altele decat cele prevazute la art. 150 alin.(1) lit. b) e) din Codul fiscal, daca sunt realizate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania si care nu este inregistrata in Romania conform art. 153 din Codul fiscal. Sectiunea 3. "Achizitii intracomunitare de mijloace de transport noi" se completeaza de catre persoanele care nu sunt inregistrate conform art. 153 din Codul fiscal, indiferent daca sunt sau nu inregistrate conform art. 1531 din Codul fiscal , care efectueaza achizitii intracomunitare de mijloace de transport noi, pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare*). Nu se inscriu facturile primite pentru plati de avansuri partiale pentru achizitii intracomunitare de bunuri. Sectiunea 4. "Achizitii intracomunitare de produse accizabile" se completeaza de catre persoanele impozabile care nu sunt inregistrate conform art. 153 din Codul fiscal si persoanele

juridice neimpozabile, indiferent daca sunt sau nu inregistrate conform art. 1531 din Codul fiscal,

care efectueaza achizitii intracomunitare de produse accizabile, pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare*). Nu se inscriu facturile primite pentru plati de avansuri partiale pentru achizitii intracomunitare de bunuri. 3.DEPUNEREA DECONTULUI SPECIAL DE TAXA PE VALOAREA ADAUGATA Decontul special de taxa pe valoarea adaugata se depune la unitatea fiscala in a carei raza teritoriala contribuabilul isi are domiciliul fiscal sau este luat in evidenta fiscala, dupa caz. Decontul special de taxa pe valoarea adaugata se depune pana la data de 25 inclusiv, a lunii urmatoare celei in care ia nastere exigibilitatea operatiunilor (de regula data livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor). Decontul special trebuie depus numai pentru perioadele in care ia nastere exigibilitatea taxei. Decontul special de taxa pe valoarea adaugata se depune, in format electronic, astfel: - la registratura organului fiscal competent; - la posta, prin scrisoare recomandata; - prin completare pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice de catre contribuabilii eligibili conform reglementarilor de utilizare a serviciului; - prin SEN. Formatul electronic, depus pe suport electronic, va fi insotit de formularul editat de contribuabil cu ajutorul programului de asistenta, semnat si stampilat, conform legii. Formatul se editeaza in doua exemplare: - 1 exemplar se depune la unitatea fiscala, impreuna cu suportul electronic; - 1 exemplar se pastreaza de catre contribuabil. Formatul electronic al decontului special de taxa pe valoarea adaugata se obtine prin folosirea programului de asistenta elaborat de Ministerul Finantelor Publice si se transmite organului competent pe suport electronic. Contribuabilii care dispun de un certificat digital eliberat de Ministerul Finantelor Publice pot depune declaratia direct pe site-ul Ministerului Finantelor Publice. 4.KITUL DE INSTALARE Programul de asistenta este pus la dispozitia contribuabililor, gratuit, de unitatile fiscale sau poate fi descarcat de pe serverul de web al Ministerul Finantelor Publice, la adresa www.mfinante.ro. 5.COMPLETAREA DECONTULUI SPECIAL Decontul special de taxa pe valoarea adaugata se completeaza dupa cum urmeaza: Perioada de raportare:

In rubrica "Luna" se inscrie cu cifre arabe numarul lunii de raportare (de exemplu: 01 pentru ianuarie). Anul pentru care se completeaza declaratia se inscrie cu cifre arabe, cu 4 caractere (de exemplu: 2007). Declaratia depusa initial se rectifica prin depunerea unei noi declaratii, pe acelasi format, bifand casuta corespunzatoare de pe formular. Nota: Rectificarea nu este posibila pentru perioade fiscale care au fost supuse inspectiei fiscale sau pentru care este in curs de derulare o inspectie fiscala. 1. Sectiunea "Date de identificare a persoanei" Caseta "Cod de identificare fiscala" se completeaza astfel: - contribuabilii persoane juridice, cu exceptia comerciantilor, asociatiile sau alte entitati fara personalitate juridica, inscriu codul de inregistrare fiscala; - comerciantii, inclusiv sucursalele comerciantilor care au sediul principal al comertului in strainatate, inscriu codul unic de inregistrare; - contribuabilii persoane fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere, inscriu codul de inregistrare fiscala; - persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art.1531 din Codul fiscal completeaza codul de identificare atribuit, la inregistrare, de organul fiscal competent; - persoanele fizice, inscriu codul numeric personal atribuit potrivit legii speciale; - persoanele fizice care nu detin cod numeric personal, inscriu numarul de identificare fiscala atribuit de organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Inscrierea cifrelor in caseta se face cu aliniere la dreapta. Prima casuta, rezervata atributului "RO", se completeaza numai de catre persoanele inregistrate in scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal. Caseta "Denumirea platitorului" se completeaza cu denumirea persoanei juridice, asociatiei sau a entitatii fara personalitate juridica ori cu numele si prenumele persoanei fizice, dupa caz. Caseta "Domiciliu fiscal" se completeaza cu datele privind adresa domiciliului fiscal (sediul social, sediul sau domiciliul fiscal, dupa caz) al contribuabilului. Caseta "Persoane care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA" se bifeaza de catre persoanele care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal sau 1531 din Codul fiscal. Caseta "Persoane care sunt inregistrate conform art. 1531 din Codul fiscal numai pentru achizitii intracomunitare" se bifeaza de catre persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal. 2. Sectiunea "Date privind obligatia de plata" In coloana 1 din cele 4 sectiuni "Document/numar/data" se inscrie numarul si data facturii primite de catre beneficiarul operatiunilor respective sau dupa caz, numarul si data autofacturii emise de catre beneficiari potrivit prevederilor art. 1551 alin.(1) din Codul fiscal.

In coloana 2 din cele 4 sectiuni "Valoare in valuta" se inscrie valoarea in valuta consemnata in documentul inscris in coloana 1. In coloana 3 din cele 4 sectiuni "Tip valuta" se mentioneaza tipul valutei (de exemplu: USD, euro etc.) in care este exprimata valoarea din documentul inscris in coloana 1. In coloana 4 din cele 4 sectiuni "Curs de schimb" se completeaza ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operatiunile declarate. In coloana 5 din cele 4 sectiuni "Baza de impozitare": se calculeaza coloana 2 x coloana 4. In coloana 6 din cele 4 sectiuni "TVA datorat" : se calculeaza coloana 5 x cota de TVA. 6.CORELATII Exista o relatie clara intre faptul generator in cazul unei livrari intracomunitare de bunuri si faptul generator in cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, care intervine in acelasi moment, respectiv in momentul livrarii de bunuri. Pentru a evita orice neconcordanta intre livrarile intracomunitare de bunuri, scutite de TVA in statul membru de origine si achizitiile intracomunitare, evidentiate in decontul special de TVA si in declaratia recapitulativa pentru achizitii intracomunitare, in statul membru de destinatie, momentul exigibilitatii taxei intervine: - in a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a avut loc faptul generator, respectiv a livrarii; sau - daca a fost emisa o factura pentru livrarea respectiva catre persoana care cumpara bunurile, cu exceptia facturilor pentru incasarea de avansuri partiale, inainte de data de 15 a lunii urmatoare lunii in care a intervenit faptul generator, respectiv livrarea, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii acestei facturi, atat pentru livrari intracomunitare, cat si pentru achizitiile intracomunitare. 7.BAZA LEGALA 1.Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare; 2.Ordinul ministrului Finantelor Publice 36/2007 pentru aprobarea modelului si continutului formularului Decont special de taxa pe valoarea adaugata, cod 301.
Articol publicat in data 17-Aug-2

Evaluarea elementelor patrimoniale cuprinse in situatiile financiare

Multumim Revistei Romane de Monografii Contabile

drd. Monica Julean Evaluarea elementelor patrimoniale cuprinse in situatiile financiare Evaluarea reprezinta procesul prin care unui element din situatiile financiare ii este atribuita o valoare numerica la care va fi recunoscut si prezentat in situatiile financiare.

Toate elementele situatiilor financiare active, datorii, capitaluri proprii, venituri si cheltuieli se evalueaza: cel putin o data la recunoasterea initiala (venituri si cheltuieli) si ulterior in vederea prezentarii in situatiile financiare.

In continuare prezentam succcint, principalele momente de evaluare ale elementelor bilantiere. La momentul recunoasterii initiale

Bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, astfel: a) cost de achizitie pentru bunurile procurate cu titlu oneros; b) cost de productie pentru bunurile produse in entitate; c) valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social; d) valoarea justa pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit. La data inventarierii

Evaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit reglementarilor si normelor emise de Ministerul Finantelor Publice (Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.001/ 2006, Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.374/ 2007, Ordinul ministrului finantelor nr. 1.753/2004). La incheierea exercitiului financiar

Elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii. La data iesirii din entitate sau la darea in consum

Bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. Regula de baza este aceea ca la evaluarea elementelor bilantiere trebuie sa se tina seama in primul rand de urmatoarele principii:

*Principiul prudentei
Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta, astfel incat sa fie inclus numai profitul realizat la data bilantului, sa se tina cont de toate: datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent precum si de datoriile previzibile si pierderile potentiale aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent, chiar daca devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia, deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit.

*Principiul permanentei metodelor

Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul, in primul rand pentru a se asigura comparabilitatea informatiilor in timp in cadrul aceleiasi entitati, cat si cu alte entitati.

*Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii

Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat. ATENTIE! La evaluarea elementelor din contul de profit si pierdere trebuie avut in vedere si scopul principal al situatiilor financiare, acela de a oferi o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare, profitului sau pierderii entitatii. In continuare prezentam cateva exemple practice privind utilizarea regulilor de valuare in functie de momentul recunoasterii. A. Exemple privind evaluarea la momentul recunoasterii initiale EXEMPLU 1. Recunoasterea unui stoc achizitionat din Uniunea Europeana La intrarea in entitate activele sunt recunoscute la costul de achizitie format din pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe, cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie. Entitatea Alfa are ca obiect de activitate servicii de reparatii si lucrari de constructiimontaj. Pentru aprovizionare entitatea apeleaza la un furnizor de materiale din Ungaria. Datele cuprinse in factura sunt: Valoare materiale 300 euro Transport 50 euro Reducere comerciala 3% la valoarea materialelor (9 euro) Data primirii bunurilor este si data facturii: 31.03.2009 Cursul valutar de schimb in 31.03.2009 este de 4,3564 lei/euro

La intrarea in contabilitate bunurile sunt evaluate la valoarea de 341 euro: (300 + 50 9 = 341 euro) Conversia trebuie efectuata din euro in lei, la cursul valutar din data receptie (data primirii bunurilor si a facturii, respectiv 4,2150 lei/euro). Inregistrarea in contabilitate a bunurilor primite: 302 = Materiale consumabile si 401 Furnizori 1.437,31 (341 x 4,2150)

4426 = TVA deductibila

4427 TVA colectata

273,09 (1.437,31 x 19%)

In situatia in care intre data primirii facturii si data receptie bunurilor exista un decalaj forte mare, conform regulilor contabile si fiscale, recunoasterea in contabilitate a bunurilor intrate se face la cursul valutar de la data receptiei, iar in scopuri de TVA, declararea TVA-ului se face la cursul valutar de la data facturii, ceea ce inseamna ca intre cele doua baze, contabila si fiscala, vor exista diferente. EXEMPLU 2. Recunoasterea unei imobilizari dobandite in regim de leasing Conform legislatiei, exista doua mari tipuri de contracte de leasing: leasingul operational si leasingul financiar.

In cazul contractelor de leasing operational, locatarul nu evidentiaza la active bunurile ce fac obiectul contractului de leasing. Avantajul acestui tip de contract este acela ca locatarul nu isi va incarca bilantul cu active pentru care nu exista certitudinea ca vor fi achizitionate la sfarsitul contractului. In cazul contractelor de leasing financiar, locatarul va recunoaste in bilantul sau un activ si o datorie la o valoare egala cu cea a activului dobandit in regim de leasing financiar. Aceasta se determina in baza datelor cuprinse in contractul de leasing si este suma avansului, a componentei de rambursare a capitalui din cadrul ratei de leasing si a valorii reziduale la care poate fi achizitionat bunul respectiv. O societate incheie un contract de leasing pentru achizitia unui utilaj, in urmatoarele conditii: Durata contractului de leasing este de 4 ani si acopera 80% din durata de viata a activului. Contractul prevede o valoare reziduala ce reprezinta 7,125% din valoarea de achizitie a activului respectiv. Rata dobanzii este de 6%. Ratele sunt calculate in euro si se achita trimestrial, la cursul zilei in care se efectueaza plata.

In aceste conditii, contractul de leasing este clasificat ca fiind un leasing financiar. Valoarea la care va fi recunoscut initial activul se determina de catre locatar in baza graficului de rambursare. Avansul este de 2.000 euro, platibil la momentul incheierii contractului si al livrarii activului. Rata trimestriala este 1.700 lei si este compusa din dobanda si rambursare de capital. Dobanda aferenta este calculata prin aplicarea ratei de 6% la valoarea capitalului ramas. Capitalul este diferenta dintre rata si dobanda calculata. Valoarea reziduala este de 1.425 euro, poate fi achitata la sfarsitul celor 4 ani si este insotita de transferul dreptului de proprietate. Valoarea totala a activului este data de: avans, componenta de capital din cadrul ratei, valoare reziduala si este de 20.000 euro.

Inregistrarea initiala a activului se face la cursul valutar de la data primirii bunului, respectiv 4,1250 lei/euro. Locatarul va evidentia amortizarea imobilizarii pe o baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similare, in acest caz pe o perioada de 5 ani. - euro -

RATA Valoare initiala Avans Rata1 Rata2 Rata3 Rata4 Rata5 Rata6 Rata7 Rata8 Rata9 Rata10 Rata11 Rata12 Rata13 Rata14 Rata15 Valoare reziduala TOTAL

Val rata

Dobanda

Capital

Capital ramas 20000

2000 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1425

1120 1079 1036 969 940 887 830 769 703 634 559 479 394 302 204 0

4000 580 621 664.0 710.5 760.3 813.5 870.4 931.4 996.5 1066.3 1140.9 1220.8 1306.3 1397.7 1495.5 1425 20000

16000 15420 14799 14135 13425 12665 11851 10961 10049 9053 7966 6846 5625 4318 2921 1425 0

Reflectarea in contabilitate 1. Primirea facturii de avans si plata acestuia la cursul de 4,125 lei/euro (2.000 x 4,125 = 8.250 lei):

% = 409 Furnizori debitori 4426 TVA deductibila si 401 Furnizori =

401 Furnizori

9.818 8.250 1.568

5121 8.250 Conturi la banci in lei

2. Inregistrarea initiala a bunului primit in regim de leasing (20.000 x 4,125 = 82.500 lei): 213 = 167 82.500 Instalatii tehnice, Alte imprumuturi si datorii asimilate" mijloace de transport, animale si plantatii" 3. Primirea facturii pentru prima rata si reglarea avansului. Cursul valutar la data primei facturi este 4,2561 lei/euro (1700 x 4,2561 = 7.235). % = 404 167 Furnizori de imobilizari Alte imprumuturi si datorii asimilate" 4426 TVA deductibila si 404 = % Furnizori de imobilizari 409 Furnizori-debitori 4426 TVA deductibila si 404 = Furnizori de imobilizari 5121 Conturi la banci in lei 9.818 8.250 1.568 18.427 15.485 (7.235 + 8.250) 2.942

B. Exemplu privind evaluarea la momentul inventarierii EXEMPLU La sfarsitul anului la S.C. ALFA S.R.L. efectueaza inventarierea elementelor de activ si de pasiv. In urma inventarierii s-au constatat urmatoarele diferente:

Materiale Marfuri Autoturism (depreciere

Plusuri 320

Minusuri

240
500

reversibila)

Reflectarea in contabilitate a rezultatelor inventarierii 1. Inregistrarea in contabilitate a plusului de materiale: 302 = Materiale consumabile 602 320 Cheltuieli cu materialele consumabile

2. Inregistrarea in contabilitate a minusului de marfuri: 607 = Cheltuieli privind marfurile 371 Marfuri 240

3. Imputarea lipsei acestora, gestionarului:

4282 = Alte creante in legatura cu personalul

% 758

286 240

Alte venituri din exploatare 4427 46 TVA colectata 4. Inregistrarea pierderii din depreciere aferenta autoturismului:

6813 = Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru instalatiilor, deprecierea imobilizarilor

2913 500 Ajustari pentru deprecierea mijloacelor de transport animalelor si plantatiilor

C. Exemple privind evaluarea la data bilantului

EXEMPLU

1. Evaluarea datoriei din leasing financiar exprimat in lei cu decontare in functie de cursul unei valute (euro)

Reluand exemplul prezentat la Recunoasterea unei imobilizari dobandite in regim de leasing, sa presupunem ca pana la sfarsitul primului exercitiului financiar al contractului de leasing au fost platite avansul si primele doua rate.

Pentru creantele si datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

Datoria ramasa de plata la data bilantului este de 15.420 euro. Initial, datoria din leasing a fost inregistrata la un curs de 4,125 lei/euro.

La data bilantului, cursul comunicat de BNR este de 4,098 lei/euro.

Diferenta de curs favorabila aferenta datoriei este de 15.420 (4,125 4,098) = 416,34 lei

Reflectarea in contabilitate a diferentei de curs valutar

167 = Alte imprumuturi si datorii asimilate

768 416,34 Alte venituri financiare

EXEMPLU

2. Evaluarea valorilor mobiliare

Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul istoric, mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. O societate detine in portofoliul sau urmatoarele categorii de valori mobiliare:

Actiuni la societatea A, achizitionate de pe piata financiara, astfel:

- 100 actiuni achizitionate la valoarea de cotatie de 56,7 lei/actiune ; - 20 actiuni la valoarea de cotatie de 60 lei/actiune ; - 30 actiuni lavaloarea de cotatie de 58 lei/actiune ; Valoarea de cotatie la data de 31 decembrie este de 59 lei.

300 Actiuni la societatea B, achizitionate in cursul anului la un pret de 7.000 lei.

La data bilantului, societatea B prezinta o valoare contabila a actiunilor mai mica decat la momentul achizitiei. Valoarea contabila a actiunilor detinute este 6.600 lei. 1. Inregistrarea diferentelor rezultate din evaluarea valorilor mobiliare detinute la societatea A Valoarea stocului de actiuni detinute: 100 x 56,7 + 20 x 60 + 30 x 58 = 8.610 Valoarea la cursul de la sfarsitul anului: 150 x 59 = 8.850 Diferenta favorabila din evaluare de 240 lei (8.850- 8.610) se inregistreaza astfel : 5081 = Alte titluri de plasament 768 240 Alte venituri financiare

2. Inregistrarea diferentelor nefavorabile in suma de 400, rezultate din evaluarea actiunilor detinute la societatea B (7000 6600) 6814 = Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru circulante EXEMPLU 3. Compensatii de la terti In cazul distrugerii totale sau partiale a unor imobilizari corporale, creantele sau sumele compensatorii incasate de la terti, legate de acestea, precum si achizitionarea sau constructia ulterioara de active noi sunt operatiuni economice distincte si trebuie inregistrate ca atare pe baza documentelor justificative. Astfel, deprecierea activelor se evidentiaza la momentul constatarii acesteia, iar dreptul de a incasa compensatiile se evidentiaza pe seama veniturilor conform contabilitatii de angajamente, in momentul stabilirii acestuia. Societatea Beta detine un autoturism ce a fost avariat in urma unui accident. Societatea de asigurari este probabil sa suporte reparatia autoturismului. In urma evaluarilor efectuate de expertii tehnici rezulta daune totale in suma de 10.000 lei. La data bilantului actele sunt in curs de aprobare si este foarte probabila acceptarea la plata a unei sume de 9.000 lei. 2963 400 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate deprecierea activelor

La data bilantului are loc inregistrarea daunelor constatate. 2913 10.000 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate deprecierea activelor

6813 = Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru circulante

Ulterior, cand vor avea loc reparatiile, la primirea facturii de la service se face inregistrarea:

% = 401 611 Furnizori Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 4426 TVA deductibila

11.900 10.000 1.900

La stabilirea dreptului de a incasa banii de la societatea de asigurari in contabilitate acest drept va fi reflectat la venituri: 461 = Debitori diversi 7588 Alte venituri din exploatare

D. Exemplu privind evaluarea la data iesirii din entitate EXEMPLU Dezmembrarea unei imobilizari reevaluate O societate hotaraste sa dezmembreze un utilaj si sa recupereze materialele recuperabile. Valoarea utilajului este 13.500 lei. Rezerva din reevaluare aferenta, inregistrata anterior este de 3.000 lei, iar amortizarea acumulata de la ultima reevaluare este de 1.000 lei. Piesele recuperate sunt in valoare de 4.500 lei. Reflectarea in contabilitate

Obtinerea pieselor recuperabile din dezmembrarea utilajului:

7588 4.500 Alte venituri din exploatare

302 = Materiale consumabile

Scoaterea utilajului din evidenta:

%

= 213 13.500 Instalatii tehnice, mijloace de transport animale si plantatii 2813 1.000 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 6583 12.500 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital

Eliminarea rezervei din reevaluare:

105 3.000 Rezerve din reevaluare

1065 = Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare ATENTIE!

In concluzie, in conditiile actuale de recesiune economica, trebuie acordata o atentie deosebita evaluarii si prezentarii in situatiile financiare a elementelor bilantiere la valoarea corecta, indiferent de faptul ca aceasta valoare poate insemna o reducere a valorii companiei. De aceea este necesara o transparenta cat mai mare a situatiilor financiare si asigurarea investitorilor si creditorilor cu informatii cat mai complete. Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro . In

caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 13-Iul-2009

TRATAMENTUL FISCAL AL PERISABILITATILOR LA MARFURI IN PROCESUL DE COMERCIALIZARE Tratamentul fiscal al perisabilitatilor deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit este reglementat in Monitorul Oficial nr. 522 din data de 10 iunie 2004 prin H.G. nr. 831 / 2004, pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare Prin perisabilitati, se inteleg scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica). Nu constituie perisabilitati pierderile incluse in normele de consum tehnologic, precum si cele produse prin neglijenta, sustrageri si cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forta majora. Perisabilitatile produse se aproba de managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, dupa caz , la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la limitele prevazute de lege. Limitele maxime de perisabilitate pentru marfurile ambalate in recipiente din sticla se aplica si pentru ambalajele respective. Perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor de produse existente in gestiune, stabilite dupa cantarire, numarare, masurare si prin alte asemenea procedee si dupa efectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare. Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare. Aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc. Limitele maxime de perisabilitate in timpul transportului se aplica o singura data pentru cantitatile de marfa efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, in functie de conditia de livrare stabilita intre furnizor si beneficiar. Comerciantii pot stabili cote de perisabilitati diferentiate sortimental pe depozite, magazine, gestiuni, pentru a fi admise la cheltuieli deductibile din profitul impozabil, cu obligativitatea incadrarii in limitele maxime de perisabilitate prevazute pentru grupa respectiva de marfuri. Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Normele privind limitele admisibile de perisabilitate se aplica numai persoanelor juridice care sunt obligate, potrivit legii, la plata impozitului pe profit, in limita caruia cheltuielile cu perisabilitatile sunt deductibile din veniturile realizate.

Actul normativ stabileste limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate marfurilor in procesul de comercializare pentru produsele alimentare si nealimentare, pentru produsele medicamentoase de uz uman, pentru produsele farmaceutice si alte produse de uz veterinar. Iata formatul PDF al tabelului ce prezinta limitele legale admisibile de perisabilitate pentru produsele alimentare si nealimentare:
Articol publicat in data 09-Aug-2007

Obligatii privind inregistrarea in evidenta platitorilor

Cuvinte cheie: obligatii la inceperea activitatii codul de identificare fiscala obligatii la schimbarea activitatii obligatii la incetarea activitatii

Orice persoana impozabila trebuie sa declare inceperea, schimbarea si incetarea activitatii sale ca persoana impozabila. INCEPEREA ACTIVITATII Orice persoana sau entitate considerata subiect intr-un raport juridic fiscal are obligatia sa se inregistreze fiscal prin depunerea Declaratiei de inregistrare fiscala. Termenul de depunere a declaratiei de inregistrare fiscala este: pentru persoane juridice, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica: 30 de zile de la data infiintarii; pentru persoane fizice: 30 de zile de la data eliberarii actului legal de functionare, data inceperii activitatii sau data obtinerii primului venit.

Dovada inregistrarii fiscale este primirea unui cod de identificare fiscala reprezentat de: codul de inregistrare fiscala (C.I.F.) eliberat de organul fiscal pentru:

-persoanele juridice, cu exceptia comerciantilor; -asocierile si alte entitati fara personalitate juridica; codul numeric personal (C.N.P.) atribuit conform legii speciale pentru persoanele fizice; numarul de identificare fiscala (N.I.F.) atribuit de organul fiscal pentru persoanele fizice care nu detin C.N.P.; codul unic de inregistrare (C.U.I.) atribuit conform legii speciale pentru:

-comercianti; -sucursalele comerciantilor care au sediul principal al comertului in strainatate; IMPORTANT: O atentie deosebita trebuie acordata inregistrarii in evidenta platitorilor de T.V.A. de catre orice persoana impozabila care realizeaza operatiuni taxabile si/sau scutite de T.V.A. cu drept de

deducere. Inregistrarea se face pe baza de cerere depusa la organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Trebuie sa va inregistrati ca platitori de T.V.A. in urmatoarele situatii si conditii:

SITUATII CONDITII

LA INFIINTARE Obligatoriu: daca declarati ca doriti sa optati pentru aplicarea regimului normal de T.V.A. Optional: daca declarati ca urmeaza sa realizati o cifra de afaceri sub plafonul de scutire, dar optati pentru aplicarea regimului normal.

ULTERIOR INFIINTARII Daca cifra de afaceri realizata este sub plafonul de scutire de 200.000 lei, dar doriti sa optati pentru apli-carea regimului normal de T.V.A.

DUPA INFIINTARE Daca depasiti plafonul de scutire de 200.000 lei in termen de 10 zile de la sfarsitul lunii in care ati depasit acest plafon.

DATA INREGISTRARII CA PLATITOR T.V.A.

Data comunicarii certificatului de inregistrare

Data de intai a lunii urmatoare celei in care faceti optiunea pentru taxare

Data de intai a lunii urmatoare celei in care sunteti obligati sa solicitati luarea in evident`

In situatia persoanelor inregistrate ca platitori de T.V.A., codul de identificare fiscala este precedat de litera R. SCHIMBAREA ACTIVITATII Firmele inregistrate ca platitoare de T.V.A., care ulterior inregistrarii realizeaza exclusiv operatiuni care nu dau drept de deducere, trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de T.V.A. in termen de 10 zile de la sfarsitul lunii in care realizeaza exclusiv astfel de operatiuni. Scoaterea din evidenta ca platitor de T.V.A. se face incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care firma respectiva are obligatia sa solicite aceasta scoatere din evidenta. INCETAREA ACTIVITATII: In caz de incetare a activitatii, firmele inregistrate ca platitoare de T.V.A. au obligatia sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de T.V.A. Termenul de depunere al cererii de scoatere din evidente este de 15 zile de la data actului in care se consemneaza incetarea activitatii. Scoaterea din evidenta ca platitor de T.V.A. se face incepand cu data de intai a lunii urmatoare depunerii declaratiei de mentiuni. In aceasta situatie, T.V.A. datorata la bugetul de stat trebuie achitata inainte de scoaterea din evidenta ca platitor de T.V.A., cu exceptia situatiei in care activitatea firmei care isi inceteaza activitatea a fost preluata prin absorbtie sau prin fuziune de catre alta persoana impozabila, inregistrata ca platitor de T.V.A.
Articol publicat in data 06-Mar-2006

Taxe speciale si alte taxe locale

Cuvinte cheie: termene de plata

Pentru taxele speciale si alte taxe locale, procedurile de plata si obligatiile platitorilor se stabilesc in conformitate cu procedurile aprobate de autoritatile deliberative care au hotarat instituirea respectivelor taxe. Spre exemplu, alte taxe locale se platesc, de regula, anticipat, in functie de natura fiecarei taxe locale, astfel:

inaintea parcarii, pentru parcarea ocazionala a vehiculelor; pana la data de 25 a lunii in curs pentru luna urmatoare, pentru parcarea curenta a vehiculelor; la data obtinerii autorizatiei, pentru depozitarea de materiale si realizarea unor lucrari; zilnic sau la eliberarea abonamentului, pentru desfacerea de produse ce fac obiectul comertului in piete, in targuri, in oboare, in standuri situate de-a lungul drumurilor publice, in parcari sau in alte locuri anume stabilite; la accesul in incinta obiectivelor, pentru v izitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, de arhitectura si arheologice; la data depunerii Declaratiei de impunere privind stabilirea taxei locale pentru detinerea de catre persoanele fizice, in proprietate sau in folosinta, dupa caz, de utilaje destinate sa functioneze in scopul obtinerii de venit model ITL 015. In cazul in care pentru utilajul respectiv taxa locala se datoreaza pentru o perioada mai mare de o luna, aceasta se achita lunar, pana cel tarziu la data de 25 a lunii in curs pentru luna urmatoare; pana cel mai tarziu la data de 31 ianuarie a anului de referinta pentru vehiculele lente existente in patrimoniul persoanelor fizice sau juridice la data de 1 ianuarie. Pentru vehiculele lente dobandite dupa data de 1 ianuarie, taxa se achita in cel mult 30 de zile calendaristice de la data dobandirii.

Depuneti Declaratia de impunere privind stabilirea taxei locale pentru vehiculele lente model ITL 016 in termen de 30 de zile de la dobandirea vehiculelor lente, precum si anual, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an.

Taxa pentru vehiculele lente o datorati incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a dobandit vehiculul lent, proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal respectiv. Daca instrainati sau scoateti din functiune vehicule lente, taxa locala aferenta se da la scadere incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a produs aceasta situatie, proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului respectiv.

Exemplu:
Domnul Nicolae Badea detine din anul 2003 un tractor pe pneuri folosit pentru efectuarea lucrarilor agricole. In data de 11 martie 2005, domnul Badea cumpara o combina agricola pentru recoltat cereale. Consiliul local al localitatii in care domiciliaza domnul Badea a stabilit o taxa de 321.000 lei/an pentru tractoarele pe pneuri si de 150.000 lei/an pentru combinele agricole. Pentru cele doua vehicule lente obtinute, domnul Nicolae Badea are urmatoarele obligatii:

 sa depuna declaratia de impunere model ITL 016 si sa achite taxa anuala de 321.000 lei pana la data de 31 ianuarie 2005 pentru tractorul pe pneuri; sa depuna declaratia de impunere model ITL 016 pana la data de 11 aprilie 2005 pentru combina agricola. Pana la data de 11 aprilie 2005, domnul Enescu va achita si taxa aferenta perioadei aprilie decembrie 2005, calculata astfel:
150.000 lei/an x 9 luni = 112.500 lei12 luni

x 9 luni = 112.500 lei12 luni

Articol publicat in data 27-Feb-2006

Acordare de discounturi
Intrebare: In activitatea de comert se practica foarte des acordarea si primirea de discounturi in produse. Pentru cumpararea unor prodese peste o anumita cantitate, societatea primeste suplimentar inca un produs. Avand in vedere ca revindem si acest produs in aceleasi conditii cu cele pe care le-am achitat integral, va rog sa ne precizati ce inregistrari contabile presupune primirea, respectiv vanzarea acestor produse. Dar in cazul in care societatea noastra este cea care acorda respectivul discount 100% in produse? Este acordarea de astfel de discounturi o practica legala? Raspuns: (dat in ..

Vi se acorda discount in produse. Pe factura de aprovizionare sunt trecute produsele achizitionate la pretul normal si o cantitate suplimentara de produse cu pret zero (discount 100 %). Corect pentru contabilitatea ambelor firme ar fi ca toate produsele sa fie mentionate pe factura la pretul normal, pe o linie, iar pe linia urmatoare, cantitatea care reprezinta discount sa fie evidentiata cu minus pretul normal, rezultand o valoare in rosu si deci un discount la totalul general al facturii. In acest caz, aveti documentul corect pentru a intocmi NIR pe pretul normal, uniform pentru toate produsele. Inregistrarile sunt: % = 401 Furnizori 371 Marfuri pentru valoarea intregii cantitati de produse 767 Venituri din sconturi obtinute cu o valoare in rosu reprezentand discountul 4426 TVA deductibila Inregistrarea in rosu pe debitul unui cont de venituri reprezinta de fapt un credit. Daca avetI un disconfort privind aceasta inregistrare o putetI scinda in doua, inregistrand mai intai normal aprovizionarea, apoi:

401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi obtinute cu discountul Daca discountul vi s-a acordat trecand produsele pe factura cu valoare zero, atunci nu avetI alta alternativa decat sa intocmiti NIR cu valoare zero pentru acele produse, apoi un proces verbal de inventariere prin care sa le aduceti la valoarea normala, inregistrand (numai valoric, nu si cantitativ) un plus in gestiune: 371 Marfuri = 708 Venituri din activitati diverse b. Acordarea de bonusuri in produse este legala. Nu o putetI numi insa discount 100%, deoarece discountul 100 % ar fi echivalent cu o donatie de fapt, cantitatea de produse cu valoare zero este intr-un anumit raport cu cantitatea totala aprovizionata (de exemplu, 10%) prin urmare este acordat un discount de 10% pe totalul cantitatii aprovizionate sau aprovizionate intr-o anumita perioada. Un discount de 100% propriu-zis ar trebui evidentiat ca donatie si trebuie sa se incadreze in limita legala de sponsorizari si donatii. Celelalte discounturi se pot acorda legal, cu conditia ca prin acordarea lor sa nu se ajunga pe totalul cantitatii vandute la o valoare de vanzare aflata sub costul de aprovizionare. Daca sunteti in situatia de a acorda discounturi in natura, procedati la intocmirea facturii ca mai sus, inregistrand linia in rosu din factura pe contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate.

Articol publicat in data 25-Apr-2006

AMENZILE CARE SE POT APLICA DE INSPECTORII FISCALI SI DE CATRE COMISARII GARZII FINANCIARE IN BAZA LEGII CONTABILITATII 82/1991 Legea Contabilitatii 82/1991 constituie temeiul legal pentru organizarea si conducerea contabilitatii si reglementeaza aspecte cu privire la metodele de evaluare ale elementelor patrimoniale, registrele de contabilitate, situatiile financiare, contabilitatea trezoreriei statului si a institutiilor publice si contraventiile in care nerespectarii prevederilor legale. Vom aborda in cele ce urmeaza amenzile contraventionale care se pot acorda, in baza Legii Contabilitatii, de catre persoanele cu atributii de inspectie fiscala si de catre comisarii Garzii Financiare, precum si de alte persoane imputernicite din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, stabilite prin ordin al ministrului economiei si finantelor. 1. Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate; Se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 10.000 lei. Criteriile in functie de care se stabileste nivelul amenzii se coreleaza cu nivelul cifrei de afaceri, dupa caz. Amenda se suporta de persoanele vinovate si se aplica in baza temeiului legal al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

2. Nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la utilizarea si tinerea registrelor de contabilitate; Se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 4.000 lei. Criteriile in functie de care se stabileste nivelul amenzii se coreleaza cu nivelul cifrei de afaceri, dupa caz. Amenda se suporta de persoanele vinovate si se aplica in baza

temeiului legal al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 3. Nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la intocmirea si utilizarea documentelor justificative si contabile pentru toate operatiunile efectuate, inregistrarea in contabilitate a acestora in perioada la care se refera, pastrarea si arhivarea acestora, precum si reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse; Se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 4.000 lei. Criteriile in functie de care se stabileste nivelul amenzii se coreleaza cu nivelul cifrei de afaceri, dupa caz. Amenda se suporta de persoanele vinovate si se aplica in baza temeiului legal al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

4. Nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la efectuarea inventarierii; Se sanctioneaza cu amenda cu amenda de la 400 lei la 5.000 lei. Criteriile in functie de care se stabileste nivelul amenzii se coreleaza cu nivelul cifrei de afaceri, dupa caz. Amenda se suporta de persoanele vinovate si se aplica in baza temeiului legal al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 5. Nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la intocmirea si auditarea situatiilor financiare anuale; Se sanctioneaza cu amenda cu amenda de la 400 lei la 5.000 lei. Criteriile in functie de care se stabileste nivelul amenzii se coreleaza cu nivelul cifrei de afaceri, dupa caz. Amenda se suporta de persoanele vinovate si se aplica in baza temeiului legal al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

6. Nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la depunerea la unitatile teritoriale ale Ministerului Economiei si Finantelor a situatiilor financiare anuale; Se sanctioneaza cu amenda cu amenda de la 400 lei la 5.000 lei. Criteriile in functie de care se stabileste nivelul amenzii se coreleaza cu nivelul cifrei de afaceri, dupa caz. Amenda se suporta de persoanele vinovate si se aplica in baza temeiului legal al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

7. Nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la intocmirea si depunerea la unitatile teritoriale ale Ministerului Economiei si Finantelor a situatiilor financiare periodice sau a raportarilor contabile stabilite potrivit legii. Se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 1.500 lei. Daca perioada de intarziere pentru intocmirea si depunerea situatiilor financiare periodice: - este cuprinsa intre 15 si 30 de zile lucratoare, amenda este de la 1.000 lei la 3.000 lei. - daca perioada de intarziere depaseste 30 de zile lucratoare, amenda este de la 1.500 lei la 4.500 lei. Amenda se suporta de persoanele vinovate si se aplica in baza temeiului legal al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 8. Nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la nedepunerea declaratiei din care sa rezulte ca persoanele nu au desfasurat activitate; Se sanctioneaza cu cu amenda de la 100 lei la 200 lei. Criteriile in functie de care se stabileste nivelul

amenzii se coreleaza cu nivelul cifrei de afaceri, dupa caz. Amenda se suporta de persoanele vinovate si se aplica in baza temeiului legal al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 9. Nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la publicarea situatiilor financiare anuale, potrivit legii. Se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 30.000 lei. Criteriile in functie de care se stabileste nivelul amenzii se coreleaza cu nivelul cifrei de afaceri, dupa caz. Amenda se suporta de persoanele vinovate si se aplica in baza temeiului legal al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 10. Nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la prezentarea de situatii financiare care contin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanei raportoare. Se sanctioneaza cu cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei. Criteriile in functie de care se stabileste nivelul amenzii se coreleaza cu nivelul cifrei de afaceri, dupa caz. Amenda se suporta de persoanele vinovate si se aplica in baza temeiului legal al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 11. Nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la nerespectarea prevederilor referitoare la intocmirea declaratiilor prevazute la art. 30 si 301; Se sanctioneaza cu amenda de la 400 lei la 5.000 lei. Criteriile in functie de care se stabileste nivelul amenzii se coreleaza cu nivelul cifrei de afaceri, dupa caz. Amenda se suporta de persoanele vinovate si se aplica in baza temeiului legal al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

12. Nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la nerespectarea prevederilor referitoare la obligatia membrilor organelor de administratie, conducere si supraveghere de a intocmi si publica situatiile financiare anuale; Se sanctioneaza cu amenda cu amenda de la 400 lei la 5.000 lei. Criteriile in functie de care se stabileste nivelul amenzii se coreleaza cu nivelul cifrei de afaceri, dupa caz. Amenda se suporta de persoanele vinovate si se aplica in baza temeiului legal al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 13. Nerespectarea prevederilor referitoare la obligatia membrilor organelor de administratie, conducere si supraveghere ale societatii-mama de a intocmi si publica situatiile financiare anuale consolidate. Se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 30.000 lei. Criteriile in functie de care se stabileste nivelul amenzii se coreleaza cu nivelul cifrei de afaceri, dupa caz. Amenda se suporta de persoanele vinovate si se aplica in baza temeiului legal al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 14. Efectuarea cu stiinta de inregistrari inexacte, precum si omisiunea cu stiinta a inregistrarilor in contabilitate, avand drept consecinta denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum si a elementelor de activ si de pasiv ce se reflecta in bilant, constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform legii.
Articol publicat in data 29-Oct-2007

TRATAMENTUL FISCAL AL AJUTORULUI DE INMORMANTARE Ajutorul de inmormatare reprezinta suma de bani pe care statul o acorda unui membru de familie al decedatului. Pentru acordarea ajutorului de inmormatare exista trei solutii practice uzuale, astfel: 1. Acordarea ajutorului de inmormantare prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 nr. 487/2006. Tratamentul fiscal: In baza art.21 alin (b) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 nr. 487/2006, angajatorul are dreptul sa acorde angajatului, membru de familie al decedatului, suma de 635 RON. Acesta suma este fixa si se acorda doar in cazul in care decedatul nu avea drept de asigurare, prin urmare acesta nu era asigurat in sistemul public de asigurari. Se inscrie si se declara prin formularul Declaratiei de CAS. Aceasta cheltuiala se deduce din contributia datorata de angajator. 2. Acordarea ajutorului de inmormantare in baza Legii privind Codul fiscal nr.571/2003 Tratamentul fiscal: In baza prevederilor Codului Fiscal, angajatorul poate sa acorde ca si ajutor de inmormantare o suma de bani, daca indeplineste cumulativ doua conditii: a) acordarea ajutorului de inmormantare este prevazuta in Regulamentul de organizare si functionare al societatii; b) acordarea ajutorul de inmormatare este prevazut in Contractul de munca al angajatului, membru de familie al decedatului. Suma care se poate acorda in acest caz este in functie de prevederile Regulamentului de organizare si functionare si in functie de mentiunile care sunt prevazute in contractul de munca. Astfel, aceasta suma poate sa fie nelimitata, lasandu-se la latitudinea angajatorului stabilirea plafonului. Este o suma neimpozabila si nu se declara. 2. Acordarea ajutorului de inmormantare in baza Legii privind Codul muncii, sub forma de prima la salariu. Tratamentul fiscal: In baza prevederilor Codului Muncii, angajatorul poate acorda unui membru al familiei decedatului o suma de bani sub forma unei prime la salariu. Suma nu este plafonata. Insa, dezavantajul in acest caz este ca pentru aceasta suma se datoreaza toate taxele si contributiile aferente unui salariu. Prin urmare, se vor face retineri si se vor achita, avand in vedere ca sunt taxe si impozite cu retinere la sursa, atat angajatului, cat si angajatorului.
Articol publicat in data 09-Oct-2007

Ajustarea taxei deductibile in cazul persoanelor impozabile care aplica regimul special de scutire
<P

Multumim Revistei Romane de Fiscalitate

ec. Lszl Debreczeni vicepresedinte al Asociatiei Economistilor Maghiari din Romania

Persoanele impozabile a caror cifra de afaceri anuala nu depaseste suma de 35.000 de euro, vor aplica ca si regula generala regimul special de TVA aferent intreprinderilor mici, operatiunile realizate fiind fara TVA.

Dispozitile art. 153 sunt de natura imperativa, obligand persoanele care depasesc plafonul legal sa se inregistreze, dand insa posibilitatea in egala masura sa beneficieze de un regim normal de taxa si acele persoane care sunt sub plafon dar care doresc prin optiune sa se inregistreze. Oportunitatea inregistrarii in scopuri de TVA trebuie sa aiba la baza o analiza economica a fluxurilor intrarilor/iesirilor de bunuri deoarece nu putem spune in mod automat ca aplicarea regimului special de scutire poate reprezenta un avantaj in toate cazurile. Intr-o prima situatie, prin scutirea operatiunilor, persoanele impozabile (care desfasoara mai ales operatiuni de prestari catre populatie) sunt intr-o situatie avantajoasa fata de persoanele impozabile (cu acelasi obiect de activitate) care nu aplica acest regim, daca achizitiile efectuate pentru care nu se poate deduce taxa sunt nesemnificative. Prin aplicarea regimului special de taxare persoana impozabila are optiunea practicarii unor preturi mai reduse, sau poate obtine o rentabilitate mai ridicata. In sens invers, furnizorul care realizeza operatiuni sub plafonul legal, va opta pentru inregistrare in situatia in care balanta operatiunilor realizate va evidentia un flux mai mare de intrari cu TVA, astfel ca exercitandu-si optiunea de inregistrare va putea beneficia de dreptul de deducere a taxei achitate propriilor furnizori. Dintr-o alta prespectiva, nu in mod automat, beneficiarii unor bunuri si serivicii vor opta pentru achizitii de la persoane neinregistrate si care factureaza fara TVA, deoarece in cazul beneficiarilor inregistrati acestia vor fi obligati sa aplice pro-rata. Constatam astfel ca optiune inregistrarii sau neinregistrarii in scopuri de TVA sub plafonul legal trebuie sa aiba in vedere argumente de natura economica si nicidecum simple aprecieri care au in vedere posibile avantaje prin facturarea fara TVA. I. Renuntarea prin optiune sau prin depasirea plafonului de 35.000 euro de la regimul special Dreptul la ajustarea taxei. Persoana impozabila a carei cifra de afaceri anuala nu depaseste 35.000 de euro poate opta oricand pentru taxarea operatiunilor sale conform art. 152 alin. (3) din Codul fiscal. Inregistrarea in scopuri de TVA va fi valabila incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care persoana impozabila renunta la regimul special. Urmarind dispozitiile art. 153 alin. (1) din Codul fiscal constatam ca textul de lege introduce un criteriu suplimentar cifrei de afaceri si anume ca aceasta sa fie realizata din operatiuni taxabile sau scutite cu drept de deducere. Per a contrario, nu exista o obligatie de inregistrare chiar peste plafonul legal, daca operatiunile realizate sunt doar operatiuni scutire fara drept de deducere. In acest sens, art. 66 alin. (7) din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal precizeaza explicit ca orice persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA si care in urma inregistrarii respective desfasoara exclusiv operatiuni care nu dau dreptul la deducere va solicita anularea inregistrarii in termen de 10 zile de la incheierea lunii in care se desfasoara exclusiv operatiuni fara drept de deducere.

A fortiori, daca persoanele inregistrate in scopuri de TVA au obligatia anularii inregistrarii in astfel de situatii, cu atat mai mult celor care nu sunt inregistrate legea nu le recunoaste un drept/obligatie de inregistrare daca realizeaza doar operatiuni scutite fara drept de deducere. Daca in cursul unui an cifra de afaceri a persoanei impozabile depaseste 35.000 de euro (calculat la cursul de schimb BNR comunicat la data aderarii), in termen de 10 zile de la sfarsitul lunii in care s-a depasit plafonul aceasta este obligata sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA. Inregistrarea in scopuri de TVA va fi valabila incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care persoana impozabila a solicitat inregistrarea. Astfel, in luna in care se depune cererea de inregistrare, persoana impozabila va aplica inca regimul special de scutire, chiar daca plafonul a fost depasit in luna precedenta. Alin. (9) al art. 152 din Codul fiscal prevede ca prin norme se vor preciza ajustarile de efectuat in cazul trecerii la regimul normal de taxare. In acest sens punctul 61 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal prevede dreptul persoanei impozabile de a efectua ajustarea taxei, in favoarea sa (cu respectarea art. 145-149) pentru bunurile aflate in stoc si serviciilor neutilizate in momentul schimbarii regimului, precum si TVA aferenta bunurilor de capital aflate inca in folosinta. Conform art. 1471 alin. (2), persoana impozabila are dreptul la deducerea taxei aferenta bunurilor si serviciilor enumerate mai sus, intr-o perioada de 5 ani, incepand cu 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul de deducere. Inainte de intrarea in vigoare (1 ianuarie 2007) a Hotararii Guvernului nr. 1.861/2006, pct. 61 alin. (5) prevedea obligativitatea persoanei impozabile de a notifica organele fiscale prin depunerea unei liste cu bunurile aflate in stoc, cu serviciile neutilizate, precum si cu bunurile de capital aflate in folosinta in termen de trei luni de la data inregistrarii in scopuri de TVA. Ajustarea se putea efectua numai dupa ce lista a fost aprobata de organele fiscale. Aceasta prevedere era insa in contradictie cu termenul general de 5 ani prevazut de Codul fiscal. Astfel, dupa 1 ianuarie 2007, prevederea de mai sus a fost abrogata, persoana impozabila avand dreptul de a efectua ajustarea in termenul de 5 ani prevazut de articolul 1471, fara sa depuna lista cu bunurile aflate in stoc, cu serviciile neutilizate, precum si cu bunurile de capital aflate in folosinta pentru aprobare la organul vamal. Ajustarea se va efectua prin inscrierea in primul decont sau in oricare decont ulterior, cu respectarea termenului de 5 ani, a sumei taxei aferente bunurilor si serviciilor enumerate mai sus. In opinia noastra desi ajustarea taxei in cazul bunurilor aflate in stoc la momentul inregistrarii, semnifica in fapt o recuperrare a taxei nedeductibile anterior, ea mai semnifica si o conformare la noul regim de TVA pe care-l aplica persoana impozabila motiv pentru care desi o rambursare poate fi solicitata in termenul de prescriptie, in acest caz ajustarea ar trebui realizata in primul decont de dupa momentul inregistrarii. Pct. 61 alin. (4) din Norme prevede dreptul la ajustarea taxei deductibile aferenta bunurilor de capital, asa cum sunt definite la art. 149, aflate inca in folosinta, cu conditia ca termenul de ajustare prevazut la acelasi articol sa nu fie expirat. In aplicarea art. 149, Normele prevad la pct. 54 ca Pentru taxa aferenta achizitiei bunurilor de capital care au fost cumparate de locatar/utilizator printr-un contract de leasing, perioada de ajustare

incepe la 1 ianuarie a anului in care a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, dar ajustarea se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunurilor de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data transferului dreptului de proprietate. Astfel, bunurile achizitionate printr-un contract de leasing sunt considerate bunuri de capital pentru valoarea intreaga (avans + rate + valoare reziduala), ajustarea efectuandu-se pentru aceasta valoare. Daca persoana impozabila, la momentul trecerii la regimul normal de taxare, are in folosinta bunuri de capital achizitionate prin contracte de leasing, va avea dreptul de a ajusta in acel moment TVA aferenta avansului, ratelor si valorii reziduale deja platite. Ajustarea se va efectua asupra intregii sume prin primul decont dupa trecerea la regimul normal de taxare sau printr-un decont ulterior, insa intr-o perioada maxima de 5 ani incepand cu 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a achitat avansul de leasing. Daca persoana impozabila, la momentul trecerii la regimul normal de taxare, are in derulare contracte de leasing, nu va avea dreptul de a ajusta in acel moment TVA aferenta avansului si ratelor deja platite (cu exceptia cazului in care prin contractul de leasing se prevede expres transferul dreptului de proprietate la expirarea contractului), pentru ca in acel moment bunul nu reprezinta bun de capital. Pentru TVA aferenta ratelor, dupa inregistrare persoana impozabila are drept de deducere. In situatia in care la sfarsitul perioadei de leasing persoana impozabila, deja inregistrata in scopuri de TVA, exercita optiunea de cumparare a bunului, aceasta va avea dreptul la ajustarea taxei platite si nededuse aferente bunului in perioada cand nu a avut drept de deducere, aplicand regimul special, cu conditia indeplinirii termenului de 5 ani prevazut de articolul 1471 din Codul fiscal. Totodata, persoana impozabila, odata cu ajustarea dreptului de deducere, trebuie sa ajusteze valoarea fiscala a bunului care sta la baza amortizarii fiscale. La incheierea contractului de leasing, valoarea fiscala a fost stabilita prin includerea taxei (pentru care nu exista drept de deducere) in valoare. Plusul de amortizare aferent taxei care s-a contabilizat in perioada aplicarii regimului special se storneaza sau se trece la venituri impozabile la momentul trecerii la regimul normal de taxare. In cazul bunurilor utilizate in cadrul unui contract de leasing ajustarea va comporta doua perioade distincte; astfel locatorul va realiza ajustarea pentru perioada cat acesta este inca in proprietatea sa, urmand ca dupa transferul dreptului de proprietate, locatarul sa intre sub incidenta unei noi perioade de ajustare (5 sau 20 de ani in functie de felul bunului, mobil/imobil). O astfel de abordare se sprijina pe dispozitiile art. 54 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal potivit carora ... pentru bunurile aferente achizitiei de bunuri de capital care au fost cumparate de locator/utilizator printr-un contract de leasing, perioada de ajustare incepe cu 1 ianuarie a anului in care a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, dar ajustarea se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferenta bunurilor de captal, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de transferul dereptului de proprietate. Prin derogare de la art. 149, perioada de ajustare a bunurilor care fac obiectul contractelor de leasing financiar au perioade de ajustare mai mari de 5 ani. Prima parte a perioadei de ajustare este constituita din perioada in care bunul se afla in proprietatea locatorului, iar durata perioadei este durata contractului de leasing. A doua parte a perioadei de ajustare incepe de la data transmiterii dreptului de proprietate la utilizator si durata perioadei de ajustare este de 5 ani.

Astfel, pentru un bun care face obiectul unui contract de leasing cu o perioada de 4 ani (la sfarsitul perioadei utilizatorul exercita optiunea de cumparare) va avea o perioada totala de ajustare de 9 ani. Din totalul perioadei de ajustare, 4 ani va fi aferenta perioadei cand bunul se afla in proprietatea locatorului, iar 5 ani va fi aferenta perioadei dupa transferul dreptului de proprietate. II. Optiunea pentru aplicarea regimului special Obligatia la ajustarea taxei Regimul special de scutire poate fi solicitat de catre persoanele impozabile in doua momente diferite. Primul moment este la infiintarea persoanei impozabile, cand aceasta declara ca cifra de afaceri anuala va fi sub plafonul de 35.000 de euro. In primul an de activitate, plafonul se recalculeaza in functie de perioada ramasa de la infiintare pana la sfarsitul anului. Aplicarea regimului de scutire se poate solicita si dupa infiintarea persoanei impozabile, conform art. 152 alin. (1) din Codul fiscal, cu conditia ca cifra de afacere anuala sa fie inferioara plafonului de 35.000 de euro. O alta conditie pentru a putea opta pentru regimul special este prevazuta de alin. (7) al aceluiasi articol, repectiv: Dupa atingerea sau depasirea plafonului de scutire sau dupa exercitarea optiunii prevazute la alin. (3), persoana impozabila nu mai poate aplica din nou regimul special de scutire, chiar daca ulterior realizeaza o cifra de afaceri anuala inferioara plafonului de scutire. Astfel o persoana impozabila poate opta numai o singura data pentru aplicarea regimului special. Textul primului alineat al art. 152 nu prevede o perioada in care persoana impozabila, care nu depaseste plafonul, are dreptul de a opta pentru regimul special. Consideram ca pana cand cifra de afaceri a persoanei impozabile, inregistrata in scopuri de TVA de la infiintare, nu depaseste 35.000 de euro in niciun an, aceasta are dreptul de a opta pentru regimul special de scutire fara nicio restrictie cu privire la perioada scursa de la infiintare. Scoaterea din evidenta ca persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA se va face prin depunerea unei declaratii de mentiuni (010) la inceputul anului cand se opteaza pentru regimul de scutire. In acest sens, propunem introducerea unui rand nou in Declaratia de mentiuni pentru persoane juridice (010) aprobata de O.M.E.F. nr. 2.296/2007, aceasta permitand in prezent scoaterea din evidenta in doua situatii: in cazul radierii si in situatia in care se desfasoara operatiuni care nu dau drept de deducere. Alin. (9) al art. 152 din Codul fiscal prevede ca prin norme se vor preciza ajustarile de efectuat in cazul trecerii la regimul special de taxare. In acest sens, pct. 61 alin. (4) din Norme prevede obligatia de ajustare in favoarea statului (cu respectarea art. 145-149) a taxei deductibile aferente bunurilor aflate in stoc si serviciilor neutilizate in momentul schimbarii regimului, precum si TVA aferenta bunurilor de capital aflate inca in folosinta. Daca persoana impozabila, la momentul trecerii la regimul special de taxare, are in folosinta bunuri de capital achizitionate prin contracte de leasing, va avea obligatia de a ajusta in acel moment TVA aferenta avansului, ratelor si valorii reziduale deja platite. Ajustarea se va efectua asupra intregii sume prin ultimul decont inainte de trecere la regimul special de taxare. Daca persoana impozabila, la momentul trecerii la regimul special de taxare, are in derulare contracte de leasing, nu va avea obligatia de a ajusta in acel moment TVA aferenta avansului si ratelor deja platite (cu exceptia cazului in care prin contractul de leasing se prevede expres transferul dreptului de proprietate la expirarea contractului), pentru ca in acel moment bunul nu reprezinta bun de capital. Pentru TVA aferenta ratelor dupa aplicarea regimului special, persoana impozabila nu mai are drept de deducere. In situatia in care, la sfarsitul perioadei de leasing, persoana impozabila, deja scoasa din

evidenta persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA, exercita optiunea de cumparare a bunului, aceasta va avea obligatia de ajustare a taxei platite si deduse aferente bunului in perioada cand a avut drept de deducere, aplicand regimul special. Ajustarea se va efectua asupra avansului si ratelor pentru care a avut drept de deducere prin primul decont dupa efectuarea optiunii de cumparare a bunului. Totodata, persoana impozabila, odata cu ajustarea dreptului de deducere, trebuie sa ajusteze valoarea fiscala a bunului care sta la baza amortizarii fiscale. La incheierea contractului de leasing, valoarea fiscala a fost stabilita prin excluderea taxei (pentru care exista drept de deducere). La momentul schimbarii regimului, valoarea fiscala a bunului se recalculeaza, prin includerea in valoare a sumei taxei care se ajusteaza, respectiv a taxei aferente ratelor viitoare pentru care nu va avea drept de deducere. Concluzii:

La momentul trecerii la regimul normal de taxare pentru bunurile de capital achizitionate prin contracte de leasing, persoanele impozabile au dreptul de a ajusta TVA aferenta avansului, ratelor si valorii reziduale deja platite. La momentul trecerii la regimul normal de taxare pentru bunurile de capital pentru care exista contracte de leasing in derulare, persoana impozabila nu va avea drept de deducere pentru TVA aferenta avansului si ratelor deja platite. Pentru acest TVA va avea drept de deducere in situatia in care la sfarsitul perioadei de leasing persoana impozabila exercita optiunea de cumparare a bunului. Daca cifra de afaceri a unei persoane impozabile, inregistrata in scopuri de TVA de la infiintare, nu depaseste 35.000 de euro in niciun an, aceasta are dreptul de a opta pentru regimul special de scutire fara nicio restrictie cu privire la perioada scursa de la infiintare. La momentul trecerii la regimul special de taxare pentru bunurile de capital achizitionate prin contracte de leasing, persoanele impozabile au obligatia de a ajusta TVA aferenta avansului, ratelor si valorii reziduale deja platite. La momentul trecerii la regimul special de taxare pentru bunurile de capital pentru care exista contracte de leasing in derulare, persoana impozabila nu va avea obligatia de ajustare pentru TVA aferenta avansului si ratelor deja platite. Pentru aceasta TVA va avea obligatia de ajustare in situatia in care la sfarsitul perioadei de leasing persoana impozabila exercita optiunea de cumparare a bunului.

Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 e caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul contabilul.ro"si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.

Acest articol este preluat din Revista Romana de Fiscalitate. Avand peste 3.700 de abonati platitori, Revista Romana de Fiscalitate este un punct de referinta pentru toti cei interesati de domeniul fiscal. Daca sunteti interesat de articole de specialitate bine documentate, semnate de "nume grele" din lumea fiscalitatii descarcati gratuit numarul din noiembrie al Revistei Romane de Fiscalitate.
Articol publicat in data 17-Feb-2009

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII COLECTIVE, SOCIALE SI PERSONALE

O ALTE ACTIVITATI DE SERVICII COLECTIVE, SOCIALE SI PERSONALE OA ALTE ACTIVITATI DE SERVICII COLECTIVE, SOCIALE SI PERSONALE 90 Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; salubritate si activitati similare Aceasta diviziune include: - colectarea si tratarea deseurilor menajere si industriale, nu pentru a fi utilizate in continuare intr-un proces de prelucrare industriala, ci in scopul indepartarii lor, rezultatul fiind un produs de mica valoare, sau fara nici o valoare.

Aceasta diviziune include, de asemenea: - alte activitati, cum ar fi curatarea strazilor si indepartarea zapezii etc. Aceasta diviziune exclude: - prelucrarea deseurilor, a gunoaielor si a altor articole, pentru obtinerea de materii prime secundare, printr-un proces de transformare. Materiile prime secundare obtinute, sunt destinate a fi utilizate in continuare intr-un proces de prelucrare industriala (nu sunt un produs final), vezi 37.10; 37.20 - comertul cu ridicata al deseurilor si resturilor, inclusiv colectarea, sortarea, ambalarea, tranzactionarea etc., dar fara un proces de transformare reala, vezi 51.57 900 Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; salubritate si activitati similare 9001 Colectarea si tratarea apelor uzate Aceasta clasa include: - colectarea si transportul apei uzate menajere provenite de la unul sau mai multi utilizatori, precum si al apei de ploaie, prin retele de canalizare, canale colectoare, cisterne si alte mijloace de transport (vehicule de vidanjare etc); tratarea si indepartarea lor; - tratarea apelor uzate prin procese fizice, chimice si biologice ca: diluarea, separarea, filtrarea, sedimentarea etc,; - intretinerea si curatarea canalelor colectoare si de drenaj; - golirea si curatarea haznalelor si rezervoarelor septice, a jgheaburilor si puturilor de canalizare, intretinerea toaletelor chimice; - tratarea apei uzate din bazinele de inot si din industrie. Aceasta clasa exclude: - constructia sistemelor de canalizare, vezi 45.21; - degajarea, deblocarea canalelor colectoare, vezi 45.33;

- tratarea apei poluate, de profunzime sau de suprafata, in combinatie cu indepartarea poluarii mediului, vezi 90.03 9002 Colectarea si tratarea altor reziduuri Aceasta clasa include: - colectarea reziduurilor din gospodarii si intreprinderi cu ajutorul cazanelor de gunoi, a tomberoanelor, containerelor etc.; - colectarea reziduurilor nocive, a bateriilor uzate, a uleiurilor si grasimilor de gatit uzate etc.; - colectarea reziduurilor petroliere de pe nave si a produselor petroliere uzate din garaje; - colectarea molozului provenit din demolari si a resturilor de materiale de constructii; - serviciile centrelor de colectare a deseurilor; - indepartarea reziduurilor prin incinerare sau alte mijloace: . depozitarea gunoaielor pe pamant sau in apa, ingroparea sau rasturnarea sub brazda, prin arat, a reziduurilor; . tratarea si indepartarea resturilor radioactive (de tranzitie) din spitale etc.; . tratarea gunoaielor cu ajutorul plantelor de compostare, in scopul indepartarii si al obtinerii unui produs secundar (compostul); . tratarea si indepartarea animalelor vii sau moarte, infestate toxic si a altor resturi contaminate; . indepartatea bunurilor uzate, cum sunt frigiderele, pentru a elimina resturile nocive. Aceasta clasa exclude: - tratarea substantelor alimentare reziduuale pentru producerea de alimente, vezi 15; - tratarea reziduurilor din abatoare pentru producerea de hrana pentru animale, vezi 15.7; - prelucrarea combustibililor nucleari si tratarea reziduurilor nucleare radioactive, vezi 23.30; - obtinerea compostului, vezi 24.15; - prelucrarea reziduurilor de alimente, bauturi si tutun, si transformarea lor in materii prime secundare, vezi 37.20; - tratarea deseurilor si a fragmentelor, fara un proces real de transformare mecanica sau chimica, pentru vanzare catre terte parti, cum ar fi: dezmembrarea autoturismelor, a utilajelor sau calculatoarelor, si activitati cum ar fi: sortarea sau presarea hartiei, a textilelor, materialelor plastice, lemnului, deseurilor etc., vezi 50; 51. si 52.; - colectarea deseurilor, ca parte componenta a vanzarii cu ridicata a deseurilor, vezi 51.57 9003 Salubritate, depoluare si activitati similare Aceasta clasa include:

- decontaminarea solului si a apei freatice, la locul poluarii, fie in situ, fie ex situ, folosind metode mecanice, chimice sau biologice; - decontaminarea si curatarea apei de suprafata, in urma poluarii accidentale; de exemplu prin colectarea poluantilor sau prin aplicare de substante chimice; - curatarea petelor de titei de pe sol, de pe suprafata apei, din oceane si mari - inclusiv, apa marilor din apropierea coastei; - colectarea gunoaielor din locuri publice, in cosuri de gunoi; - maturarea si stropirea strazilor, scuarurilor, pietelor, gradinilor, ineluzad presararea de sare sau nisip etc.; - degajarea minelor si a altor locuri similare (incluzand detonarea); - alte activitati specializate, de control al poluarii n.c.a.; - inchirierea de closete ecologice. Aceasta clasa exclude: - curatarea santurilor si combaterea daunatorilor in folosul agriculturii, vezi 01,41; - purificarea apei freatice, in scopul alimentarii cu apa, vezi 41.00; - indepartarea stratului superior contaminat al solului, ca parte a activitatilor de constructie, vezi 45.11; - izolarea solurilor, vezi 45.11; - lucrari de indepartare a azbestului, vezi 45.25; - transportarea solului poluat, indepartat deja de terte parti, vezi 60.24; - teste si analize, vezi 74.30; - activitati de dezinfectare si deratizare in cladiri, vezi 74.70; - activitati de indepartare a apelor uzate, vezi 90.01 91 Activitati asociative diverse 911 Activitati ale organizatiilor economice, patronale si profesionale 9111 Activitati ale organizatiilor economice si patronale Aceasta clasa include: - activitatile organizatiilor ale caror membri au ca interese esentiale dezvoltarea si protectia unor anumite activitati sau profesiuni, sau cresterea economica si a conditiilor de viata ale unei regiuni geografice sau ale unei subdiviziuni politice, independent de genul (tipul) de activitate. In aceasta clasa se includ si:

- activitatile federatiilor, care cuprind asociatii ale caror membri desfasoara acelasi gen de activitate cu federatiile; - activitatile camerelor de comert, ale corporatiilor si ale altor organizatii similare. Principalele servicii furnizate, cuprind: . informarea; . reprezentarea pe langa organisme publice; . relatiile publice; . negocierea sindicala. 9112 Activitati ale organizatiilor profesionale Aceasta clasa include: - activitatile organizatiilor ale caror membri se ocupa, in principal, de o disciplina, profesie sau un domeniu tehnic specific si asociatiile de specialisti care desfasoara activitati cu caracter cultural (scriitori, pictori, ziaristi, artisti etc.). Membrii acestor organizatii au, in general, o pregatire superioara (universitara sau tehnica). In aceasta clasa se includ si: - asociatiile de meseriasi, vanzatori, agenti de asigurari, fotografi etc.; - activitatea societatilor profesionale. Principalele activitati cuprind: . difuzarea informatiilor; . fixarea normelor deontologice; . reprezentarea pe langa organismele publice; . relatiile publice. 912 Activitati ale sindicatelor salariatilor 9120 Activitati ale sindicatelor salariatilor Aceasta clasa include: - activitatile sindicatelor ale caror membri sunt in principal salariati, avand ca obiectiv esential de a face cunoscut punctul lor de vedere asupra situatiei salariatilor si de a se organiza in vederea actiunilor concertate, cum sunt: sindicatele lucratorilor care exercita activitati de profesiune libera, activitati tehnice, culturale, agricole etc., federatii sindicale si confederatii sindicale organizate conform unor criterii profesionale, regionale, structurale etc. 913 Alte activitati asociative 9131 Activitati ale organizatiilor religioase

Aceasta clasa include: - activitatile organizatiilor religioase si ale persoanelor care ofera servicii religioase direct credinciosilor, in lacase de cult; - activitatea manastirilor, pensioanelor si a institutiilor similare religioase, inclusiv activitatile de refugiu religios. Aceasta clasa exclude: - invatamantul prevazut de acest tip de organizatie, vezi 80; - activitati referitoare la sanatate, prevazute de acest tip de organizatie, vezi 85.1; - activitati de asistenta sociala, prevazute de acest tip de organizatie, vezi 85.3 9132 Activitati ale organizatiilor politice Aceasta clasa include: - activitatile organizatiilor politice si ale celor auxiliare acestora, cum sunt organizatiile de tineret asociate la un partid politic. Aceste activitati vizeaza, in principal, accesul membrilor sau simpatizantilor unui partid la functii politice, si poate cuprinde difuzarea informatiilor, relatiile publice, colectarea de fonduri etc. 9133 Alte activitati asociative n.c.a. Aceasta clasa include: - activitati ale unor organizatii neafiliate la un partid, avand drept scop militantismul pentru o cauza sau interes public, sensibilizarea opiniei publice, exercitarea unei influente politice, colectarea de fonduri etc.: . initiativa cetatenilor sau miscari de protest; . miscari pentru protectia mediului inconjurator si miscari ecologice; . organizatii ce sustin diferite activitati comunitare si educative; . organizatii pentru protectia si apararea intereselor unor grupuri (minoritare, etnice); . asociatii cu scop patriotic, inclusiv cele ale veteranilor de razboi; - grupuri de interes special, cum ar fi: cluburile de turism si asociatiile automobilistice si ale consumatorilor; - asociatii al caror obiect consta in organizarea de reuniuni si intalniri precum lojile masonice etc.; - asociatii ale tinerilor, asociatiile studentilor, asociatiile elevilor, cluburi si fratii; - asociatii cu activitati culturale sau recreative (altele decat sporturi si jocuri), cenaclurile literare; asociatiile istorice, cinecluburile, asociatiile filatelice; cluburile prietenilor muzicii si ai artelor etc.; - asociatiile pentru protectia animalelor.

Aceasta clasa exclude: - activitati ale asociatiilor profesionale, vezi 91.12; - asociatii pentru practicarea sau promovarea activitatilor artistice, vezi 92.31 92 Activitati recreative, culturale si sportive 921 Activitati cinematografice si video 9211 Productia de filme cinematografice si video Aceasta clasa include: - productia de filme realizata pe pelicula, DVD sau banda video, cu destinatia de a fi proiectate direct in salile de spectacole sau a fi difuzate la televiziune: . productia de filme de lung metraj, de scurt metraj, de animatie, documentare etc. ce se realizeaza in studiouri cinematografice sau laboratoare specializate in desene animate si pot avea un caracter recreativ, educativ sau informativ, publicitar etc.; - activitati conexe cum ar fi dublajul, subtitrarea etc.; - activitati ale studiourilor de inregistrare. Aceasta clasa exclude: - copierea de filme si reproducerea benzilor magnetice si video dupa original vezi 22.3; - productia de filme, altele decat cele destinate pentru industria cinematografica, vezi 74.81; - activitati ale agentiilor cinematografice, vezi 74.87; - productia de filme sau benzi magnetice si video, in studiouri de televiziune, vezi 92.20; - activitati pe cont propriu ale actorilor, realizatorilor de desene animate, regizorilor, consultantilor si a altor specialisti din domeniu, vezi 92.31 9212 Distributia de filme cinematografice si video Aceasta clasa include: - distributia de filme, DVD-uri si benzi video catre alte institutii (intreprinderi), dar nu publicului general. Aceasta presupune vanzarea sau inchirierea de filme, DVD-uri si benzi video catre aceste intreprinderi, precum si activitatile referitoare la distribuire cum sunt: rezervarea, inchirierea, livrarea si arhivarea filmelor si benzilor video etc. Aceasta clasa exclude: - copierea de filme si reproducerea benzilor magnetice audio si video dupa original, vezi 22.3; - comert cu ridicata a DVD-urilor si benzilor video, vezi 51.43; - comert cu amanuntul a DVD-urilor si a benzilor video, vezi 52.1; 52.4;

- inchirierea DVD-urilor si a benzilor video, publicului general, vezi 71.40 9213 Proiectia de filme cinematografice Aceasta clasa include: - activitatile de proiectie a filmelor cinematografice, sau benzilor video, in sali de cinema sau in aer liber si in sali sau alte locuri pentru proiectie. Aceasta clasa include, de asemenea: - activitatile cinecluburilor. 922 Activitati de radio si televiziune 9220 Activitati de radio si televiziune Aceasta clasa include: - difuzarea programelor de radio si televiziune; - productia programelor de radio si televiziune, combinata sau nu cu difuzarea. Programele produse si difuzate pot fi in scopuri recreative, publicitare, educative sau de informare. Acestea sunt inregistrate pe benzi care pot fi vandute, inchiriate sau conservate, in vederea unei difuzari sau redifuzari ulterioare. Aceasta clasa exclude: - transmisii de radio si televiziune, prin retele de cablu, vezi 64.20; - transmisii de radio si televiziune, prin relee sau satelit, vezi 64.20; - productia de filme, DVD-uri si benzi video, produse in studiouri de film, vezi 92.11; - activitati ale agentiilor de presa, vezi 92.40 923 Alte activitati de spectacole 9231 Creatie si interpretare artistica si literara Aceasta clasa include: - servicii de organizare si prezentare publica, in direct, de spectacole, piese de teatru, concerte, spectacole de opera si balet etc.: . activitati ale grupurilor, companiilor, orchestrelor sau formatiilor muzicale; - activitatile individuale ale creatorilor de arta, precum: actori, regizori, muzicieni, cantautori, conferentiari, sculptori, pictori, caricaturisti, gravori, realizatori de decoruri etc.; - restaurari ale operelor de arta precum picturi, sculpturi, tapiterii etc. Aceasta clasa exclude:

- restaurari de mobila, vezi 36.1; - restaurari de instrumente muzicale istorice, vezi 36.30; - restaurari de cladiri, vezi 45 9232 Activitati de gestionare a salilor de spectacol Aceasta clasa include: - activitati de gestionare a salilor de concert si teatru etc.; - activitati ale agentiilor de bilete. Aceasta clasa exclude: - activitati de gestionare a salilor de cinema, vezi 92.13 9233 Balciuri si parcuri de distractii Aceasta clasa mai include: - exploatarea cailor ferate de agrement. 9234 Alte activitati de spectacole n.c.a. Aceasta clasa include: - organizarea activitatilor recreative: . activitatile scolilor de dans si ale instructorilor de dans; . spectacole de circ; . spectacole cu marionete, activitati ale salilor de tir, focuri de artificii, instalarea de trenuri miniaturale, spectacole gen rodeo, concursuri canine etc. Aceasta clasa exclude: - alte activitati recreative, vezi 92.72 924 Activitati ale agentiilor de presa 9240 Activitati ale agentiilor de presa Aceasta clasa include: - activitati ale agentiilor de presa, care constau in comunicarea stirilor si transmiterea fotografiilor catre mediile de informare; - activitati ale ziaristilor si a fotografilor de presa. 925 Activitati ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor si alte activitati 9251 Activitati ale bibliotecilor si arhivelor

Aceasta clasa include: - activitati ale bibliotecilor de orice tip, ale salilor de lectura, de auditie, ale arhivelor publice care furnizeaza servicii publicului larg sau unei categorii speciale de utilizatori, precum: studenti, oameni de stiinta, membrii unei asociatii sau personalul unei intreprinderi etc.: . gestionarea colectiilor de lucrari, specializate sau nu; . elaborarea de cataloage; . imprumutul si depozitarea cartilor, hartiilor, periodicelor, filmelor, inregistrarilor, lucrarilor de arta etc.; . activitati de cercetare, cu scopul de a raspunde cererii de informatie etc. Aceasta clasa exclude: - inchirierea de benzi video si DVD-uri, vezi 71.40; - activitati privind bazele de date, vezi 72.40 9252 Activitati ale muzeelor, conservarea monumentelor si cladirilor Aceasta clasa include: - activitatile muzeelor de toate tipurile: . muzee de arta, de bijuterii, mobila, costume, ceramica si argintarie; . muzee de istorie naturala, de stiinta si tehnica, de istorie, inclusiv muzee militare si case istorice; . alte muzee specializate; . muzee in aer liber; - activitati de conservare si restaurare a monumentelor istorice. 9253 Activitati ale gradinilor botanice si zoologice si ale rezervatiilor Aceasta clasa include: - gestionarea gradinilor botanice si zoologice, inclusiv a gradinilor zoo pentru copii; - gestionarea rezervatiilor naturale si protectia vietii salbatice. 926 Activitati sportive 9261 Activitati ale bazelor sportive Aceasta clasa include: - exploatarea instalatiilor destinate evenimentelor sportive, acoperite sau nu, cu sau fara scaune pentru spectatori: . stadioane de fotbal;

. bazine de innot si stadioane; . terenuri de golf; . arene de box; . piste de bowling; . terenuri si stadioane destinate sporturilor de iarna; . stadioane de atletism. Aceasta clasa exclude: - inchirieri de echipament sportiv, vezi 71.40; - activitati privind parcurile si plajele, vezi 92.72 9262 Alte activitati sportive Aceasta clasa include: - organizarea si gestionarea activitatilor sportive in sala sau in aer liber, pentru profesionisti sau amatori, de catre intreprinzatori (publici sau privati), care dispun sau nu, de propriile instalatii: . cluburile de fotbal, de bowling, de innot, de golf, de box, de lupte, de gimnastica, de culturism, de sporturi de iarna, sah, de jocuri de carti, de atletism, de tir; - activitati de propaganda si de organizare a actiunilor sportive; - activitati ale sportivilor profesionisti, arbitrii, instructori, antrenori etc.; - activitati ale scolilor sportive; - activitati legate de cursele cu cai si automobile; - activitati ale scolilor de echitatie; - activitati ale porturilor sportive; - activitati legate de pescuitul sportiv sau de agrement; - activitati legate de vanatul sportiv sau de agrement; - alte servicii referitoare de activitatile sportive. Aceasta clasa exclude: - inchirieri de echipament sportiv, vezi 71.40; - activitati privind parcuri si plaje, vezi 92.72 927 Alte activitati recreative 9271 Jocuri de noroc si pariuri

Aceasta clasa include: - activitati legate de jocuri si pariuri (loto, pronosport, cazinouri si sali de joc, jocuri mecanice de noroc). 9272 Alte activitati recreative Aceasta clasa include: - servicii referitoare la: utilizarea parcurilor de distractie si a plajelor (inchirierea de cabine de baie, vestiare etc.); targuri si expozitii cu caracter recreativ etc.; - activitati de recrutare a persoanelor pentru film, televiziune, teatru etc.; - exploatarea jocurilor video, pe baza de monede. Aceasta clasa exclude: - activitati exercitate de catre agentiile artistice pentru obtinerea unor angajamente in teatru sau alte spectacole, vezi 74.87; - alte activitati recreative, inclusiv spectacole de circ sau activitati ale scolilor de dans, vezi 92.34 93 Alte activitati de servicii personale 930 Alte activitati de servicii 9301 Spalarea, curatarea si vopsirea textilelor si blanurilor Aceasta clasa include: - servicii de curatare a produselor din textile si blanuri; - servicii de ridicare si aducere a lenjeriei la spalat; - servicii de curatatorie chimica uscata; - servicii de calcat; - servicii de vopsire si intensificare a culorilor; - servicii de reparare de haine si alte articole textile, cu conditia ca acestea sa se faca in cadrul curatatoriilor; - curatarea covoarelor, a mochetelor, tapiteriilor, draperiilor si perdelelor, uscata si umeda, efectuata la domiciliul clientilor; - inchirierea textilelor, uniformelor si altor obiecte similare, de catre curatatorii. Aceasta clasa exclude: - repararea si modificarea imbracamintei etc., efectuata ca activitate independenta, vezi 52.74; - inchirierea imbracamintei, alta decat uniformele de lucru, chiar daca curatirea acestor articole este o parte integranta a activitatii, vezi 71.40

9302 Coafura si alte activitati de infrumusetare Aceasta clasa include: - serviciile efectuate de frizerii,coafuri si cabinete de cosmetica. Aceasta clasa exclude: - fabricarea perucilor, vezi 36.63 9303 Activitati de pompe funebre si similare Aceasta clasa include: - servicii de inhumare si incinerare a corpurilor umane sau animale; - servicii conexe inhumarii si incinerarii, cum sunt: imbalsamarea corpurilor in vederea inhumarii sau incinerarii; servicii de incinerare si inhumare, altele decat cele religioase, inchirierea locurilor in capele; - serviciile oferite de intreprinderile de pompe funebre; inchirierea sau vanzarea locurilor de veci; intretinerea mormintelor si a mauzoleelor etc. Aceasta clasa exclude: - activitati de servicii religioase legate de funeralii, vezi 91.31 9304 Activitati de intretinere corporala Aceasta clasa include: - activitatile care se refera la starea fizica buna, ca de exemplu: serviciile prestate de baile publice, saune, bai de aburi; solarii, statiuni termale, institutii de slabire, institutii de masaj, centre de intretinere corporala (fitness). 9305 Alte activitati de servicii personale n.c.a. Aceasta clasa include: - activitati de astrologie si spiritism; - activitati ale agentiilor matrimoniale; - servicii ale lustrageriilor; hamalac; - servicii de parcare a vehiculelor de catre alte persoane decat proprietarii acestora; - servicii de ingrijire a animalelor de companie, cum ar fi: plimbatul, imperecherea, gazduirea si dresajul; - servicii ale organizatiilor genealogice; - exploatarea masinilor si aparatelor care ofera servicii personale pe baza de monezi, cum ar fi: lustruitoare de ghete, cantare, aparate de masurare a presiunii sanguine etc.
Articol publicat in data 05-Sep-2006

COMERTUL CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA AUTOVEHICULELOR, MOTOCICLETELOR SI A BUNURILOR PERSONALE SI DE UZ GOSPODARESC

G COMERTUL CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA AUTOVEHICULELOR, MOTOCICLETELOR SI A BUNURILOR PERSONALE SI DE UZ GOSPODARESC Aceasta sectiune include vanzarea cu ridicata si cu amanuntul (vanzare fara transformare) a oricarui tip de marfuri, si prestarea serviciilor auxiliare vanzarii marfurilor. Vanzarea in vrac si cu amanuntul sunt etapele finale ale distribuirii marfurilor, in aceasta sectiune este inclusa si repararea autovehiculelor, si instalarea si repararea bunurilor personale si gospodaresti. Vanzarea fara transformare este considerata aceea care include operatiile obisnuite (sau manipularile) asociate comertului, de ex. sortarea, trierea si asamblarea marfurilor, mixarea (amestecarea) bunurilor (de ex. vin sau nisip), imbutelierea (cu sau fara curatarea in prealabil a sticlelor), ambalarea, impartirea masei si reambalarea pentru distribuirea in loturi mai mici, depozitarea (fie ca sunt, ori nu, racite sau congelate), curatarea si uscarea produselor agricole, taierea panourilor din lemn sau a tablei, pe cont propriu. Vanzarea cu ridicata este revanzarea (vanzarea fara transformare) a bunurilor noi si folosite, catre comerciantii cu amanuntul, utilizatorilor industriali, comerciali, institutii si utilizatorilor profesionali; sau catre alti vanzatori cu ridicata; sau care activeaza ca agenti sau brokeri in cumpararea marfii pentru ei, sau vanzarea marfii catre asemenea persoane sau firme. Principalele tipuri de activitati incluse sunt cele desfasutate de: comerciantii cu ridicata, adica acei comercianti cu ridicata care isi insusesc titlul asupra marfii pe care o vand; vanzatorii cu ridicata sau misitii; distribuitorii industriali; exportatorii, importatorii si asociatiile cooperatiste cumparatoare, sucursalele comerciale si birourile comerciale (dar nu magazinele pentru desfacerea cu amanuntul) si care sunt mentinute de unitatile industriale si miniere, separat de uzinele sau minele respective, in scopul activitatii de marketing legata de produsele lor si care nu preiau doar comenzi ce urmeaza a fi onorate prin expeditie directa de la uzine sau mine. Sunt inclusi, de asemenea, brokerii de marfuri si bunuri de consum, comerciantii cu comision si agentii si asamblorii, cumparatorii si asociatiile cooperatiste angajate in desfacerea pe piata a produselor agricole. Vanzatorii cu ridicata, adeseori, asambleaza fizic, sorteaza si triaza marfurile in loturi mari, faramiteaza masa, reambaleaza, redistribuie in loturi mai mici, de ex. produse farmaceutice; depoziteaza, refrigereaza, livreaza si instaleaza bunuri, se angajeaza in activitati promotionale pentru clientii lor si proiecteaza etichete.

Vanzarea cu amanuntul este revanzarea (vanzarea fara transformare) de marfuri noi si folosite, catre publicul general, pentru consum si utilizare personala sau in gospodarie, prin magazine, supermagazine, case de comenzi prin posta, vanzatori ambulanti, cooperative de consum, case de licitatie etc. Majoritatea negustorilor cu amanuntul preiau titlul marfurilor pe care le vand, dar unii actioneaza ca agenti pentru un mandatar si vand in consignatie, sau pe baza de comision. GA COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA SI INTRETINEREA AUTOVEHICULELOR, MOTOCICLETELOR SI A BUNURILOR PERSONALE SI CASNICE 50 Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule Aceasta diviziune include:

- toate activitatile (cu exceptia fabricarii si inchirierii) legate de autovehicule si motociclete, inclusiv camioane: . vanzarea cu ridicata si cu amanuntul a vehiculelor noi si second-hand . intretinerea si repararea . vanzarea cu ridicata si cu amanuntul a pieselor si accesoriilor . activitati ale agentilor comisionari implicati in vanzarea cu ridicata sau cu amanuntul a vehiculelor . spalarea, lustruirea si remorcarea vehiculelor etc. Aceasta diviziune include de asemenea: - vanzarea cu amanuntul a carburantilor si a produselor de racire sau lubrifiere Aceasta diviziune exclude: - inchirierea autovehiculelor, vezi 71.10 - inchirierea motocicletelor, vezi 71.21 501 Comert cu autovehicule 5010 Comert cu autovehicule Aceasta clasa include: - vanzarea cu ridicata si cu amanuntul a vehiculelor noi si a celor uzate: . autovehicule de pasageri, inclusiv autovehicule de pasageri specializate ca ambulante si microbuze etc.; . camioane, remorci si semi-remorci; . vehicule pentru camping, ca: rulote si case pe roti. Aceasta clasa include de asemenea: - vanzarea cu ridicata si cu amanuntul a autovehiculelor de teren (jeep-uri etc.); - vanzarea cu ridicata si cu amanuntul, prin agenti cu comision; - licitatii de autoturisme si licitatii de autoturisme prin Internet. Aceasta clasa exclude: - vanzarea cu ridicata si cu amanuntul a pieselor si accesoriilor pentru autovehicule, vezi 50.30 502 Intretinerea si repararea autovehiculelor 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor Aceasta clasa include:

- intretinerea si repararea autovehiculelor: . reparatii mecanice; . reparatii electrice; . repararea sistemelor electronice de injectie; . intretinerea uzuala; . reparatii ale caroseriei; . reparatii ale unor piese ale motorului; . spalare, lustruire etc.; . pulverizare si vopsire; . repararea parbrizelor si a ferestrelor; . repararea locurilor din autovehicule; - repararea, ajustarea sau inlocuirea pneurilor si a tevii de esapament; - tratamentul anti-rugina; - remorcarea; - instalarea de piese si accesorii care nu fac parte din procesul de fabricatie; - asistenta pe sosele. Aceasta clasa exclude: - resaparea si reconditionarea pneurilor, vezi 25.12 503 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule 5030 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule Aceasta clasa include: - vanzarile cu ridicata sau cu amanuntul ale pieselor si accesoriilor pentru autovehicule, care nu fac parte din seturile de prima dotare ce se vand odata cu autovehiculele. 504 Comert cu motociclete, piese si accesorii aferente; intretinerea si repararea motocicletelor 5040 Comert cu motociclete, piese si accesorii aferente, si reparatii Aceasta clasa include: - vanzarea cu ridicata si cu amanuntul a motocicletelor, inclusiv a motoretelor ; - vanzarea cu ridicata si cu amanuntul, inclusiv comanda prin posta, de piese si accesorii pentru motociclete;

- activitati ale intermediarilor in comertul cu motociclete; - intretinerea si repararea motocicletelor. Aceasta clasa exclude: - vanzarea, intretinerea si repararea bicicletelor si a pieselor si accesoriilor aferente, vezi 51.18; 51.47; 52.48; 505 Comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule 5050 Comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule Aceasta clasa include: - vanzarea cu amanuntul a carburantilor pentru autovehicule si motociclete. Aceasta clasa include, de asemenea: - vanzarea cu amanuntul a produselor lubrifiante si de racire pentru autovehicule. Aceasta clasa exclude: - vanzarea cu ridicata a combustibililor, vezi 51.51 51 Comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu ridicata (cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor) Aceasta diviziune include: - revanzarea (vanzarea fara transformare) de marfuri noi, cat si a celor uzate, catre comercianti cu amanuntul, catre utilizatori industriali sau comerciali, din institutii, si utilizatori profesionali; sau catre angrosisti; sau activitatea in calitate de agent in cumpararea marfii pentru ei, sau vanzarea marfii catre astfel de persoane sau firme; - activitati ale comerciantilor, misitilor, distribuitorilor industriali, exportatorilor, importatorilor, asociatiilor cooperatiste cumparatoare, brokerilor de marfuri si bunuri de consum, ale intermediarilor si ale agentilor si asamblorilor, cumparatorilor si asociatiilor cooperatiste angajate in desfacerea produselor agricole. Aceasta diviziune include, de asemenea: - manipulari uzuale implicate in vanzarea cu ridicata, ca: sortarea si trierea marfurilor in loturi mari, portionarea, reambalarea si imbutelierea, redistribuirea in loturi mai mici, de ex. a produselor farmaceutice; depozitarea, refrigerarea, livrarea si instalarea marfurilor pe cont propriu; - ambalarea marfurilor solide si imbutelierea marfurilor lichide si gazoase, inclusiv amestecarea si filtrarea, pe cont propriu. Aceasta diviziune exclude: - vanzarea cu ridicata a vehiculelor cu motor, a rulotelor si motocicletelor, vezi 50.10; 50.40 - vanzarea cu ridicata a accesoriilor aferente pentru autovehicule si motociclete, vezi 50.30; 50.40 - inchirierea si leasing-ul de marfuri, vezi 71

- ambalarea marfurilor solide si imbutelierea marfurilor lichide si gazoase, inclusiv amestecarea si filtrarea, pentru terte parti, vezi 74.82. 511 Activitati de intermediere in comertul cu ridicata Aceasta grupa include: - activitatile intermediarilor, brokerilor de bunuri de consum si ale tuturor celorlalti comercianti cu ridicata, care fac comert in numele sau pe contul altora; - activitati ale celor implicati in stabilirea contactelor dintre vanzatori si cumparatori, sau care preiau tranzactii comerciale in numele unui patron, inclusiv pe Internet. Aceasta grupa include, de asemenea: - activitati ale caselor de licitatie pentru comertul cu ridicata, inclusiv licitatii pe Internet, pentru comertul cu ridicata. Aceasta grupa exclude: - comertul cu ridicata in nume propriu, vezi 51.2 la 51.9 - vanzari cu amanuntul, facute de agenti intermediari, vezi 52 - activitati ale agentilor de asigurari, vezi 67.20 - activitati ale agentilor imobiliari, vezi 70.3 5111 Intermedieri in comertul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile si cu semiproduse Aceasta clasa include: - intermedieri pentru vanzari de materii prime agricole si de animale vii, materii prime textile, de semiproduse si alte produse neclasificate in alta parte, efectuate pe baza de plata sau contract. 5112 Intermedieri in comertul cu combustibili, minerale, si produse chimice pentru industrie Aceasta clasa include, de asemenea: - servicii de intermediere in vanzarea ingrasamintelor. 5113 Intermedieri in comertul cu material lemnos si de constructii Aceasta clasa include: - intermedieri pentru vanzari ale materialului lemnos si de constructii, efectuate pe baza de contract sau plata. 5114 Intermedieri in comertul cu masini, echipamente industriale, nave si avioane Aceasta clasa include, de asemenea: - intermedieri in vanzarea masinilor agricole;

- intermedieri in vanzarea masinilor de birou. 5115 Intermedieri in comertul cu mobila, articole de menaj si de fierarie 5116 Intermedieri in comertul cu textile, confectii, incaltaminte si articole Aceasta clasa include, de asemenea: - servicii de intermediere in vanzarea blanurilor. 5117 Intermedieri in comertul cu produse alimentare, bauturi si tutun 5118 Intermedieri in comertul specializat in vanzarea produselor cu caracter specific, n.c.a. Aceasta clasa include, de asemenea: - servicii de intermediere in vanzarea bicicletelor. 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 512 Comert cu ridicata al produselor agricole brute si al animalelor vii 5121 Comert cu ridicata al cerealelor, semintelor si furajelor Aceasta clasa include, de asemenea: - vanzarea cu ridicata a cartofilor de samanta; - vanzarea cu ridicata a furajelor pentru animale; - vanzarea de materiale, reziduuri si produse secundare folosite pentru hrana animalelor. 5122 Comert cu ridicata al florilor si al plantelor Aceasta clasa include, de asemenea: - vanzarea cu ridicata a bulbilor de lalele. Aceasta clasa exclude: - vanzarea cu amanuntul a fibrelor textile, vezi 51.56 5123 Comert cu ridicata al animalelor vii 5124 Comert cu ridicata a pieilor brute si al pieilor prelucrate 5125 Comert cu ridicata al tutunului neprelucrat 513 Comert cu ridicata al produselor alimentare, al bauturilor si al tutunului 5131 Comert cu ridicata al fructelor si legumelor Aceasta clasa include: - comertul cu ridicata al fructelor si legumelor neprelucrate, inclusiv al cartofilor neprelucrati

5132 Comert cu ridicata al carnii si produselor din carne Aceasta clasa include: - comertul cu ridicata al carnii (incl. carne de pasare, carne de vanat, carne prelucrata) si a produselor din carne. 5133 Comert cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si grasimilor comestibile Aceasta clasa include: - comertul cu ridicata al produselor lactate (inclusiv lapte); - comertul cu ridicata al oualor; - comertul cu ridicata al uleiurilor si grasimilor comestibile. 5134 Comert cu ridicata al bauturilor Aceasta clasa include: - cumpararea de vin in vrac si imbutelierea sa, fara transformare; - cumpararea de vin in vrac, cu amestecare, purificare, imbuteliere si revanzare. 5135 Comert cu ridicata al produselor din tutun 5136 Comert cu ridicata al zaharului, ciocolatei si produselor zaharoase Aceasta clasa include, de asemenea: - comertul cu ridicata al produselor de patiserie. 5137 Comert cu ridicata cu cafea, ceai, cacao si condimente Aceasta clasa include: - comertul cu ridicata cu cafea, ceai, cacao si condimente (sare, piper, cuisoare, scortisoara, foi de dafin etc.), 5138 Comert cu ridicata, specializat, al altor alimente, inclusiv peste, crustacee si moluste Aceasta clasa include, de asemenea: - comertul cu ridicata al produselor din cartofi; - comertul cu ridicata al produselor alimentare pentru hrana animalelor de companie. 5139 Comert cu ridicata, nespecializat, de produse alimentare, bauturi si tutun 514 Comert cu ridicata al bunurilor de consum, altele decat cele alimentare 5141 Comert cu ridicata al produselor textile Aceasta clasa include:

- vanzarile cu ridicata ale firelor; - vanzarile cu ridicata ale tesaturilor; - vanzarile cu ridicata ale lenjeriei de pat si de masa etc.; - vanzarile cu ridicata de articole de mercerie: ace, ata de cusut etc. Aceasta clasa exclude: - comertul cu ridicata al fibrelor textile, vezi 51.56 5142 Comert cu ridicata al imbracamintei si incaltamintei Aceasta clasa include: - comertul cu ridicata al articolelor de imbracaminte, inclusiv imbracaminte sport; - comertul cu ridicata al incaltamintei; - comertul cu ridicata al accesoriilor pentru imbracaminte (manusi, cravate, veste); - comertul cu ridicata al umbrelelor. Aceasta clasa exclude: - comert cu ridicata al bijuteriilor si articolelor din piele, vezi 51.47; - comert cu ridicata al incaltamintei de sport, vezi 51.47 5143 Comert cu ridicata al aparatelor electrice si de uz gospodaresc, al aparatelor de radio si televizoarelor Aceasta clasa include, de asemenea: - comertul cu ridicata al echipamentelor si accesoriilor de iluminat; - comertul cu ridicata al CD-urilor, DVD-urilor, benzilor si casetelor audio si video; - comertul cu ridicata al cablurilor, intrerupatoarelor si a altor repere de instalatii electrice pentru uz casnic. 5144 Comert cu ridicata al produselor din ceramica, sticlarie, tapete si produse de intretinere Aceasta clasa include, de asemenea: - comertul cu ridicata cu vesela metalica de uz casnic. 5145 Comert cu ridicata al produselor cosmetice si de parfumerie 5146 Comert cu ridicata al produselor farmaceutice Aceasta clasa include, de asemenea: - comertul cu ridicata al instrumentelor si aparatelor pentru medici si spitale;

- comertul cu ridicata al produselor ortopedice. 5147 Comert cu ridicata al altor bunuri de consum, nealimentare, n.c.a. Aceasta clasa include: - comertul cu ridicata cu bunuri de consum diverse, cum sunt: mobila si alte produse din lemn; produse de acoperit pardoselile; - comertul cu ridicata cu instrumente muzicale; - comertul cu ridicata cu aparate neelectrice de uz casnic ; - comertul cu ridicata cu impletituri, produse din pluta; hartie si carton; carti, reviste, ziare si rechizite; - comertul cu ridicata cu articole fotografice si optice; jocuri si jucarii; ceasuri si bijuterii; articole de sport (inclusiv bicicletele); - comertul cu ridicata cu produse din piele si accesorii de voiaj; - comertul cu ridicata cu alte marfuri de consum, neincluse in alte categorii. Aceasta clasa exclude: - comert cu ridicata cu mobila de birou, vezi 51.85 515 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor 5151 Comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi si al produselor derivate Aceasta clasa include, de asemenea: - vanzarile cu ridicata ale carburantilor lichizi, vaseline, lubrefianti, uleiuri etc. 5152 Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice Aceasta clasa include: - vanzarile cu ridicata ale minereurilor metalice; - vanzarile cu ridicata ale metalelor feroase si neferoase, in forma primara; - vanzarile cu ridicata ale semifabricatelor din metale feroase si neferoase; - vanzarile cu ridicata de aur si alte metale pretioase. Aceasta clasa exclude: - comertul cu ridicata al deseurilor si resturilor, vezi 51.57; - tranzactiile cu lingouri de aur, in scopuri financiare, vezi 65.23 5153 Comert cu ridicata al materialului lemnos si de constructii Aceasta clasa include:

- vanzarile cu ridicata ale lemnului neprelucrat; - vanzarile cu ridicata ale produselor rezultate din prelucrarea primara a lemnului; - vanzarile cu ridicata de vopsele, lacuri si emailuri; - vanzarile cu ridicata de materiale de constructii: . nisip si pietris; - vanzarile cu ridicata de geamuri; - vanzarile cu ridicata ale obiectelor sanitare din portelan: . cazi, chiuvete etc. 5154 Comert cu ridicata al echipamentelor si furniturilor de fierarie pentru instalatii sanitare si de incalzire Aceasta clasa include, de asemenea: - vanzarile cu ridicata de produse pentru instalatii sanitare: . tuburi, conducte, flitinguri, racorduri, conducte cauciucate; - vanzarile cu ridicata de scule cum ar fi: ciocane, clesti, fierastraie, menghine si alte scule de mana. 5155 Comert cu ridicata al produselor chimice Aceasta clasa include: - vanzarile cu ridicata ale chimicalelor industriale de baza: . anilina, tus tipografic, uleiuri esentiale, gaze industriale, cleiuri, coloranti, rasini sintetice, metanol, parafina, substante aromatizante, soda, sare industriala, acizi, sulfuri, derivate de amidon etc.; - vanzarile cu ridicata ale ingrasamintelor; - vanzarile cu ridicata ale rasinilor sintetice si ale materialelor plastice in forma primara; - vanzarile cu ridicata ale cauciucului. 5156 Comert cu ridicata al altor produse intermediare Aceasta clasa include, de asemenea: - vanzarile cu ridicata ale fibrelor textile etc.; - vanzarile cu ridicata ale hartiei in vrac; - vanzarile cu ridicata de pietre pretioase. 5157 Comertul cu ridicata al deseurilor si resturilor Aceasta clasa include:

- comertul cu ridicata (cumparare si vanzare) a deseurilor si resturilor metalice si nemetalice si a materialelor pentru reciclare, inclusiv colectarea, sortarea, separarea, demontarea bunurilor uzate, precum sunt autoturismele, in scopul obtinerii de piese reutilizabile, (re) ambalarea, depozitarea si livrarea, dar fara un proces real de transformare, in plus, deseurile cumparate si vandute au o valoare remanenta; - dezmembrarea vehiculelor casate (demontarea autoturismelor; comertul cu ridicata cu autoturisme avariate; vanzarea pieselor provenite de la autoturisme avariate, catre persoane particulare si utilizatori profesionali). Aceasta clasa exclude: - prelucrarea deseurilor si resturilor si a altor articole in materii prime secundare. Este necesar un proces real de transformare. Materia prima secundara rezultata este adecvata pentru utilizarea directa intr-un proces de fabricatie industriala si nu constituie un proces non finit, vezi 37.10, 37.20; - fragmentarea autoturismelor printr-un proces mecanic, vezi 37.10; - vanzarea cu amanuntul a marfurilor second-hand, vezi 52.50; - tratarea deseurilor, nu pentru utilizarea ulterioara intr-un proces de fabricatie industriala, ci cu scopul indepartarii lor, vezi 90; - colectarea si tratarea deseurilor menajere si industriale, vezi 90. 518 Comert cu ridicata al masinilor, echipamentelor si furniturilor 5181 Comert cu ridicata al masinilor-unelte Aceasta clasa include, de asemenea: . vanzarile cu ridicata al masinilor-unelte automate. 5182 Comert cu ridicata al masinilor pentru industria miniera si constructii 5183 Comert cu ridicata al masinilor pentru industria textila si al masinilor de cusut si de tricotat Aceasta clasa include, de asemenea: - vanzarile cu ridicata al masinilor automate pentru industria textila si al masinilor automate de cusut si de tricotat. 5184 Comert cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice si software-ului 5185 Comert cu ridicata al altor masini si echipamente de birou Aceasta clasa include: - vanzarea cu ridicata de masini de scris, masini de contabilizat etc.; - vanzarea cu ridicata a mobilierului de birou. 5186 Comert cu ridicata al altor componente si echipamente electronice 5187 Comert cu ridicata al altor aparaturi utilizate in industrie, comert si transporturi

Aceasta clasa include: - vanzarile cu ridicata de mijloace si utilaje de transport, exclusiv de autovehicule, motociclete si biciclete; - vanzarile cu ridicata de roboti industriali; - vanzarile cu ridicata de retele electrice si comutatoare; - vanzarile cu ridicata de motoare electrice si transformatoare; - vanzarile cu ridicata de alte masini si utilaje, folosite in industrie, comert, navigatie si in alte servicii Aceasta clasa include, de asemenea: - vanzarile cu ridicata de instrumente si echipamente de masura. Aceasta clasa exclude: - vanzarile cu ridicata de autovehicule, traliere si de caravane, vezi 50.10; - vanzarile cu ridicata de piese pentru autovehicule, vezi 50.30; - vanzarile cu ridicata de motociclete, vezi 50.40; - vanzarile cu ridicata de biciclete, vezi 51.47 5188 Comert cu ridicata al masinilor, accesoriilor si uneltelor agricole, inclusiv al tractoarelor Aceasta clasa include, de asemenea: - vanzarile cu ridicata ale masinilor de tuns iarba, indiferent de modul lor de operare. 519 Comert cu ridicata al altor produse 5190 Comert cu ridicata al altor produse Aceasta clasa include: - comertul cu ridicata, specializat, pentru alte produse neclasificate in alta parte; - comertul cu ridicata pentru diverse articole si produse fara o specializare particulara. 52 Comert cu amanuntul (cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor); repararea bunurilor personale si gospodaresti Aceasta diviziune include: - revanzarea (vanzarea fara transformare) a marfurilor noi si folosite, in principal, catre marele public, pentru consum sau utilizare personala sau casnica, prin magazine, supermagazine, standuri (tarabe), case de comenzi prin posta, vanzatori ambulanti (stradali), cooperative de consum etc. Comertul cu amanuntul este clasificat, in primul rand, dupa tipul unitatii de desfacere a marfii (comertul cu amanuntul in magazine: grupele 52.1 la 52.5; comertul cu amanuntul neefectuat prin magazine: grupa 52.6).

Comertul cu amanuntul in magazine este in continuare subdivizat in: vanzari cu amanuntul de marfuri noi (grupele 52.1 la 52.4) si vanzari cu amanuntul ale marfurilor de ocazie (grupa 52.5). Pentru vanzarea cu amanuntul a bunurilor noi prin magazine exista si o alta distinctie intre vanzarile cu amanuntul in magazine specializate (grupele 52.2 la 52.4) si vanzarile cu amanuntul in magazine nespecializate (grupa 52.1). Grupele de mai sus sunt in continuare subdivizate dupa gama de produse vandute. Vanzarile neefectuate prin magazine vizeaza formele de comert ca de ex.: comanda prin posta, piete, din usa in usa, prin automate de vanzare, e-mail etc. Aceasta diviziune include, de asemenea: - repararea si instalarea bunurilor personale sau casnice, fie ca sunt sau nu, efectuate in combinatie cu comertul cu amanuntul; - comertul cu amanuntul prin comisionari; - activitatile caselor de licitatie cu amanuntul. Aceasta diviziune exclude: - vanzarea de vehicule cu motor, motociclete si piese ale acestora si de carburanti pentru aceste vehicole, vezi 50; - intermedieri in comertul cu cereale, seminte, minereuri, titei brut, produse chimice pentru industrie, fier si otel si masini si echipamente industriale, vezi 51; - vanzarea de alimente si bauturi, pentru consum in localuri, si vanzarea preparatelor alimentare la pachet, vezi 55.30; 55.40 si 55.51; - inchirierea de bunuri personale si gospodaresti, pentru publicul larg, vezi 71.40 521 Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate 5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun Aceasta clasa include: - vanzarile, in magazine nespecializate, de marfuri diverse, in care predominante sunt cele alimentare, bauturile si produsele din tutun. Acest tip de activitati se desfasoara in general in magazine denumite "Magazine generale alimentare", care au ca principal obiect de activitate, vanzarea bunurilor de bacanie, precum si a altor tipuri de marfuri cum sunt: cosmetice, articole electrocasnice, articole de fierarie, imbracaminte etc. 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare Aceasta clasa include: - activitatea magazinelor ce vand o cantitate mare de bunuri, in care marfurile alimentare, bauturile si produsele din tutun nu sunt predominante. Acest tip de activitate se desfasoara, frecvent, in mari magazine care vand in general produse ca: imbracaminte, mobilier, produse electrocasnice, articole de fierarie, cosmetice, bijuterii, jucarii, articole sportive.

522 Comert cu amanuntul al produselor alimentare, bauturilor si al produselor din tutun, in magazine specializate 5221 Comert cu amanuntul al fructelor si legumelor proaspete Aceasta clasa exclude: - vanzari cu amanuntul al fructelor si legumelor conservate, vezi 52.27 5222 Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne Aceasta clasa include, de asemenea: - vanzarile cu amanuntul de carne de pasare si vanat. 5223 Comert cu amanuntul al pestelui, crustaceelor si molustelor 5224 Comert cu amanuntul al painii, produselor de patiserie si produselor zaharoase 5225 Comert cu amanuntul al bauturilor 5226 Comert cu amanuntul al produselor din tutun 5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare Aceasta clasa include, de asemenea: - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale produselor lactate, oualor, uleiurilor si grasimilor comestibile; - vanzarile cu amanuntul a fructelor si legumelor conservate. 523 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor farmaceutice si medicale, al produselor de cosmetica si de parfumerie 5231 Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice 5232 Comert cu amanuntul al articolelor medicale si ortopedice 5233 Comert cu amanuntul al produselor cosmetice si de parfumerie 524 Comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al altor produse n.c.a. 5241 Comertul cu amanuntul al textilelor Aceasta clasa include: - comertul cu amanuntul al tesaturilor; - comertul cu amanuntul al firelor de tricotat; - comertul cu amanuntul al materialelor de baza pentru confectionarea covoarelor, tapiseriilor si broderiilor;

- comertul cu amanuntul al textilelor pentru gospodarie, ca: asternuturi de pat, fete de masa, prosoape etc.; - comertul cu amanuntul al articolelor de mercerie: ace, ata de cusut etc. 5242 Comert cu amanuntul al imbracamintei Aceasta clasa include: - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale obiectelor de imbracaminte; - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale produselor din blana; - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale accesoriilor pentru imbracaminte (manusi, cravate, veste etc.). 5243 Comert cu amanuntul al incaltamintei si articolelor din piele Aceasta clasa include: - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale incaltamintei; - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale produselor din piele; - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale accesoriilor de voiaj, din piele si inlocuitori. 5244 Comert cu amanuntul al mobilei, al articolelor de iluminat si al altor articole de uz casnic Aceasta clasa include: - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale mobilei (exclusiv mobila de birou); - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale articolelor de iluminat; - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale articolelor de menaj diverse (toate tipurile de cutite, tacamuri, vesela din lut, sticla, portelan, ceramica si metal); - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale perdelelor, draperiilor si ale altor obiecte din materiale textile, pentru intrebuintare curenta; - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale produselor din lemn, pluta si ale produselor impletite; - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale articolelor casnice neelectrice, neincluse in alte categorii. Aceasta clasa exclude: - vanzari cu amanuntul al articolelor de pardoseala din lemn, vezi 52.48; - vanzari cu amanuntul de antichitati, vezi 52.50 5245 Comert cu amanuntul al articolelor si aparatelor electro-menajere, al aparatelor de radio si televizoarelor

Aceasta clasa include: - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale articolelor si aparatelor electrice de uz casnic; - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale aparatelor de radio, televizoarelor si ale aparatelor de inregistrare audio-video; - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale discurilor, partiturilor si benzilor magnetice audio-video si casetelor; a CD si DVD-urilor; - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, de instrumente muzicale. Aceasta clasa exclude: - comert cu amanuntul al articolelor si aparatelor neelectrice de uz casnic, vezi 52.44; - inchirieri de benzi, casete si discuri, vezi 71.40 5246 Comert cu amanuntul cu articole de fierarie, cu articole din sticla si cu cele pentru vopsit Aceasta clasa include: - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale articolelor de fierarie; - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, a vopselelor, lacurilor si emailurilor; - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, a produselor din sticla plata; - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, a materialelor pentru mici lucrari in gospodarii si al altor materiale de constructie, ca de ex.: caramizi, lemn, echipament sanitar; - vanzarile cu amanuntul de produse artizanale; - vanzarile cu amanuntul de saune. 5247 Comert cu amanuntul al cartilor, ziarelor si articolelor de papetarie Aceasta clasa include: - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, ale cartilor, revistelor, ziarelor si articolelor de papetarie. Aceasta clasa include, de asemenea: - vanzarile cu amanuntul, prin magazine specializate, a rechizitelor de birou (creioane, pixuri, hartie etc.). Aceasta clasa exclude: - comertul cu amanuntul al articolelor de ocazie, sau al cartilor de anticariat, vezi 52.50 5248 Comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al altor produse n.c.a. Aceasta clasa include:

- comertul cu amanuntul, in magazine specializate, cu echipament de birou, calculatoare si software standard; - comertul cu amanuntul, in magazine specializate, cu echipament de telecomunicatii; - activitatile si comertul cu produse de optician; - comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al tapetelor si mochetelor; - comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al carpetelor si paturilor; - comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al ceasurilor de mana, ceasurilor de masa si bijuteriilor; - comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al articolelor de sport, uneltelor de pescuit, articolelor pentru camping, barcilor si bicicletelor; - comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al jocurilor si jucariilor; - comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al florilor, plantelor, semintelor, ingrasamintelor, animalelor de companie si hranei pentru animale de companie; - comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al cadourilor, articolelor de artizanat si religioase; - comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al combustibililor lichizi, gazului imbuteliat, carbunilor si lemnelor pentru uzul in gospodarie; - comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al armelor si munitiei; - comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al timbrelor si monedelor; - comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor nealimentare n.c.a. 525 Comert cu amanuntul al bunurilor de ocazie vandute prin magazine 5250 Comert cu amanuntul al bunurilor de ocazie vandute prin magazine Aceasta clasa include: - comertul cu amanuntul (second-hand) al cartilor de ocazie; - comertul cu amanuntul al altor bunuri de ocazie (second hand); - comertul cu amanuntul al antichitatilor. Aceasta clasa exclude: - comertul cu amanuntul al masinilor de ocazie, vezi 50.10 526 Comert cu amanuntul neefectuat prin magazine 5261 Comert cu amanuntul prin corespondenta Aceasta clasa include:

- vanzarile cu amanuntul ale oricaror feluri de produse, prin corespondenta, alese de cumparatori pe baza de cataloage sau orice alt tip de oferta. Aceasta clasa include, de asemenea: - vanzarile directe, prin intermediul televiziunii, radioului, telefonic, sau prin Internet. 5262 Comert cu amanuntul prin standuri si piete Aceasta clasa include: - vanzarile cu amanuntul ale oricaror feluri de produse, in standuri, chioscuri, de obicei mobile, de-a lungul drumurilor publice sau in locuri fixe, in piete. 5263 Comert cu amanuntul care nu se efectueaza prin magazine Aceasta clasa include: - vanzarile cu amanuntul ale oricarui tip de marja, in orice mod, neincluse in clasele anterioare: . prin intermediul comis-voiajorilor; . prin intermediul automatelor de vandut produse; . prin magazine mobile. Aceasta clasa include, de asemenea: - activitatea caselor de licitatii; - licitatiile prin Internet. 527 Reparatii de articole personale si gospodaresti in clasele acestei grupe se incadreaza repararea de bunuri personale si casnice, cand nu este combinata cu producerea, vanzarea cu ridicata sau cu amanuntul a acestor bunuri. Aceasta grupa exclude: - repararea autovehiculelor si motocicletelor, vezi diviziunea 50. 5271 Reparatii de incaltaminte si ale altor articole din piele Aceasta clasa include: - reparatiile de incaltaminte si de alte articole din piele, de uz personal sau casnic. 5272 Reparatii de articole electrice de uz gospodaresc 5273 Reparatii de ceasuri si bijuterii 5274 Alte reparatii de articole personale n.c.a. Aceasta clasa include: - reparatiile de biciclete;

- reparatiile de articole de imbracaminte si de produse textile de uz personal sau casnic; - reparatiile telefoanelor mobile; - acordarile de piane.
Articol publicat in data 14-Sep-2006

Concediul si indemnizatia
<P

Intrebare: Indemnizatia pentru ingrijirea copilului pana la doi ani; in situatia in care sunt nascuti gemeni (2 copii), se acorda o singura data? Nu pot beneficia la cerere ambii parinti? (fiecare parinte pentru cate un copil)? Care este temeiul legal? Raspuns (dat in martie2006) Incepand cu 1 ianuarie 2006, intervin unele modificari in legislatia familiei, in ceea ce priveste concediul pentru cresterea copilului, articolele relevante din Legea nr. 19/2000 incetandu-si aplicabilitatea. Cu toate acestea, insuficienta reglementarilor abrogate se regaseste in prevederile noii Ordonante de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, in ceea ce priveste stabilirea dreptului la indemnizatie pentru fiecare copil in cazul unei sarcini gemelare.

Concediul si indemnizatia de crestere a copilului se acorda pentru fiecare dintre primele trei nasteri sau pentru primii trei copii ai persoanelor, altii decat parintii firesti, carora li se cuvin aceste drepturi. Dreptul este acordat numai pentru primele 3 nasteri. Important este cum este definita notiunea de nastere, prin nastere intelegandu-se, in temeiul art. 2 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 1825/2005, aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii.
Cu alte cuvinte, indemnizatia de crestere a copilului se acorda in functie de numarul de nasteri, reprezentand un real dezavantaj pentru mamele care au nascut gemeni, deficienta pastrata din dispozitiile din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii. Referinta o reprezinta nasterea ca fenomen biologic, si nu numarul copiilor adusi pe lume cu ocazia nasterii, de indemnizatie putand beneficia oricare dintre parinti, optional. Potrivit art. 8 din Hotararea Guvernului nr. 1825/2005, in cazul in care persoana indreptatita, beneficiara a concediului si indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, naste in aceasta perioada unul sau mai multi copii, concediul pentru cresterea copilului se prelungeste corespunzator pana la incheierea duratei de acordare, a concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului, pentru cel din urma copil. In aceasta situatie, se acorda o singura indemnizatie. Prin urmare, in situatia suprapunerii a doua situatii de natura a genera acordarea concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului, se acorda o singura indemnizatie, cu prelungirea, dupa caz, a duratei de acordare stabilita de actul normativ (ex: doi copii in varsta de pana la 2 ani, inclusiv copiii proveniti din nasteri gemelare).
Articol publicat in data 15-Iun-2006

CONSTRUCTII
<P

F CONSTRUCTII FA CONSTRUCTII 45 Constructii Aceasta diviziune include constructiile generale si speciale pentru cladiri si de geniu civil, lucrari de instalatii pentru cladiri si finisaje ale cladirilor. Diviziunea include lucrari noi, reparatii, completari si modificari; ridicarea de cladiri sau structuri din prefabricate, pe santier si de asemenea, constructiile cu caracter temporar. Constructiile generale reprezinta realizarea de cladiri integrale, cladiri pentru birouri, magazine si alte cladiri publice si utilitare, cladiri pentru ferme etc., constructii ingineresti (sau de geniu civil), cum ar fi: autostrazi, drumuri, strazi, poduri, tuneluri, cai ferate, aerodromuri, porturi si alte proiecte marine sau fluviale, sisteme de irigatii, sisteme de canalizare, dispozitive industriale, conducte si linii electrice, baze sportive etc. Aceasta activitate se poate desfasura pe cont propriu, pe baza de onorarii sau contract. Portiuni din lucrari, sau uneori, intreaga activitate, practic, pot fi efectuate de catre subcontractori.

Constructiile speciale includ constructia unor parti ale cladirilor si lucrarilor de geniu civil, sau pregatirea in acest scop. De obicei, este vorba de specializarea intr-un singur aspect comun diferitelor structuri, necesitand calificare sau echipament specializat. Sunt incluse activitati ca: fixarea pilonilor, lucrari de fundatii, forarea puturilor, lucrari de armare, lucrari de betoane, zidarii, fixarea elementelor prefabricate, schelarie, fixarea acoperisului etc. Aici este inclusa realizarea structurilor de otel, cu conditia ca piesele componente sa nu fie produse de aceeasi unitate. In majoritatea cazurilor, constructiile speciale sunt executate prin subcontractare, iar reparatiile de constructii sunt efectuate, in special, pentru posesorul proprietatii. Lucrarile de instalatii pentru cladiri includ instalarea tuturor tipurilor de utilitati care fac constructia sa functioneze. Aceste activitati sunt, de obicei, efectuate la locul constructiei, desi parti ale lucrarii pot fi executate intr-un atelier. Sunt incluse activitati ca lucrarile tehnico-sanitare, instalarea sistemelor de incalzire si de aer conditionat, antene, sisteme de alarma si alte lucrari electrice, sisteme de aspersoare, lifturi si scari rulante etc. Sunt de asemenea incluse lucrarile de izolatii (hidro si termoizolatii, izolatie fonica), lucrarile de instalatii frigorifice comerciale, instalarea iluminatului si a sistemelor de semnalizare pentru drumuri, cai ferate, aeroporturi, porturi etc. Sunt incluse, de asemenea, reparatiile la lucrarile mai sus mentionate. Activitatile de finisare a cladirilor cuprind acele activitati care contribuie la finalizarea sau finisarea unei constructii, cum ar fi: montari de geamuri, tencuieli, vopsitorie, zugraveli, pardoseli sau captusirea peretilor cu placi de ceramica sau cu alte materiale, ca: parchet, tapet, mocheta etc.; lustruirea pardoselilor, lucrari de dulgherie fina, lucrari acustice, curatarea exteriorului etc. Sunt incluse de asemenea reparatiile la lucrarile mai sus mentionate. Aceasta diviziune exclude: - instalarea de peluze si gradini si activitati de intretinere a arborilor, vezi 01.41; - fabricarea materialelor de constructii, vezi sectiunea C si D; - activitati de constructii legate direct de extractia petrolului si a gazelor naturale, vezi 11.20. Constructia de cladiri, drumuri etc. pe terenul de extractie ramane, insa, in aceasta clasa.

- inaltarea sau instalarea echipamentului industrial, vezi sectiunea D (de ex. instalarea de furnale, turbine etc.); - ridicarea de cladiri sau structuri complet prefabricate este clasificata in categoria industriala relevanta, in functie de materialul principal folosit, cu exceptia betonului, caz in care ramane clasificata aici; - instalarea elementelor de tamplarie sau dulgherie autofabricate este clasificata in categoria industriala relevanta, in functie de materialul folosit de ex. in cazul lemnului in 20.30 (Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii) - constructii metalice din parti componente auto-fabricate, vezi 28.11; - activitatile de urbanism si inginerie sunt clasificate in clasa 74.20 (Activitati de consultanta in urbanism, inginerie si alte servicii tehnice); - activitati de proiectare pentru constructii, vezi 74.20; - activitati de curatare a ferestrelor, in interior si exterior, a cosurilor, cazanelor cu aburi, a interioarelor etc., vezi 74.70 451 Organizarea de santiere si pregatirea terenului 4511 Demolarea constructiilor, terasamente si organizare de santiere Aceasta clasa include: - demolarea sau distrugerea de cladiri sau alte structuri; - curatarea amplasamentelor; - mutarea pamantului: excavatii, umplerea, nivelarea si imprejmuirea amplasamentelor, saparea santurilor, eliminarea pietrelor, dinamitari etc.; - pregatirea santierelor pentru exploatarile miniere: . mutarea pamantului si pregatirea amplasamentelor pentru extractie. Aceasta clasa include, de asemenea: - executarea canalizarilor pentru cladiri; - executarea canalelor de scurgere, pentru terenuri agricole si forestiere. 4512 Lucrari de foraj si sondaj pentru constructii Aceasta clasa include: - lucrari de analiza a terenului de fundare, prin foraje si sondaje; saparea tunelurilor si galeriilor, precum si orice alte lucrari de amenajare si pregatire a terenului si a zacamintelor de agregate minerale. Aceasta clasa exclude: - lucrari de foraj pentru extractia petrolului sau a gazului, vezi 11.20;

- forarea puturilor de apa, vezi 45.25; - saparea puturilor, vezi 45.25; - prospectarea zacamintelor de petrol si gaze; studii geofizice, geologice si seismice, vezi 74.20 452 Constructii de cladiri sau parti ale acestora; geniu civil 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu Aceasta clasa include: - constructia tuturor tipurilor de cladiri; - lucrari de geniu: . poduri, inclusiv cele pentru autostrazi suspendate, viaducte, tunele si pasaje subterane; . conducte de mare lungime, linii de comunicatii si electrice; . conducte urbane, linii urbane de comunicatii si electrice; lucrari urbane auxiliare; - asamblarea si ridicarea de constructii din prefabricate, pe santier. Aceasta clasa exclude: - activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor, vezi 11.20; - realizarea constructiilor complete din prefabricate, din parti componente autofabricate, altele decat din beton, vezi diviziunile 20, 26 si 28; - lucrari de constructii, altele decat cladiri, pentru stadioane, bazine de inot, sali de gimnastica, terenuri de tenis, terenuri de golf si alte baze sportive, vezi 45.23; - lucrari de instalatii pentru cladiri, vezi 45.3; - lucrari de finisare, vezi 45.4; - activitati de urbanism si inginerie vezi 74.20; - activitati de proiectare pentru constructii, vezi 74.20 4522 Lucrari de invelitori, sarpante si terase la constructii Aceasta clasa include: - realizarea structurii acoperisurilor; - montarea elementelor de acoperire; - lucrari de hidroizolatii, inclusiv lucrari de protectie hidro la pereti. 4523 Constructii de autostrazi, drumuri, aerodroame si baze sportive Aceasta clasa include:

- constructia de autostrazi, sosele, strazi si alte drumuri pentru vehicule sau pietoni; - constructia de cai ferate; - constructia de aerodroame; - lucrari de constructii, exclusiv cladiri, pentru stadioane, piscine, sali de gimnastica, terenuri de tenis, terenuri de golf si alte instalatii sportive; - marcarea drumurilor si a platformelor de parcare; - lucrari de copertare pentru autostrazi, suprafete circulabile de pe poduri sau din tuneluri; - lucrari de instalare a barierelor antisoc, a semnelor de circulatie si similare. Aceasta clasa exclude: - mutarea pamantului, vezi 45.11 4524 Constructii hidrotehnice Aceasta clasa include: - constructia de: . cai de navigatie, porturi si regularizari de rauri, porturi de agrement, ecluze etc.; . baraje si diguri; - lucrari de dragare; - lucrari subacvatice 4525 Alte lucrari speciale de constructii Aceasta clasa include: - activitati de constructii specializate intr-un aspect comun diferitelor tipuri de structuri, necesitand calificare sau echipament specializat: . constructii de fundatii, inclusiv fixarea pilonilor; . forarea si construirea pufurilor de apa; . inaltarea elementelor din otel non-autofabricate; . fasonarea otelului; . zidarii din caramida si piatra; . inaltarea si demontarea schelelor si platformelor de lucru, inclusiv inchirierea de schele si platforme de lucru; . inaltarea cosurilor si a cuptoarelor industriale;

. indepartarea igrasiei din cladiri; . lucrari ce impun cerinte speciale care necesita abilitati de catarare si utilizarea de echipament specific, adica pentru lucrul la inaltime, pe structuri inalte. Aceasta clasa exclude: - inchirierea schelelor, fara ridicare si demontare vezi 71.32 453 Lucrari de instalatii pentru cladiri 4531 Lucrari de instalatii electrice Aceasta clasa include: - instalarea in cladiri si in alte tipuri de constructii, de: . instalatii (cablaje) electrice si a armaturii electrice; . instalatii (cablaje) pentru telecomunicatii; . sisteme de incalzire electrica, inclusiv de acumulatori de energie electrica solara (panouri solare); . montarea de antene si cabluri aeriene pentru acestea; . alarme de semnalizare a incendiilor; . alarme antiefractie; . lifturi si scari rulante; . conductori pentru instalatii de iluminat etc. Aceasta clasa exclude: - instalarea sistemelor de telecomunicatii, vezi 32.20 4532 Lucrari de izolatii si protectie anticoroziva Aceasta clasa include: - lucrari de izolatii: termica, fonica si antivibratii. Aceasta clasa exclude: - lucrari de etanseitate, vezi 45.22 4533 Lucrari de instalatii tehnico-sanitare Aceasta clasa include: - instalarea in cladiri si alte tipuri de constructii a: . echipamentelor si instalatiilor sanitare;

. instalatiilor si armaturilor pentru gaze; . echipamentului si tubulaturii pentru instalatiile de incalzire, ventilatie, frigotehnie sau aer conditionat; . montarea acumulatorilor de energie, alta decat electrica sau solara; . sistemelor de stins incendii (sisteme de sprinkler-e) Aceasta clasa exclude: - instalarea sistemelor electrice de incalzire, vezi 45.31 4534 Alte lucrari de instalatii Aceasta clasa include: - instalarea sistemelor de iluminat sau semnalizare, pentru strazi, cai ferate, aeroporturi si porturi; - instalarea in cladiri si in alte tipuri de constructii, a armaturilor si accesoriilor neclasificate altundeva; - repararea si intretinerea instalatiilor din cladiri. 454 Lucrari de finisare 4541 Lucrari de ipsoserie Aceasta clasa include: - lucrari de tencuire cu ipsos, montarea articolelor (profile, placi etc) din ipsos, inclusiv montarea de articole din materiale similare. 4542 Lucrari de tamplarie si dulgherie Aceasta clasa include: - montarea de elemente de tamplarie si dulgherie, produse de terti, din lemn sau alte materiale ca: usi, ferestre, tocuri de usi si ferestre, elemente pentru bucatarii, trepte de scari, accesorii pentru magazine etc.; - lucrari de finisaj interior, de tipul: compartimentari, lambrisari, montarea de pereti mobili etc. Aceasta clasa exclude: - lucrari deparchetare si de acoperire a podelelor cu alte materiale pe baza de lemn, vezi 45.43 4543 Lucrari de pardosire si placare a peretilor Aceasta clasa include: - montarea, acoperirea, prinderea sau aplicarea in cladiri sau in alte tipuri de constructii, a: . placilor de pardoseala din ceramica, beton sau piatra; reperelor din teracota pentru sobe inzidite; . parchetului si dusumelelor din lemn;

. mochetelor si linoleumului, inclusiv acoperitorilor pentru pardoseli din cauciuc si mase plastice; . elementelor de acoperire pentru pardoseli sau pereti din gresie, granit, marmura etc.; . tapetelor. Aceasta clasa exclude: - activitatile de proiectare pentru decoratiuni interioare, vezi 74.87 4544 Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geamuri Aceasta clasa include: - lucrari de vopsitorie si zugraveli, interioare si exterioare, la cladiri; - lucrari de vopsitorie si zugraveli pentru constructii ingineresti; - montarea de geamuri si oglinzi. Aceasta clasa exclude: - instalarea ferestrelor, vezi 45.42 4545 Alte lucrari de finisare Aceasta clasa include: - instalarea piscinelor - proprietate privata; - curatarea cladirilor la exterior: cu abur, prin sablare si metode similare; - alte lucrari de finisare n.c.a. Aceasta clasa exclude: - curatirea spatiilor interioare din cladiri si din alte structuri, vezi 74.70 455 Inchirierea utilajelor de constructii si demolare, cu personal de deservire aferent 4550 Inchirierea utilajelor de constructii si demolare, cu personal de deservire aferent Aceasta clasa include: - inchirierea utilajelor pentru construirea sau demolarea cladirilor sau a altor constructii civile, cu operatori. Aceasta clasa exclude: - inchirierea utilajelor de constructii, sau demolare si de echipament, fara personal de deservire, vezi 71.32
Articol publicat in data 15-Sep-2006

Contabilizarea vanzarii bunurilor cu plata in rate Entitatile care isi desfasoara activitatea in sfera comertului practica pentru anumite produse, in vederea sporirii atractiei cumparatorilor, un sistem de vanzari cu plata in rate. De regula, se vand cu plata in rate bunuri de folosinta indelungata si cu valoare mare, cum ar fi: articole de mobilier, aparatura electrocasnica si electronica, atat pentru persoane fizice, care pot fi si salariati din cadrul entitatii, cat si catre persoane juridice. In cadrul politicii de vanzari, entitatea isi stabileste ca obiectiv distinct gama de bunuri destinate vanzarii cu plata in rate, precum si modul de publicitate a acestei activitati. Indiferent de cumparator, vanzarea de bunuri cu plata in rate presupune incheierea unui contract de vanzare-cumparare in rate intre entitatea vanzatoare si client. In cazul in care vanzarea se efectueaza catre populatie, deci clientul este persoana fizica, in vederea incheierii unui astfel de contract, acesta trebuie sa indeplineasca, de regula, anumite criterii: sa faca dovada posibilitatii achitarii ratelor esalonate la termenele prevazute in contract; sa prezinte 2 giranti cu locuri de munca permanente si venituri salariale corespunzatoare; sa faca dovada ca au domiciliul stabil in aceeasi localitate cu entitatea.

In cazul vanzarii catre o alta entitate, clientul persoana juridica va pune la dispozitia entitatii vanzatoare, documentele care sa contina datele de identificare ale entitatii cumparatoare. In general, la incheierea contractului se achita un avans, care poate reprezenta o cota de 30 40% din valoarea bunurilor, iar diferenta se imparte in cote egale, denumite rate. Ratele sunt impartite in cote egale, si pot fi lunare, trimestriale sau pe alte perioade de timp, in functie de bunurile achizitionate. Pentru vanzarea in rate la care intervine creditul comercial se percepe o dobanda ce are aceeasi scadenta cu ratele. In practica, dobanda aferenta vanzarilor cu plata in rate se calculeaza in mai multe variante, in functie de decizia entitatii sau negocierilor cu cumparatorul, astfel: dobanda aplicata la marimea ratei, dobanda aplicata la restul de plata, dobanda aplicata la restul de plata in suma fixa.

In conditiile in care are loc intarzierea platii ratelor, se percep penalizari aplicate la valoarea ratei scadente neachitate, pentru fiecare zi intarziere, iar in cazul nerecuperarii ratelor sau a bunului, se actioneaza in justitie. Toate aceste elemente se stipuleaza in contract. De asemenea, in contract exista prevederi referitoare la obligatiile partilor, obiectul contractului, modalitatea de plata si raspunderile partilor contractante.

Reflectarea in contabilitate a veniturilor din vanzarea de bunuri se efectueaza in conformitate cu prevederile pct. 214 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel: In contabilitate, veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract, care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, catre clienti...

Ti se pare interesant subiectul pe care l-ai urmarit? Este primul pas acesta in care realizezi ca poti elimina bataile de cap! Fa-l pe urmatorul: alege macar una din Monografiile Contabile propuse pe www.monografiicontabile.monografii.ro va face diferit de toti ceilalti colegi din departamentul Contabilitate. Garantam inlaturarea totala a starii tale de stres si inlocuirea ei cu o stare de spirit de invingator! Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro. In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.

Articol publicat in data 23-Apr-2009

CREANTELE SI DATORIILE IN VALUTA: CONTABILITATE vs FISCALITATE In baza Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile aprobate prin OMFP 1752/2005 - in vigoare la data de 1 ianuarie 2006, creantele si datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb de la data efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat si in valuta. Diferentele de curs valutar care apar pe parcursul perioadei cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial, sau fata de cele la care au fost raportate in situatiile financiare anuale anterioare, trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioada in care apar, respectiv in contul de venituri din diferente de curs valutar sau contul de cheltuieli din diferente de curs valutar. Diferente favorabile de curs valutar apar: -pentru datorii, cand cursul la plata este mai mic decat cursul initial ,

-pentru creante, cand cursul la incasare este mai mare decat cursul initial Diferente nefavorabile de curs valutar apar: -pentru datorii, cand cursul la plata este mai mare decat cursul initial, -pentru creante, cand cursul la incasare este mai mic decat cursul initial.

La fiecare data a bilantului, elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate si raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta, sau cursul la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz. Din punct de vedere fiscal, veniturile sau cheltuielile din diferente de curs valutar sunt luate in calcul la determinarea venitului impozabil, potrivit prevederilor din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Veniturile si cheltuielile care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile. Exemple de elemente similare veniturilor: - diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, in situatia in care au fost deductibile din profitul impozabil. Exemple de elemente similare cheltuielilor: - diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale. Veniturile sau cheltuielile inregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartin . In cazul in care contribuabilul constata ca dupa depunerea declaratiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis ori a fost inregistrat eronat, contribuabilul este obligat sa depuna declaratia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Daca in urma efectuarii acestei corectii rezulta o suma suplimentara de plata a impozitului pe profit, atunci pentru aceasta suma se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere conform legislatiei in vigoare.
Articol publicat in data 17-Sep-2007

Cum si cine organizeaza contabilitatea?

In opinia noastra, fiecare dintre persoanele implicate in organizarea si conducerea contabilitatii au atributiuni distincte. Administratorul (sau alta persoana cu functie similara) este obligat sa organizeze contabilitatea, adica sa angajeze personal calificat, in conditiile legii, respectiv sa incheie contracte de prestari servicii in domeniul contabilitatii, sa aprobe cheltuieli, sa asigure desfasurarea de activitati legale si in conformitate cu mandatul primit de la actionari/asociati, cu alte cuvinte are responsabilitati de decizie si gestiune a afacerii . Directorul economic (sau alta persoana cu functie similara sau imputernicire similara), ori expertul contabil/contabilul autorizat (persoana fizica sau juridica), este obligat sa indeplineasca atributiunile prevazute in fisa postului, respectiv in contractul de prestari servicii, bineinteles cu respectarea legislatiei in vigoare. Directorul economic are de regula atributiuni atat de conducere a contabilitatii , cat si a compartimentului financiar, inclusiv de aprobare a cheltuielilor din punct de vedere al oportunitatii financiare a acestora .

Contabilul-sef are de regula atributiuni de conducere a contabilitatii, de vizare a documentelor justificative si de inregistrare a acestora in contabilitate. Cum contabilitatea are prin esenta ei un caracter ulterior, contabilul-sef nu poate fi facut raspunzator pentru oportunitatea efectuarii unei cheltuieli. El este cel care analizeaza documentele din punct de vedere al legalitatii acestora si este responsabil pentru comunicarea (pe scara ierarhica sau conform procedurilor interne) a neregulilor sesizate. Expertul contabil/contabilul autorizat are atributiunile si responsabilitatile clar definite in contractul de prestari servicii, acesta fiind obligatoriu intocmit cu respectarea legislatiei in vigoare. In functie de modul concret de efectuare a serviciului (la sediul clientului/la sediul prestatorului, cu/fara atributiuni financiare de pilda, intocmirea ordinelor de plata bancare, existenta de operatiuni contabile efectuate partial de personalul clientului etc.), expertul contabil/contabilul autorizat are o arie mai larga sau mai restransa de responsabilitati. In orice caz, persoanele cu atributiuni de contabilitate (personalul propriu sau persoanele autorizate potrivit legii) raspund pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile. Ba mai mult, documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz. Deci, chiar si magazionerul are responsabilitatea de a intocmi corect documentele ce ajung in contabilitate. In consecinta, este foarte importanta pregatirea profesionala initiala si continua a tuturor contabililor, indiferent de forma in care ei isi exercita atributiunile. Datorita orientarii din anii 1990 a contabilitatii catre domeniul fiscal si pastrarea regulilor contabile in umbra calculelor si raportarilor fiscale catre Ministerul Finantelor Publice, acum este nevoie de o reforma de mentalitate a contabililor. Atat legislatia romaneasca, legislatie care a separat clar meseria de contabil de aceea de consultant fiscal (punerea in practica efectiva a acesteia se face gradual), cat si cerintele angajatorului/clientului de servicii contabile pentru raportari suplimentare, pentru adaptarea politicilor contabile la specificul activitatii impun contabililor standarde ridicate de cunoastere si aplicare a reglementarilor contabile nationale si internationale (cel putin europene).

Din punctul nostru de vedere, aceasta nuantare este binevenita. Ea delimiteaza clar responsabilitatile. Un contabil nu poate fi facut raspunzator pentru o cheltuiala paguboasa aparuta prin decizia administratorului, decat daca se dovedeste complicitatea acestuia, asa cum un administrator nu poate fi facut raspunzator de lipsa de legalitate a documentelor justificative inregistrate in contabilitate, decat daca i s-a sesizat acest lucru, iar el nu a luat masurile necesare.
Articol publicat in data 16-Iun-2008 <P

REGIMUL OPERATIUNILOR VALUTARE APLICATE PE TERITORIUL ROMANIEI Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr.4/2005 a fost republicat in Monitorul Oficial nr. 616 din 6 septembrie 2007 si reglementeaza aspectele privind operatiunile valutare curente si de capital desfasurate pe de o parte intre rezidenti si nerezidenti si pe de alta parte, platile, incasarile, transferurile si orice alte asemenea operatiuni desfasurate intre rezidenti . A.OPERATIUNILE VALUTARE INTRE REZIDENTI SI NEREZIDENTI Operatiunile valutare curente si de capital se efectueaza in mod liber intre rezidenti si nerezidenti, in valuta si in moneda nationala (leu). B.OPERATIUNILE VALUTARE INTRE REZIDENTI

Platile, incasarile, transferurile si orice alte asemenea operatiuni intre rezidenti, care fac obiectul comertului cu bunuri si servicii, se realizeaza numai in moneda nationala (leu), cu exceptia anumitor cazuri. Categoriile de rezidenti si situatiile in care acestia pot efectua operatiuni in valuta cu alti rezidenti sunt prezentate mai jos: 1. Persoanele juridice care efectueaza plati si incasari nemijlocite decurgand din contracte de comert exterior si prestari de servicii externe (import-export de bunuri si servicii), pe baza contractelor de comision incheiate intre comisionar si comitent sau intre comisionarul unui nerezident si beneficiarul rezident, precum si a contractelor de comert exterior respective; 2. Persoanele juridice care efectueaza nemijlocit plati si incasari pe baza contractelor de subantrepriza decurgand din contracte de colaborare (cooperare) economica internationala, contracte de export al unor obiective complexe si al unor produse cu ciclu lung de fabricatie; 3. Persoane fizice, juridice si alte entitati, pentru operatiuni care decurg din acte de comert derulate in porturi, in zonele din aeroporturi si punctele de trecere a frontierei de stat, asimilate zonelor libere, ori din acte de comert derulate pe parcurs extern in trenuri internationale, la bordul aeronavelor si navelor; 4. Persoane fizice, juridice si alte entitati, pentru operatiuni stipulate de prevederi legale exprese; 5. Persoane fizice, juridice si alte entitati, pentru operatiuni nemijlocite ce decurg din organizarea si/sau prestarea de servicii externe, cum ar fi transportul international de marfuri si de persoane si turismul international; 6. Persoane fizice, juridice si alte entitati, pentru operatiuni nemijlocite care decurg din contracte externe de prelucrare in sistem lohn, pe baza contractelor de colaborare, in masura in care colaboratorii rezidenti sunt nominalizati in autorizatia de perfectionare active;

7. Persoane fizice, juridice si alte entitati, pentru operatiuni efectuate in strainatate; 8. Persoane juridice si alte entitati, pentru plati efectuate catre subfurnizorii de bunuri si servicii pentru produsele si serviciile exportate. C.REGIMUL VALUTAR APLICABIL NEREZIDENTILOR Nerezidentii au dreptul sa dobandeasca, sa detina si sa utilizeze active financiare exprimate in valuta si in moneda nationala (leu). Sumele in moneda nationala (leu) si in valute cotate, detinute de nerezidenti, pot fi convertite prin intermediul pietei valutare. De asemenea, nerezidentii pot deschide si mentine conturi in valuta si in moneda nationala (leu) la institutiile de credit. Acestia au dreptul de a repatria si a transfera activele financiare detinute. D.REGIMUL VALUTAR APLICABIL REZIDENTILOR Rezidentii au dreptul sa dobandeasca , sa detina si sa utilizeze active financiare exprimate in valuta. Sumele in moneda nationala (leu) si in valute cotate, detinute de nerezidenti, pot fi convertite prin intermediul pietei valutare. In consecinta, rezidentii pot deschide conturi in valuta si in moneda nationala (leu) la institutiile de credit si la alte institutii asimilate acestora.
Articol publicat in data 11-Sep-2007

Cum arhivam si pastram documentele? Avem obligatia de a pastra in arhiva registrele de contabilitate, documentele contabile, precum si documentele justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitate. Unde arhivam documentele? Cat timp pastram documentele? Care sunt regulile de arhivare? Inainte de Craciun s-a publicat in Monitorul Oficial Ordinul ministerului economiei si finantelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile. 1. Unde arhivam documentele? Avem posibilitatea sa pastram registrele si documentele justificative si contabile astfel: fie la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, dupa caz; fie la alte persoane juridice care dispun de conditii corespunzatoare in baza unor contracte de prestari de servicii, cu titlu oneros.

Atentie! Indiferent de locul unde am arhivat documentele financiar-contabile, raspunderea privind arhivarea acestora revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii. Atunci cand incredintam documentele spre arhivare unei alte persoane juridice trebuie sa instiintam organul fiscal competent despre aceasta situatie.

Cu ocazia controalelor efectuate suntem obligati, la cerere, sa prezentam la domiciliul fiscal documentele solicitate. In acest sens,

Fiscul poate interzice arhivarea registrelor, a documentelor justificative si contabile si in alte locatii decat la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, daca considera ca acestea nu sunt pastrate corespunzator. 2. Cat timp pastram documentele? Regula Registrele de contabilitate obligatorii si documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitatea financiara trebuie sa le pastram in arhiva timp de 10 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite.

Consilierul Contabilitate te tine la curent cu toate modificarile aparute in legislatie! Garantie 30 de zile!
Exceptii a) Statele de salarii le pastram in arhiva timp de 50 de ani. b) Documentele financiar -contabile pe care le vom pastra in arhiva timp de 5 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, sunt: Nota de receptie si constatare de diferente; Bon de primire in consignatie; Bon de predare, transfer, restituire; Bon de consum; Bon de consum (colectiv); Fisa-limita de consum; Dispozitie de livrare; Fisa de magazie; Fisa de magazie (cu doua unitati de masura); Lista de inventariere; Lista de inventariere (pentru gestiuni global-valorice); Chitanta; Chitanta pentru operatiuni in valuta; Dispozitie de plata/incasare catre casierie; Decont pentru operatiuni in participatie; Ordin de deplasare (delegatie); Ordin de deplasare (delegatie) in strainatate (transporturi internationale); Decont de cheltuieli (pentru deplasari externe); Decont de cheltuieli valutare (transporturi internationale); Nota de debitare-creditare; Extras de cont; Borderou de primire a obiectelor in consignatie; Borderou de iesire a obiectelor in consignatie; Jurnal privind operatiuni diverse (pentru conturi sintetice); Fisa de cont pentru operatiuni diverse; Fisa de cont pentru operatiuni diverse (in valuta si in lei); Document cumulativ; Decizie de imputare; Angajament de plata.

Important!

Aceste documente se pastreaza pe o perioada de numai 5 ani daca necesitatile proprii ale unitatii nu impun pastrarea acestora pe o perioada de timp mai mare. c) Situatia bunurilor de capital care face obiectul ajustarii taxei deductibile, trebuie pastrata pe o perioada care incepe in momentul la care taxa aferenta achizitiei bunului de capital devine exigibila si se incheie la 5 ani dupa expirarea perioadei in care se poate solicita ajustarea deducerii. Orice alte inregistrari, documente si jurnale privind bunurile de capital trebuie pastrate pentru aceeasi perioada. d) Documentele financiar -contabile care atesta provenienta unor bunuri cu durata de viata mai mare de 10 ani se pastreaza, de regula, pe o perioada de timp mai mare, respectiv pe perioada de utilizare a bunurilor. e) In caz de incetare a activitatii, registrele si actele societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociati, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate. In societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni, o parte din acte vor fi depuse la registrul comertului la care a fost inregistrata societatea (registrul actionarilor, registrul sedintelor si deliberarilor adunarilor generale, registrul sedintei si deliberarilor consiliului de administratie, respectiv ale directoratului si consiliului de supraveghere, registrul deliberarilor si constatarilor facute de cenzori si, dupa caz, de auditori interni, in exercitarea mandatului lor si registrul obligatiunilor), iar restul actelor societatii vor fi depuse la Arhivele Nationale. Registrele tuturor societatilor vor fi pastrate timp de 5 ani. 3. Care sunt regulile de arhivare? In vederea arhivarii documentelor justificative si contabile trebuie sa respectam urmatoarele reguli generale: documentele le vom grupa in dosare, numerotate, snuruite si parafate; vom grupa documentele in dosare cronologic si sistematic, in cadrul fiecarui exercitiu financiar la care se refera acestea; in cazul fuziunii sau al lichidarii societatii, documentele aferente acestei perioade se arhiveaza separat; dosarele continand documente justificative si contabile le vom pastra in spatii amenajate in acest scop, asigurate impotriva degradarii, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor; evidenta documentelor la arhiva o vom tine cu ajutorul Registrului de evidenta in care sunt consemnate dosarele si documentele intrate in arhiva, precum si miscarea acestora in decursul timpului.

Important! Pentru a elimina din arhiva documentele al caror termen legal de pastrare a expirat se constituie o comisie, sub conducerea administratorului sau a ordonatorului de credite, dupa caz. In aceasta situatie se intocmeste un proces-verbal in care se consemneaza scaderea documentelor eliminate din Registrul de evidenta al arhivei. Concluzie Desi legiuitorul ne-a promis inca din iulie 2007, prin intrarea in vigoare a Legii nr. 259/2007 pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991, ca pentru anumite documente financiar -contabile termenul de pastrare a documentelor va scadea

de la 10 ani la 5 ani, iata ca abia de la sfarsitul anului 2008 beneficiem de aceste reglementari. Arhivarea si pastrarea documentelor este o sarcina importanta pentru orice contabil. Aveti in vedere aceste reguli cand efectuati gruparea in dosare a documentelor! Degajarea spatiului este o problema cu care se confrunta orice entitate. Acte normative aplicabile: Pct. 50-57 din Normele metodologice de intocmire si utilizare a documentelor financiarcontabile, aprobate prin Ordinul ministerului economiei si finantelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiar -contabile Art. 25 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 Art. 149 alin. (6) din Codul fiscal Art. 261 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale. Acest articol este preluat din Newsletterul Taxe si Impozite Actual. Avand peste 4.300 de abonati platitori, Newsletterul Taxe si Impozite Actual este un punct de referinta pentru toti cei interesati de domeniul fiscal. Daca sunteti interesat de articole de specialitate bine documentate, semnate de "nume grele" din lumea fiscalitatii descarcati gratuit numarul din noiembrie al Newsletterul Taxe si Impozite Actual. Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro. In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 17-Mar-2009

Factura de la furnizor-taxare inversa

Intrebare: Am primit o factura de la un furnizor, cu deseuri de cherestea. Pe factura scrie "taxare inversa". Receptia: % 3021 = 401 679,49 lei 571 lei

4426

108,49 lei

Eu mi-am dedus TVA (in jurnalul de cumparari suma de 108,49 lei). Am platit furnizorului numai suma de 571 lei. Imi apare un sold la acest furnizor de 108,49 lei. In fapt, soldul ar trebui sa fie 0. Cred ca ar fi corect sa fac urmatorul articol contabil: 401 = 4427 108,49 lei

Aceasta suma sa apara in jurnalul de vanzari. Este corect? Raspuns (dat in ianuarie 2007):

Masurile de simplificare reglementate prin art. 160 din Legea nr. 571/2003 modificata prin Legea nr. 343/2006 cu valabilitate din 01.01.2007 sunt aplicabile doar pentru deseurile si materiile prime secundare, rezultate din valorificarea acestora, astfel cum sunt definite de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, republicata. Conform anexei nr. 1 din O.U.G. nr. 16/2001, deseurile de cherestea nu sunt reglementate ca fiind deseuri industriale reciclabile, situatie in care consideram ca operatiunea de livrare a acestora nu poate fi supusa masurilor de simplificare, livrarea fiind impozabila cu cota standard T.V.A. de 19%. In grupa deseurilor industriale reciclabile sunt incluse doar urmatoarele categorii: deseuri metalice feroase; deseuri metalice neferoase; deseuri de hartii-cartoane; deseuri de sticla (sparturi de sticla); deseuri de mase plastice; deseuri de cauciuc (anvelope uzate, camere de aer si articole din cauciuc uzate); deseuri textile.

Masurile de simplificare se aplica intr-adevar pentru materialele lemnoase dar deseurile de lemn nu se incadreaza in aceasta categorie conform definitiei reglementate prin Legea nr. 26 din 24 aprilie 1996, Codul silvic, art. 76 si normele de aplicare aprobate prin H.G. nr. 427 din 23 martie 2004 pentru aprobarea Normelor privind circulatia materialelor lemnoase si controlul circulatiei acestora si al instalatiilor de transformat lemn rotund, art. 2, lit. a), acte normative in baza carora, in categoria materiale lemnoase intra: lemnul rotund sau despicat de lucru si lemnul de foc, obtinute ca rezultat al aplicarii taierilor autorizate de produse principale, secundare, accidentale si din actiuni de igienizare a padurilor, cheresteaua, precum si lemnul ecarisat sau cioplit, lemnul brut, prelucrat sau semifabricat. Daca operatiunea ar fi supusa masurilor de simplificare, facturile emise de furnizor prin aplicarea masurilor de simplificare, trebuie inregistrate pe baza urmatoarelor formule contabile: receptia materialelor: 571,00 lei

3021 = 401

aplicarea taxarii inverse: 108,49 lei

4426 = 4427

Utilizand aceasta formula reglementata prin lege, nu veti mai avea sold creditor la furnizor in suma de 108,49 lei. plata furnizorului: 571,00 lei

401 = 5121

Aplicarea masurilor de simplificare prin utilizarea formulei contabile 4426 = 4427 este reglementata si prin H.G. nr. 1861 din 21 decembrie 2006 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, alin. (5), (6) si (7) prin care se fac urmatoarele precizari: inregistrarea contabila 4426 = 4427 la cumparator este denumita autolichidarea T.V.A. deoarece colectarea T.V.A. la nivelul taxei deductibile este asimilata cu plata taxei catre furnizor; firmele cu regim mixt care sunt beneficiare ale achizitiilor supuse taxarii inverse, deduc T.V.A. pe baza de pro-rata.
Articol publicat in data 26-Ian-2007

<P

Iesirea imobilizarilor corporale prin casare Iesirea imobilizarilor corporale prin casare constituie o cale de iesire complexa cuprinzand operatii privind: -demolarea; -demontarea sau dezmembrarea imobilizarilor corporale; -valorificarea ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente si materialelor rezultate; -scaderea din gestiunea unitatii a acestor active corporale. Scoaterea din functiune a imobilizarilor corporale, cu valoare de intrare complet amortizata sau cu valoare de intrare partial recuperata, se face cu aprobarea Consiliului de Administratie. Dupa aprobarea scoaterii din functiune a imobilizarilor corporale se valorifica componentele rezultate din casare prin vanzarea lor sau prin utilizarea pentru executarea altor imobilizari corporale. In legatura cu scoaterea din functiune a imobilizarilor corporale in contabilitatea intreprinderii trebuie sa fie inregistrate:

- scaderea din evidenta a imobilizarilor corporale ; - cheltuielile ocazionate de procesul de scoatere din functiune ; - valorile materiale recuperate. Va propunem pentru fiecare dintre aceste situatii inregistrarile contabile conforme cu directivele europene. Scaderea din evidenta a imobilizarilor corporale se efectueaza diferit in functie de valoarea recuperata integral sau partial pe calea amortizarii si se inregistreaza in baza procesului verbal de scoatere din functiune. Exemplu : 1. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei - valoare de intrare. La sfarsitul duratei utile de viata economica utilajul este casat. In exemplul dat, valoarea contabila a imobilizarilor corporale a fost recuperata integral. Scoaterea din functiune se realizeaza astfel: 2813 = Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor Exemplu: 2. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei - valoare de intrare. Societatea hotaraste casarea utilajului, pentru care s-a inregistrat o amortizare cumulata de 200.000 lei. In acest exemplu, valoarea contabila a fost recuperata partial, recunoasterea in contabilitate a scoaterii din functiune a utilajului este urmatoarea: 2131 250.000 lei Echipamente tehnologice

2813 = Amortizarea instalatiilor,mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor

2131 200.000 lei Echipamente tehnologice

6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital

2131 50.000 lei Echipamente tehnologice

Cheltuielile ocazionate de procesul de scoatere din functiune sunt inregistrate dupa natura elementelor de cheltuieli prin folosirea conturilor din clasa 6 Cheltuieli. Bonurile de consum, statele de plata a salariilor, situatia de calcul a C.A.S. sunt documente pe baza carora se inregistreaza aceste cheltuieli. Exemplu : 3 .O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei - valoare de intrare. La 31.12. N societatea hotaraste casarea utilajului. In procesul de casare s-au efectuat o serie de cheltuieli, respectiv: cheltuieli cu materialele consumabile 2.000 lei, cheltuieli cu salariile 10.000 lei, contributia la asigurarile sociale 1.860 lei.

602 Cheltuieli cu materialele consumabile 641 Cheltuieli cu salariile personalului 645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

302 Materiale consumabile

2.000 lei

421 10.000 lei Personal- salarii datorate

431 Asigurarile sociale

1.860 lei

De retinut! Se poate admite si solutia ca toate sa fie colectate intr-un singur cont de cheltuieli, respectiv 6588 Alte cheltuieli de exploatare: 6588 Alte cheltuieli de exploatare = % 13.860 lei

302 2.000 lei Materiale consumabile 421 10.000 lei Personal - salarii datorate 431 1.860 lei Asigurari sociale Valorile materiale obtinute din scoaterea din functiune a imobilizarilor corporale constiuie venituri pentru societate si se inregistreaza pe baza bonurilor de intrare. Exemplu : 4. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei valoare de intrar . La 31.12 N societatea hotaraste casarea utilajului . In procesul de casare s-au recuperat materiale consumabile in valoare de 5.000 lei si materiale de natura obiectelor de inventar in valoare de 4.000 lei. Acestea se inregistreaza astfel: % 302 Materiale consumabile 303 = 7588 Alte venituri din exploatare 9.000 lei 5.000 lei 4.000 lei

Materiale de natura obiectelor de inventar

Articol publicat in data 10-Apr-2008

INDUSTRIA EXTRACTIVA
C INDUSTRIA EXTRACTIVA Industria extractiva include extragerea mineralelor existente in natura sub forma solida (carbune si minereuri), lichida (titei) sau gazoasa (gaze naturale). Extractia se poate face prin mineritul in subteran sau la suprafata, ori prin exploatarea puturilor. Aceasta sectiune include activitati suplimentare necesare pentru transportarea si comercializarea produselor minerale, de ex. concasarea, macinarea, curatarea, uscarea, sortarea, concentrarea minereurilor, lichefierea gazelor naturale si aglomerarea combustibililor solizi. Aceste operatiuni sunt, adesea, efectuate de catre unitatile care au extras resursele naturale si/sau alte unitati situate in apropiere. Activitatile de minerit sunt clasificate in subsectiuni, diviziuni, grupe si clase, pe baza principalei substante minerale produse. Subsectiunea CA se refera la extragerea produselor energetice (carbune, lignit si turba, hidrocarburi, minereu de uraniu); subsectiunea CB se refera la produsele neenergetice (minereuri nemetalifere, diverse minerale si produse folosite in industria materialelor de constructii). Unele operatiuni tehnice din aceasta sectiune, care privesc in special extragerea hidrocarburilor, pot fi de asemenea executate de catre unitati specializate, pentru terte parti, ca o prestare de servicii industriale.

Aceasta sectiune include, de asemenea, aglomerarea carbunelui si a minereurilor. Aceasta sectiune exclude: - prelucrarea materialelor extrase, vezi sectiunea D; - productia de ape minerale din izvoare naturale, puturi si fantani, vezi 15.98; - sfaramarea, macinarea sau alte prelucrari, aplicate anumitor pamanturi, roci si minerale, si care nu se desfasoara in legatura cu industria extractiva, vezi 26.81; 26.82; - colectarea, tratarea si distributia apei, vezi 41.00; - organizarea de santiere pentru minerit, vezi 45.11; - prospectiunile geologice de cautare a mineralelor, vezi 74.20 CA INDUSTRIA EXTRACTIVA DE PRODUSE ENERGETICE 10 Extractia si prepararea carbunelui Aceasta diviziune include: - extractia si prepararea antracitului, huilei, carbunelui brun, lignitului si turbei

Aceasta diviziune exclude: - fabricarea cocsului din carbune, vezi diviziunea 23 - fabricarea produselor din turba, vezi diviziunea 26 101 Extractia si prepararea carbunelui superior (PCS=>23865 kJ/kg) 1010 Extractia si prepararea carbunelui superior (PCS=>23865 kJ/kg) Aceasta clasa include: - extractia si prepararea de antracit brut, huila bruta, antracit sortat, huila neta (inclusiv brichetarea). Aceasta clasa exclude: - activitatea cuptoarelor producatoare de combustibil solid, vezi 23.10 102 Extractia si prepararea carbunelui inferior (PCS<23865 kJ/kg) 1020 Extractia si prepararea carbunelui inferior (PCS<23865 kJ/kg) Aceasta clasa include: - extractia si prepararea de carbune brun si lignit brut, carbune brun si lignit sortat (inclusiv brichetarea). 103 Extractia si prepararea turbei 1030 Extractia si prepararea turbei Aceasta clasa include: - extractia si prepararea de turba extrasa si turba neta (inclusiv aglomerata). Aceasta clasa exclude: - prelucrarea articolelor de turba, vezi 26.82 11 Extractia hidrocarburilor si servicii anexe Aceasta diviziune include activitatile de operare si/sau dezvoltare a proprietatilor (terenurilor) ce contin zacaminte de titei si gaze. Asemenea activitati pot include terminarea si dotarea puturilor; operarea separatoarelor, a agentilor dezemulsionanti, a echipamentului de decantare a malului si conductele de colectare a titeiului brut din teren; precum si toate celelalte activitati pe care le implica pregatirea titeiului si a gazelor pana in momentul expeditiei de pe proprietatea producatoare. Diviziunea include productia de titei brut, forarea si extragerea din sisturi bituminoase si nisipuri petrolifere, productia gazelor naturale si recuperarea hidrocarburilor lichide. Serviciile auxiliare, pe baza de onorariu sau contract, necesare pentru forarea sau exploatarea puturilor de extractie a titeiului si gazelor naturale, sunt clasificate la 11.20. Aceasta diviziune exclude: - rafinarea produselor petroliere, vezi 23.20

- forajul si sondajul experimental, vezi 45.12 - lucrarile de prospectiuni geofizice si topografie, vezi 74.20 111 Extractia hidrocarburilor 1110 Extractia hidrocarburilor Aceasta clasa include: - extractia petrolului brut; - productia de hidrocarburi lichefiate; - decantarea si separarea fractiilor usoare; - lichefierea si regazeificarea gazului natural, in scopul transportului; - desulfurarea gazelor. Aceasta clasa include, de asemenea: - extractia sisturilor si nisipurilor bituminoase; - extractia petrolului din sisturi si nisipuri bituminoase. Aceasta clasa exclude: - activitati de servicii anexe extractiei de petrol si gaze, vezi 11.20; - prelucrarea produselor de petrol rafinat, vezi 23.20; - reciclarea gazelor de petrol lichefiat obtinute din rafinarea petrolului, vezi 23.20; - transportul prin conducte de petrol sau gaze, vezi 60.30; - lucrarile de prospectiuni pentru descoperirea zacamintelor de petrol si gaze, precum si prospectiunile seismologice, vezi 74.20 112 Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale (exclusiv prospectiuni) 1120 Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale, exclusiv prospectiunile Aceasta clasa include: - activitatile anexe executate in terenurile petroliere, precum si gazeifierea pe baza de taxa sau contract: . forare, reforare, forare la suprafata; inlocuirea, repararea si demontarea sondelor; cimentarea puturilor; pomparea, astuparea si abandonarea sondelor etc. Aceasta clasa exclude: - studiile geofizice, geologice, seismologice, vezi 74.20

12 Extractia si prepararea minereurilor radioactive 120 Extractia si prepararea minereurilor radioactive 1200 Extractia si prepararea minereurilor radioactive Aceasta clasa include: - extractia minereurilor de uraniu si thoriu; - concentrarea minereurilor radioactive; - prelucrarea oxidului de uraniu. Aceasta clasa exclude: - imbogatirea minereurilor de uraniu si toriu, vezi 23.30; - productia de material fusionabil sau fertil, vezi 23.30; - productia de uraniu metalic, vezi 23.30 CB INDUSTRIA EXTRACTIVA DE PRODUSE NEENERGETICE 13 Extractia si prepararea minereurilor metalifere Aceasta diviziune include: - extractia minereurilor feroase, neferoase si rare. - prepararea minereurilor: . spargerea si macinarea minereurilor . concentrarea minereurilor prin separarea magnetica sau gravimetrica . flotarea, cernerea, uscarea, calcinarea si prajirea minereurilor Aceasta diviziune exclude: - extractia minereurilor de uraniu si thoriu, vezi diviziunea 12; - productia de oxid de aluminiu (alumina), vezi 27.42; - prajirea piritelor de fier, vezi 24.13 131 Extractia si prepararea minereurilor feroase 1310 Extractia si prepararea minereurilor feroase Aceasta clasa include: - extractia minereurilor feroase; - concentrarea si aglomerarea minereurilor feroase.

Aceasta clasa exclude: - extractia si prepararea piritelor si pirotinelor, vezi 14.30 132 Extractia si prepararea minereurilor neferoase si rare (exclusiv minereuri radioactive) 1320 Extractia si prepararea minereurilor neferoase si rare (exclusiv minereurile radioactive) Aceasta clasa include: - extractia si prepararea minereurilor neferoase: . cupru, bauxita, plumb, zinc, molibden, bismut, wolfram si alte minereuri neferoase si rare (titan, zirconiu, pamanturi rare etc.); . metale pretioase: aur, argint, platina. Aceasta clasa exclude: - extractia si prepararea minereurilor de uraniu si thoriu, vezi 12.00; - productia oxidului de aluminiu si a matelor de nichel sau cupru, vezi 27.4 14 Alte activitati extractive Aceasta diviziune cuprinde, alaturi de activitatea de extractie din exploatari, si activitatile de dragare a depozitelor aluvionare, de spargere (sfaramare) a rocilor si utilizare a namolurilor saline. Produsele sunt utilizate in special in constructii (ex. nisip, piatra etc.), productia de materiale (ex. argila, gips, calcar etc.) si industria produselor chimice. 141 Extractia mineralelor pentru industria materialelor de constructii 1411 Extractia pietrei pentru constructii Aceasta clasa include: - extractia pietrei brute si taierea grosiera a pietrei ornamentale si pentru constructii, ca: marmura, granit, gresie etc.; - zdrobirea si spargerea pietrei. Aceasta clasa exclude: - extractia si prepararea minereurilor pentru industria chimica, vezi 14.30; - taierea, modelarea si finisarea pietrei, in afara carierelor, vezi 26.70 1412 Extractia pietrei calcaroase, ghipsului si a cretei Aceasta clasa include: - extractia, zdrobirea si spargerea pietrei calcaroase; - extractia ghipsului si anhidridei calcaroase;

- extractia cretei si a dolomitei necalcinate. Aceasta clasa exclude: - extractia si prepararea minereurilor pentru industria chimica, vezi 14.30; - productia de dolomita calcinata, vezi 26.52 1413 Extractia ardeziei 142 Extractia nisipului si argilei 1421 Extractia pietrisului si nisipului Aceasta clasa include: - extractia nisipului utilizat, in principal, in industrie; a nisipului pentru constructii si a pietrisului; - spargerea si zdrobirea pietrisului si nisipului. Aceasta clasa exclude: - extractia de nisipuri bituminoase, vezi 11.10; - extractia si prepararea minereurilor pentru industria chimica, vezi 14.30 1422 Extractia argilei si caolinului Aceasta clasa include: - extractia argilei comune, loessului, argilei refractare si semirefractare si caolinului. Aceasta clasa exclude: - extractia si prepararea minereurilor pentru industria chimica, vezi 14.30 143 Extractia si prepararea mineralelor pentru industria chimica si a ingrasamintelor naturale 1430 Extractia si prepararea minereurilor pentru industria chimica si a ingrasamintelor naturale Aceasta clasa include: - extractia fosfatilor naturali si a sarurilor naturale de potasiu; - extractia sulfului; - extractia si prepararea piritelor si pirotinelor; - extractia sulfatilor si carbonatilor naturali de bariu, a boratilor naturali si a sulfatilor naturali de magneziu; - extractia de coloranti naturali (argile) si fluorina (fluorit). Aceasta clasa exclude:

- productia de sare, vezi 14.40; - prajirea piritelor feroase, vezi 24.13; - fabricarea ingrasamintelor chimice si a compusilor de azot, vezi 24.15 144 Extractia sarii 1440 Extractia sarii Aceasta clasa include: - extractia sarii din subteran, inclusiv prin dizolvare si pompare; - producerea sarii prin evaporare, din apa de mare sau alte ape sarate; - productia de solutii saline; - spargerea, purificarea si rafinarea sarii. Aceasta clasa exclude: - productia de apa potabila, prin evaporarea apei din saline, vezi 41.00 145 Alte activitati extractive n.c.a. 1450 Alte activitati extractive n.c.a. Aceasta clasa include: - extractia minereurilor si mineralelor neclasificate in alta parte, ca: . materiale abrazive, pietre pretioase si semipretioase, azbest; - grafit natural, cuart, mica; . talc, feldspat, stearit, fondanti naturali; . asfalt si bitum natural.
Articol publicat in data 18-Sep-2006

PRODUSE ALE INDUSTRIEI PRELUCRATOARE

D PRODUSE ALE INDUSTRIEI PRELUCRATOARE Activitatea de prelucrare reprezinta transformarea mecanica, fizica sau chimica a materialelor, substantelor sau componentelor in produse noi. Materialele, substantele sau componentele transformate sunt materii prime ce constituie produse ale agriculturii, silviculturii, pescuitului, industriei extractive, precum si produse ale altor activitati de prelucrare. Unitatile din sectiunea privind industria prelucratoare sunt adesea descrise ca fiind uzine, fabrici sau intreprinderi si utilizeaza in mod caracteristic masini actionate electric si echipament pentru manipularea materialelor. In aceasta sectiune sunt incluse, de asemenea, unitati de transformare manuala sau la domiciliul lucratorului, a materialelor sau substantelor, in produse noi; vanzarea catre

publicul general a produselor, in aceleasi localuri in care sunt produse, cum sunt de exemplu brutariile si atelierele pentru croitorie de comanda. Unitatile de prelucrare pot prelucra materiale, sau pot incheia contracte cu alte unitati care sa prelucreze materialele in folosul lor. In industria prelucratoare sunt incluse ambele tipuri de unitati. Produsul nou prelucrat poate fi finisat, in sensul ca este gata pentru utilizare sau consum ori poate fi semi-finit, pentru a deveni materie prima in vederea unei prelucrari ulterioare. De exemplu, produsul rafinariei de alumina reprezinta materia prima utilizata in productia primara a aluminiului; aluminiul primar constituie materia prima pentru o uzina de sarma din aluminiu; iar sarma din aluminiu este materia prima pentru o fabrica de produse fabricate din sarma. Asamblarea partilor componente ale produselor prelucrate este considerata industrie prelucratoare, cu exceptia cazurilor in care activitatea este clasificata in mod corespunzator, in orice clasa a diviziunii 45 (Constructii).

Asamblarea si instalarea masinilor si echipamentelor in unitatile extractive, prelucratoare, comerciale si alte unitati, atunci cand este executata ca o activitate specializata, este clasificata in aceeasi clasa a industriei prelucratoare, ca si producerea articolului instalat. Asamblarea si instalarea masinilor si echipamentului, care este executata ca un serviciu auxiliar ocazionat de vanzarea marfurilor de catre o unitate angajata in primul rand in prelucrare, comert cu ridicata sau cu amanuntul, este clasificata impreuna cu principala sa activitate. Intretinerea si repararea masinilor si echipamentelor industriale, comerciale si similare este in general clasificata in aceeasi clasa ca si fabricarea marfurilor. Totusi, repararea masinilor de birou si de calcul este clasificata in clasa 72.50. Repararea articolelor de menaj si a echipamentului casnic, a mobilierului, vehiculelor cu motor si a altor bunuri de consum este clasificata, de regula, in clasa corespunzatoare a diviziunii 50 (Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor) sau 52 (Comert cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor; repararea bunurilor personale si gospodaresti), in concordanta cu tipul de marfuri/bunuri care sunt reparate. Modificarea substantiala, renovarea sau reconstruirea bunurilor este in general considerata drept prelucrare. Ca regula generala, prelucrarea pieselor componente si a partilor specializate, a accesoriilor si anexelor la masini si echipamente este clasificata in aceeasi clasa ca si fabricarea masinilor si echipamentelor carora le sunt destinate piesele si accesoriile. Fabricarea de componente si parti nespecializate ale masinilor si echipamentelor, de ex. motoare, pistoane, motoare electrice, ansambluri electrice, supape, roti dintate, rulmenti cu role este clasificata in clasa de prelucrare corespunzatoare, indiferent de masinile si echipamentele in care aceste articole pot fi incluse. Granitele dintre sectorul de prelucrare si celelalte sectoare ale sistemului de clasificare pot fi, oarecum neclare. Activitatea de prelucrare este angajata in transformarea materialelor in produse noi. Rezultatul este un produs nou. Dar definitia a ceea ce reprezinta un produs nou poate fi, oarecum, subiectiva. Pentru clasificare, in cadrul CAEN sunt considerate drept prelucrare, urmatoarele activitati: - Pasteurizarea si inbutelierea laptelui; - Prelucrarea pestelui proaspat (cojirea stridiilor, transarea fileului de peste); - Tiparirea si activitatile conexe; - Productia betonului gata de turnare;

- Prelucrarea pielii; - Conservarea lemnului; - Electroplacarea, placarea, tratarea si polizarea la cald a metalelor; - Fabricarea indicatoarelor si a panourilor de afisaj; - Reconstruirea sau refabricarea unor organe de masini (de ex., motoarele de automobil); - Repararea si renovarea navelor; - Resaparea cauciucurilor. Dinpotriva, exista activitati care sunt considerate uneori drept prelucrare, dar care, pentru CAEN, sunt clasificate in alta sectiune (adica, nu sunt clasificate drept prelucrare). Acestea includ: - Exploatarea forestiera, clasificata in sectiunea A (Agricultura, vanatoare, silvicultura); - Imbogatirea minereurilor si a altor minerale, clasificate in sectiunea C (Industria extractiva); - Construirea de structuri si operatiunile de prelucrare efectuate pe santierul de constructii, clasificate in sectiunea F (Constructii); - Activitatea de fragmentare si redistribuire in loturi mai mici, inclusiv ambalarea, reambalarea sau imbutelierea produselor, cum ar fi bauturile alcoolice sau substantele chimice; asamblarea computerelor conform cerintei clientului; sortarea deseurilor; amestecarea culorilor la comanda clientului; taierea metalelor la comanda clientului, toate produc o versiune modificata a aceluiasi produs (nu un produs nou) si se clasifica in sectiunea G (Comert cu ridicata si cu amanuntul). DA INDUSTRIA ALIMENTARA, A BAUTURILOR SI A TUTUNULUI Industria alimentara prelucreaza produsele provenite din agricultura, zootehnie si pescuit, in alimente si bauturi pentru oameni sau animale. Tot aici se include productia de diverse produse intermediare, care nu constituie in mod direct produse alimentare. Activitatea genereaza, adesea, produse secundare de valoare mai mare sau mai mica (de ex. piei provenite de la abatoare, sau turte de ulei rezultate din fabricarea uleiului). Fiecare diviziune este organizata pe activitati referitoare la diverse tipuri de produse, precum: carne, peste, fructe si legume, grasimi si uleiuri, produse lactate, produse de morarit, produse pentru hrana animalelor, alte produse alimentare, bauturi, tutun. Productia se poate realiza in folos propriu, dar si pentru terte parti, ca de pilda taieri de animale pentru clienti. Unele activitati, de exemplu cele desfasurate de brutarii, patiserii si magazine cu preparate din carne etc., care isi vand productia proprie, sunt considerate ca fiind prelucrare, chiar daca exista comert cu amanuntul al produselor in magazinul propriu, insa, acolo unde prelucrarea este minimala si nu duce la o transformare reala (de ex. macelarii, pescarii etc.), unitatea este clasificata la sectiunea G (Comert cu ridicata si cu amanuntul;...) Tratarea resturilor provenite de la abatoare pentru a obtine produse destinate hranei animalelor, este clasificata in 15.7, in timp ce prelucrarea deseurilor de alimente, bauturi si tutun si obtinerea de materii prime secundare, este clasificata in 37.20, iar indepartarea deseurilor de alimente, bauturi si tutun - in 90. 15 Industria alimentara si a bauturilor

151 Productia, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne 1511 Productia si conservarea carnii Aceasta clasa include: - productia de carne proaspata, refrigerata sau congelata, in carcasa; - productia de carne proaspata, refrigerata sau congelata, transata. Aceasta clasa include, de asemenea: - productia de piei provenite din abatoare, inclusiv scoaterea lanei de pe ovine; - obtinerea de grasimi comestibile de origine animala; - prelucrarea organelor si maruntaielor rezultate din taierea animalelor; - productia de lana. Aceasta clasa exclude: - obtinerea grasimilor de pasare, comestibile, vezi 1512; - ambalarea carnii, pe cont propriu, de catre comerciantii cu ridicata, vezi 51.32; - ambalarea carnii, pe baza de tarif sau contract, vezi 74.82 1512 Productia si conservarea carnii de pasare Aceasta clasa include: - sacrificarea in abatoare, a pasarilor; - prepararea carnii de pasare; - productia de carne de pasare, proaspata sau congelata, in portii individuale; - obtinerea grasimilor comestibile de pasare. Aceasta clasa include de asemenea: - sacrificarea iepurilor si a animalelor similare; - prepararea carnii de iepure si a carnii provenite de la alte animale similare; - productia de pene si puf. Aceasta clasa exclude: - ambalarea, pe cont propriu, a carnii de pasare, in cadrul comertului cu ridicata, vezi 51.32; - ambalarea carnii de pasare, pe baza de tarif sau contract. 1513 Prepararea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

Aceasta clasa include: - productia de carne uscata, sarata sau afumata; - obtinerea produselor din carne: . carnati, salam, caltabosi, pate, sunca fiarta, extracte si sucuri de carne; . productia de mancaruri preparate din carne. Aceasta clasa exclude: - ambalarea carnii si a carnii de pasare, pe cont propriu, in cadrul comertului cu ridicata, vezi 51.32; - ambalarea carnii si a carnii de pasare, pe baza de tarif sau contract, vezi 74.82 152 Prelucrarea si conservarea pestelui si a produselor din peste 1520 Prelucrarea si conservarea pestelui si a produselor din peste Aceasta clasa include: - pregatirea si conservarea pestelui, a crustaceelor si molustelor: congelarea, uscarea, afumarea, sararea, prepararea saramurii, prepararea conservelor; - obtinerea produselor din peste, crustacee si moluste: peste gatit, fileuri de peste, icre, caviar, inlocuitori de caviar etc; - productia de mancaruri preparate din peste; - productia de produse din peste, pentru hrana animalelor. Aceasta clasa include, de asemenea: - activitati ale navelor angajate numai in prelucrarea si conservarea pestelui. Aceasta clasa exclude: - activitati ale vaselor angajate atat in pescuit, cat si in prelucrarea si conservarea pestelui, vezi 05.01; - productia de uleiuri si grasimi din material marin, vezi 15.41; - fabricarea supelor de peste, vezi 15.89 153 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor 1531 Prelucrarea si conservarea cartofilor Aceasta clasa include: - productia cartofilor preparati sau congelati; - productia piureului de cartofi deshidratati; - productia de gustari din cartofi;

- productia de cartofi crocanti; - fabricarea fainei de cartofi. Aceasta clasa include, de asemenea: - curatatul industrial al cartofilor. Aceasta clasa exclude: - fabricarea amidonului din cartofi, vezi 15.62 1532 Fabricarea sucurilor de fructe si legume Aceasta clasa include, de asemenea: - productia de concentrate din fructe si legume. 1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor Aceasta clasa include: - conservarea fructelor, a nucilor sau a legumelor: congelarea, uscarea, conservarea in ulei sau in otet, fabricarea conservelor etc.; - fabricarea produselor alimentare, din fructe si legume; - fabricarea gemurilor, marmeladelor si jeleurilor. Aceasta clasa exclude: - fabricarea fainei din legume uscate, vezi 1561; - conservarea in zahar a fructelor si a nucilor, vezi 15.84 154 Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale Fabricarea uleiurilor si a grasimilor brute (15.41) include productia de uleiuri si grasimi vegetale brute, nemodificate chimic, precum si productia de uleiuri si grasimi animale brute, nemodificate chimic. Fabricarea uleiurilor si grasimilor rafinate (clasa 15.42) include productia de uleiuri si grasimi vegetale rafinate, precum si productia de grasimi si uleiuri animale si vegetale si a produselor (fractiunilor) lor de distilare, hidrogenate partial sau total, inter-esterificate sau eladinizate, indiferent ca sunt rafinate sau nu, dar fara alta preparare consecutiva. 1541 Fabricarea uleiurilor si grasimilor brute Aceasta clasa include: - productia de uleiuri vegetale brute: ulei de masline, floarea soarelui, soia, rapita, in,; seminte de dovleac etc.; - productia fainei oleaginoase nedegresate. Aceasta clasa include de asemenea:

- productia de uleiuri si grasimi animale, necomestibile; - extragerea uleiurilor de peste si din mamifere marine. Nota: Linter-ele de bumbac, turtele si alte produse reziduale ale fabricarii uleiului, constituie subproduse ale acestei clase. Aceasta clasa exclude: - topirea si rafinarea unturii si a altor grasimi animale comestibile, vezi 15.11; - macinarea cerealelor, vezi 15.62; - fabricarea uleiurilor esentiale, vezi 24.63 1542 Fabricarea uleiurilor si a grasimilor rafinate Aceasta clasa include: - productia uleiurilor vegetale rafinate: ulei de masline, ulei de soia etc.; - prelucrarea uleiurilor vegetale: suflare, fierbere, oxidare, polimerizare, deshidratare, hidrogenare etc. Aceasta clasa exclude: - productia uleiului de masline realizat din masline din productia proprie, vezi 01.13; - productia uleiurilor si grasimilor animale, necomestibile vezi 15.41; - extragerea uleiului (unturii) de peste si a uleiurilor provenite de la mamifere marine, vezi 15.41 1543 Fabricarea margarinei si produselor comestibile similare Aceasta clasa include: - fabricarea margarinei; - fabricarea amestecurilor pentru tartine; - fabricarea grasimilor de gatit, combinate. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de untura de porc si seu (de bovine, ovine etc.), vezi 15.11 155 Fabricarea produselor lactate 1551 Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor Aceasta clasa include: - productia de lapte lichid proaspat, pasteurizat, sterilizat, omogenizat si/sau tratat la cald; - productia bauturilor nealcoolice pe baza de lapte;

- productia de smantana din lapte lichid proaspat, pasteurizat, sterilizat, omogenizat; - fabricarea laptelui praf sau concentrat, indulcit sau neindulcit; - fabricarea untului; - fabricarea iaurtului; - fabricarea branzei si a cheagului; - obtinerea zerului; - fabricarea cazeinei si lactozei. Aceasta clasa exclude: - productia de lapte de vaca brut, vezi 01.21 1552 Fabricarea inghetatei Aceasta clasa include: - productia de inghetata si specialitati de inghetata. Aceasta clasa exclude: - activitati ale cofetariilor specializate in prepararea inghetatei, vezi 55.30 156 Fabricarea produselor de morarit, amidonului si produselor din amidon 1561 Fabricarea produselor de morarit Aceasta clasa include: - moraritul: productia de faina, arpacas, crupe sau pelete din grau, secara, ovaz, porumb sau alte cereale; - macinarea orezului: productia de orez macinat, glazurat, semi-fiert; sau productia de faina de orez; - macinarea legumelor: productia de faina sau pudra de legume uscate sau fructe comestibile; - fabricarea cerealelor pentru micul dejun; - fabricarea fainei in amestec, pentru paine, prajituri, biscuiti sau clatite. Aceasta clasa exclude: - fabricarea fainei de cartofi, vezi 15.31; - macinarea porumbului, vezi 15.62 1562 Fabricarea amidonului si a produselor din amidon Aceasta clasa include:

- fabricarea amidonului din orez, cartofi, porumb etc.; - macinarea porumbului; - fabricarea glucozei, siropului de glucoza, maltozei etc.; - fabricarea glutenului; - fabricarea uleiului (din germeni) de porumb. Aceasta clasa exclude: - fabricarea lactozei, vezi 15.51; - productia de zahar din sfecla sau trestie de zahar, vezi 15.83 157 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor 1571 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma Aceasta clasa include: - fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma, inclusiv a suplimentelor alimentare pentru animale; Aceasta clasa exclude: - fabricarea de produse din peste, pentru hrana animalelor, vezi 15.20; - productia de turte din oleaginoase, vezi 15.41 1572 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de companie 158 Fabricarea altor produse alimentare 1581 Fabricarea painii; fabricarea produselor proaspete de patiserie Aceasta clasa include: - fabricarea painii si specialitatilor de panificatie; - fabricarea produselor proaspete de patiserie, placintelor, checurilor, tartelor etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea produselor din paste fainoase, vezi 15.85 1582 Fabricarea biscuitilor, piscoturilor si altor produse similare Aceasta clasa include: - fabricarea piscoturilor, biscuitilor si produselor "uscate" de panificatie; - fabricarea produselor de patiserie si prajiturilor conservate;

- fabricarea produselor pentru gustari, dulci sau sarate. 1583 Fabricarea zaharului Aceasta clasa include: - fabricarea sau rafinarea zaharului (zaharozei) si a inlocuitorilor de zahar, din sfecla de zahar, suc de trestie de zahar, artar si palmier. Aceasta clasa exclude: - fabricarea glucozei, siropului de glucoza, maltozei, vezi 15.62 1584 Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase Aceasta clasa include: - fabricarea de cacao, unt de cacao, grasime si ulei de cacao; - fabricarea ciocolatei si bomboanelor de ciocolata; - fabricarea produselor zaharoase; - fabricarea gumei de mestecat; - conservarea in zahar a fructelor, samburilor de fructe si a altor parti ale plantelor; - fabricarea pastilelor si tabletelor (mentolate, gen "TIC-TAC" etc.). Aceasta clasa exclude: - productia zaharozei, vezi 15.83 1585 Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare Aceasta clasa include: - fabricarea pastelor fainoase, ca: macaroanele si taiteii; - fabricarea cus-cus-ului 1586 Prelucrarea ceaiului si cafelei Aceasta clasa include: - decafeinizarea si prajirea cafelei; - obtinerea produselor din cafea: . cafea macinata; . cafea solubila; . extracte si concentrate din cafea;

- fabricarea inlocuitorilor de cafea; - amestecarea ceaiului si frunzelor de mate; - ambalarea ceaiului, inclusiv in doze (pliculete). Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea infuziilor din plante (menta, musetel, verbina etc.). Aceasta clasa exclude: - fabricarea ceaiului, asociata cu plantatiile de ceai, vezi 01.13; - fabricarea infuziilor din plante, daca sunt considerate medicinale, vezi 24.62 1587 Fabricarea condimentelor Aceasta clasa include: - fabricarea mirodeniilor, sosurilor picante si condimentelor: . maioneza; . faina de mustar; . mustar etc.; - fabricarea otetului. Aceasta clasa exclude: - cultivarea plantelor pentru mirodenii, vezi 01.13; - fabricarea sarii de masa, vezi 14.40 1588 Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice Aceasta clasa include: - fabricarea produselor alimentare pentru utilizari nutritionale speciale (Directivele Consiliului, OJ Nr. L 186, din 30.06.1989): . lapte praf pentru sugari; . lapte si alte alimente pentru copii mici; . alimente pentru sugari; . alimente cu continut redus de calorii, pentru controlul greutatii; . alimente dietetice pentru scopuri medicale speciale; . alimente cu continut redus de sodiu, inclusiv sare fara sodiu;

. alimente fara gluten; . alimente recomandate in efortul muscular intens, in special pentru sportivi; . alimente pentru persoanele ce sufera de dereglari ale metabolismului carbohidratilor (diabet). 1589 Fabricarea altor produse alimentare n.c.a. Aceasta clasa include: - fabricarea de supe si ciorbe; - fabricarea drojdiei de bere, prafului de oua etc.; - fabricarea produselor alimentare imbogatite cu vitamine, proteine etc. 159 Fabricarea bauturilor 1591 Fabricarea bauturilor alcoolice distilate Aceasta clasa include: - fabricarea bauturilor alcoolice distilate: whisky, coniac, gin, lichioruri etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea bauturilor alcoolice nedistilate, vezi 15.92; 15.93 si 15.94 1592 Fabricarea alcoolului etilic de fermentatie Aceasta clasa include, de asemenea: - productia alcoolurilor neutre. 1593 Fabricarea vinurilor Aceasta clasa include: - fabricarea vinului: . vin de masa; . VCPAR (vin de calitate, produs in anumite regiuni); - fabricarea vinului spumos; - fabricarea vinului din must de struguri concentrat Aceasta clasa include de asemenea: - fabricarea vinului slab alcoolizat sau fara alcool Aceasta clasa exclude: - productia de vin din struguri de productie proprie, vezi 01.13;

- imbutelierea si ambalarea fara transformare a vinului, vezi 51.34 si 74.82 1594 Fabricarea cidrului si a altor vinuri din fructe Aceasta clasa include: - fabricarea cidrului, cidrului de pere, miedului si altor vinuri din fructe, cat si a bauturilor mixte ce contin alcool 1595 Fabricarea altor bauturi nedistilate, obtinute prin fermentare Aceasta clasa include: - fabricarea vermutului si a altor bauturi similare. 1596 Fabricarea berii Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea berii slab alcoolizate sau fara alcool 1597 Fabricarea maltului 1598 Productia de ape minerale si bauturi racoritoare nealcoolice Aceasta clasa include: - productia de ape minerale naturale; - productia de bauturi nealcoolice: . bauturi nealcoolice aromatizate si/sau indulcite: limonada, oranjada, cola, bauturi energizante, bauturi din fructe, ape tonice etc. Aceasta clasa exclude: - productia de sucuri din fructe si legume, vezi 15.32 16 Fabricarea produselor din tutun 160 Fabricarea produselor din tutun 1600 Fabricarea produselor din tutun Aceasta clasa include: - fabricarea produselor din tutun: tigarete, tutun de tigarete, tigari de foi, tutun de pipa, tutun de mestecat si pentru prizat; - fabricarea tutunului "omogenizat" sau "reconstituit". Aceasta clasa exclude: - cultivarea sau prelucrarea preliminara a tutunului, vezi 01.11

DB INDUSTRIA TEXTILA SI A PRODUSELOR TEXTILE 17 Fabricarea produselor textile Aceasta diviziune include pregatirea si filarea fibrelor textile in fire, precum si tesutul materialelor textile, finisarea materialelor textile si a confectiilor de imbracaminte, fabricarea articolelor confectionate din textile, cu exceptia lenjeriei (de ex. lenjerie de pat, fete de masa, paturi, covoare, plus cord etc.) si fabricarea materialelor tricotate si crosetate si a articolelor din aceste materiale (de ex. ciorapi si pulovere). Cultura fibrelor naturale se regaseste in diviziunea 01 (Agricultura), in timp ce fabricarea fibrelor sintetice reprezinta un proces chimic ce trebuie sa fie clasificat in clasa 24.70 (Fabricarea fibrelor artificiale). Fabricarea confectiilor de imbracaminte se regaseste in diviziunea 18. 171 Pregatirea fibrelor si filarea in fire 1711 Pregatirea fibrelor si filarea in fire de bumbac si tip bumbac Aceasta clasa include: - operatiunile de pregatire a fibrelor tip bumbac, cardarea si pieptanarea; - fabricarea firelor tip bumbac, fie din bumbac, fie din fibre artificiale sau sintetice, pentru tesut, tricotat etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea atei de cusut, vezi 17.16 1712 Pregatirea fibrelor si filarea in fire de lana cardata si tip lana cardata Aceasta clasa include: - operatiile de pregatire a fibrelor tip lana: degresarea si carbonizarea lanei, cardarea; - fabricarea firelor tip lana, fie cu lana, fie cu fibre artificiale sau sintetice, pentru tesut, tricotat etc. 1713 Pregatirea fibrelor si filarea in fire de lana pieptanata si tip lana Aceasta clasa include: - pieptanarea fibrelor de lana; - fabricarea firelor tip lana pieptanata, fie cu lana, fie cu fibre artificiale sau sintetice, pentru tesut, tricotat etc.; - pregatirea si filarea in fire a fibrelor tip lana semi-pieptanata (cardata dar incomplet pieptanata). 1714 Pregatirea si filarea in fire a fibrelor tip in Aceasta clasa include: - melitarea inului; - fabricarea firelor tip in, fie cu in, fie cu fibre artificiale sau sintetice, pentru tesut, tricotat etc. 1715 Prelucrarea si rasucirea matasii naturale si artificiale (inclusiv din scame) si a firelor sintetice

Aceasta clasa include: - bobinarea, spalarea si racirea matasii naturale; - cardarea si pieptanarea deseurilor de matase; - fabricarea firelor tip matase, fie cu matase naturala, fie cu fibre artificiale sau sintetice, pentru tesut, tricotat, etc.; - rasucirea, paralelizarea si inmuierea firelor sintetice sau artificiale. 1716 Fabricarea atei de cusut Aceasta clasa include: - fabricarea atei de cusut din orice material textil, inclusiv din amestecuri. Aceasta clasa exclude: - fabricarea firelor pentru tricotat si crosetat, vezi 17.11 la 17.15; 17.17 1717 Pregatirea fibrelor si filarea altor tipuri de fire Aceasta clasa include: - operatii de pregatire si filare in fire a altor fibre textile, cum ar fi fibrele de iuta sau liberiene. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea firelor, din celofibra. Aceasta clasa exclude: - fabricarea fibrelor si a cablurilor sintetice sau artificiale, fabricarea firelor nerasucite (inclusiv firul cu rezistenta mare si firul pentru covoare), din fibre sintetice sau artificiale, vezi 24.70; - fabricarea fibrelor de sticla, vezi 26.14; - filarea firului de azbest, vezi 26.82 172 Productia de tesaturi 1721 Tesaturi din bumbac si din fire tip bumbac Aceasta clasa include: - fabricarea tesaturilor din bumbac, fie cu fire de bumbac, fie cu fire artificiale sau sintetice. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea tesaturilor imitatie de blana sau din snur, a prosoapelor plusate, a voalului etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea materialelor textile pentru acoperirea podelelor, vezi 17.51;

- fabricarea materialelor textile netesute, vezi 17.53; - fabricarea materialelor textile inguste (panglici), vezi 17.54; - fabricarea materialelor textile tricotate sau crosetate, vezi 17.60 1722 Tesaturi din lana cardata si din fire tip lana cardata Aceasta clasa include: - fabricarea tesaturilor din fire tip lana, fie cu fire de lana, fie cu fire artificiale sau sintetice. Aceasta clasa exclude: - fabricarea materialelor textile pentru acoperirea podelelor, vezi 17.51; - fabricarea materialelor textile netesute, vezi 17.53; - fabricarea materialelor tricotate si crosetate, vezi 17.60 1723 Tesaturi din lana pieptanata si din fire tip lana pieptanata Aceasta clasa include: - fabricarea tesaturilor din lana pieptanata, fie cu fire de lana, fie cu fire artificiale sau sintetice. Aceasta clasa exclude: - fabricarea materialelor textile pentru acoperirea podelelor, vezi 17.51; - fabricarea materialelor textile netesute, vezi 17.53; - fabricarea materialelor textile tricotate si crosetate, vezi 17.60 1724 Tesaturi din matase si din fire tip matase Aceasta clasa include: - fabricarea tesaturilor tip matase, fie cu fire de matase, fie cu fire artificiale sau sintetice. Aceasta clasa exclude: - fabricarea materialelor netesute, vezi 17.53 1725 Tesaturi din alte textile Aceasta clasa include: - fabricarea altor tesaturi, prin utilizarea fibrelor si firelor speciale, de in, canepa, iuta, liberiene; - fabricarea materialelor textile din polipropilen. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea tesaturilor din fire de sticla.

Aceasta clasa exclude: - fabricarea materialelor textile pentru acoperirea podelelor, vezi 17.51; - fabricarea materialelor netesute, vezi 17.53; - tesutul firelor de azbest, vezi 26.82 173 Finisarea materialelor textile 1730 Finisarea materialelor textile Aceasta clasa include: - albirea, vopsirea si imprimarea (inclusiv termoimprimarea) fibrelor, firelor, materialelor si articolelor textile, inclusiv a articolelor de imbracaminte care nu sunt productie proprie; - apretarea, uscarea, expunerea la abur, repararea, sanforizarea, mercerizarea materialelor si a articolelor textile, inclusiv a articolelor de imbracaminte care nu reprezinta productie proprie. Aceasta clasa include, de asemenea: - finisarea articolelor de imbracaminte din piele; - albirea jeans-ilor; - plisarea si alte lucrari similare, executate pe materiale textile. Aceasta clasa exclude: - finisarea articolelor textile executate din materiale produse de fabrica, vezi 17.1; 17.2; 17.5; - imprimarea la cerere, pe loc, pe articole textile, vezi 52.74 174 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) 1740 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) Aceasta clasa include: - fabricarea de articole confectionate din orice material textil, inclusiv din materiale tricotate sau crosetate: . paturi, inclusiv cuverturi; . lenjerie de pat, de masa sau de bucatarie; . cuverturi, plapumi matlasate, plapumi de puf perne, saci de dormit etc.; - fabricarea articolelor pentru decorarea locuintelor: . perdele, draperii, jaluzele, cuverturi de pat, huse de mobila sau de masina etc.; . prelate, corturi, articole pentru camping, panze pentru ambarcatiuni, parasolare, huse de automobil etc.;

. steaguri, drapele, fanioane etc.; . carpe de praf, carpe de vase si articole similare, veste de salvare, parasute etc. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea partii textile a paturilor electrice, a produselor de camping, de navigatie; - fabricarea de prelate, veste de salvare, steaguri, parasute, imbracaminte de protectie, saci si sacose, lavete pentru spalarea dusumelei, veselei, sters praful etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea articolelor textile pentru uz tehnic, vezi 17.54 175 Fabricarea altor articole textile 1751 Fabricarea de covoare si mochete Aceasta clasa include: - fabricarea de tesaturi si impletituri executate din textile, pentru acoperirea pardoselilor: . carpete, covoare, mochete, presuri Aceasta clasa exclude: - fabricarea stergatoarelor si rogojinilor, prin impletirea materialelor, vezi 20.52; - fabricarea materialelor pentru acoperirea podelelor, din: pluta, cauciuc sau plastic, chiar cu o fata textila, vezi 36.63 1752 Fabricarea de franghii, sfori si plase Aceasta clasa include: - fabricarea de franghii, sfori, odgoane, cord si snururi, din fibre sau fasii textile, fie ca sunt sau nu impregnate sau acoperite cu cauciuc sau plastic; - fabricarea plaselor din sfoara, cord sau franghie; - fabricarea produselor din franghie si plasa: plase de pescuit, trancheti de nava, perne pentru descarcare, tapane, franghii sau cabluri prevazute cu inele metalice pentru incarcat navele etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea plaselor pentru par, vezi 18.24 1753 Fabricarea de textile netesute si articole din acestea, cu exceptia confectiilor de imbracaminte 1754 Fabricarea altor articole textile n.c.a. Aceasta clasa include: - fabricarea tesaturilor inguste (panglici), inclusiv materiale constand din urzeala fara batatura, obtinute cu ajutorul unui adeziv;

- fabricarea fetrului; - fabricarea de etichete, cocarde etc.; - fabricarea de pasmanterie ornamentala: . trese, ciucuri, pampoane etc.; - fabricarea tulului si a altor tesaturi tip plasa, a dantelei, broderiilor etc.; - fabricarea materialelor impregnate, acoperite sau stratificate cu material plastic; - fabricarea vatei si articolelor confectionate din vata (tampoane etc.); - fabricarea firelor metalizate sau aurite, a firelor de cauciuc si a cordului acoperit cu material textil, a firelor sau benzilor textile acoperite, impregnate sau bordate cu cauciuc sau plastic; - fabricarea de diverse materiale: tesaturi cord pentru anvelope, din fire artificiale rezistente; calc panzat; canava pentru utilizare in pictura; musama si materiale textile apretate similare, acoperite cu cauciuc, adezivi sau substante poliamidice; - fabricarea de diverse articole textile: fitile textile, furtunuri, benzi rulante si alte produse similare, curele de transmisie, panza pentru strecurat. Aceasta clasa exclude: - fabricarea materialelor din pasla, pentru acoperirea podelelor, vezi 17.51; - fabricarea panzei tesute din fire metalice, vezi 28.73 176 Fabricarea de metraje obtinute prin tricotare sau crosetare 1760 Fabricarea de metraje prin tricotare sau crosetare Aceasta clasa include: - fabricarea si prelucrarea in aceeasi unitate a metrajelor obtinute prin tricotare sau crosetare: . materiale plusate si imitatie de blana; . materiale tip plasa si pentru ferestre, tricotate pe masini Raschel sau similare; . alte materiale tricotate sau crosetate. Aceasta clasa exclude: - fabricarea materialelor tip plasa si pentru acoperirea ferestrelor, gen dantela sau broderie, obtinute pe masini Raschel sau similare, vezi 17.54 177 Fabricarea de articole tricotate sau crosetate 1771 Fabricarea de ciorapi, sosete si ciorapi pantalon, tricotati sau crosetati Aceasta clasa include:

- fabricarea de ciorapi, sosete si ciorapi pantalon. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea de incaltaminte din materiale textile, fara talpi aplicate. 1772 Fabricarea de pulovere, veste si articole similare tricotate sau crosetate Aceasta clasa include: - fabricarea de pulovere, jachete, jerseuri, veste si articole similare, tricotate sau crosetate. 18 Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor Industria confectiilor de imbracaminte acopera toate activitatile de croitorie (pentru confectii de gata sau de comanda), din toate materialele (de ex. piele, tesaturi, materiale tricotate sau crosetate etc.) a tuturor articolelor de imbracaminte (de ex. haine, lenjerie pentru barbati, femei sau copii; imbracaminte de lucru, de oras sau de purtare etc.) si accesoriilor. Nu se face nici o distinctie intre imbracamintea pentru adulti sau copii, sau intre imbracamintea moderna si cea traditionala. Diviziunea 18 include, de asemenea, industria blanurilor (blanuri si haine de blana). Ea nu include fabricarea articolelor tricotate si crosetate (17.7) si finisarea articolelor de imbracaminte (17.30). 181 Fabricarea articolelor de imbracaminte din piele 1810 Fabricarea articolelor de imbracaminte din piele Aceasta clasa include: - fabricarea articolelor de imbracaminte din piele, sau din inlocuitori de piele. Aceasta clasa exclude: - fabricarea manusilor si curelelor din piele, vezi 18.24; - fabricarea articolelor de imbracaminte din blana, vezi 18.30; - fabricarea manusilor si castilor de sport, din piele, vezi 36.40 182 Fabricarea altor articole de imbracaminte si accesorii Aceasta grupa exclude: - fabricarea articolelor de imbracaminte din blana, vezi 18.30 1821 Fabricarea de articole de imbracaminte pentru lucru Aceasta clasa exclude: - fabricarea incaltamintei, vezi 19.30; - fabricarea imbracamintei de cauciuc sau plastic, neasamblate prin cusatura, ci doar lipite, vezi 25.13 si 25.24; - fabricarea castilor de protectie, vezi 25.24 si 28.75;

- repararea articolelor de imbracaminte, vezi 52.74 1822 Fabricarea altor articole de imbracaminte (exclusiv lenjeria de corp) Aceasta clasa include: - fabricarea altor confectii din materiale tesute, tricotate sau crosetate, materiale netesute etc, pentru barbati, femei si copii: . haine, costume, compleuri, jachete, pantaloni, fuste etc. Aceasta clasa include, de asemenea: - croitoria de comanda. Aceasta clasa exclude: - fabricarea articolelor de imbracaminte din blana, vezi 18.30; - fabricarea articolelor de imbracaminte din cauciuc si materiale plastice, neasamblate prin cusaturi, ci doar lipite, vezi 25.13 si 25.24; - repararea articolelor de imbracaminte, vezi 52.74 1823 Fabricarea de articole de lenjerie de corp Aceasta clasa include: - fabricarea de articole de lenjerie de corp din materiale textile, tesute, tricotate sau crosetate, matase etc., pentru barbati, femei si copii: . camasi, tricouri, chiloti, indispensabili, pijamale, camasi de noapte, halate de casa, bluze, slipuri, sutiene, corsete etc. Aceasta clasa exclude: - repararea articolelor de imbracaminte, vezi 52.74 1824 Fabricarea altor articole de imbracaminte si accesorii n.c.a. Aceasta clasa include: - fabricarea articolelor de imbracaminte pentru sugari, a treningurilor, costumelor de schi, costumelor de baie etc.; - fabricarea palariilor si sepcilor; - fabricarea altor accesorii: manusi, curele, saluri, cravate, fileuri de par etc. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea articolelor din blana, pentru acoperit capul. Aceasta subclasa elementara si respectiv, intreaga clasa 18.24, exclude:

- . fabricarea castilor de protectie, vezi 25.24 si 28.75; - fabricarea manusilor si castilor din piele pentru sport, vezi 36.40; - repararea articolelor de imbracaminte, vezi 52.74 183 Prepararea si vopsirea blanurilor; fabricarea articolelor din blana 1830 Prepararea si vopsirea blanurilor; fabricarea articolelor din blana Aceasta clasa include: - prepararea si vopsirea blanurilor si a pieilor cu par: razuirea, tabacirea, tratarea cu tananti, decolorarea (albirea), tunderea, pensarea si vopsirea blanurilor; - fabricarea articolelor din blana: . fabricarea hainelor si accesoriilor din blana; . asamblari de blanuri, cum sunt: resturile de blana, rondelele, covorasele, fasiile din petice de blana etc.; . diverse articole din blana: covorase, "pufuri" (taburete rotunde) neumplute, carpe pentru lustruire industriala. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea blanurilor artificiale si a articolelor din blana artificiala Aceasta clasa exclude: - productia de blanuri neprelucrate, vezi 01.25 si 01.50; - productia de piei neprelucrate, vezi 15.11; - fabricarea imitatiilor din blana (materiale cu par lung obtinute prin tesere sau tricotare), vezi 17.2 si 17.60; - fabricarea palariilor de blana, vezi 18.24; - fabricarea confectiilor garnisite cu blana, vezi 18.24; - fabricarea cizmelor sau a pantofilor, cu garnituri din blana, vezi 19.30 DC INDUSTRIA PIELARIEI SI A PRODUSELOR DIN PIELE In prezent, industria pielariei si a incaltamintei utilizeaza multe alte materiale pentru a-si fabrica produsele (de ex. articole de voiaj, incaltaminte etc.). Activitatea descrisa in aceasta diviziune include prepararea si tratarea cu tananti a pieilor brute produse de grupa 151. 19 Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei 191 Tabacirea si finisarea pieilor

1910 Tabacirea si finisarea pieilor Aceasta clasa include: - productia de piei tabacite; - productia de piei velurate, piei lacuite sau metalizate; - productia de piei, din componente. Aceasta clasa exclude: - productia de piei si piei brute, vezi 15.11; - fabricarea imbracamintei din piele, vezi 18.10; - tabacirea si finisarea pieilor de animale cu blana sau a pieilor de animale cu par, vezi 18.30; - fabricarea imitatiilor din piele care nu se compun din piele naturala, vezi 17.2; 25.13; 25.24 192 Fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie si a articolelor de harnasament 1920 Fabricarea de articole de voiaj si marochinarie si a articolelor de harnasament Aceasta clasa include: - fabricarea de articole de voiaj, genti de mana si articole similare, din piele, piele din componente si din orice alt material, ca: panza de plastic, materiale textile, fibre vulcanizate sau carton, la obtinerea carora se utilizeaza aceeasi tehnologie ca si pentru piele; - fabricarea cureluselor de ceas, nemetalizate; - fabricarea de diverse articole din piele sau piele reconstituita: curele de transmisie, ambalaje etc.; - fabricarea articolelor de harnasament. Aceasta clasa exclude: - fabricarea confectiilor din piele, vezi 18.10; - fabricarea manusilor si palariilor din piele, vezi 18.24; - fabricarea incaltamintei, vezi 19.30; - fabricarea cureluselor metalice de ceas, vezi 33.50 193 Fabricarea incaltamintei 1930 Fabricarea incaltamintei Aceasta clasa include: - fabricarea de incaltaminte pentru toate scopurile, din orice material, prin orice procedeu, inclusiv prin turnare;

- fabricarea de jambiere, ghete si articole similare; - fabricarea unor parti din incaltaminte: fabricarea caputelor si a unor parti ale caputelor, a talpilor si branturilor, tocurilor etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea incaltamintei din materiale textile, fara talpi, vezi 17.71; - fabricarea incaltamintei din azbest, vezi 26.82; - fabricarea pantofilor si ghetelor ortopedice, vezi 33.10 DD FABRICAREA LEMNULUI SI A PRODUSELOR DIN LEMN 20 Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale Aceasta diviziune include fabricarea produselor din lemn, cum sunt: cheresteaua, placajul, panourile de lemn, ambalajele de lemn, podelele din lemn, grinzi de lemn si cladiri prefabricate din lemn. Procesele de productie includ: taierea cu fierastraul, rindeluirea, fasonarea, laminarea si asamblarea produselor din lemn, incepand de la taierea bustenilor sau de la cherestea, care poate fi taiata ulterior, ori fasonata la strung sau cu alte unelte de fasonat. Cheresteaua sau alte produse fasonate din lemn transformat pot fi, de asemenea, rindeluite ulterior si asamblate in produse finite, cum ar fi ambalajele din lemn. Cu exceptia joagarelor si a unitatilor de ocrotire a padurilor, unitatile sunt grupate in ramuri industriale care se bazeaza, in principal, pe produsele specifice fabricate. Diviziunea nu include nici fabricarea mobilei (36.1), nici instalarea de accesorii din lemn de productie proprie (vezi 45.42). 201 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului 2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului Aceasta clasa include: - taierea, rindeluirea si prelucrarea mecanica a lemnului; - fabricarea traverselor de cale ferata; - fabricarea podelelor neasamblate din lemn; - fabricarea talasului, a rumegusului, aschiilor, particulelor de lemn. Aceasta clasa include, de asemenea: - uscarea lemnului; - impregnarea sau tratarea chimica a lemnului, cu conservanti si alte materiale. Aceasta clasa exclude:

- taierea copacilor si productia de lemn brut, vezi 02.01; - fabricarea sindrilei si a cofrajelor, vezi 20.30 202 Fabricarea de produse stratificate din lemn 2020 Fabricarea de produse stratificate din lemn: placaj, panel, furnire, placi din aschii de lemn, placi fibrolemnoase etc. 203 Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie, pentru constructii 2030 Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii Aceasta clasa include: - fabricarea produselor din lemn, ce urmeaza a fi utilizate in principal in industria de constructii: . barne, grinzi, suporti pentru acoperis; . usi, ferestre, obloane si cadrele lor; . scari, balustrade; . cofraje din lemn, sindrila; . parchete asamblate in panouri; - fabricarea caselor prefabricate din lemn, sau a unor elemente ale acestora. Aceasta clasa exclude: - fabricarea lamelelor neasamblate de lemn, pentru parchet, vezi 20.10 204 Fabricarea ambalajelor din lemn 2040 Fabricarea ambalajelor din lemn Aceasta clasa include: - fabricarea cutiilor din lemn, a lazilor, cilindrilor si altor ambalaje similare din lemn; - fabricarea paletior, a paletilor pentru cutii si a altor platforme de incarcare, din lemn; - fabricarea butoaielor, ciuberelor, putinilor, doagelor si altor produse de dogarie; - fabricarea tamburilor din lemn, pentru cablu. Aceasta clasa exclude: - fabricarea articolelor de voiaj, vezi 19.20; - fabricarea de lazi sau cutii din material impletit, vezi 20.52 205 Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din pluta, paie si impletituri

2051 Fabricarea altor produse din lemn Aceasta clasa include: - fabricarea de diverse produse din lemn: . manere din lemn si diferite monturi pentru unelte, maturi, perii; . sanuri din lemn, pentru ghete si pantofi; umerase pentru haine; . ustensile casnice si vase de bucatarie din lemn; cuiere pentru haine si palarii; . statuete si ornamente din lemn, marchetarie de lemn, intarsii din lemn; . casete din lemn pentru bijuterii, tacamuri si articole similare; . sicrie de lemn; . linguri, scafe, bobine, mosoare pentru ata de cusut si articole similare din lemn curbat; . alte articole din lemn. Aceasta clasa exclude: - fabricarea articolelor de voiaj, vezi 19.20; - fabricarea incaltamintei din lemn, vezi 19.30; - fabricarea de corpuri si montaje de iluminat, vezi 31.50; - fabricarea carcaselor de ceas, vezi 33.50; - fabricarea de mobila, vezi 36.1; - fabricarea jucariilor din lemn, vezi 36.50; - fabricarea imitatiilor de bijuterii, vezi 36.61; - fabricarea de perii si maturi, vezi 36.62; - fabricarea bastoanelor si umbrelelor de mana, vezi 36.63; - fabricarea chibriturilor, vezi 36.63 2052 Fabricarea articolelor din pluta, paie si impletituri Aceasta clasa include: - prelucrarea plutei naturale; - fabricarea articolelor din pluta naturala si aglomerata; - fabricarea de impletituri si produse din materiale impletite: rogojini, covorase, etc.; - fabricarea de cosuri si impletituri din nuiele.

Aceasta clasa exclude: - fabricarea de rogojini sau impletituri de materiale textile, vezi 17.51; - fabricarea de mobila, vezi 36.1 DE FABRICAREA CELULOZEI, HARTIEI SI A PRODUSELOR DIN HARTIE; EDITAREA SI TIPARIREA PUBLICATIILOR 21 Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie Aceasta diviziune cuprinde fabricarea celulozei, hartiei si produselor din hartie reciclata. Fabricarea acestor produse este inclusa in aceeasi grupa, deoarece ele constituie o serie de procese conectate pe verticala. Mai multe din aceste procese se desfasoara adesea, intr-o singura unitate. In esenta, exista trei activitati si anume: - Fabricarea celulozei, ce implica separarea fibrelor de celuloza de alte impuritati din lemn sau din deseurile de hartie. - Fabricarea hartiei, ce implica alcatuirea colilor din aceste fibre. - Fabricarea produselor din hartie reciclata, rezultate din hartie si alte materiale, ce implica diverse tehnici de taiere si modelare si include activitati de acoperire si laminare. Articolele din hartie pot fi tiparite (de ex. tapet, ambalaje pentru cadouri etc.), atat timp cat informatia tiparita nu reprezinta scopul principal. 211 Fabricarea celulozei, hartiei si cartonului 2111 Fabricarea celulozei Aceasta clasa include: - fabricarea celulozei albite, semi-albite sau nealbite, prin procese mecanice, chimice (cu sau fara dizolvare) sau semichimice; - eliminarea cernelii si fabricarea celulozei din deseuri de hartie. 2112 Fabricarea hartiei si cartonului Aceasta clasa include: - fabricarea hartiei si cartonului, destinate prelucrarii industriale ulterioare. Aceasta clasa include, de asemenea: - acoperirea si impregnarea hartiei si a cartonului; - fabricarea hartiei creponate; - fabricarea hartiei de ziar si a altor tipuri de hartie pentru tiparituri si hartie de scris; - fabricarea hartiei pentru rotativa. Aceasta clasa exclude:

- fabricarea cartonului ondulat, vezi 21.21; - fabricarea articolelor din hartie prelucrata ulterior, vezi 21.22; 21.23; 21.24; 21.25 212 Fabricarea articolelor din hartie si carton 2121 Fabricarea hartiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie sau carton Aceasta clasa include: - fabricarea hartiei si cartonului ondulat; - fabricarea ambalajelor din hartie sau carton ondulat; - fabricarea ambalajelor din carton pliabil; - fabricarea ambalajelor din carton rezistent; - fabricarea altor ambalaje din hartie si carton; - fabricarea sacilor si pungilor de hartie; - fabricarea dosarelor de birou si a articolelor similare. Aceasta clasa exclude: - fabricarea plicurilor, vezi 21.23; - fabricarea articolelor din pasta de hartie sau carton, prin presare sau mulare (de exemplu cofraje de oua), vezi 21.25 2122 Fabricarea produselor de uz gospodaresc si sanitar, din hartie sau carton Aceasta clasa include: - fabricarea produselor de uz gospodaresc si pentru igiena personala, din hartie si pasta de celuloza: . servetele pentru curatat tenul; . batiste, prosoape, servetele de masa; . hartie igienica; . tampoane igienice, scutece si captuseli de scutece pentru copii; . cesti, farfurii si tavi. 2123 Fabricarea articolelor de papetarie Aceasta clasa include: - fabricarea hartiei de tiparituri si de scris, gata pentru utilizare; - fabricarea hartiei de imprimanta;

- fabricarea hartiei de copiat, gata pentru utilizare; - fabricarea indigoului si a hartiei sablon, pentru multiplicat; - fabricarea hartiei de lipit sau adezive, gata pentru utilizare; - fabricarea plicurilor si a cartilor postale; - fabricarea cutiilor, mapelor, truselor pentru scris, continand hartie de scris asortata. 2124 Fabricarea tapetului Aceasta clasa include: - fabricarea tapetelor de hartie si a altor materiale similare, pentru lipit pe pereti, inclusiv tapete acoperite cu vinil; - fabricarea materialelor textile pentru acoperirea peretilor. 2125 Fabricarea altor articole din hartie si carton n.c.a. Aceasta clasa include: - fabricarea etichetelor; - fabricarea hartiei si cartonului de filtru; - fabricarea bobinelor, mosoarelor, canetelor etc., din hartie si carton; - fabricarea cofrajelor de oua si a altor produse de ambalat, din pasta mulata (turnata); - fabricarea cartelelor de hartie sau carton, utilizate la masinile de tricotat Jacquard. Aceasta clasa exclude: - fabricarea hartiei sau cartonului in vrac (desfacut), vezi 21.12; - fabricarea cartilor de joc, vezi 36.50; - fabricarea jocurilor si jucariilor, din hartie sau carton, vezi 36.50 22 Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor Aceasta diviziune include editarea ziarelor, revistelor, a altor periodice si a cartilor. In general, unitatile cunoscute ca edituri publica copii ale unor lucrari pentru care poseda, de obicei, dreptul de reproducere (copyright). Lucrarile pot avea un singur format sau mai multe formate, inclusiv forma poligrafica traditionala, banda audio, CD-ROM sau on-line. Editorii pot publica lucrari originale, create de altii, pentru care au obtinut drepturile respective si/sau lucrari pe care le-au creat in interiorul editurii. Activitatile poligrafice reprezinta tiparirea de produse, cum sunt: ziare, carti, periodice, formulare comerciale, felicitari si alte materiale si executa, de asemenea, lucrari anexe cum sunt: lucrarile de legatorie, serviciile de reproducere pe clisee etc.

Activitatile anexe cuprinse aici fac parte integranta din industria poligrafica si aceste operatiuni furnizeaza aproape intotdeauna un produs (o placa tipografica, o carte legata sau un disc, ori un fisier magnetic) ce face parte integranta din industria poligrafica. Procesele utilizate in poligrafie includ o varietate de metode utilizate pentru a transfera o imagine de pe o plansa, un ecran sau dintr-un fisier de calculator, pe un suport oarecare, cum ar fi: hartia, materialele plastice, metalul, articolele textile sau lemnul. Cea mai utilizata dintre aceste metode este transferarea imaginii de pe o plansa sau ecran pe un suport (tiparire litografica, a unei gravuri, a unui ecran sau flexografica). O noua tehnologie care se dezvolta cu rapiditate utilizeaza un fisier de calculator in scopul actionarii directe a mecanismului de tiparire pentru a crea imaginea si noi echipamente electrostatice sau alte tipuri de echipament (tiparire digitala sau non-impact). Desi tiparirea si editarea sunt adesea executate de aceeasi unitate (de ex. un ziar), situatiile in care aceste activitati distincte sunt efectuate in aceeasi unitate sunt din ce in ce mai rare. Aceasta diviziune exclude: - editarea de programe, vezi 72.21 - editarea on-line fara legatura cu alt tip de editare, se regaseste in 72.40 221 Activitatea editurilor 2211 Editarea cartilor Aceasta clasa include: - editarea cartilor, brosurilor, pliantelor si materialelor similare, inclusiv editarea dictionarelor si a enciclopediilor; - editarea hartilor si a schemelor. 2212 Editarea ziarelor Aceasta clasa include: - editarea ziarelor, inclusiv a presei publicitare. 2213 Editarea revistelor si periodicelor 2214 Editarea inregistrarilor sonore Aceasta clasa include: - editarea discurilor, a CD-urilor, DVD-urilor si benzilor magnetice cu muzica sau alte inregistrari sonore; - editarea partiturilor muzicale tiparite. 2215 Alte activitati de editare Aceasta clasa include: - editarea de: . fotografii, gravuri de carti postale;

. orare; . formulare; . afise, reproduceri ale operelor de arta; . alte tiparituri, cum sunt: cartile postale ilustrate, reproduse prin mijloace mecanice si foto-mecanice. 222 Tiparirea si activitati anexe 2221 Tiparirea ziarelor Aceasta clasa include: - imprimarea ziarelor si a altor publicatii periodice. 2222 Alte activitati de tiparire n.c.a. Aceasta clasa include: - tiparirea de reviste si de alte periodice, carti, brosuri, partituri si manuscrise muzicale, harti, atlase, afise, cataloage publicitare, prospecte si alte tiparituri publicitare, timbre postale, timbre fiscale, bilete de banca, cecuri, registre, albume, jurnale de zi, calendare, formulare administrative si alte materiale imprimate comerciale, hartie de scris cu antet personal si alte tiparituri (de ex. etichete de plastic, pungi de plastic si placi de sticla, articole din metal), cu ajutorul presei de tipar inalt, la offset, prin fotogravura, imprimare flexografica, tiparire de pe ecran si cu alte prese de tiparit, masini de multiplicat, imprimante de calculator, masini de tiparit in relief, fotocopiatoare si termocopiatoare. Aceasta clasa exclude: - tiparirea etichetelor, vezi 21.25; - editarea, vezi 22.1 2223 Legatorie Aceasta clasa include: - legarea foilor tiparite, de ex. pentru a forma carti, brosuri, reviste, cataloage etc., prin pliere, asamblare, coasere, lipire, colare, insailare, legare cu ajutorul adezivilor, taiere, precum si imprimarea cu litere aurite. 2224 Servicii pregatitoare pentru pretiparire Aceasta clasa include: - lucrari de compozitie, culegere, fotoculegere, introducere a datelor, inclusiv scanare si recunoasterea caracterelor optice, cosmetizare electronica; - lucrari de creare a documentelor, editare pe calculator si toate celelalte lucrari de conceptie; - servicii de pregatire a datelor digitale, adica extindere, selectie, codificarea legaturii intre programe; - servicii de proiectare asistata de calculator, prelucrare asistata de calculator, procesare electronica;

- servicii de paginare digitala; - lucrari de executare a planselor, inclusiv fixarea imaginii si a paginilor cu ilustratii (pentru tipar inalt si offset); - lucrari de fatuire a cilindrilor, pentru gravura; - lucrari de prelucrare, executate direct pe placa (si placi din fotopolimeri); - placi si vopsele pentru lucrari de imprimare sau tiparire in relief; - lucrari de arta, inclusiv pietre pentru litografii si blocuri din lemn preparat. 2225 Alte lucrari de tipografie Aceasta clasa include: - lucrari de realizare a produselor reprografice; - lucrari de realizare a suporturilor de prezentare, de ex. diapozitive pentru proiectie si alte forme digitale de prezentare; - lucrari de design al produselor tipografice, de ex. schite, planuri, machete; - alte lucrari grafice ca: vopsire, scufundare in baie sau imprimare, copiere in alfabetul braille, perforare, tiparire in relief, glazurare si laminare, colare si intercalare, creponare. 223 Reproducerea inregistrarilor pe suporti 2231 Reproducerea inregistrarilor audio Aceasta clasa include: - reproducerea dupa matrita a discurilor de patefon, CD-urilor, DVD-urilor si casetelor cu muzica, sau cu alte inregistrari audio. 2232 Reproducerea inregistrarilor video Aceasta clasa include: - reproducerea dupa matrita a benzilor video si DVD-urilor cu filme si alte inregistrari video. 2233 Reproducerea inregistrarilor informatice Aceasta clasa include: - reproducerea dupa matrita a inregistrarilor informatice (programe si date), pe discuri si benzi. DF FABRICAREA PRODUSELOR DE COCSERIE, A PRODUSELOR OBTINUTE PRIN RAFINAREA PETROLULUI SI A COMBUSTIBILILOR NUCLEARI 23 Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari Aceasta diviziune se bazeaza pe transformarea titeiului si a carbunelui brut in produse utilizabile si include de asemenea industriile nucleare. Partea de prelucrare din sectorul energetic este aceea care

incepe in sectiunea C (Industria extractiva) fiind, de asemenea, prezenta si in sectiunea E (Energia electrica, gaze si apa). Procesul dominant este rafinarea titeiului, care implica separarea titeiului brut in produsele componente prin tehnici cum sunt: cracarea si distilarea. Aceasta diviziune acopera si fabricarea, in cont propriu, a unor produse caracteristice (de ex. cocs, butan, propan, benzina, petrol lampant, ulei combustibil, combustibil nuclear etc.)f precum si servicii de prelucrare (de ex. rafinare la cererea clientului, tratarea deseurilor nucleare etc.). Aceasta diviziune include numai fabricarea gazelor cu puritate scazuta (sub 95% pentru etan, etilena si butan; sub 90% pentru propan (propilena), butan (butilena) si butadiena). Nu este inclusa fabricarea gazelor cu grad inalt de puritate (24.14), fabricarea gazelor industriale (24.11), extractia hidrocarburilor (metan, etan, butan sau propan - 11.10) si productia gazelor, altele decat cele provenite din prelucrarea titeiului (de ex. gaz provenit din prelucrarea carbunelui, din apa, gaz provenit din procese gazogene, uzine de gaz - 40.21). 231 Fabricarea produselor de cocserie 2310 Fabricarea produselor de cocserie Aceasta clasa include: - producerea cocsului; - producerea gazelor de la cuptoarele de cocs; - producerea gudroanelor de carbune si lignit Aceasta clasa exclude: - aglomerarea antracitului, vezi 10.10; - aglomerarea lignitului, vezi 10.20; - productia de smoala, vezi 24.14; - transformarea gazelor de la cuptoarele de cocs, pentru distributie prin conducte principale, vezi 40.21 232 Fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului 2320 Fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului Aceasta clasa include: - fabricarea carburantilor: benzina, kerosenetc.; - fabricarea de combustibili: ulei combustibil usor, mediu si greu, gaze de rafinarie ca: etan, propan, butan etc.; - fabricarea uleiurilor sau grasimilor lubrifiante pe baza de titei, inclusiv din reziduuri de titei; - fabricarea de produse pentru industria petrochimica si pentru prepararea bitumului; - fabricarea diferitelor produse: white-spirit, vaselina, parafina etc. 233 Prelucrarea combustibililor nucleari

2330 Prelucrarea combustibililor nucleari Aceasta clasa include: - producerea de uraniu imbogatit; - producerea elementelor combustibile, pentru reactoarele nucleare; - producerea elementelor radioactive, pentru uzul industrial sau medical; - prelucrarea combustibililor nucleari si tratarea reziduurilor nucleare radioactive. Aceasta clasa exclude: - extractia si concentrarea minereurilor de uraniu si thoriu, vezi 12.00; - fabricarea oxidului de uraniu, vezi 12.00; - tratarea si indepartarea reziduurilor radioactive, de tranzitie, din spitale, vezi 90.02*1) *1) Tip de reziduuri radioactive (in principal de origine medicala) care se vor degrada in perioada depozitarii temporare si pot fi adecvate unei manipulari in afara sistemului de control reglementar. DG FABRICAREA SUBSTANTELOR, A PRODUSELOR CHIMICE SI A FIBRELOR SI FIRELOR SINTETICE SI ARTIFICIALE Aceasta subsectiune se bazeaza pe transformarea materiilor prime organice si anorganice printr-un proces chimic si prepararea produselor pe baza unei formule. Ea face distinctie intre productia substantelor chimice de baza, care cuprind prima grupa industriala, si productia de produse intermediare si finale obtinute prin prelucrarea ulterioara a substantelor chimice de baza, care formeaza restul grupelor de activitate. 24 Fabricarea substantelor si a produselor chimice 241 Fabricarea produselor chimice de baza 2411 Fabricarea gazelor industriale Aceasta clasa include: - fabricarea gazelor industriale sau medicale, lichefiate sau comprimate: . gaze primare (elementare); . aer lichefiat sau comprimat; . gaze de refrigerare; . gaze industriale mixte; . gaze inerte, ca bioxidul de carbon; . gaze izolatoare.

Aceasta clasa exclude: - extractia de metan, etan, butan saupropan, vezi 11.10; - fabricarea, in rafinarii de petrol, a combustibililor gazosi pe baza de etan, butan sau propan, vezi 23.20 2412 Fabricarea colorantilor si a pigmentilor Aceasta clasa include: - fabricarea de coloranti si pigmenti, din orice sursa, sub forma de baza sau concentrata. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea produselor de tipul celor folosite ca agenti fluorescenti sau ca substante luminofere. Aceasta clasa exclude: - fabricarea vopselelor si pigmentilor preparati, vezi 24.30. 2413 Fabricarea altor produse chimice anorganice de baza Aceasta clasa include: - fabricarea de elemente chimice, cu exceptia metalelor, a gazelor elementare industriale si a elementelor radioactive produse de industria combustibililor nucleari; - fabricarea acizilor anorganici, cu exceptia acidului nitric; - fabricarea bazelor, lesiilor si a altor baze anorganice, cu exceptia amoniacului; - fabricarea altor compusi anorganici. Aceasta clasa exclude: - fabricarea acidului azotic si sulfonitric, vezi 24.15; - fabricarea amoniacului, vezi 24.15; - fabricarea clorurii de amoniu, vezi 24.15; - fabricarea nitritilor si a nitratilor de potasiu, vezi 24.15; - fabricarea carbonatilor de amoniu, vezi 24.15 2414 Fabricarea altor produse chimice organice de baza Aceasta clasa include: - fabricarea altor substante chimice organice de baza, ca: . hidrocarburi aciclice, saturate si nesaturate; . hidrocarburi ciclice, saturate si nesaturate;

. alcooli aciclici si ciclici, inclusiv alcool etilic de sinteza; . acizi mono-si poli-carboxilici, inclusiv acid acetic; . alti compusi cu functii oxigenate, inclusiv aldehide, cetone, chinone si compusi cu functie duala sau poli-oxigenata; . compusi organici cu functii azotate, inclusiv amine; . alti compusi organici, inclusiv produse obtinute prin distilarea lemnului etc.; - fabricarea carbunelui de lemn; - producerea de bitum si cocs de bitum; - fabricarea produselor aromatice sintetice; - distilarea gudronului de carbune. Aceasta clasa exclude: - fabricarea alcoolului etilic, din substante fermentate, vezi 15.92 ; - fabricarea materialelor plastice informe primare, vezi 24.16; - fabricarea cauciucului sintetic in forme primare, vezi 24.17; - fabricarea acidului salicilic si O-acetilsalicilic, vezi 24.41; - fabricarea glicerolului brut, vezi 24.51; - fabricarea uleiurilor esentiale, vezi 24.63 2415 Fabricarea ingrasamintelor si produselor azotoase Aceasta clasa include: - fabricarea ingrasamintelor: . ingrasaminte azotoase, fosfatice sau potasice, simple sau complexe; . uree, fosfati naturali bruti si saruri naturale de potasiu, brute; - fabricarea produselor asociate ale azotului: . acid nitric si sulfonic, amoniac, clorura de amoniu, nitriti si nitrati de potasiu. Aceasta clasa exclude: - fabricarea produselor agrochimice, vezi 24.20; - tratarea reziduurilor prin compostare cu plante, in scopul indepartarii si al obtinerii unui produs derivat (compost), vezi 90.02 2416 Fabricarea materialelor plastice in forme primare

Aceasta clasa include: - fabricarea materialelor plastice in forme primare: . polimeri, inclusiv cei din etilena, propilena, stiren, clorura de vinii, acetat de vinii si acrilice; . poliamide; . rasini fenolice, epoxidice si poliuretan; . rasini aldehidice si poliesterice, precum si polieteri; . siliconi; . modificatori ionici pe baza de polimeri. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea celulozei. Aceasta clasa exclude: - reciclarea materialelor plastice, vezi 37.20 2417 Fabricarea cauciucului sintetic in forme primare Aceasta clasa include: - fabricarea cauciucului sintetic, in forme primare: . cauciuc sintetic; . fractiuni chimice; - fabricarea amestecurilor de cauciuc sintetic si cauciuc natural. 242 Fabricarea pesticidelor si a altor produse agrochimice 2420 Fabricarea pesticidelor si a altor produse agrochimice Aceasta clasa include: - fabricarea insecticidelor, rodenticidelor, fungicidelor, ierbicidelor; - fabricarea inhibitorilor de germinare, a biostimulatorilor; - fabricarea dezinfectantilor; - fabricarea altor produse agrochimice n.c.a., exclusiv ingrasamintele artificiale si compusii azotului n.c.a. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de ingrasaminte artificiale si compusi ai azotului n.c.a., vezi 24.15

243 Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice si masticurilor 2430 Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice si masticurilor Aceasta clasa include: - fabricarea vopselelor si a lacurilor; - fabricarea pigmentilor finiti, a opacifiantilor si a culorilor finite; fabricarea emailurilor vitroase si a glazurilor, a angobelor si substantelor analoge; - fabricarea masticurilor; - fabricarea compusilor pentru calafatuit navele si a preparatelor nerefractare similare, de umplere sau de acoperire a suprafetelor; - fabricarea solventilor si diluantilor organici complecsi; fabricarea dizolvantilor finiti, pentru vopsele si lacuri; - fabricarea cernelii tipografice. Aceasta clasa exclude: - fabricarea colorantilor si a pigmentilor, vezi 24.12; - fabricarea cernelii de scris si de desen, vezi 24.66 244 Fabricarea de medicamente, produse farmaceutice si naturiste 2441 Fabricarea produselor farmaceutice de baza Aceasta clasa include: - producerea de substante active din punct de vedere medicinal, ce urmeaza a fi utilizate pentru proprietatile lor farmacologice, la fabricarea medicamentelor; - prelucrarea sangelui. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea zaharurilor pure din punct de vedere chimic; - prelucrarea glandelor si fabricarea extractelor glandulare etc. 2442 Fabricarea preparatelor farmaceutice Aceasta clasa include: - fabricarea medicamentelor, definite ca atare in legislatia Comunitatii: . antiseruri si alte fractii ale sangelui; . vaccinuri; . diverse medicamente, inclusiv preparate homeopatice;

- fabricarea produselor chimice anticonceptionale pentru uz extern si a medicamentelor anticonceptionale hormonale; - fabricarea materialelor utilizate pentru plombe dentare si a cimenturilor pentru reconstructia oaselor. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea vatei, tifonului, feselor, bandajelor medicinale impregnate, a catgutului chirurgical etc. 245 Fabricarea sapunurilor, detergentilor si a produselor de intretinere, cosmetice si de parfumerie 2451 Fabricarea sapunurilor, detergentilor si a produselor de intretinere Aceasta clasa include: - fabricarea agentilor organici activi, de suprafata; - fabricarea sapunului; - fabricarea glicerolului; - fabricarea preparatelor active, de suprafata: . prafuri de curatat sub forma solida sau lichida, precum si detergenti; . preparate pentru spalatul vaselor; . produse pentru inmuierea materialelor textile; - fabricarea produselor de curatat si lustruit: . preparate pentru parfumarea si dezodorizarea incaperilor; . ceara artificiala si ceara preparata; . creme de ghete si produse de lustruit pielea; . creme si produse de lustruit lemnul; . produse de lustruit pentru caroserii, sticla si metal; . paste si prafuri de curatat. 2452 Fabricarea parfumurilor si a produselor cosmetice (de toaleta) Aceasta clasa include fabricarea de: . parfumuri si ape de toaleta; . preparate de infrumusetare si farduri; . preparate pentru prevenirea arsurilor la plaja si pentru bronzat; . preparate pentru manichiura si pedichiura;

. sampoane, lacuri fixative pentru par, preparate pentru ondularea si intinderea parului; . produse pentru igiena bucala si dentara, inclusiv preparate pentru fixarea danturii false; . preparate pentru ras; . deodorante si saruri de baie; . depilatoare. Aceasta clasa exclude: - extragerea si rafinarea uleiurilor esentiale, vezi 24.63 246 Fabricarea altor produse chimice 2461 Fabricarea explozivilor Aceasta clasa include: - fabricarea pulberilor propulsive; - fabricarea explozivilor; - fabricarea produselor pirotehnice, 2462 Fabricarea cleiurilor si gelatinelor Aceasta clasa include: - fabricarea gelatinei si a derivatilor sai, a cleiului si adezivilor finiti, inclusiv cleiurile si adezivii pe baza de cauciuc. 2463 Fabricarea uleiurilor esentiale Aceasta clasa include: - fabricarea extractelor din produse aromatice naturale; - fabricarea rasinilor; - fabricarea apelor aromatice distilate; - fabricarea mixturilor de produse odorifere, utilizate la prepararea parfumurilor sau a alimentelor. Aceasta clasa exclude: - fabricarea produselor aromatice sintetice, vezi 24.14; - fabricarea parfumurilor si a preparatelor de toaleta, vezi 24.52 2464 Fabricarea preparatelor chimice de uz fotografic Aceasta clasa include:

- fabricarea placilor fotografice, a filmelor, hartiei fotosensibile si a altor materiale fotosensibile neexpuse; - fabricarea preparatelor chimice pentru uz fotografic. 2465 Fabricarea suportilor destinati inregistrarilor Aceasta clasa include: - fabricarea suportilor de inregistrare audio si video; - fabricarea dischetelor si a benzilor magnetice pentru calculatoare. Aceasta clasa exclude: - fabricarea peliculei cinematografice, vezi 24.64 2466 Fabricarea altor produse chimice n.c.a. Aceasta clasa include: - fabricarea diverselor produse chimice, ca de ex.: . peptone, derivati ai peptonelor, alte substante proteice si derivatele lor n.c.a.; . uleiuri si grasimi modificate chimic; . materiale folosite la finisarea materialelor textile si a pielii; . pulberi si paste utilizate in sudura; . decapanti pentru metale; . aditivi finiti pentru cimenturi; . carbon activat, aditivi pentru lubrifianfi, acceleratori finiti ai cauciucului, catalizatori si alte produse chimice de uz industrial; . preparate antidetonante, antigeluri, lichide pentru transmisia hidraulica; . reactivi complecsi de diagnostic si laborator. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea cernelii de scris si de desen. 247 Fabricarea fibrelor si firelor sintetice si artificiale 2470 Fabricarea fibrelor si firelor sintetice si artificiale Aceasta clasa include: - fabricarea filamentelor sintetice sau artificiale;

- fabricarea fibrelor sintetice sau artificiale, necardate, nepieptanate sau prelucrate altfel, utilizate pentru filarea in fire; - fabricarea firului simplu, sintetic sau artificial, inclusiv a firului de inalta rezistenta; - fabricarea monofilamentelor sau a benzilor inguste, sintetice sau artificiale. Aceasta clasa exclude: - fabricarea atei de cusut din fire artificiale, vezi 17.16; - filarea fibrelor sintetice sau artificiale (obtinerea firelor), vezi 17.1 DH FABRICAREA PRODUSELOR DIN CAUCIUC SI MASE PLASTICE Industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice se caracterizeaza prin materiile prime utilizate. Aceasta nu inseamna insa, ca toate produsele fabricate din aceste materiale se incadreaza, in mod necesar, in aceasta subsectiune. 25 Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice 251 Productia de articole din cauciuc 2511 Fabricarea anvelopelor si a camerelor de aer Aceasta clasa include: - fabricarea anvelopelor din cauciuc pentru vehicule, echipamente, masini mobile si pentru alte utilizari: . anvelope pneumatice; . anvelope solide sau tampon; - fabricarea camerelor de aer interioare, pentru anvelope; - fabricarea suprafetelor (benzilor) de rulare intersanjabile, pentru pneuri; aflapsurilor, benzilor ("cocoasa de camila"), pentru reconditionarea anvelopelor etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea materialelor pentru repararea cauciucului, vezi 25.13; - repararea de anvelope si camere (vulcanizare), vezi 50.20 2512 Resaparea anvelopelor Aceasta clasa exclude: - fabricarea materialelor pentru repararea cauciucului, vezi 25.13; - repararea penelor de cauciuc, vezi 50.20 2513 Fabricarea altor produse din cauciuc

Aceasta clasa include: - fabricarea altor produse din cauciuc natural sau sintetic, nevulcanizat, vulcanizat sau solidificat: . placi, foi, benzi, baghete, profile din cauciuc; . tuburi, conducte si furtunuri de cauciuc; . curele de transmisie si benzi transportoare din cauciuc; . articole de igiena si farmacie, din cauciuc: prezervative, tetine, buiote etc.; . articole de imbracaminte din cauciuc; . covoare si presuri din cauciuc; . materiale textile cauciucate; . ata si franghie din cauciuc; . fire si tesaturi cauciucate; . inele si garnituri din cauciuc; . invelisuri din cauciuc, pentru role de conducere; . saltele gonflabile din cauciuc. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea materialelor pentru repararea cauciucului. Aceasta clasa exclude: - fabricarea suportului textil pentru anvelope, vezi 17.54; - fabricarea imbracamintei din material textil elastic, vezi 18.2; - fabricarea incaltamintei din cauciuc, vezi 19.30; - fabricarea cleiurilor si adezivilor pe baza de cauciuc, vezi 24.62; - fabricarea benzilor "cocoasa de camila", vezi 25.11; - fabricarea de plute pneumatice si ambarcatiuni, vezi 35.12; - fabricarea saltelelor din cauciuc spongios neacoperit, vezi 36.15; - fabricarea articolelor sportive din cauciuc, vezi 36.40; - fabricarea jocurilor si jucariilor din cauciuc, vezi 36.50; - recuperarea cauciucului, vezi 37.20 252 Fabricarea articolelor din material plastic

2521 Fabricarea placilor, foliilor, tuburilor si profilelor din material plastic Aceasta clasa include: - fabricarea produselor semifabricate din material plastic: . placi, folii, blocuri, pelicula, foi, benzi etc. - fabricarea produselor finite din material plastic: . tuburi, conducte, furtunuri si fitting-urile lor, din material plastic. Aceasta clasa exclude: - fabricarea materialelor plastice in forme primare, vezi 24.16; - fabricarea elementelor optice de plastic, vezi 33.40; - fabricarea saltelelor din plastic spongios neacoperit, vezi 36.15 2522 Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic Aceasta clasa include: - fabricarea articolelor din material plastic, utilizate pentru ambalarea marfurilor: . pungi, saci, containere, cutii, lazi, bidoane, sticle etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea articolelor de voiaj, din plastic, vezi 19.20; - fabricarea articolelor din cauciuc natural sau sintetic, vezi 25.1; - ambalarea produselor in material plastic, vezi 74.82 2523 Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii Aceasta clasa include: - fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii: . usi, ferestre, tocuri, obloane si articole similare, din plastic; . bazine, rezervoare; . pardoseli din material plastic, articole de acoperit peretii sau plafonul, sub forma de suluri sau dale etc.; . articole sanitare din material plastic: cazi, cuve de dus, chiuvete, lavoare, bideuri etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea articolelor din cauciuc natural sau sintetic, vezi 25.1;

- fabricarea linoleumului si a materialelor tari, de acoperire a podelelor, altele decat cele din materiale plastice, vezi 36.63 2524 Fabricarea altor produse din material plastic Aceasta clasa include: - fabricarea articolelor de menaj din material plastic (vesela, vase de bucatarie si articole de toaleta); - fabricarea diverselor articole din plastic: . casti de protectie din material plastic, piese izolante, parti din material plastic pentru corpuri de iluminat, rechizite scolare sau de birou, articole de imbracaminte, fittinguri pentru mobila, statuete, curele de transmisie si benzi transportoare etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea articolelor de voiaj, din material plastic, vezi 19.20; - fabricarea incaltamintei din plastic, vezi 19.30; - fabricarea instrumentelor medicale si dentare din plastic, vezi 33.10; - fabricarea elementelor optice din materiale plastice, vezi 33.40; - fabricarea mobilei din plastic, vezi 36.1; - fabricarea saltelelor din plastic spongios neacoperit, vezi 36.15; - fabricarea rechizitelor sportive din plastic, vezi 36.40; - fabricarea jocurilor si jucariilor din plastic, vezi 36.50; - fabricarea linoleumului si a materialelor tari de acoperire a podelelor, altele decat cele din material plastic, vezi 36.63 DI FABRICAREA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE NEMETALICE Aceasta diviziune grupeaza diferite domenii care au, toate, legatura cu o singura substanta de origine minerala, in primul rand, sticla si articolele din sticla (de ex. sticla plata, sticla cu goluri, fibrele din sticla, sticlaria tehnica etc.). Urmeaza apoi produsele ceramice, dalele, tiglele si produsele din lut ars; urmate de ciment si ipsos, de la materia prima pana la articolele finite. Piatra fasonata si finisata, precum si alte produse din minerale nemetalice, completeaza aceasta diviziune. 26 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 261 Fabricarea sticlei si a articolelor din sticla 2611 Fabricarea sticlei plate Aceasta clasa include: - fabricarea sticlei plate, inclusiv a sticlei plate cu armatura de sarma, sticlei plate colorate sau cu tente de culoare,

2612 Prelucrarea si fasonarea sticlei plate Aceasta clasa include: - fabricarea sticlei securit, a sticlei trase in foi, arcuita, cu marginile prelucrate, gaurita, acoperita cu email sau prelucrata printr-un alt procedeu (dar nu pentru pus in rama); - fabricarea oglinzilor din sticla; - fabricarea de izolatori cu mai multi pereti din sticla. 2613 Fabricarea articolelor din sticla Aceasta clasa include: - fabricarea sticlelor si a altor recipienti, din sticla sau cristal; - fabricarea paharelor si a altor articole casnice, din sticla si cristal. Aceasta clasa exclude: - fabricarea jucariilor din sticla, vezi 36.50 2614 Fabricarea fibrelor din sticla Aceasta clasa include: - fabricarea fibrelor din sticla si a produselor din ele, cu exceptia tesaturilor. Aceasta clasa exclude: - fabricarea materialelor tesute cu fire de sticla, vezi 17.25; - fabricarea cablurilor cu fibre optice, pentru transmisii de date codate, vezi 31.30; - fabricarea fibrelor optice si a cablurilor cu fibre optice, pentru transmisia imaginilor in direct: endoscopice, imagini optice directe, vezi 33.40 2615 Fabricarea de sticlarie tehnica Aceasta clasa include: - fabricarea de produse din sticla pentru laborator, pentru industria farmaceutica (inclusiv fiole); - fabricarea de geamuri pentru ceasuri si sticle analoge, de sticle neprelucrate optic, pentru ochelari; - fabricarea de sticla colorata pentru margele din sticla si pentru realizarea de imitatii de bijuterii; - fabricarea de izolatori electrici din sticla; - fabricarea de sticla in masa neprelucrata, sub forma de sfera (in afara de microsfere), baghete si tuburi. Aceasta clasa exclude:

- fabricarea seringilor, vezi 33.10; - fabricarea elementelor optice din sticla prelucrata optic, vezi 33.40 262 Fabricarea produselor din ceramica refractara si nerefractara (exclusiv cele pentru constructii) 2621 Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodaresc si ornamental Aceasta clasa include: - fabricarea de articole de menaj din ceramica si alte produse pentru uz casnic si de toaleta; - fabricarea de statuete si ornamente din ceramica. Aceasta clasa exclude: - fabricarea jucariilor ceramice, vezi 36.50; - fabricarea imitatiilor de bijuterii, vezi 36.61 2622 Fabricarea de obiecte sanitare din ceramica Aceasta clasa exclude: - fabricarea articolelor din ceramica refractara, vezi 26.26; - fabricarea materialelor de constructie ceramice, vezi 26.30; 26.40 2623 Fabricarea izolatorilor si pieselor izolante din ceramica Aceasta clasa include: - fabricarea de izolatori electrici din ceramica, armatura izolata din ceramica pentru masini electrice, dispozitive si utilaje. Aceasta clasa exclude: - fabricarea articolelor din ceramica refractara, vezi 26.26 2624 Fabricarea de produse ceramice de uz tehnic Aceasta clasa include: - fabricarea de produse din ceramica pentru laboratoare, uz industrial si alte scopuri tehnice. 2625 Fabricarea altor produse ceramice Aceasta clasa include: - fabricarea altor produse din ceramica (exclusiv, cele folosite in constructii), neclasificate in alta parte (recipienti si similare, pentru transport sau ambalare). Aceasta clasa exclude: - fabricarea articolelor din ceramica refractara, vezi 26.26;

- fabricarea materialelor de constructie ceramice, vezi 26.30; 26.40 2626 Fabricarea produselor ceramice refractare Aceasta clasa include: - fabricarea de ciment refractar, mortare, betoane si alte materiale refractare analoge; - fabricarea de produse din ceramica refractara: . caramizi, blocuri, placi si alte materiale ceramice izolatoare, din bioxid de siliciu; . caramizi refractare, blocuri din ceramica refractara, placi si alte materiale de constructii din ceramica refractara; . alte produse din ceramica refractara ca: retorte, creuzete, mufe, coturi, tuburi etc. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea de articole continand magnezita, dolomita sau cromita. 263 Fabricarea placilor si dalelor, din ceramica 2630 Fabricarea placilor si dalelor din ceramica Aceasta clasa include: - fabricarea de placi si calupuri din ceramica nerefractara, pentru fatuirea sobelor sau peretilor; - fabricarea placilor si pavelelor pentru pavaj, din ceramica nerefractara. Aceasta clasa exclude: - fabricarea produselor din ceramica refractara, vezi 26.26 264 Fabricarea caramizilor, tiglelor si altor produse pentru constructii, din argila arsa 2640 Fabricarea caramizilor, tiglelor si altor produse pentru constructii, din argila arsa Aceasta clasa include: - fabricarea de produse pentru constructii, din argila arsa: . fabricarea de caramizi, tigle, umbrele pentru cosuri de fum, tuburi, conducte etc. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea de elemente pentru pardosire, din argila arsa. Aceasta clasa exclude: - fabricarea produselor ceramice refractare structurale, vezi 26.26; - fabricarea dalelor si pardoselelor ceramice, vezi 26.30

265 Fabricarea cimentului, varului si ipsosului 2651 Fabricarea cimentului Aceasta clasa include: - fabricarea de clincher, ciment Portland, ciment aluminos, ciment de zgura si alte cimenturi hidraulice asemanatoare. Aceasta clasa exclude: - fabricarea cimenturilor utilizate in stomatologie, vezi 24.42; - fabricarea mortarelor si betoanelor refractare, vezi 26.26; - fabricarea articolelor din ciment, vezi 26.6; - fabricarea betoanelor si mortarelor pregatite pentru a fi folosite, vezi 26.63; 26.64 2652 Fabricarea varului Aceasta clasa include: - fabricarea varului stins, nestins si a varului hidraulic. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea dolomitei calcinate. 2653 Fabricarea ipsosului Aceasta clasa exclude: - fabricarea articolelor din ipsos, vezi 26.6 266 Fabricarea elementelor din beton, ciment si ipsos 2661 Fabricarea elementelor din beton pentru constructii Aceasta clasa include: - fabricarea de: . placi, placute, caramizi, tuburi, conducte etc.; . produse din ciment, beton sau piatra artificiala, pentru constructii; - componente prefabricate din beton, pentru cladiri si constructii ingineresti. 2662 Fabricarea elementelor din ipsos pentru constructii Aceasta clasa include: - fabricarea de produse pe baza de ipsos pentru constructii:

. placi, foi si alte elemente arhitecturale 2663 Fabricarea betonului Aceasta clasa exclude: - fabricarea cimenturilor refractare, vezi 26.26 2664 Fabricarea mortarului Aceasta clasa include: - fabricarea mortarelor, in unitati organizate de tip industrial. Aceasta clasa exclude: - fabricarea mortarelor refractare, vezi 26.26 2665 Fabricarea produselor din azbociment Aceasta clasa include: - fabricarea de produse pentru constructii, pe baza de substante vegetale (deseuri de lemn, paie, alte fibre vegetale); - fabricarea de articole din fibre celulozice cu ciment, cum ar fi: . panouri, blocuri, tigle, tuburi, tevi, rezervoare, bazine etc. 2666 Fabricarea altor elemente din beton, ciment si ipsos Aceasta clasa include: - fabricarea de alte produse din beton, ciment si ipsos: . statui, basoreliefuri, vaze si ghivece de flori etc. 267 Taierea, fasonarea si finisarea pietrei 2670 Taierea, fasonarea si finisarea pietrei Aceasta clasa include: - taierea, fasonarea si prelucrarea pietrei si marmurei destinate constructiilor de cladiri, constructiilor de monumente funerare, de drumuri si pentru alte aplicatii. Aceasta clasa exclude: - activitati de cariere, de exemplu: productia de pietre neprelucrate, vezi 14.11; - productia de pietre de moara, pietre abrazive si produse similare, vezi 26.81 268 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 2681 Fabricarea de produse abrazive

Aceasta clasa include: - fabricarea de pietre de moara, pietre de polizor, tocila si alte pietre abrazive, naturale sau artificiale; praf sau granule din abraziv natural sau artificial, aplicat pe suport textil sau hartie etc. 2682 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a. Aceasta clasa include: - obtinerea de fibre confectionate din azbest; amestecuri pe baza de azbest si carbonat de magneziu; produse din astfel de amestecuri sau din azbest. Produse din asfalt sau materiale analoge. Amestecuri de bitum pe baza de asfalt natural, bitum natural, bitum de petrol, smoala minerala sau gudron mineral. Grafit artificial, grafit coloidal sau semicoloidal; produse pe baza de grafit sau altfel de carbon sub forma de semifabricate. Corindon artificial. Produse minerale nemetalice, neincluse in alte clase (vata minerala, minerale poroase, mica prelucrata, produse din mica, produse neelectrice din grafit sau altfel de carbon si produse din tuf vulcanic). Aceasta clasa exclude: - fabricarea de vata de sticla si a produselor din aceasta, vezi 26.14; - fabricarea de produse din minerale nemetalice n.c.a. (imbracaminte, incaltaminte, sfoara, hartie, funii, pasla etc.); - fabricarea materialelor de frictiune; - fabricarea de materiale izolatoare, pe baza de minerale nemetalice: . vata minerala; . vermiculita exfoliata; . minerale expandate si izolanti termici, sonori sau absorbanti fonici; - fabricarea de articole din diverse substante minerale: . mica prelucrata si articole din mica; . smoala sau grafit (altele decat cele electrice) etc. DJ INDUSTRIA METALURGICA SI A PRODUSELOR DIN METAL 27 Industria metalurgica Aceasta diviziune include activitatile de turnare si/sau rafinare de metale feroase si neferoase din minereu, lingouri sau deseuri, utilizand tehnologii metalurgice diverse (inel. electrice). Aceasta subsectiune cuprinde si fabricarea de aliaje metalice si superaliaje, prin introducerea de elemente chimice in metalele pure. Produsele rezultate dupa topire si rafinare, de obicei obtinute sub forma de lingouri, sunt utilizate pentru laminare, tragere sau extrudare, pentru a obtine table, benzi, bare, profile tije sau fire, ori sunt folosite in stare topita la realizarea de piese turnate. 271 Productia de metale feroase sub forme primare si semifabricate 2710 Productia de metale feroase sub forme primare si cea de feroaliaje Aceasta clasa include:

- producerea de fonte brute sau oglinda sub forma de lingouri, blocuri sau alte forme primare; - producerea de feroaliaje; - producerea de semifabricate din fier sau otel nealiat; - producerea de lingouri, alte forme primare si semifabricate, din otel aliat si inoxidabil; - producerea de profile din otel aliat si inoxidabil; - producerea de bare forjate, din otel aliat si inoxidabil; - producerea de laminate plate din fier si o fel nealiat; - producerea de profile din fier si otel nealiat; - producerea de bare forjate din fier si otel nealiat; - producerea de profile pentru cai de rulare (sine); - producerea de tabla subtire. 272 Productia de tuburi din fonta si otel 2721 Productia de tuburi (tevi) din fonta Aceasta clasa include: - fabricarea de tuburi (tevi) turnate din fonta, inclusiv tuburile turnate centrifugal din otel; - fabricarea de accesorii de fevarie (caturi, mansoane si diverse racorduri), din fonta si din otel turnat. 2722 Productia de tuburi (tevi) din otel Aceasta clasa include: - fabricarea de tevi prin laminare, tragere sau extrudare la cald ori prin laminare sau tragere la rece; - fabricarea de tuburi prin deformare plastica la cald si sudare, prin deformare plastica sau tragere la rece, sau prin deformare plastica la cald; - fabricarea de accesorii de tevarie din otel: . flanse plate si flanse cu umar, forjate; . fittinguri filetate si alte fittinguri din otel; . fittinguri ce se monteaza prin sudura, din otel. Aceasta clasa exclude: - fabricarea tuburilor fara sudura (realizate dintr-o bucata), din otel turnat centrifugal, vezi 27.21 273 Alte activitati metalurgice

2731 Tragere la rece Aceasta clasa include: - fabricarea de bare si profile din otel, prin tragere la rece. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de fire obtinute prin trefilare, vezi 27.34 2732 Laminare la rece Aceasta clasa include: - fabricarea de laminate plate din otel, cu o latime <600mm, din otel nealiat, obtinute prin relaminarea la rece a produselor laminate la cald. 2733 Productia altor profile obtinute la rece Aceasta clasa include: - fabricarea de profile laminate si fasonate, din otel nealiat, otel inoxidabil si alte tipuri de otel aliat, obtinute prin finisare la rece, dar neprelucrate ulterior. 2734 Trefilare Aceasta clasa include: - fabricarea de sarma din otel nealiat, otel inoxidabil si alte tipuri de otel aliat, la rece. 274 Productia metalelor pretioase si a altor metale neferoase 2741 Productia metalelor pretioase Aceasta clasa include: - producerea de metale pretioase de baza: . producerea si rafinarea metalelor pretioase: aur, argint, platina etc.; - producerea de aliaje din metale pretioase; - producerea de semifabricate din metale pretioase; - producerea de metale comune, suflate cu argint; - producerea de metale comune sau argint, suflate cu aur; - producerea de platina si de metale comune, aur sau argint, suflate cu platina. Aceasta clasa exclude: - fabricarea carcaselor de ceas, din metal pretios, vezi 33.50; - fabricarea bijuteriilor din metale pretioase, vezi 36.22

2742 Metalurgia aluminiului Aceasta clasa include: - producerea de aluminiu din alumina; - producerea de aluminiu prin rafinarea catalitica a deseurilor de aluminiu; - producerea de aliaje pe baza de aluminiu; - producerea de semifabricate din aluminiu. Aceasta clasa include, de asemenea: - producerea oxidului de aluminiu (alumina); - fabricarea foilor subtiri din aluminiu. 2743 Productia plumbului, zincului si cositorului Aceasta clasa include: - producerea de plumb, zinc si cositor, din minereuri; - producerea de plumb, zinc si cositor, prin rafinarea electrolitica a deseurilor de plumb, zinc si cositor; - producerea de aliaje de plumb, zinc si cositor; - producerea de semifabricate din plumb, zinc sau cositor. 2744 Metalurgia cuprului Aceasta clasa include: - producerea de cupru din minereu; - producerea de cupru, prin separarea electrolitica a deseurilor de cupru; - producerea de aliaje de cupru; - fabricarea de benzi si sarma de cupru; - producerea de semifabricate din cupru. 2745 Productia altor metale neferoase Aceasta clasa include: - producerea de crom, magneziu, nichel etc., din minereuri si oxizi; - producerea de crom, magneziu, nichel etc, prin rafinare electrolitica sau aluminotermie, a deseurilor de crom, magneziu, nichel etc.; - producerea de aliaje pe baza de crom, magneziu, nichel etc.;

- producerea de semifabricate din crom, magneziu, nichel etc. 275 Turnarea metalelor Aceasta grupa include: - fabricarea de produse semifinite si diverse produse obtinute prin turnarea metalelor, produse realizate pentru terte parti, conform specificatiilor lor. Aceasta grupa exclude: - turnarea produselor finite din metal, de ex: 27.21 tuburi (tevi) din fonta etc.; cazane pentru incalzirea centrala si radiatoare, vezi 28.2 si 28.3; fabricarea altor articole de uz casnic din metal, vezi 28.75 etc. 2751 Turnarea fontei Aceasta clasa include: - turnarea de semifabricate din fonta; - turnarea fontei cenusii; - turnarea fontei cu grafit sferoidal; - turnarea de piese din fonta maleabila. Aceasta clasa exclude: - turnarea realizata in cadrul operatiilor de fabricare a produselor metalice, vezi diviziunile 27-36. 2752 Turnarea otelului Aceasta clasa include: - turnarea de semifabricate din otel; - turnarea otelului in forme finite. Aceasta clasa exclude: - turnarea realizata in cadrul operatiilor de fabricare a produselor metalice, vezi diviziunile 27-36. 2753 Turnarea metalelor neferoase usoare Aceasta clasa include: - turnarea de semifabricate din aluminiu, magneziu, titan, beriliu, scandiu etc; - turnarea metalelor usoare, in forme finite. Aceasta clasa exclude: - turnarea realizata in cadrul operatiilor de fabricare a produselor metalice, vezi diviziunile 27-36. 2754 Turnarea altor metale neferoase

Aceasta clasa include: - turnarea in forme finite, a metalelor neferoase grele; - turnarea in forme finite, a metalelor pretioase. Aceasta clasa exclude: - turnarea realizata in cadrul operatiilor de fabricare a produselor metalice, vezi diviziunile 27-36. 28 Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii) In timp ce diviziunea 28 se ocupa de fabricarea produselor din metal "pur" (cum ar fi piese, parti componente, containere si structuri), de obicei cu o functie statica, imobila, diviziunile 29-36 se refera la combinatii sau asamblari ale unor astfel de produse metalice (uneori cu alte materiale) in ansambluri complexe care, daca nu sunt in totalitate electrice, electronice sau optice, functioneaza cu parti componente mobile. 281 Fabricarea de constructii metalice 2811 Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice Aceasta clasa include: - fabricarea de structuri metalice pentru constructi; - fabricarea de structuri metalice industriale (structuri pentru furnale, pentru echipamente de ridicat si manevrat etc.); - fabricarea de constructii prefabricate din metal: . baraci metalice, elemente modulare pentru expozitii etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea elementelor de structura pentru nave, vezi 35.11 2812 Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie din metal Aceasta clasa include: - fabricarea de usi, ferestre, rame de usi si ferestre, praguri pentru usi, din metal. 282 Productia de rezervoare, cisterne si containere metalice; productia de radiatoare si cazane pentru incalzire centrala 2821 Productia de rezervoare, cisterne si containere metalice Aceasta clasa include: - fabricarea de rezervoare, cisterne si alte containere metalice, cu o capacitate mai mare de 300 l; - fabricarea de containere metalice, pentru gaze comprimate sau lichefiate. Aceasta clasa exclude:

- fabricarea de butoaie, bidoane, canistre, cuve, cutii metalice etc. care sa nu depaseasca 300 l, vezi 28.7; - fabricarea de containere pentru transportul materialelor, vezi 34.20 2822 Productia de radiatoare si cazane pentru incalzire centrala 283 Productia generatoarelor de aburi (cu exceptia cazanelor pentru incalzire centrala) 2830 Productia generatoarelor de aburi (cu exceptia cazanelor pentru incalzire centrala) Aceasta clasa include: - fabricarea de reactoare nucleare; - fabricarea de cazane cu aburi si alte generatoare de aburi; - fabricarea de echipamente auxiliare utilizate pentru cazanele cu abur: . condensatoare, economizoare, supraincalzitoare, cilindri colectori de aburi si acumulatori de aburi. Aceasta clasa exclude: - fabricarea separatoarelor de izotopi, vezi 29.56 284 Fabricarea produselor metalice obtinute prin deformare plastica; metalurgia pulberilor 2840 Fabricarea produselor metalice obtinute prin deformare plastica; metalurgia pulberilor Aceasta clasa include: - fabricarea de produse finite sau semifinite din metal, obtinute prin: forjare, presare, matritare, ambutisare si laminare; - metalurgia pulberilor: fabricarea produselor metalice, obtinute plecand direct de la pulberi metalice, tratate termic sau presate. Aceasta clasa exclude: - productia de pulbere metalica fina, vezi 27. 285 Tratarea si acoperirea metalelor; operatiuni de mecanica generala 2851 Tratarea si acoperirea metalelor Aceasta clasa include: - acoperirile metalice, tratamentul anodic etc., pentru metale; - tratamentul termic al metalelor; - operatiunile de debavurare, sablare si curatire a metalelor; - vopsirea si gravarea metalelor;

- acoperirea metalelor cu nemetale: . plastifierea, emailarea, lacuireaetc.; - calirea metalelor. Aceasta clasa exclude: - acoperirea prin laminare a metalelor comune cu metale pretioase, vezi 27.41 - efectuarea unor reparatii de urgenta la articolele casnice, vezi 52.74 2852 Operatiuni de mecanica generala Aceasta clasa include: - activitatile de gaurire, polizare, frezare, alezare, filetare, strunjire, sudare etc. a pieselor din metal ; - activitatile de taiere si gravare cu fascicul laser; - operatiunile de intretinere si reparatii cu caracter general, ale utilajelor. 286 Productia de unelte si articole de fierarie 2861 Fabricarea produselor de taiat si de uz casnic Aceasta clasa include: - fabricarea de obiecte casnice de taiat (cutite), precum si alte obiecte de uz casnic: furculite, linguri etc.; - fabricarea de diverse articole pentru taiat: . aparate de barbierit si lame pentru acestea; . foarfeci pentru taiat corespondenta sau pentru coafura/frizerie. Aceasta clasa exclude: - fabricarea lamelor de taiere pentru masini, vezi 28.62; - fabricarea castroanelor alimentare si a veselei de masa, din metal, vezi 28.75; - fabricarea tacamurilor si a veselei de masa din metal pretios, vezi 36.22 2862 Fabricarea uneltelor de mana Aceasta clasa include: - fabricarea de cutite si lame taietoare, pentru masini si utilaje; - fabricarea de unelte de mana, ca: pile, chei pentru piulite etc.; - fabricarea partilor active, interschimbabile, pentru uneltele de mana (chiar actionate electric), sau pentru masini unelte: freze, burghie, poansoane, matrite, filiere, panze de fierastrau;

- fabricarea de unelte pentru fierarie: forje, nicovale etc.; - fabricarea de menghine, clesti. Aceasta clasa exclude: - fabricarea sculelor de mana, cu actionare mecanica, vezi 29.41 2863 Fabricarea articolelor de feronerie Aceasta clasa include: - fabricarea de incuietori, lacate, zavoare, chei si alte articole de lacatuserie, pentru cladiri, mobilier, vehicule etc. 287 Fabricarea altor produse prelucrate din metal 2871 Fabricarea de recipienti, containere si alte produse similare din otel Aceasta clasa include: - fabricarea de butoaie, bidoane, cutii etc. (exclusiv cele pentru gaze), confectionate din otel, cu o capacitate sub 300 l; - fabricarea de galeti, rezervoare cu capacitate sub 300 l etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea cisternelor si rezervoarelor, vezi 28.21 2872 Fabricarea ambalajelor din metale usoare Aceasta clasa include: - fabricarea de containere, butoaie, bidoane, cutii cilindrice si capacitati asemanatoare, confectionate din metale usoare (aluminiu); - fabricarea de: . dopuri, capace, capacele, capace care se insurubeaza (pentru sticle), mansoane cu filet, acoperitoare de siguranta pentru mansoane; . alte dispozitive de astupat, din metale. 2873 Fabricarea articolelor din fire metalice Aceasta clasa include: - fabricarea de cabluri metalice, benzi si articole similare; - fabricarea de articole din fire metalice: sarma ghimpata, sarma rasucita pentru imprejmuiri, grilaje, retele din sarma, plase etc.; - fabricarea de ace de cusut, ace cu gamalie si ace de siguranta.

2874 Fabricarea de suruburi, buloane, lanturi si arcuri Aceasta clasa include: - fabricarea de cuie, pioneze, scoabe, saibe si articole similare; - fabricarea de suruburi, buloane, piulite; - fabricarea de arcuri: . arcuri din foi, arcuri elicoidale, bare de torsiune; . foi pentru arcuri; - fabricarea lanturilor, cu exceptia lanturilor de transmisie mecanica. Aceasta clasa exclude: - fabricarea lanturilor cu transmisie mecanica, vezi 29.14; - fabricarea orologiilor sau ceasurilor cu arc, vezi 33.50 2875 Fabricarea altor articole din metal Aceasta clasa include: - fabricarea de articole casnice, din metal: . sosiere, tigai si alte ustensile neelectrice, pentru utilizare la masa sau in bucatarie; . vesela metalica; . accesorii pentru bucatarii (inclusiv articole pentru curatat: razuitoare, bureti de sarma etc.); - fabricarea de cazi, chiuvete, bazine de spalator si articole similare; - fabricarea de articole marunte pentru birou (cleme, agrafe etc.); - fabricarea de seifuri, casete, usi blindate etc. - fabricarea de spade, sabii, baionete si de teci pentru acestea - fabricarea de elici navale si palete pentru acestea - fabricarea de diverse articole din metal: . casti de protectie, din metal . capse, catarame, carlige . panouri indicatoare etc. DK INDUSTRIA DE MASINI SI ECHIPAMENTE 29 Industria de masini si echipamente

Diviziunea 29 cuprinde fabricarea de masini si echipamente care actioneaza in mod independent asupra materialelor, fie in mod mecanic, fie termic, sau executa operatiuni pe materiale (cum ar fi manipulare, pulverizare, cantarire sau ambalare), incluzand componentele lor mecanice care produc si aplica forta, si orice parti componente fabricate special. Aceasta categorie include dispozitive fixe si mobile sau portabile, indiferent daca sunt destinate utilizarii industriale, militare, in constructii, in agricultura, sau sunt de uz casnic. Fabricarea armamentului si a echipamentelor speciale pentru transportul de pasageri sau de marfuri, in cadrul instalatiilor care apartin, de asemenea, acestei diviziuni. Aceasta diviziune exclude fabricarea produselor metalice de uz general (Diviziunea 28), a dispozitivelor de control asociate, a calculatoarelor, a aparaturii de masura si control, aparatelor pentru distributie si comanda electrica (Diviziunile 30-33) si a vehiculelor cu motor de utilizare generala (Diviziunile 34 si 35). Diviziunea 29 face distinctia intre fabricarea echipamentelor si componentelor de utilizare generala si cele cu utilizari speciale. Titlurile incep cu "Fabricarea de..." - motoare (cu exceptia motoarelor electrice), turbine, pompe, compresoare, supape si organe mecanice de transmisie; - cuptoare industriale, arzatoare, echipamente de ridicat si manipulat, echipamente de ventilare si conditionare a aerului, alte echipamente de utilizare generala (de ex: echipamente pentru ambalat, masini de cantarit si echipamente pentru purificarea apei); - masini agricole, masini unelte, alte masini cu destinatie industriala specifica (de ex. pentru metalurgie, constructii, extractie sau pentru fabricarea produselor alimentare, textile, a hartiei, tipariturilor, a produselor din mase plastice si cauciuc) - armament si munitie; - masini si aparate de uz casnic (electrice si neelectrice). 291 Fabricarea de echipamente pentru producerea si utilizarea energiei mecanice (cu exceptia motoarelor pentru avioane, autovehicule si motociclete) 2911 Fabricarea de motoare si turbine (cu exceptia motoarelor pentru avioane, autovehicule si motociclete.) Aceasta clasa include: - fabricarea de motoare (cu piston) cu combustie interna si a partilor lor, cu exceptia motoarelor pentru aviatie, autoturisme si motociclete: . motoare navale; . motoare pentru locomotive; - fabricarea de turbine si a partilor lor: . turbine cu aburi sau alti vapori; . turbine hidraulice, roti hidraulice; . turbine cu gaze. Aceasta clasa exclude:

- fabricarea turbinelor de vant, vezi 29.12; - fabricarea de generatoare electrice, vezi 31.10; - fabricarea componentelor si echipamentelor electrice pentru masini cu combustie interna, vezi 31.61; - fabricarea de autovehicule, aparate de zbor sau motociclete, vezi 34.10; 35.30; 35.41; - fabricarea turboreactoarelor si turbopropulsoarelor, vezi 35.30 2912 Fabricarea de pompe si compresoare Aceasta clasa include: - fabricarea de pompe de aer sau vid, compresoare de aer sau alte gaze; - fabricarea de pompe pentru lichide, echipate sau nu cu instrumente de masura. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea de motoare hidraulice si pneumatice; motoare eoliene. Aceasta clasa exclude: - fabricarea echipamentelor de transmisie hidraulica, vezi 29.14 2913 Fabricarea de articole de robinetarie Aceasta clasa include: - fabricarea de robineti si valve industriale, inclusiv valve regulatoare si robineti de admisie; - fabricarea de robineti si valve pentru instalatii sanitare; - fabricarea de robineti si valve pentru instalatii de incalzire. Aceasta clasa exclude: - fabricarea articolelor de robinetarie din cauciuc vulcanizat nerigid, sticla sau din materiale ceramice, vezi 25.13; 26.15 sau 26.24; - fabricarea supapelor de admisie si evacuare pentru motoare cu combustie interna, vezi 34.30; 35.30 2914 Fabricarea lagarelor, angrenajelor si organelor mecanice de transmisie Aceasta clasa include: - fabricarea de rulmenti cu bile sau role si a partilor lor componente; - fabricarea echipamentului de transmisie a energiei mecanice: . arbori de transmisie si manivele (inel. arbori cu came); . carcase de rulmenti si lagare;

- fabricarea de angrenaje (inel. cu roti dintate), cutii de viteze si alte dispozitive de schimbare a vitezelor; - fabricarea ambreiajelor si cuplajelor mecanice; - fabricarea de volanti si scripeti; - fabricarea lanturilor articulate; - fabricarea echipamentului de transmisie hidraulica. Aceasta clasa exclude: - fabricarea altor lanturi, vezi 28.74; - fabricarea ambreiajelor electromagnetice, vezi 31.62 292 Fabricarea de masini de utilizare generala 2921 Fabricarea cuptoarelor industriale si arzatoarelor Aceasta clasa include: - fabricarea de cuptoare electrice, cuptoare industriale si de laborator (inclusiv incineratoare); - fabricarea arzatoarelor. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea de vetre automate, gratare si dispozitive pentru evacuarea cenusei. Aceasta clasa exclude: - fabricarea masinilor de uscat produse agricole, vezi 29.53; - fabricarea cuptoarelor de brutarie neelectrice, vezi 29.53; - fabricarea uscatoarelor pentru lemn, hartie sau carton, vezi 29.56; - fabricarea cuptoarelor de uz casnic, vezi 29.71; - fabricarea sterilizatoarelor medico-chirurgicale sau de laborator, vezi 33.10 2922 Fabricarea echipamentelor de ridicat si manipulat Aceasta clasa include: - fabricarea de echipamente de ridicat, manipulat, incarcat, descarcat: . palane de ridicare; trolii si cabestane, vinciuri; . poduri rulante, macarale, suporturi suspendate de prindere etc.; . utilaje mobile, dotate sau nu cu echipament de ridicat sau manipulat, autopropulsate sau nu, de tipul celor folosite in fabrici;

. manipulatori si roboti industriali specializati pentru operatii de ridicare, incarcare sau descarcare; - fabricarea de conveioare, teleferice etc.; - fabricarea de lifturi, elevatoare si scari si trotuare rulante. Aceasta clasa include, de asemenea: - intretinerea lifturilor, scarilor rulante si elevatoarelor Aceasta clasa exclude: - fabricarea ascensoarelor si transportoarelor cu actiune continua, pentru mine sau pentru alte lucrari subterane, vezi 29.52; - fabricarea excavatoarelor, a cupelor mecanice si incarcatoarelor de excavare, vezi 29.52; - fabricarea robotilor industriali pentru utilizari multiple, vezi 29.56; - fabricarea macaralelor plutitoare, macaralelor de pe vagoane de cale ferata si autocamioane, vezi 34.10; 35.11; 35.20 2923 Fabricarea echipamentelor industriale de ventilatie si frigorifice (cu exceptia celor pentru uz casnic) Aceasta clasa include: - fabricarea de echipament industrial de racit si congelat; - fabricarea de echipament pentru conditionarea aerului; - fabricarea de schimbatori de caldura; - fabricarea ventilatoarelor de uz industrial. Aceasta clasa exclude: - fabricarea masinilor de uscat pentru produse agricole, vezi 29.53; - fabricarea echipamentelor de refrigerare sau congelare casnice, vezi 29.71; - fabricarea ventilatoarelor casnice, vezi 29.71 2924 Fabricarea altor echipamente de utilizare generala Aceasta clasa include: - fabricarea de masini pentru cantarit (altele decat balantele sensibile de laborator): . cantare casnice si pentru magazine, platforme de cantarire, dispozitive de cantarire continua, rame suspendate pentru cantarire, greutati etc.; - fabricarea de aparate si dispozitive pentru filtrarea si purificarea lichidelor;

- fabricarea de echipamente pentru proiectarea, dispersia sau pulverizarea de lichide sau substante pulverulente: . pistoale- pulverizatoare, stingatoare de foc, masini de sablat, masini de curatat cu abur etc.; - fabricarea de masini pentru impachetat si ambalat: . masini de etichetat, capsulat, sigilat, inchis, umplut etc.; - fabricarea de masini de spalat sau uscat sticle si pentru gazeiflcarea bauturilor; - fabricarea de dispozitive de distilare sau filtrare pentru rafinarii, industria chimica, industria alimentara etc., - fabricarea generatoarelor de gaz; - fabricarea de calandre, masini de valtuit si a cilindrilor pentru acestea; - fabricarea de masini centrifugale; Aceasta clasa exclude: - fabricarea masinilor si aparatelor de pulverizare pentru agricultura, vezi 29.32; - fabricarea masinilor de laminare a metalelor, sticlei si a cilindrilor acestora, vezi 29.51; 29.56; - fabricarea separatoarelor de creme sau frisca, vezi 29.53; - fabricarea ventilatoarelor casnice, vezi 29.71; - fabricarea cantarelor de precizie, vezi 33.20 293 Fabricarea de masini agricole si forestiere 2931 Fabricarea tractoarelor Aceasta clasa include: - fabricarea de tractoare agricole si forestiere; - fabricarea motocultoarelor. Aceasta clasa exclude: - fabricarea tractoarelor rutiere pentru semi-remorci auto, vezi 34.10; - fabricarea remorcilor sau semiremorcilor auto, vezi 34.20 2932 Fabricarea altor masini si utilaje agricole si forestiere Aceasta clasa include: - fabricarea de masini de cosit (inclusiv pentru gazon); - fabricarea de remorci sau semiremorci agricole, cu autoincarcare sau autodescarcare;

- fabricarea de masini agricole pentru pregatirea, cultivarea sau fertilizarea solului: . pluguri, grape, grape cu disc, cultivatoare, scarificatoare etc.; - fabricarea de masini de secerat sau treierat: . seceratori, masini de treierat, sortat etc.; - fabricarea masinilor de muls; - fabricarea de masini de pulverizat, pentru agricultura; - fabricarea de masini agricole diverse: . incubatoare si closti artificiale, echipament pentru prepararea furajelor, apicultura etc.; . masini de curatat, sortat sau calibrat oua, fructe, seminte, cereale etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea sculelor agricole de mana, vezi 28.62; - fabricarea separatoarelor de creme sau frisca, vezi 29.53; - fabricarea de remorci sau semiremorci auto, vezi 34.20; - fabricarea de utilaje mobile de incarcat-descarcat, vezi 29.22 294 Fabricarea masinilor-unelte 2941 Fabricarea masinilor-unelte portabile actionate electric Aceasta clasa include: - fabricarea uneltelor manuale, actionate pneumatic sau cu motor; - fabricarea partilor componente ale fierastraielor cu lant; parti componente ale masinilor-unelte pneumatice; parti componente ale masinilor-unelte manuale, fara motor electric; - fabricarea de parti componente ale masinilor-unelte manuale cu motor electric. 2942 Fabricarea altor masini-unelte pentru prelucrarea metalului Aceasta clasa include: - fabricarea masinilor-unelte pentru prelucrarea metalelor, cu laser si procedee similare; centre de prelucrare si similare; - fabricarea de strunguri, masini de gaurit si frezat, pentru prelucrarea metalelor; - fabricarea altor masini-unelte, pentru prelucrarea metalelor; - fabricarea de piese componente si accesorii destinate masinilor-unelte, pentru prelucrarea metalelor. 2943 Fabricarea altor masini-unelte n.c.a.

Aceasta clasa include: - fabricarea de masini unelte pentru prelucrarea pietrei, lemnului si a altor materiale similare; prese pentru fabricarea panourilor din particule si similare; - fabricarea de masini pentru cositorit, lipit si sudat; masini si aparate de calire a suprafetelor sau de acoperire prin pulverizare de metal topit; - fabricarea deport-scule (inel. cele cu autodeschidere); - fabricarea de mandrine pentru fixarea pieselor ce se prelucreaza pe masini unelte; - fabricarea de capete divizoare si alte dispozitive speciale pentru masini unelte; - fabricarea de parti si accesorii pentru masini unelte destinate prelucrarii lemnului, plutei, ebonitei si a altor materiale similare; - fabricarea de parti si accesorii pentru echipamentele de sudura. 295 Fabricarea altor masini cu destinatie specifica 2951 Fabricarea utilajelor pentru metalurgie Aceasta clasa include: - fabricarea de masini si echipamente pentru manipularea metalului topit: . convertizoare, lingotiere, oale de turnare, masini de turnat; - fabricarea de laminoare si cilindri pentru laminoare. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de sasiuri si matrite pentru turnatorie (exclusiv blocuri metalice), vezi 29.56 2952 Fabricarea utilajelor pentru extractie si constructii Aceasta clasa include: - fabricarea de elevatoare si benzi transportoare cu actiune continua, pentru lucrari subterane; - fabricarea de masini de forat, taiat, sapat tuneluri etc.; - fabricarea de masini de separare, sortare, cernere etc., pentru materiale minerale; - fabricarea de utilaje pentru fabricarea betonului si mortarului; - fabricarea de utilaje pentru constructii: . buldozere, gredere, screpere, compresoare, nivelatoare, masini de curatat zapada etc; - fabricarea de utilaje pentru baterea si scoaterea pilotilor; masini de tencuit, masini de asfaltat etc.; - fabricarea de lame pentru buldozer.

Aceasta clasa exclude: - fabricarea de echipamente de ridicat si manipulat, vezi 29.22; - fabricarea de tractoare pe pneuri, vezi 29.31 si 34.10; - fabricarea de masini unelte pentru prelucrarea pietrei, vezi 29.4; - fabricarea de autobetoniere vezi 34.10 2953 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, bauturilor si tutunului Aceasta clasa include: - fabricarea uscatoarelor pentru produse agricole; - fabricarea de utilaje pentru industria laptelui: . separator de coceni sau hrisca; . utilaje de prelucrare a laptelui (omogenizatoare si iradiatoare); . utilaje pentru transformarea laptelui in diverse produse (unt, lapte praf etc.); . utilaje pentru produse omogenizate, pudre, produse presate (branza, cascaval, pudra de frisca etc.); - fabricarea de utilaje pentru industria moraritului: . masini de curatare, triere si marunfire; masini si echipamente pentru producerea fainei, arpacasului si a altor produse de morarit); - fabricarea de prese si zdrobitoare pentru producerea vinului, cidrului, a sucurilor de fructe etc.; - fabricarea de masini pentru panificatie, patiserie si paste fainoase: . cuptoare neelectrice pentru brutarii, malaxoare pentru aluat, dozatoare de aluat, masini de taiat felii etc.; - fabricarea de masini si echipamente pentru produse alimentare diverse: . masini de fabricat bomboane, ciocolata, zahar; masini pentru fabrici de bere; masini pentru prelucrarea carnii; masini pentru procesarea fructelor, nucilor sau legumelor; masini pentru prelucrarea pestelui; alte masini pentru prelucrarea sau fabricarea industriala a alimentelor si bauturilor; - fabricarea de utilaje pentru extractia si prepararea grasimilor si uleiurilor vegetale sau animale; - fabricarea de masini pentru industria tutunului, fabricarea tigaretelor si a tutunului pentru pipa; - fabricarea de masini si utilaje pentru prepararea hranei in hoteluri si restaurante. Aceasta clasa exclude: - fabricarea utilajelor de ambalare, impachetare si cantarire, vezi 29.24;

- fabricarea utilajelor de curatire, sortare sau clasificare pentru oua, fructe etc., vezi 29.32 2954 Fabricarea utilajelor pentru industria textila, a imbracamintei si a pielariei Aceasta clasa include: - fabricarea de utilaje pentru industria textila: . masini pentru prepararea, producerea, extrudarea, tragerea, teserea sau debitarea (taierea) fibrelor, firelor, materialelor textile, sintetice sau artificiale; . masini pentru prepararea fibrelor textile: masini de daracit, de depanat, urzit, curatat, carbonizat, rasucit si similare; . masini de tors; . masini pentru prepararea firelor textile: masini de bobinat, tesut si similare; . masini de tesut (razboaie), inclusiv razboaie de tesut actionate manual; . masini de tricotat; . masini de fabricat plase, tul, dantela, panglici etc.; - fabricarea de dispozitive si masini auxiliare, pentru masinile utilizate de industria textila: . masini Jacquard, dispozitive automate de oprire a miscarii, mecanisme de schimbare a suveicilor, axe si fusuri pentru masini etc.; - fabricarea de utilaje pentru prelucrarea produselor textile: . utilaje pentru spalarea, albirea, apretarea, vopsirea, acoperirea sau impregnarea produselor textile; . fabricarea masinilor de rulat, derulat, pliat, croit sau dantelat tesaturi; - fabricarea masinilor de tipul celor utilizate in spalatorii: . masini de calcat, inclusiv prese; . masini de spalat si uscat; . masini pentru curatatorii chimice uscate; - fabricarea de masini de cusut, a capetelor si acelor pentru acestea; - fabricarea de masini pentru producerea sau finisarea fetrului sau materialelor netesute; - fabricarea de masini pentru prelucrarea pielii: . utilaje pentru prepararea, tanarea sau prelucrarea pieilor . fabricarea de masini pentru confectionarea sau repararea incaltamintei si a altor articole din piele. Aceasta clasa exclude:

- fabricarea cartelelor din hartie sau carton, utilizate pe masini Jacquard, vezi 21.25; - fabricarea masinilor de calcat, vezi 29.24; - fabricarea masinilor utilizate in legatoriile de carte, vezi 29.56; - fabricarea masinilor casnice de spalat si uscat, vezi 29.71 2955 Fabricarea utilajelor pentru industria hartiei si cartonului Aceasta clasa include: - producerea de masini pentru fabricarea pastei celulozice pentru hartie; - producerea de masini pentru fabricarea hartiei si cartonului; - producerea de masini pentru fabricarea articolelor din hartie sau carton. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de masini pentru uscarea hartiei, vezi 29.56 2956 Fabricarea altor masini si utilaje specifice Aceasta clasa include: - fabricarea de utilaje pentru prelucrarea cauciucului sau a materialelor plastice si pentru fabricarea de produse din aceste materiale: . extrudoare, modelatoare, masini de fabricat sau resapat si alte masini specifice pentru fabricarea de produse din cauciuc sau mase plastice; - fabricarea de masini de imprimat sau legat carti; - fabricarea de matrite pentru orice material: placi de baza, matrite model (etalon); sabloane; - fabricarea de masini de uscat pentru: lemn, celuloza, hartie sau carton; - fabricarea de uscatoare centrifugale; - fabricarea de masini si echipamente speciale, diverse: . masini de asamblat lampi electrice si electronice, tuburi electrice sau electronice, becuri; . masini pentru fabricarea sau prelucrarea la cald a sticlei, articolelor din sticla sau a firelor din fibre de sticla; . masini si aparate pentru separarea izotopica; . masini de fabricat funii etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de utilaje sau echipamente pentru lucrari cu cauciuc siplasticuri tari, sau prelucrarea sticlei la rece, vezi 29.43;

- fabricarea de masini si aparate de uz casnic, vezi 29.7 296 Fabricarea armamentului si munitiei 2960 Fabricarea armamentului si munitiei Aceasta clasa include: - fabricarea de tancuri si alte vehicule de lupta; - fabricarea de piese de artilerie si rachete balistice; - fabricarea de arme usoare; - fabricarea de munitie de razboi. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea de arme de foc si a munitiei aferente, pentru: vanatoare, sport, protectie; - fabricarea de dispozitive explozive, ca: bombe, mine si torpile. Aceasta clasa exclude: - fabricarea amorselor, capsulelor detonante si rachetelor de semnalizare, vezi 24.61; - fabricarea cosorilor (de taiat tufisuri), spadelor, sabiilor, baionetelor etc., vezi 28.75; - fabricarea de autovehicule blindate pentru transportul bancnotelor sau obiectelor de valoare, vezi 34.10 297 Fabricarea masinilor si aparatelor pentru uz casnic 2971 Fabricarea de masini si aparate electrocasnice Aceasta clasa include: - fabricarea de frigidere si congelatoare, masini de spalat rufe si vase, aspiratoare, masini de lustruit pardoseala, dispozitive pentru indepartarea gunoaielor menajere, mixere, rasnite, storcatoare de fructe, masini electrice de barbierit, perii de dinti, capace de aerisire; - fabricarea de aparate electrotermice casnice: . incalzitoare de apa, paturi si perne electrice, uscatoare de par, droturi; fiare de calcat; aeroterme; cuptoare electrice, cuptoare cu microunde, plite electrice, prajitoare de paine, fierbatoare de cafea sau ceai, tigai electrice, rotisoare, gratare, rezistente pentru aparate de incalzit etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea masinilor de cusut, vezi 29.54; - fabricarea uscatoarelor centrifugale, vezi 29.56 2972 Fabricarea de aparate neelectrice, de uz casnic

Aceasta clasa include: - fabricarea echipamentului casnic, neelectric, de gatit si incalzit: . aparate neelectrice de incalzit camere, aragaze, gratare, sobe, incalzitoare de apa; dispozitive pentru gatit, incalzitoare de farfurii. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de utilaje pentru prepararea mancarurilor in bucatarii comerciale, vezi 29.53 DL INDUSTRIA DE ECHIPAMENTE ELECTRICE SI OPTICE 30 Industria de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou Fabricarea masinilor de birou (de ex. fotocopiatoare, masini inregistratoare de casa etc.) si a echipamentului electronic de calcul (de ex. calculatoare, procesoare de texte si unitati periferice) este considerata a include instalarea, dar nu intretinerea (72.5), furnizarea de programe (72.2) sau productia componentelor electronice (32.1). 300 Productia de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou 3001 Fabricarea masinilor de birou Aceasta clasa include: - fabricarea de masini de scris electrice si neelectrice; - fabricarea de masini de scris automate; - fabricarea de aparate de fotocopiat si multiplicat, masini de imprimat adrese si masini de imprimat offset alimentate cu hartie (de birou); - fabricarea masinilor de calculat, contabilizat, francat; a dispozitivelor (automate) de emis bilete etc,; - fabricarea de masini si echipamente de birou, diverse: . masini de sortat, numarat si ambalat monede; masini automate de distribuit bancnote; masini de ambalat in plicuri si sortat corespondenta; masini de ascutit creioane; masini de perforat si capsat etc. 3002 Fabricarea calculatoarelor si a altor echipamente electronice Aceasta clasa include: - fabricarea de masini automate de prelucrare a datelor, inclusiv microcalculatoare: . masini digitale . masini analogice . masini hibride - fabricarea de unitati periferice: . imprimante, terminale etc.;

. cititoare magnetice sau optice . masini de transcriere a informatiei pe suporti, in format codat. Aceasta clasa exclude: - fabricarea pieselor electronice din utilajele de calcul, vezi 32.10; - fabricarea de jocuri electronice, vezi 36.50; - repararea si intretinerea sistemelor de calcul, vezi 72.50 31 Industria de masini si aparate electrice 311 Productia de motoare, generatoare si transformatoare electrice 3110 Productia de motoare, generatoare si transformatoare electrice Aceasta clasa include: - fabricarea motoarelor de curent alternativ; - fabricarea generatoarelor de curent alternativ; - fabricarea motoarelor electrice universale, de curent continuu si alternativ; - fabricarea motoarelor si generatoarelor de curent continuu; - fabricarea grupurilor electrogene, de curent continuu sau alternativ; - fabricarea convertizoarelor electrice, statice sau rotative; - fabricarea transformatoarelor electrice. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de generatoare si demaroare pentru vehicule, vezi 31.61; - fabricarea de becuri pentru diode, vezi 32.10; - fabricarea de echipament de telefonie sau telegrafie, vezi 32.20 312 Productia de aparate pentru comanda si distributia electricitatii 3120 Productia de aparate pentru distributia si comanda electricitatii Aceasta clasa include: - fabricarea de aparatura electrica pentru comutarea sau protectia circuitelor electrice, sau pentru conectarea la, sau intr-un circuit electric: . comutatoare, sigurante fuzibile, limitatoare de tensiune, intrerupatoare, prize, cutii dejontiune, relee, contactoare, dulii;

- fabricarea de panouri, pupitre, dulapuri si alte dispozitive pentru controlul si distributia curentului electric. Aceasta clasa exclude: - fabricarea firelor ori lamelelor pentru sigurante, vezi 27.4; - fabricarea electrozilor, din carbon sau grafit, vezi 31.62; - fabricarea tablourilor, panourilor, consolelor etc., utilizate pentru liniile telefonice sau telegrafice, vezi 32.20 313 Productia de fire si cabluri electrice si optice 3130 Productia de fire si cabluri electrice si optice Aceasta clasa include: - fabricarea de fire, cabluri, benzi izolate si alti conductori izolati, echipati sau nu, cu elemente de conectare; - fabricarea de cabluri cu fibra optica, pentru transmisii codate: telecomunicatii, video, de date etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de fire metalice neferoase, neizolate, vezi 27.4; - fabricarea cablurilor metalice neizolate sau izolate, care nu sunt bune conducatoare de electricitate, vezi 28.73; - fabricarea de seturi de instalatii electrice, vezi 31.61 314 Productia de acumulatori, baterii si pile electrice 3140 Productia de acumulatori, baterii si pile electrice Aceasta clasa include: - fabricarea de pile si baterii de pile electrice; - fabricarea de acumulatori electrici si parti ale acestora. 315 Productia de lampi electrice si echipamente de iluminat 3150 Productia de lampi electrice si echipamente de iluminat Aceasta clasa include: - fabricarea de lampi electrice, cu filament sau descarcare: . lampi pentru raze ultraviolete sau infrarosii; . lampi cu arc; . lampi-blitz;

- fabricarea de echipamente de iluminat: . lustre, veioze de masa, de pat, lampi cu picior; . lanterne electrice portabile; . tablouri si placute indicatoare iluminate; . armaturi pentru iluminatul public si stradal; . seturi pentru brazii de Craciun. 316 Productia de alte aparate, echipamente si materiale electrice 3161 Productia de componente electrice pentru motoare si vehicule n.c.a. Aceasta clasa include: - fabricarea de echipament electric pentru aprinderea sau pornirea motoarelor cu combustie interna: magnetouri de aprindere, magneto-dinamuri, bobine de aprindere, bujii cu scanteie si cu incandescenta, startere, generatoare (dinamuri, alternatoare), regulatori de tensiune etc.; - fabricarea de echipament de iluminat si de semnalizare acustica si vizuala, pentru autovehicule si motociclete: faruri, claxoane, sirene, semnale etc.; - fabricarea seturilor de cabluri; - fabricarea stergatoarelor de parbriz, a echipamentului electric de degivrare si desaburire, pentru autovehicule si motociclete; - fabricarea de dinamuri pentru biciclete. 3162 Productia altor componente electrice n.c.a. Aceasta clasa include: - fabricarea de aparataj electric de semnalizare, siguranta sau control al traficului, pentru autostrazi, strazi si drumuri, cai ferate (inel pt. tramvai), ape interioare, porturi si dane, aeroporturi; - fabricarea de aparate electrice de semnalizare acustica si vizuala, diverse: . clopote, sirene, placi indicatoare, alarme antiefractie si de incendiu etc.; - fabricarea de electromagneti, magneti cu actiune permanenta, cuplaje electromagnetice, ambreiaje si frane, dispozitive electromagnetice de ridicat; - fabricarea de izolatori electrici si armaturi izolante, in afara de cele din sticla sau ceramica; - fabricarea de piese izolante pentru masini, aparate si instalatii electrice, cu exceptia celor din sticla si ceramica; - fabricarea electrozilor din carbune sau grafit; - fabricarea tubulaturii si a elementelor de conexiune pentru circuite electrice, din metal, captusite cu material izolator;

- fabricarea de masini si aparate electrice diverse: . acceleratori de particule; generatoare de semnal, detectori pentru mine etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea invelisurilor de sticla pentru becuri, vezi 26.15; - fabricarea de pulverizatoare electrice de mana, vezi 29.24; - fabricarea de seceratoare electrice, vezi 29.32; - fabricarea de masini electrice de barbierit, vezi 29.71; - fabricarea de tuburi electronice, inclusiv tuburi catodice, vezi 32.10; - fabricarea de aparate medicale electrice de mana sau instrumente dentare, vezi 33.10 32 Industria de echipamente pentru radio, televiziune si comunicatii Aceasta diviziune cuprinde fabricarea echipamentelor de radiodifuziune si transmitere, receptoarelor radio si de televiziune, aparatelor de inregistrare si redare. Diviziunea acopera toate produsele intermediare, de la echipamentul profesional, la cel destinat publicului general Trebuie subliniat faptul ca aceasta diviziune cuprinde si instalarea si repararea echipamentului profesional. Pe de alta parte, repararea echipamentului din gospodarii intra in grupa 52.7 (Reparatii de articole personale si gospodaresti), iar instalarea cablurilor, antenelor sau alarmelor se incadreaza in sectiunea Constructii (45.3: Lucrari de instalatii pentru cladiri). 321 Productia de tuburi electronice si alte componente electronice 3210 Productia tuburilor electronice si a altor componente electronice Aceasta clasa include: - fabricarea de lampi si valve cu catod cald, rece saufotocatod: . tuburi pentru televizoare, camere de televiziune; tuburi convertizoare si intensificatoare de imagine, tuburi pentru microunde; tuburi si valve pentru receptie sau amplificare; - fabricarea de diode, tranzistori si dispozitive semiconductoare similare; - fabricarea de dispozitive semiconductoare fotosensibile, inclusiv celule fotoelectrice; - fabricarea de cristale piezoelectrice montate; - fabricarea circuitelor electronice integrate si microansamblurilor: . circuite integrate monolitice, circuite integrate hibride si microansamble electronice de micromodule sau de alte tipuri similare;

- fabricarea circuitelor imprimate; - fabricarea condensatorilor, inclusiv a celor de putere; - fabricarea rezistoarelor, inclusiv reostate si potentiometre. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de rezistoare pentru incalzit, vezi 29.71; - fabricarea de transformatoare, vezi 31.10; - fabricarea de intrerupatoare, vezi 31.20 322 Productia de emitatoare radio-televiziune, echipamente si aparate telefonice si telegrafice 3220 Productia de emitatoare radio-televiziune, echipamente si aparate telefonice si telegrafice Aceasta clasa include: - fabricarea de aparate de transmisie pentru televiziune, inclusiv fabricarea de relee de emisie pentru televiziune si emitatoare de televiziune pentru uz industrial; - fabricarea camerelor de televiziune; - fabricarea aparatelor de transmisie pentru radiodifuziune; - fabricarea aparatelor de transmisie pentru radiotelefonie: . emitatoare si emitatoare-receptoare fixe, aparate de radio-telefonie pentru mijloace de transport, radio-telefoane, alte emitatoare etc.; - fabricarea de aparatura pentru linii de telefonie: . telefoane, fax-uri, echipament automat si neautomat de comutare si schimbare, aparatura pentru telex sau telefotografiere etc.; - fabricarea de echipamente pentru transmisii de date. Aceasta clasa include, de asemenea: - instalarea echipamentului de telecomunicatii. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de componente electronice, vezi 32.10; - repararea telefoanelor mobile, vezi 52.74 323 Productia de receptoare de radio si televiziune; aparate de inregistrare si reproducere audio sau video 3230 Productia de receptoare de radio si televiziune; aparate de inregistrare si reproducere audio sau video

Aceasta clasa include: - fabricarea receptoarelor de televiziune, inclusiv video-monitoare si video- proiectoare; - fabricarea de aparate video cu inregistrare sau fara, DVD-uri cu inregistrare si fara; - fabricarea de aparate fotografice digitale; - fabricarea de aparate de radio; - fabricarea casetofoanelor, magnetofoanelor si a altor aparate de inregistrare a sunetului, inclusiv roboti tefonici; - fabricarea de aparate de inregistrare pe discuri, de aparate de reproducere a sunetului de pe casete, discuri, CD-uri etc.; - fabricarea de microfoane, incinte acustice (boxe), casti, amplificatoare; - fabricarea pick-up-urilor, a bratelor si dozelor pentru acestea, a capetelor de citire, a cablurilor convertoare, a decodoarelor TV. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea aparaturii electroacustice, a interfoanelor, aparatelor de traducere simultana, a sistemelor de vot electronic, a sistemelor de conferinta, a sistemelor acustice portabile. Aceasta clasa exclude: - editarea si reproducerea benzilor si discurilor audio-video, dupa matrita, vezi 22.1; 22.3; 92.11; - fabricarea de suporti audio-video neinregistrati, vezi 24.65 33 Industria de aparatura si instrumente medicale, de precizie, optice si fotografice, ceasornicarie Diviziunea 33 nu cuprinde numai instrumentele stiintifice si tehnice (de ex. aparatura de electrodiagnostic), ci si aparatura fotografica si cinematografica, echipamentele pentru controlul proceselor industriale si articolele de uz personal (ceasuri de mana, ochelari etc.) Diviziunea 33 include, de asemenea, instalarea si repararea echipamentelor industriale de acest gen, desi, repararea articolelor personale se incadreaza in grupa 52.7 (Reparatii de articole personale si gospodaresti). 331 Productia de aparatura si instrumente medicale 3310 Productia de aparatura si instrumente medicale Aceasta clasa include: - fabricarea de dispozitive si instrumente utilizate in medicina, chirurgie, stomatologie sau medicina veterinara: . aparatura de electrodiagnostic, de tipul electrocardiograf aparate de diagnosticare cu ultrasunete, aparate ce folosesc rezonanta magnetica pentru stabilirea diagnosticului; freze stomatologice; sterilizatoare; instrumentar oftalmologie; - fabricarea de seringi, ace pentru acestea, oglinzi, reflectoare, endoscoape etc.;

- fabricarea de aparatura cu raze X, beta sau gama, ce este utilizata in medicina umana si veterinara: . tuburi pentru raze X, generatori de supratensiune, pupitre, tablouri de control, ecrane etc.; - fabricarea de mobilier medical: . mese pentru operatii, paturi de spital cu dispozitive mecanice, scaune stomatologice; - fabricarea de dispozitive pentru mecano-terapie, aparate pentru masaj, aparate pentru teste psihologice, aparate pentru ozono-terapie, aparate pentru terapia cu oxigen, aparate pentru respiratie artificiala, masti de gaze etc. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea de dispozitive ortopedice: . carje, curele si bandaje chirurgicale, atele, dinti artificiali, proteze pentru corpul uman, proteze auditive, stimulatoare cardiace, incaltaminte ortopedica etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea cimentului utilizat in stomatologie, vezi 24.42; - fabricarea de termometre, vezi 33.20; - fabricarea lentilelor corectoare din sticla, a ramelor si microscoapelor optice, vezi 33.40 332 Productia de aparatura si instrumente de masura, verificare si control (cu exceptia echipamentelor de masura, reglare si control pentru procesele industriale) 3320 Productia de aparatura si instrumente de masura, verificare si control (cu exceptia echipamentelor de masura, reglare si control pentru procesele industriale) Aceasta clasa include: - fabricarea balantelor sensibile pentru laborator; - fabricarea de instrumente pentru desen, trasare sau calcul matematic: . tije si benzi pentru masurare, micrometre, sublere si etaloane etc.; - fabricarea de microscoape (altele decat cele optice) si aparate de difractie; - fabricarea de aparate pentru masurarea si verificarea marimilor electrice: . osciloscoape, analizoare de spectru, instrumente pentru verificarea intensitatii tensiunii, rezistentei etc.; - fabricarea de aparate pentru masurarea si verificarea marimilor neelectrice: . reglarea autovehiculelor etc.; - fabricarea de instrumente si aparate de navigatie, meteorologie, geodezie si similare:

. instrumente de analiza, instrumentar hidrologic sau oceanografie; seismografe, telemetre, pilotiautomati, sextante, instrumente de sondare cu ultrasunete; - fabricarea contoarelor pentru energie electrica, apa, gaze, produse petroliere etc.; - fabricarea de masini pentru testarea proprietatilor mecanice ale materialelor; - fabricarea de dispozitive si instrumente pentru analize fizice si chimice ale materialelor: . magnetometre, fotometre, refractometre, spectometre, pH-metre, vascozimetre, instrumente pentru masurarea tensiunilor superficiale (de suprafata) etc.; - fabricarea de aparate si instrumente pentru masurarea si controlul debitului, nivelului, presiunii sau a altor caracteristici a gazelor si lichidelor: . debitmetre, tije de nivel, manometre, contoare de caldura etc.; - fabricarea de aparate si instrumente de masura si control diverse: . hidrometre, termometre, barometre, contoare de rotatii, taxometre, gedometre, tahometre, vitezometre, balansmetre, comparatoare etc. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea de dispozitive si instrumente optice de masura si control: . sisteme si instrumente de navigatie aeriana, aparate radar, telecomenzi, aparate de radionavigatie. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de pompe incorporate in aparate de masura, vezi 29.12; - fabricarea instrumentelor medico-chirurgicale, vezi 33.10; - fabricarea echipamentelor de control pentru procese industriale, vezi 33.30; - fabricarea binoclurilor, monoclurilor si aparatelor optice similare, vezi 33.40; - fabricarea de microscoape optice, vezi 33.40 333 Productia de echipamente de masura, reglare si control pentru procesele industriale 3330 Productia de echipamente de masura, reglare si control pentru procese industriale Aceasta clasa include: - proiectarea si asamblarea echipamentelor de masura, reglare si control pentru procesele industriale si instalatiile automatizate. 334 Productia de aparatura si instrumente optice si fotografice 3340 Productia de aparatura si instrumente optice si fotografice Aceasta clasa include:

- fabricarea de elemente optice, montate sau nu: . elemente optice neprelucrate, altele decat cele din sticla; .prisme, lentile, oglinzi optice, filtre colorate, elemente polarizante etc., din sticla sau alte materiale; . lentile pentru ochelari si lentile de contact; . rame pentru ochelari si ochelari, indiferent daca lentilele sunt sau nu prelucrate optic: ochelari de soare, ochelari de protectie, ochelari de vedere etc.; - fabricarea de instrumente optice: . microscoape optice, echipamente pentru microfotografiere si microproiectie, lupe etc.; . binocluri, monocluri, telescoape, echipamente pentru observari astronomice; - fabricarea de echipament fotografic si cinematografic: . camere foto; . proiectoare de imagini; aparate de marit si micsorat; . aparate blitz complete; . aparate si echipamente pentru laboratoare foto si cinematografie, aparatura de proiectie a circuitelor sablon pe materiale semiconductoare senzitive, ecrane de proiectie. Aceasta clasa exclude: - fabricarea produselor fotochimice, vezi 24.64; - fabricarea elementelor optice din sticla neprelucrata, vezi 26.15; - fabricarea cablurilor din fibre optice pentru transmisii de date codate, vezi 31.30; - fabricarea becurilor de blitz, vezi 31.50; - fabricarea camerelor de luat vederi pentru televiziune, vezi 32.20; - fabricarea de microscoape, altele decat cele optice, vezi 33.20; - fabricarea de aparate si instrumente de verificare si masura tip optic, vezi 33.20 335 Productia de ceasuri 3350 Productia de ceasuri Aceasta clasa include: - fabricarea de ceasuri de toate tipurile (inclusiv, instrumente de control al timpului); carcase de ceasuri (inclusiv, carcase din metale pretioase); mecanisme pentru toate tipurile de ceasuri;

- fabricarea de echipamente de inregistrare a timpului si echipamente pentru masurarea, inregistrarea sau indicarea intervalelor de timp, ca de ex. contoare pentru parcari, contoare de timp pentru procese industriale, intrerupatoare orare si similare; - fabricarea de componente pentru ceasuri: arcuri, rubine, cadrane, curele si bratari metalice pentru ceasuri, capace, telescoape si alte parti componente. Aceasta clasa exclude: - fabricarea curelelor de ceas nemetalice, vezi 19.20 DM INDUSTRIA MIJLOACELOR DE TRANSPORT 34 Industria mijloacelor de transport rutier 341 Productia de autovehicule 3410 Productia de autovehicule Aceasta clasa include: - fabricarea de autovehicule pentru pasageri; - fabricarea de vehicule comerciale: . dube, camioane, tractoare rutiere, basculante grele pentru circulatia in afara drumurilor publice etc.; - fabricarea de autobuze, troleibuze si autocare; - fabricarea de motoare pentru autovehicule; - fabricarea de sasiuri echipate cu motoare; - fabricarea de autovehicule diverse: . autovehicule pentru terenuri de golf, pentru circulatia pe zapada; autovehicule amfibii; . autovehicule speciale pentru stins incendii, de maturat strazile; biblioteci mobile; autovehicule blindate pentru transportul banilor etc. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea motoarelor pentru motociclete. Aceasta clasa exclude: - fabricarea tractoarelor industriale si agricole, vezi 29.31; 29.52; - fabricarea de piese electrice pentru autovehicule, vezi 31.61; - fabricarea de caroserii pentru autovehicule, vezi 34.20; - fabricarea de piese si accesorii pentru autovehicule, vezi 34.30; - intretinerea, repararea si modificarea autovehiculelor, vezi 50.20

342 Productia de caroserii, remorci si semiremorci 3420 Productia de caroserii, remorci si semiremorci Aceasta clasa include: - fabricarea de caroserii, inclusiv cabine pentru autovehicule; - fabricarea de elemente de caroserie pentru toate tipurile de autovehicule si pentru remorci si semiremorci; - fabricarea de remorci si semiremorci: . tancuri pentru transportul lichidelor; . remorci de tip caravana; - fabricarea de containere destinate a fi utilizate pentru unul sau mai multe feluri de transport Aceasta clasa exclude: - fabricarea de remorci si semiremorci, special destinate pentru utilizare in agricultura, vezi 29.32 343 Productia de piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule 3430 Productia de piese si accesorii pentru autovehicule si motoare de autovehicule Aceasta clasa include: - fabricarea de parti si accesorii pentru autovehicule: . frane, cutii de viteza, roti, sisteme de suspensie (amortizoare), radiatoare, tobe si tevi de esapament, catalizatori, ambreiaje; cutii, coloane si cartere de directie; - fabricarea de parti si accesorii pentru caroserii de autovehicule: . centuri de siguranta, airbag-uri, usi, bare de protectie. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea de valve pentru motoare cu ardere interna. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de baterii pentru vehicule, vezi 31.40; - fabricarea de echipament electric pentru autovehicule, vezi 31.61; - intretinerea, repararea si modificarea autovehiculelor, vezi 50.20 35 Industria altor mijloace de transport n.c.a. 351 Constructii si reparatii de nave 3511 Constructii si reparatii de nave

Aceasta clasa include: - constructia navelor comerciale: vase de pasageri, feriboturi, vase pentru transport de marfuri, tancuri maritime si fluviale etc.; - constructia navelor de razboi; - constructia navelor de pescuit. Aceasta clasa include, de asemenea: - constructia platformelor de foraj, plutitoare sau submersibile; - constructia altor structuri plutitoare: . docuri plutitoare, pontoane, drage aspiratoare, macarale plutitoare, barje, faruri plutitoare etc.; - intretinerea, repararea si modificarea (transformarea) navelor. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de elice pentru nave, vezi 28.75; - fabricarea de motoare pentru nave, vezi 29.11; - fabricarea de instrumente pentru navigatie, vezi 33.20; - fabricarea de vehicule amfibii, vezi 34.10; - fabricarea de ambarcatiuni sau plute pneumatice, vezi 35.12 3512 Constructii si reparatii de ambarcatiuni sportive si de agrement Aceasta clasa include: - fabricarea ambarcatiunilor pneumatice; - fabricarea barcilor cu rame si vele, cu sau fara motor auxiliar; - fabricarea barcilor cu motor; - fabricarea altor barci pentru sport sau agrement: . canoe, caiace, schi/uri; - intretinerea, repararea si transformarea ambarcatiunilor de agrement. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de motoare pentru nave, vezi 29.11 352 Constructia si repararea materialului rulant 3520 Constructia si repararea materialului rulant

Aceasta clasa include: - fabricarea locomotivelor diesel sau electrice; - fabricarea vagoanelor autopropulsate, pentru cai ferate sau tramvai; a vehiculelor (vagoane si platforme) autopropulsate pentru intretinerea si repararea caii ferate; - fabricarea de vagoane pentru cai ferate sau tramvai, fara autopropulsie: . vagoane de pasageri, vagoane de marja, vagoane-tanc, vagoane si platforme cu autodescarcare, vagoane atelier, vagoane-macara, tendere etc.; - fabricarea de repere speciale pentru locomotive si material rulant: . boghiuri, axe cu roti, frane si parti ale acestora, carlige si dispozitive de cuplare, tampoane si parti ale acestora, amortizoare; rame pentru vagoane si locomotive, caroserii, burdufuri de conectare etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de sine neasamblate, vezi 27.10; - fabricarea de motoare si turbine, vezi 29.1l; - fabricarea de motoare electrice, vezi 31.10; - fabricarea de semnalizatoare electrice, echipamente de siguranta si control, sau comanda a traficului, vezi 31.62

353 Constructii si reparatii de aeronave si nave 3530 Constructii si reparatii de aeronave si nave Aceasta clasa include: - fabricarea de aeronave pentru transport de marfuri sau de pasageri, pentru fortele armate, pentru sport sau pentru alte scopuri; - fabricarea de elicoptere; - fabricarea de planoare si deltaplane; - fabricarea de dirijabile si baloane; - fabricarea de vehicule spatiale si vehicule lansatoare ale acestora; sateliti, sonde spatiale, statii orbitale etc.; - fabricarea de parti si accesorii pentru aeronavele din aceasta clasa: . subansamble ca: fuselaje, aripi, usi, fiapsuri si eleroane, trenuri de rulare, rezervoare de combustibil, nacele etc.; . turbine, rotoare pentru elicoptere, propulsoare cu elice;

. motoare si masini specializate pentru aeronave; . parti de turboreactoare si turbopropulsoare; - fabricarea echipamentelor de lansare a aeronavelor si de amarare la sol; - fabricarea simulatoarelor de antrenament. Aceasta clasa exclude: - fabricarea parasutelor, vezi 17.40; - fabricarea rachetelor balistice militare, vezi 29.60; - fabricarea de demaroare si alte parti electrice pentru motoare cu combustie interna, vezi 31.61; - fabricarea instrumentelor utilizate pe aeronave, vezi 33.20; - fabricarea sistemelor de navigatie aeriana, vezi 33.20 354 Productia de motociclete, biciclete si vehicule pentru invalizi 3541 Productia de motociclete Aceasta clasa include: - fabricarea motocicletelor, motoretelor si bicicletelor echipate cu motor; - fabricarea de atase; - fabricarea de parti si accesorii pentru motociclete. Aceasta clasa exclude: - fabricarea partilor de motoare de motocicleta, vezi 34.30; - fabricarea de biciclete, vezi 35.42; - fabricarea vehiculelor pentru invalizi, vezi 35.43; - fabricarea motoarelor pentru motociclete, vezi 34.10 3542 Productia de biciclete Aceasta clasa include: - fabricarea de biciclete (inclusiv triciclete de transport); - fabricarea de parti si accesorii pentru biciclete. Aceasta clasa exclude: - fabricarea bicicletelor cu motor auxiliar, vezi 35.41; - fabricarea tricicletelor pentru copii, altele decat biciclete, vezi 36.50

3543 Productia de vehicule pentru invalizi Aceasta clasa include: - fabricarea de fotolii si alte vehicule pentru invalizi, cu sau fara motor; - fabricarea de parti si accesorii pentru vehicule pentru invalizi. 355 Productia altor mijloace de transport n.c.a. 3550 Productia altor mijloace de transport, n.c.a. Aceasta clasa include: - fabricarea de vehicule cu tractiune manuala: . roabe, platforme pentru bagaje, sarete tractate manual (ricse); - fabricarea de vehicule cu tractiune animala. DN ALTE ACTIVITATI INDUSTRIALE 36 Productia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a. Diviziunea 36 este o diviziune restanta, aici neaplicandu-se criteriile obisnuite pentru gruparea claselor in diviziuni. Repararea produselor din diviziunea 36 se incadreaza in general in grupa 52.7 (Reparatii de articole personale si gospodaresti), cu exceptia reparatiilor de: mobilier, instrumente muzicale, echipament sportiv profesional echipament automatizat pentru popicarii si similare. 361 Productia de mobilier 3611 Productia de scaune Aceasta clasa include: - fabricarea de scaune si banchete pentru birouri, ateliere si locuinte, din orice material; - fabricarea de scaune si banchete pentru teatre, cinematografe etc., din orice material; - fabricarea de scaune si banchete pentru mijloace de transport, din orice material; - fabricarea de canapele, canapele extensibile si fotolii; - fabricarea de scaune si banci pentru gradina. Aceasta clasa include, de asemenea: - finisarea scaunelor si banchetelor, cum ar fi tapitarea. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de mobilier medico-chirurgical, dentar sau veterinar, vezi 33.10

3612 Productia mobilierului pentru birou si magazine Aceasta clasa include: - fabricarea mobilierului pentru magazine: tejghele, vitrine, rafturi; - fabricarea mobilierului pentru birou; - fabricarea mobilierului pentru biserici, scoli, restaurante. Aceasta clasa exclude: - fabricarea corpurilor si montajelor de iluminat, vezi 31.50; - fabricarea de mobilier medico-chirurgical, dentar sau veterinar, vezi 33.10 3613 Productia mobilierului pentru bucatarii Aceasta clasa include: - fabricarea mobilei ce se utilizeaza in bucatarii, din orice material. 3614 Productia altor tipuri de mobilier Aceasta clasa include: - fabricarea de mobilier pentru dormitoare, sufragerii, gradini etc. Aceasta clasa include, de asemenea: - finisarea mobilierului cum ar fi: vopsirea, lacuirea si tapitarea, cu exceptia scaunelor si banchetelor. 3615 Productia de saltele si somiere Aceasta clasa include: - fabricarea de suporturi pentru saltele; - fabricarea de saltele: . saltele cu arcuri, saltele umplute cu orice tip de material; . saltele din cauciuc poros neacoperite sau saltele din material plastic, neacoperite. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de perne, plapumi cu puf si cuverturi, vezi 17.40; - fabricarea de saltele pneumatice, vezi 25.13 362 Fabricarea bijuteriilor si articolelor similare 3621 Baterea monedelor si medaliilor Aceasta clasa include:

- fabricarea de monede, inclusiv cele utilizate ca masa monetara, din metale pretioase sau din alte metale, medalii si medalioane din metale pretioase sau din alte metale. 3622 Fabricarea bijuteriilor si articolelor similare din metale si pietre Aceasta clasa include: - producerea de perle prelucrate; - producerea de pietre pretioase si semipretioase in stare prelucrata, inclusiv prelucrarea pietrelor sintetice si reconstituirea (restaurarea) pietrelor pretioase si semipretioase; - producerea diamantelor; - fabricarea bijuteriilor din: metale pretioase sau metale comune acoperite cu metale pretioase, din pietre pretioase sau semipretioase sau din combinatii intre metale pretioase si pietre pretioase sau semipretioase, intre ele, sau cu alte materiale; - fabricarea de articole de giuvaergerie, din metale pretioase sau metale comune acoperite cu metale pretioase: . vesela, articole de toaleta, articole de birou, articole de ritual religios, etc. Aceasta clasa exclude: - fabricarea articolelor din metal, placate cu metal pretios, vezi 28; - fabricarea carcaselor de ceas si a curelelor metalice, vezi 33.50; - fabricarea imitatiilor de bijuterii, vezi 36.61 363 Fabricarea instrumentelor muzicale 3630 Fabricarea instrumentelor muzicale Aceasta clasa include: - fabricarea instrumentelor muzicale cu corzi; - fabricarea instrumentelor muzicale cu claviatura si corzi, inclusiv piane automate; - fabricarea orgilor cu tuburi, inclusiv armonici si instrumente similare cu claviatura si ancii metalice; - fabricarea de acordeoane si instrumente similare, inclusiv orgi "de gura"; - fabricarea instrumentelor muzicale de suflat; - fabricarea instrumentelor muzicale de percutie; - fabricarea instrumentelor muzicale al caror sunet este produs electronic; - fabricarea cutiilor muzicale, flasnetelor etc.; - fabricarea de parti si accesorii pentru instrumente muzicale:

. metronoame; diapazoane; cartele, discuri si cilindri pentru instrumente muzicale mecanice automate etc. Aceasta clasa include, de asemenea: - fabricarea de fluiere, goarne si alte instrumente de semnalizare acustica pe baza de suflat. Aceasta clasa exclude: - editarea si reproducerea benzilor si discurilor audio-video dupa matrita, vezi 22.1; 22.3; 92.11; - fabricarea de microfoane, amplificatoare, incinte acustice, casti si componente similare, vezi 32.30; - fabricarea aparatelor de inregistrare, magnetofoane si casetofoane si altele similare, vezi 32.30; - fabricarea instrumentelor muzicale de jucarie, vezi 36.50; - acordarea pianelor, vezi 52.74 364 Fabricarea articolelor pentru sport 3640 Fabricarea articolelor pentru sport Aceasta clasa include: - fabricarea de echipamente si articole pentru sport, jocuri in aer liber sau in sala: . mingi tari, moi si gonflabile; . rachete, bate si crose; . schiuri, legaturi si bete; . planse pentru sporturi nautice (wind-surf, surfing etc.); . echipament pentru pescuit sportiv, inclusiv mincioguri; . echipament pentru vanatoare, alpinism etc.; . manusi de sport, din piele si casti pentru sportivi; . bazine pentru inot si piscine cu valuri etc.; . patine pentru gheata si patine cu rotile etc.; . arcuri si sageti pentru tir sportiv; . echipament pentru gimnastica, atletism sau intretinere corporala. Aceasta clasa exclude: - fabricarea velelor, vezi 17.40; - fabricarea imbracamintei de sport, vezi 18;

- fabricarea produselor de selarie si curelarie, vezi 19.20; - fabricarea incaltamintei de sport, vezi 19.30; - fabricarea armamentului si munitiei, vezi 29.60; - fabricarea vehiculelor de sport, altele decat tobogane sau altele similare, vezi 34.35; - fabricarea ambarcatiunilor, vezi 35.12; - fabricarea meselor de biliard si a echipamentelor de bowling, vezi 36.50; - fabricarea de biciuri si cravase pentru calarie, vezi 36.63 365 Fabricarea jocurilor si jucariilor 3650 Fabricarea jocurilor si jucariilor Aceasta clasa include: - fabricarea de papusi, imbracaminte pentru papusi si accesorii; - fabricarea de figurine reprezentand animale; - fabricarea de jucarii cu roti, destinate a fi incalecate, inclusiv triciclete; - fabricarea instrumentelor muzicale de jucarie; - fabricarea de articole pentru amuzament, jocuri de masa si salon; - fabricarea cartilor de joc; - fabricarea de popice jocuri functionand cu fise, jocuri de biliard, mese speciale pentru cazinouri, piste pentru bawling-uri etc.; - fabricarea jocurilor electronice: jocuri video, sah etc.; - fabricarea de minimodele la scara si montaje tip constructor, trenulete electrice etc; - fabricarea jocurilor tip puzzle. Aceasta clasa exclude: - fabricarea bicicletelor, vezi 35.42; - fabricarea de articole pentru festivitati, carnavaluri si pentru alte reprezentatii de divertisment, vezi 36.63 366 Fabricarea altor produse n.c.a. 3661 Fabricarea bijuteriilor de fantezie 3662 Confectionarea maturilor si periilor Aceasta clasa include:

- fabricarea de maturi si perii, inclusiv cele ce se constituie ca parti de masini si utilaje; maturi mecanice actionate manual, pamatufuri si pufuri pentru praf, pensule de vopsit (plane si cilindrice), maturi din cauciuc si alte perii, maturi, pamatufuri etc.; - fabricarea de perii pentru curatat incaltamintea si imbracamintea. 3663 Fabricarea altor produse manufacturiere Aceasta clasa include: - fabricarea de creioane si stilouri de toate tipurile, inclusiv mecanice; - fabricarea de penite; - fabricarea stampilelor, dispozitivelor de imprimat manual si etichetat; garnituri pentru imprimare manuala, riboane si tusiere; - fabricarea carucioarelor pentru copii; - fabricarea de umbrele, parasolare, bastoane, cravase, biciusti, copci, butoni, nasturi, ebose pentru nasturi, fermoare etc.; - fabricarea brichetelor si chibriturilor; - fabricarea de articole de uz personal: pipe, piepteni, bigudiuri, pulverizatoare pentru parfum; mese pentru uz personal: peruci, barbi, gene si sprancene false; - fabricarea de carusele-calusei, standuri de tir cu arme cu aer comprimat si alte articole de amuzament similare; - fabricarea linoleumului si a altor acoperitoare de podea, cu suprafata din alte materiale dure; - fabricarea de articole diverse: candele, lumanari si similare; flori, fructe si frunze artificiale; articole surpriza; site si ciururi de mana; manechine etc.; - activitatile de impaiere. Aceasta clasa exclude: - fabricarea fitilelor pentru brichete, vezi 17.54 37 Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile Aceasta diviziune include: - prelucrarea deseurilor, resturilor si a altor articole, folosite sau nefolosite, in materii prime secundare printr-un proces de transformare mecanic sau chimic. Este caracteristic faptul ca, in sensul de marfuri, materialele introduse constau in deseuri si resturi sortate sau nesortate, dar in mod normal necorespunzatoare utilizarii directe, in continuare, intr-un proces industrial, in timp ce produsul rezultat este corespunzator pentru utilizarea directa intr-un proces de fabricatie industriala. Materia prima secundara rezultata trebuie considerata drept o marfa cu valoare, dar nu reprezinta un produs final nou. Aceasta diviziune exclude: - fabricarea de produse finale noi, din materii prime secundare (fie ca sunt auto- fabricate sau nu), vezi 14 la 36;

- vanzarea cu ridicata a deseurilor si resturilor, inclusiv colectarea, sortarea, separarea, demontarea unor produse uzate cum sunt autoturismele, pentru a obtine piese componente reutilizabile, reambalarea, depozitarea si livrarea, dar fara un proces real de transformare, vezi 50, 51 si 52; - vanzarea cu ridicata sau cu amanuntul a marfurilor de ocazie, vezi 50, 51 si 52.50; - tratarea deseurilor, nu pentru utilizarea ulterioara intr-un proces de fabricatie industriala, ci cu scopul eliminarii lor, vezi 90. 371 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Aceasta clasa include: - prelucrarea deseurilor, resturilor metalice si a articolelor din metal, in materie prima secundara. Exemple de procese de transformare mecanica sau chimica sunt: - strivirea mecanica a deseurilor metalice cum sunt automobilele uzate, masinile de spalat, bicicletele etc., urmata de sortare si separare; - reducerea mecanica la dimensiuni mai mici a fierariei grele, cum sunt vagoanele de cale ferata; - fragmentarea deseurilor metalice, a vehiculelor casate etc.; - alte metode de tratare mecanica, de ex.: taierea, presarea pentru reducerea volumului. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de metale finite noi sau produse metalice finite noi din materii prime metalice secundare, vezi 27 sau 28; - santierele pentru demontarea automobilelor, demolarea utilajelor, a calculatoarelor, in scopul obtinerii de piese componente reutilizabile etc., inclusiv comertul cu piese de schimb la mana a doua, vezi 50; 51; si 52.50; - indepartarea bunurilor uzate, cum sunt frigiderele, pentru a elimina deseurile nocive, vezi 90. 372 Recuperarea deseurilor si resturilor nemetalice reciclabile 3720 Recuperarea deseurilor si resturilor nemetalice reciclabile Aceasta clasa include: - prelucrarea deseurilor si resturilor nemetalice si a articolelor nemetalice in materii prime secundare. Exemple de procese de transformare: . recuperarea cauciucului, cum ar fi cauciucurile de masina uzate, pentru a produce materii prime secundare; . sortarea si peletizarea materialelor plastice, in scopul producerii de materii prime pentru tuburi, ghivece de flori, paleti si altele;

. prelucrarea (curatarea, topirea, macinarea) deseurilor de materiale plastice sau cauciuc in granule; . recuperarea substantelor chimice din deseurile de chimicale; . zdrobirea, curatarea si sortarea sticlei; . zdrobirea, curatarea si sortarea altor deseuri, cum ar fi resturile provenite din demolari, pentru a obtine materii prime secundare; . zdrobirea mecanica si macinarea deseurilor provenite din constructii si demolari de cladiri (inclusiv lemn), a asfaltului; . prelucrarea uleiurilor si grasimilor de gatit folosite, in materii prime secundare, pentru a obtine hrana pentru animalele de companie sau pentru animalele de ferma; . prelucrarea altor deseuri alimentare si substante alimentare reziduale, in materii prime secundare. Aceasta clasa exclude: - obtinerea de produse finite noi din materii prime secundare, cum ar fi toarcerea firelor din material fibros gametat sau producerea celulozei din deseurile de hartie, ori resaparea cauciucurilor care trebuie clasificate la industria corespunzatoare, vezi 14 la 36; - tratarea substantelor alimentare reziduale, pentru fabricarea produselor alimentare, vezi 15; - tratarea resturilor de la abatoare, pentru a produce hrana pentru animale, vezi 15.7 - reprelucrarea combustibililor nucleari si tratarea deseurilor nucleare, vezi 23.30; - prepararea compostului, vezi 24.15; - comert cu ridicata al deseurilor si resturilor nemetalice, inclusiv colectarea, sortarea, ambalarea, tranzactionarea etc., dar fara un proces real de transformare, vezi 51.57; - comert cu ridicata sau cu amanuntul al marfurilor de ocazie, vezi 50.51 si 52.50; - incinerarea, indepartarea, ingroparea etc. deseurilor, vezi 90; - tratarea si indepartarea deseurilor radioactive de tranzitie din spitale, laboratoare de profil etc., vezi 90; - indepartarea reziduurilor de alimente, bauturi si tutun, vezi 90; - tratarea gunoaielor cu ajutorul plantelor de compostare, in scopul indepartarii si a obtinerii unui produs secundar (compostul), vezi 90.02.
Articol publicat in data 17-Sep-2006