1. Care sunt etapele finanţarii instuțiilor publice?

Finanţarea instituţiilor publice se realizează în două etape: deschiderea de finanţare, care nu

afectează patrimonial instituţia şi finanţarea propriu-zisă – consumul creditelor bugetare .

2. Care sunt documente specifice etapei de deschidere de credite bugetare?

În etapa deschiderii de finanţare ordonatorul principal întocmeşte o cerere de deschidere a creditelor
bugetare în două exemplare, ambele sunt trimise Ministerului Finanţelor Publice. Un exemplar rămâne
la trezorerie, iar celalat se întoarce la ordonatorul principal de credite, aprobat.

3. Care sunt fazele execuţiei cheltuielilor bugetare? In ce consta fiecare?

Instituţiile publice, în procesul execuţiei bugetare, trebuie să respecte următoarele etape referitoare la
cheltuieli: angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata.

Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme :

a) Angajamentul legal – presupune orice act juridic încheiat din care rezultă sau
ar putea rezulta o obligaţie de plată.
b) Angajamentul bugetar - este orice act prin care au fost rezervate fonduri
publice unei anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate.
Lichidarea cheltuielilor este faza în procesul de execuţie bugetară în care se
verifică: existenţa angajamentelor; realitatea sumei datorate; condiţiile de exigibilitate ale
angajamentului legal.
Ordonanţarea cheltuielilor este faza în care se confirmă că livrările de bunuri au
fost efectuate, sau alte creanţe au fost verificate şi sunt exigibile precum şi că plata poate fi
realizată.
Plata cheltuielilor este faza finală a execuţiei bugetare prin care instituţia publică
este eliberată de obligaţiile faţă de terţii-creditori.
Deschiderea de finanţare – reprezintă un angajament din partea statului fără a
afecta patrimonial instituţia.
Finanţarea propriu –zisă – consumul creditelor bugetare care se concretizează în
plăţi nete de casă (achitarea furnizorilor, plata salariilor, plăţi efectuate către bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale etc. reprezentând contribuţii sociale şi fiscale) şi cheltuieli
efective.

4. Care sunt documentele specifice fiecarei faze a execuţiei cheltuielilor bugetare?

Angajamentul legal:
- contract de achiziţie publică (contract de achiziţie de materiale consumabile, mijloace
fixe, contract de execuţie de lucrări, contract de prestări servicii, contract de
închiriere, etc.) ;
- comandă
- convenţie
- contract individual de muncă
- acte de control
- acord de împrumut, etc

Internal
Lichidarea cheltuielilor: facture fiscala, alte formulare sau documente cu regim special, titlul
executoriu, acord de împrumut, acord de grant, statele de plata collective. Proces-verbal de
recepţie, în cazul mijloacelor fixe, Nota de recepţie şi constatare de diferenţe, în cazul
bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe.
Plata cheltuielilor: cecul de numerar şi ordinul de plată pentru trezoreria statului

5. Cine raspunde de angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor bugetare? Dar

de plata acestora?
Răspunderea pentru angajarea, lichidarea sau ordonanţarea cheltuielilor revine
ordonatorului de credite sau persoanelor imputernicite să exercite această calitate prin
delegare, potrivit legii.
Plata cheltuielilor este faza finală a execuţiei bugetare prin care instituţia publică
este eliberată de obligaţiile faţă de terţii-creditori. Plata cheltuielilor se efectueaza în limita
creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate în condiţiile dispoziţiilor legale, prin unităţile de
trezorerie la care îşi au conturile deschise, cu excepţia plăţilor în valută, care se efectuează prin
instituţiile de credit sau a altor plăţi prevăzute de lege să se efectueze prin bănci.

6. Ce trebuie să asigure contabilitatea unei instituţii publice?

Trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea

informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performaţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât
pentru cerinţele interne ale acestora cât şi pentru utilizatorii externi (Guvernul, Parlamentul,
creditorii, clienţii, organisme financiare internaţionale).

7. Care sunt documentele de raportare şi sinteză întocmite trimestrial sau anual de o

instituţie publică? Ce informaţii cuprind?

Situaţiile financiare trimestriale şi anuale cuprind: bilanţul, contul de rezultat

patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, situaţia modificărilor în structura
activelor/capitalurilor, anexe la situaţiile financiare, contul de execuţie bugetară.
Documentele de sinteză şi raportare sunt reprezentate de situaţiile financiare
trimestriale şi anuale, care cuprind:
a) bilanţul – reflectă poziţia financiară a instituţiei publice; este documentul contabil
de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei
publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege;
b) contul de rezultat patrimonial – reflectă performanţele financiare; prezintă situaţia
veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent;
c) situaţia fluxurilor de trezorerie - prezintă existenţa şi mişcările de numerar
(încasări şi plăţi )
d) situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor - oferă informaţii
referitoare la structura capitalurilor proprii;
e) anexe la situaţiile financiare, care includ: politici contabile şi note explicative;
f) contul de execuţie bugetară - cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul
exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate, în structura în care a fost
aprobat bugetul,

Internal
 8. În ce limbă şi în ce monedă se ţine contabilitatea operaţiilor economico-financiare
desfaşurate de o instituţie publică?

Contabilitatea operaţiunilor economico-financiare se ţine în limba română şi în moneda

naţională. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi
în valuta

9. Cum vor fi reflectate în contabilitate operaţiunile în valută?

Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valuta

10. Ce reflectă contul de rezultat patrimonial?

Contul de rezultat patrimonial – reflectă performanţele financiare; prezintă situaţia veniturilor,

finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului current.

11. În ce document de sinteză se regăsesc informaţii cu privire la poziţia financiară a

instituţiei publice?

Bilanţul – reflectă poziţia financiară a instituţiei publice; este documentul contabil de sinteză prin
care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul
perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege;

12. La ce valoare vor fi evaluate şi reflectate în contabilitate bunurile la intrarea în

patrimoniul instituţiei publice?

La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea

de intrare, denumită valoare contabilă (costul istoric). Valoarea de intrare în funcţie de odalitatea
de intrare a bunurilor în patrimoniul instituţiei este: costul de achiziţie, costul de producţie,
valoarea justă.

13. Cum se stabileşte valoarea de inventar a bunurilor deţinute de o instituţie publică?

Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a

fiecarui element, denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea
acestuia şi preţul pieţei, conform normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice.

14. Ce elemente cuprinde costul de achiziţie al unui bun?

Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu
excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile
de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor
respective.

Internal
 15. Ce reprezintă valoare justă?

Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie
între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat
obiectiv

16. La ce valoare va fi descărcată gestiunea pentru bunurile dintr-o instituţie publică?

La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune
la valoarea lor de intrare.

17. La ce valoare va fi evaluat la intarea în instituţie un activ fix corporal primit prin
transfer, cu titlu gratuit, de la un ordonator de credite superior?

Activele fixe corporale trebuie să fie evaluate iniţial la valoare justă, pentru cele primite gratuit
(donaţii, sponsorizări).

18. Cum va fi determinata valoarea amortizarii lunare a unui activ fix amortizabil? De
cand va fi inregistrata?

Instituţiile publice utilizează metoda amortizării liniare pentru a determina valoarea amortizării
activelor fixe necorporale şi corporale amortizabile. Amortizarea se înregistrează lunar, începând
cu luna următoare recepţiei sau punerii în funcţiune a activului.

19. La ce valoare va fi reflectat în bilanţ un actix fix corporal reevaluat?

Evaluarea la bilanţ a activelor fixe se face la valoarea de intrare mai puţin valoarea cumulată a
deprecierilor (amortizări, ajustări pentru pierderea de valoare).

20. Care este metoda de amortizare folosită de instituţiile publice pentru determinarea
valorii deprecierii ireversibile la care sunt supuse activele fixe
corporale/necorporale pe care le deţin?

Ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare se calculează şi se înregistrează la sfârşitul

exerciţiului financiar pentru activele fixe corporale atunci când valoarea lor de inventar (actuală)
este mai mică decât valoarea de intrare/valoarea contabilă netă.
Deprecierea activelor fixe necorporale se înregistrează atunci când valoarea lor actuală (de
inventar), la un moment dat, este mai mică decât valoarea de intrare sau valoarea contabilă netă.
Diferenţa corespunde, după caz, unei deprecieri ireversibile denumită amortizare sau unei
deprecieri reversibile denumită ajustare pentru depreciere.

21. Pe ce perioadă vor fi amortizate activele fixe corporale amortizabile şi cum este
stabilită?

Durata normală de utilizare este prevăzută în Catalogul privind duratele normale de utilizare care
se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se poate corecta, în sensul majorării sau reducerii
acestora cu până la 20%, cu aprobarea ordonatorului de credite. Amortizarea activelor fixe

Internal
corporale date cu chirie, în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile
publice care le au în patrimoniu.

22. Care sunt activele fixe corporale şi necorporale care nu se amortizează?

Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice, care nu se supun amortizării,
sunt următoarele:
- bunurile care aparţin domeniului public al statului şi al unităţilor administrativ-
teritoriale potrivit legii, inclusiv investiţiile efectuate la acestea;
- activele fixe corporale din patrimoniul serviciilor publice de interes local care
desfăşoară activităţi de natură economică, a căror uzură fizică şi morală se
recuperează prin tarif sau preţ, potrivit legii;
- activele fixe corporale aflate în conservare, precum şi rezervele de mobilizare care
sunt evidenţiate în contabilitate ca active fixe corporale;
- lacurile, bălţile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiţii;
- terenurile;
- bunurile din patrimoniul cultural naţional;
- bunurile utilizate în baza unui contract de închiriere;
- bunurile de natura armamentului şi tehnicii de luptă.
Înregistrările de reprezentaţii teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări muzicale,
evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreative, efectuate pe pelicule, benzi
magnetice, sau alte suporturi nu se amortizează;

23. Ce reprezintă costul de achiziţie al stocurilor?

Costul de achiziţie cuprinde preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile (în unele cazuri, inclusiv
taxa pe valoarea adăugată15), cheltuielile de transport, de manipulare, precum şi orice alte costuri
suportate pentru a aduce stocurile în forma şi locul în care se găsesc.

24. La ce valoare vor fi evaluate stocurile care intră în patrimoniul unei instituţii
publice prin donaţie? Dar cele prin transfer de la o altă instituţie?

Valoarea justă reprezintă suma la care poate fi schimbat un activ, de bună voie, între părţi aflate
în cunoştiinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv. Pentru
bunurile care au o valoare de piaţă, valoarea justă este egală cu aceasta. Pentru bunurile care nu
au o valoare de piaţă, valoarea justă se poate estima prin referire la costul de înlocuire.

25. La ce valoare vor fi imputate stocurile constate lipsă la inventar ce nu pot fi

compensate?

Lipsurile imputabile nu se pot compensa. Minusurile imputabile sunt imputate persoanelor găsite
vinovate la valoarea de înlocuire. Valoarea de înlocuire reprezintă costul de achiziţie al unui bun
cu caracteristici şi grad de uzură similare celui lipsă din gestiune la data constatării pagubei, cost
ce Vishwanath cuprinde preţul de cumpărare practicat pe piaţă, taxele nerecuperabile, inclusiv

Internal
taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, precum şi orice alte cheltuieli necesare
pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv.

26. În ce condiţii pot fi compensate stocurile constatate în plus sau în minus la inventar?

Compensarea are loc dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- există riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi stoc din cauza similitudinilor în ceea
ce priveşte aspectul exterior: culoare, dimensiune, ambalaj etc.;
- diferenţele constatate în plus sau în minus privesc aceiaşi perioadă şi aceiaşi gestiune.

Listele cu stocurile supuse compensării se aprobă anual de către ordonatorii de credite şi

reprezintă documente de uz intern. Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi
minusurile constatate.

27. Încasarea veniturilor bugetului de stat în numerar presupune debitarea contului

531 “Casa”.

28. Un penitenciar achiziţionează hrană în valoare de 1.000 lei, TVA 9%. Care este
valoarea costului de achiziţie ?

achiziţia de alimente
% 401 01 00 1.090 lei
„Furnizori sub 1 an”
302 07 00 1.000 lei
„Hrană”
442 08 90 lei
„TVA neexigibilă”

se achită furnizorul de alimente

401 01 00 770 00 00 1.090 lei
„Furnizori sub 1 an” „Finanţarea de la buget”

Costul de achizitie este 1.090 lei

29. Cu ocazia efectuării inventarierii generale un spital constată lipsa unor

medicamente a căror valoare contabilă este 300 lei. Preţul de piaţă al
unormedicamente similare este 310 lei, TVA 9%.
a) La ce valoare vor fi scoase din gestiune medicamentele?
b) La ce valoare vor fi imputate medicamentele persoanelor găsite vinovate?

Internal
 30. Definiţi creanţele unei instituţii publice.

Creanţele reprezintă drepturi ale instituţiilor publice asupra terţilor, rezultate în urma relaţiilor
pe care aceastea le au cu mediul economico-social şi în urma cărora instituţiile au cedat un bun,
au executat o lucrare sau prestat un serviciu şi pentru care trebuie să primească fie un echivalent
bănesc, fie o contraprestaţie.

31. Definiţi datoriile pe termen scurt ale unei instituţii publice.

Datoriile reprezintă obligaţiile actuale ale unei instituţii publice ce provin din evenimente trecute
şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte ieşiri de resurse care încorporează beneficii
economice

32. O instituţie publică achiziţionează obiecte de inventar în valoare de 5.000 lei,

TVA19%, pe care le va achita ulterior. Să se precizeze dacă operaţiunea generează
drepturi de creanţă sau angajamente de plată din partea instituţiei şi valoarea
recunoscută în contabilitate.

achiziţie de la terţi în baza facturilor

% 401 5.950 lei

„Furnizori”
603 5.000 lei
„Cheltuieli privind matrialele de natura
obiectelor de inventar”
442 06 950 lei
„TVA deductibilă”
se achită furnizorul de alimente
401 01 00 770 00 00 5.950 lei
„Furnizori sub 1 an” „Finanţarea de la buget”
Oeraţiunea generează angajamente de plată din partea instituţiei şi valoarea recunoscută în
contabilitate este de 5.950.
achiziţie de la terţi în baza avizelor de expediţie

% 408 5.950 lei

„Furnizori - facturi nesosite”
603 5.000 lei
„Cheltuieli privind matrialele de natura
obiectelor de inventar”
442 08 950 lei
„TVA neexigibilă”

stabilirea stocurilor, la sfârşitul lunii, pe baza inventarului

303 603 5.000 lei
„Materiale de natura obiectelor de inventar” „Cheltuieli privind matrialele de natura
obiectelor de inventar”

Internal
 33. O instituţie publică importă un echipament de lucru la data de 5.12.N la un cost de
achiziţie de 1.000 $, curs valutar 4,2 lei/$. Datoria va fi achitată în data de
15.01.N+1, cursul valutar la aceasta dată fiind de 4,19 lei/$. Curs valutar la data de
31.12.N 4,21 lei/$. La ce valoare va fi prezentată datoria în bilanţul anului N şi la ce
valoare va fi decontată?

5.12 - 213 = 404 1000 x 4,2 = 4200 lei

31.12- 665 = 404 (4,21-4,2) x 1000 = 10 lei
15.01 – 404 = % 1000 x 4,21 = 4210
512 1000 x 4,19 = 4190
765 20

34. La ce valoare vor fi recunoscute iniţial în contabilitate drepturile de creanţă ale

unei instituţii publice?

Creanţele şi datoriile instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală.

35. O instituţie publică vinde bunuri la preţul de 1.000 lei, TVA 9%, pe care le
încasează în numerar. Operaţia economică generează creanţă sau flux de numerar?

înregistrarea bunurilor
347 00 00 102 01 01 1.000 lei
„Bunuri confiscate sau intrate, „Fondul bunurilor care
potrivit legii, în proprietatea alcătuiesc domeniul privat al
privată a statului” statului”
vânzarea bunurilor şi înregistrarea datoriei faţă de buget
411 01 01 448 01 00 1.090 lei
„Clienţi cu termen sub 1 an” „Alte datorii faţă de buget”

scoaterea din gestiune a bunurilor vândute

102 01 01 347 00 00 1.000 lei

„Fondul bunurilor care „Bunuri confiscate sau intrate,
alcătuiesc domeniul privat al potrivit legii, în proprietatea
statului” privată a statului”

încasarea contravalorii bunurilor în numerar

531 01 01 411 01 01 1.090 lei
„Casa în lei” „Clienţi cu termen sub 1 an”

depunerea numerarului în contul de la trezorerie

581 01 04 531 01 01
„Viramente interne – alte „Casa în lei” 1.090 lei
activităţi”

Internal
557 01 01 581 01 04 1.090 lei
„Disponibil în lei din „Viramente interne - alte
valorificarea bunurilor intrate în activităţi”
proprietatea privată a statului la
trezorerie”

achitarea datoriei faţă de budget

448 01 00 557 01 01 1.090 lei
„Alte datorii faţă de budget „Disponibil în lei din
valorificarea bunurilor intrate
în proprietatea privată a statului la trezorerie
Operaţia economică generează flux de numerar.

36. Definiți datoriile pe termen lung.

Datoriile pe termen lung contractate de instituţiile publice reprezintă sume ce trebuie plătite
într-o perioadă mai mare de un an, conform acordului de împrumut.

37. Ce reprezinta datoria publica?

Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală la care se adaugă datoria publică
locală.

38. Ce reprezinta datoria publica guvernamentală?

Datoria publică guvernamentală cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe

ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de
Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în numele României, de pe pieţele financiare.

39. Ce reprezintă datoria publică locală?

Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale
autorităţilor administraţiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi
contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare.

40. Ce reprezintă provizioanele? Pentru ce se constituie?

Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. Instituţiile publice pot constitui
provizioane pentru elemente cum sunt:
- litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile, daunele şi alte datorii incerte;
- cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli
privind garanţia acordată clienţilor;
- alte provizioane.

Internal
 41. Provizioanele diminueaza valoarea activelor?

Provizioanele nu pot avea drept scop corectarea valorii activelor.

42. Ce reprezintă capitalul propriu al unei instituţii publice şi cum se determină?

Capitalul propriu al instituţiilor publice reprezită interesul rezidual al statului sau unităţilor
administrative-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor după deducerea tuturor datoriilor.

43. Care sunt elementele componente ale capitalului propriu al unei instituţii publice?

Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile, rezultatul patrimonial, rezultatul reportat,
rezervele din reevaluare.

44. În cazul în care veniturile totale înregistrate de o instituţie publică pe parcursul

unei perioade sunt mai mari decât cheltuielile, rezultatul patrimonial este
execedent.

45. În cazul în care veniturile totale înregistrate de o instituţie publică pe parcursul

unei perioade sunt mai mici decât cheltuielile, rezultatul patrimonial este deficit.

46. Cu ajutorul cărui cont se închid conturile de venituri/cheltuieli?

Contabilitatea rezultatului patrimonial se ţine cu ajutorul contului 121 "Rezultatul

patrimonial", care este bifuncţional. În debitul contului se înregistrează cheltuielile efectuate de
instituţie după natura sau destinaţia lor, iar în credit, veniturile realizate de instituţie, dupa natura
şi sursa lor. Soldul debitor exprimă deficitul patrimonial, iar soldul creditor exprimă excedentul
patrimonial.

47. Cum se determină plățile nete de casă?

Plăţile nete de casă reprezintă fluxuri băneşi efectuate pentru şi în limita creditelor bugetare
primite ca urmare a solicitării ordonatorilor de credite.

48. La sfârșitul perioadei, contul 770 „Finanțarea de la buget” prezintă sold? Daca da,
ce reprezintă acest sold?

În debitul conturilor de venituri se înregistrează numai operațiunile contabile de închidere

a conturilor de venituri și de stabilire a rezultatului patrimonial, la sfârșitul perioadei
(trimestrului), în corespondență cu creditul contului 121 „Rezultatul patrimonial“. Fac excepție
conturile contabile 709 „Variația stocurilor“ din grupa 70 „Venituri din activități economice“ și
contul contabil 770 „Finanțarea de la buget“ din grupa 77 „Finanțări, subvenții, transferuri,
alocații bugetare cu destinație specială, fonduri cu destinație specială“

Internal
 49. Cu ajutorul cărui cont se închide contul 770 „Finanțarea de la buget”?

Inchiderea contului 770 se face cu ajutorul contului 521 02 00 “Disponibil al bugetului local” sau
520 01 00 „Disponibil al bugetului de stat”

Internal