CURS CONTABILITATE FINANCIARA-SERIA B(13 SI 20.05.

2007)
Prof.GH LEPADATU

La ora actuala exista doua referentiale (referential = o suma de acte normative care reglementeaza activitatea financiar contabila) contabile : 1. US-GAAP (practicat in contabilitatea anglo-saxona ) 2. - IFRS (standardele internationale de raportare financiara) se aplica in UE si in alte tari si sunt in nr de 8 - IAS in nr de 41 (standarde internationale de contabilitate) - Reglementarile contabile conf cu Directiva Europeana IV a CEE privind situatiile financiare - Reglementarile contabile conf cu Directiva Europeana VII a CEE privind situatiiile financiare consolidate - Reglementarile contabile conf cu Directiva Europeana VIII a CEE privind activitatea de audit Actele normative sunt : Legea 82/1991 legea contabilitatii, OMFP 907/2005 privind aplic IAS:; OMFP 1752/2005 privind aprobarea normelor contabille conf directivelor europene; IAS, IFRS. Odata cu aprobarea Reglementarilor contabile conf cu directivele europene s-a adoptat forma anglo-saxona a bilantului de prezentare pe verticala, eliminandu-se termenul de pasiv.: A = C+D (P), unde A-D = C (A =activ, D = datorii, C = capital). Cele 8 egalitati bilantere fundamentale : +A = -A [212 = 231] P = +P [404 = 162] +A = +P [205 = 404] P = -A (404 = 5121] +A = -A +P [se doneaza o cladire] : 6582(+A) % 212 (-A) 4427 (+P)] 6. P = -A +P [se inreg plata fact prin casa pt furnizorul care a acordat sconturi de decontare] : 401 (-P) % 5311 (-A) 767 (+P) 7. +A P = -A [scoatere din evidenta a unei cladiri care a inregistrat o val neamortizata] %212 (-A) 281 (-P) - amortiz inregistrata 471 (+A) val neamortiz a cladirii 8. +A P = +P [achiz mat prima pt care nu s-a primit factura] % 408 +P) 300 (+A) 4428 (-P) 1. 2. 3. 4. 5.

Principiile de baza ale contabilitatii : a) princip de angajament inlocuieste princip contab de casa sau trezorerie, inseamna ca toate operatiunile sunt inregistrate in contabilitate in momentul in care au loc, indiferent daca s-au produs sau nu incasari/plati. Este gandit pentru o perioada de peste 1 an pana la stingerea tuturor obligatiilor de plata sau incasarea sumelor de primit. Este un principiu stimulativ, care mobilizeaza managementul financiar-contabil in accelerarea fluxului de trezorerie. b) princip continuitatii activitatii (din exploatare) este gandit pentru o perioada de 1 an si este fundamentat pe situatiile financiare anuale, pe raportul administratorilor si pe raportul auditorului extern independent (cel care auditeaza situatiile). Situatiile financiare anuale (OMFP 1752/2005) se compun din : bilant = arata pozitia financiara a societatii prin structurile bilantiere de active, capitaluri, si datorii; punand in evident egalitatea bilantiera ; active=cap+ datorii,respective active-dat=capitaluri,care pune in evidenta averea investitorilor(a propietarilor)indiferent daca sunt persoane fizice, juridice, sau statul Roman . contul de profit si pieredere = arata performanta inteprinderii la un moment dat ale societatii (capacitatea societatii de a crea profit si a aduce dividende actionarilor) prinelementele de venituri si cheltuieli grupate pe cele trei categ: a) venit si chelt din exploatare b) venit si chelt financiare c) venit si chelt extraordinare situatia modificarilor capitalurilor proprii = pune in evidenta modificarile in structura capitalului la un moment dat si pt o perioada de gestiune data ( arata cum a crescut sau scazut averea proprietarilor) situatia fluxurilor de trezorerie = pune in evident legatura de fluxuri de incasari si plati in derulare curenta a activitatii notele explicative la situatiile financiare anuale = sunt in nr de 10 si asigura interfata intre normele contabile nationale si IFRS. Cele 10 note explicative grupeaza instrumentele financiare de activ si datorii in conformitate cu IFRS 7 (Instrumente financiare-Informatii de furnizat) si se bazeaza pe IAS 32 (Instrumente financiare recunoastere si descriere) IAS 39 (Instrumente financiare evaluarea lor). Notele detaliaza si ofera informatii cu privire la intreaga activitate economica a societatii, de eficienta, relatia cu bugetul de stat, etc.

Utilizatorii de informatii din situatiile financiare anuale sunt : externi (actionarii, investitorii) si interni (personalul angajat si de conducere din unitatea economica). Situatiile financiare impreuna cu raportul administratoruluk sunt prezentate spre aprobare Adunarii Generale a Actionarilor. Concomitent , in AGA, auditorul extern independent isi prezinta raportul de audit asupra situatiilor financiare anuale exprimandu-si o opinie autorizata cu privire la modul cum situatiile financiare prezinta o imagine fidela a patrimoniului societatii. Daca situatiile financiare nu sunt intocmite in conformitate cu reglementarile contabile nationale si internationale, auditorul isi exprima o opinie defavorabila si poate cere refacerea acestora.

Functiile bilantului 1) 2) 3) 4) functia de generalizare a informatiilor contabile functia de informare functia de analiza functia de prezentare a capitalurilor societatii respective

Activ = Capital + Datorii In intelesul reglementarilor internationale, un activ reprezinta o resursa controlata de entitate ca rezultat al unor operatiuni trecute. De la un activ se asteapta sa se genereze un beneficiu viitor si poate fi evaluat la un cost real, credibil sau just. O datorie reprezinta o datorie actuala a societatii economice care decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta la o iesire de resurse, o plata efectiva. Capitalurile proprii reprezinta un interes al actionarilor si/sau asociatilor in activele societatii respective dupa deducerea(eliminarea) tuturor datoriilor. Acest interes poate fi diluat prin posibilele viitoare iesiri de resurse, plati de dobanzi, majorari, penalitati, daca managementul financiarcontabil este prost.

Principiile generale ale contabilitatii a) princip permanentei metodelor (metode de evaluaree, de recunoastere, inregistrare) b) princip.prudentei = aprecierea reala a evenimentelor economice, previzionarea lor, constituirea de provizioane dar si inreg ajustarilor c) princip.independentei exercitiului = venit si chelt inregistrate trebuie sa fie aferente perioadei recunoscute d) princip.evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv (c+d) e) princip.intangibilitatii bilantului de deschidere f) princip necompensarii intre elementele de activ si pasiv, dar si in cadrul activului g) princip.prevalentei economicului asupra juridicului h) princip.pragului de semnificatie = marja de eroare pana la care situatiile financiare nu pot fi denaturate i) princip.continuitatii activitatii (de exploatare)

Contabilitatea activelor imobilizate Activele imobilizate sunt activele entitatii detinute pe o perioada mai mare de 1 an si care aduc beneficii viitoare entitatii economice. Avem 4 categorii de active imobilizate : 1) Imobilizari necorporale = sunt active identificabile, nemonetare si fara suport material, concretizate in : brevete, licente, marci de fabrica, programe informatice, chelt de constituire, chelt de dezvoltare;

2) Imobilizari corporale = sunt bunuri tangibile, reprezentate de : terenuri, cladiri, instalatii, birotica, masini 3) Imobilizari financiare = sunt investitiile financiare monetare si identificabile : actiunile, titlurile de participare, creantele imobilizate, imprumut bancare si garantiile aferente 4) Imobilizari necorporale si corporale aflate in curs de executie

Ex.1 - Se constituie o societate al carei asociat depune la casierie 500 lei din care achita la notar 100 lei pt redactare act constituire si la Reg Com suma de 200 lei + TVA pt alte chel;t de constit (taxa inmatric si publicare in MO). Dupa inceperea activitatii de exploatare, chelt de constit se amortizeaza in 10 luni si i se restituie asociatului suma depusa initial.Dupa terminarea amortizarii se scot din evidenta chelt de constit. Societatea este platitoare de TVA. Inregistrari : depunerea sumei in casierie de asociat : 5311 = 4551 500 lei achit comision la notariat : 201 = 5311 100 lei achit chelt constit la Reg Com : 201 = 5311 200 lei 4426 = 5311 38 restituire suma asociat : 4551 = 5311 500 lei inreg lunara a chelt de constit (300/10 luni 30) : 6811= 2801 30 lei scoatere din ev identa a chelt complet amortizate : 2801 = 201 300 lei

Ex.2 Se achizitioneaza un teren aflat langa o sosea modernizata pt construirea unui han turistic. Pretul terenului este de 3000 lei = TVA la care se adauga suma de 1000 lei+TVA pt fond comercial (vad). Plata se face prin banca. Ulterior se renunta la proiect, iar terenul se vinde cu 3500+TVA. Incasarea facturii se face prin banca. Inregistrari : - cumparare teren impreuna cu fond comercial aferent : % 404 = 4190 lei 2111 3000 lei 207 1000 lei 4426 190 lei Observatie : la TVA terenuri (cf cod fiscal) se face taxare inversa : 4426 = 4427 570 lei (3000*19%) adica tva-ul aferent terenului se face prin aceasta inregistrare si astfel, nu se plateste furnizorului - achitarea facturii : 404 = 5121 4190 (fara tva-ul simplificat) - vanzarea terenmului : 461 = 7583 3500 lei si concomitant tva simplificat : 4427 = 4426 665 lei Obs : fact de cumparare ca si cea de vanzare trebuie sa cuprinda TAXARE INVERSA - dupa vanzare se scoate din evidenta terenul si fondul comercial : 6583 % 4000 lei 2111 3000 lei

207

1000 lei

- incasare facturii prin banca : 5121 =4 61 3500 lei

Ex.3 Se achiz un program informatic in val de 1000 lei + TVA, care se achita prin numerar. Amortizarea se face in 3 ani. Ulterior este scos din evidenta. Inregistrari : - cump program informatic % 404 1190 lei 208 1000 lei 4426 190 lei - achit fact prin casa : 404 = 5311 1190 lei - amortizare program : 1000/3ani/12 luni = 27.78 lei : 6811 = 2808 27.78 lei - scoatere evidneta program : 2080 = 208 1000 lei

Imobilizari corporale = sunt active fixe, tangibile, cu functionare mai mare de 1 an si sunt utilizate in productia de bunuri, prestarea de servicii sau inchiriate tertilor (aici intra si investitiile pt descoperta vezi IFRS -6) Conturi utilizate : 2111-ternuri ; imobiliz corporale de activ, in debit sunt inregistrate terenurile la val de achizitie (val justa = val de piata), reevaluarile periodice si plusurile de inventar; in credit se inreg val ternurilor vandute si val neamortizata a amenajarilor de terenuri scoase din evidenta (prin debitarea cont de cheltuieli) 2112-constructii, ct de active, se debiteaza la inceput cu val constructiilor cumparate, executate in regie proprie, primite gratuit sau ca aport la capitalul social; se crediteaza cu val amortizarii constructiilor scoae din evidenta prin cont de amortizare, cu val neamortizata prin cont de chelt a constructiilor scoase din evidenta; soldul debitor reprezinta val existenta a constructiilor aflate in patrimoniul entitatii economice. 231-imobiliz corp in curs cont de active; soldul final debitor se inregistreaza in cont de constructii 281 amortizarea imobiliz corporale -= amortizarea reprezinta expresia valorica a uzurii (uzura fizica generata de functionarea tehnica si uzura morala generata de progresul tehnic, invechirea tehnologica) si reprezinta o cheltuiala. Duratele normale de utilizare corespund in principiu cu duratele economice de utilizare, in cadrul carora veniturile obtinute din folosirea acestor imobilizari corporale sunt mai mari decat cheltuielile inclusive amortizarea calculate si inregistrata necesare functionarii lor pentru ca altfel nu ne mai incadram in principiul gestiunii economice(trebuie sa se cheltuie mai putin decat veniturile inregistrate) Regimul de amortizare 1) amortizare liniara

2) amortizare degresiva 3) amortizare accelerate Amortizarea liniara = se realizeaza prin includerea cheltuielilor de exploatare a unor sume fixe stabilite proportional cu durata de functionare a activului respectiv. Amortizarea degresiva=o amortizare mai accentuata in primul an de la punerea in functiune. Calculul presupune multiplicarea cotei de amortizare liniara cu unul din urmatorii coeficienti : - 1,5 daca durata normala de amortiz este intre 2 si 5 ani inclusiv - 2 daca durata normala de amortiz este intre 5 si 10 ani inclusiv - 2,5 daca durata normala de amortiz este 10 ani Amortizarea accelerata=consta in includerea in primul an de functionare in chelt de exploatare a unei amortizari in cota de 50% din val de intrare, pentru diferenta se aplica metoda liniara. Regimuri specifice de amortizare in functie de caract activelor corporale( sunt aprobate de consiliul de adiministratie) - in cazul constructiilor liniara - echipam tehnologice, calculatoare, masini se poate opta pt amortiz accelerata, degresiva sau liniara - amortizarile cu investitiile efectuate cu amenajarea terenurilor se face dupa metoda liniara pe 10 ani (impusa de cod fiscal) - bunurile de lux, autoturismele de ultima marca, matoda accelerata Ex.5 se achiz o masina de slefuit in val de 10000+TVA. Chelt de transport in val de 500 lei+TVA. Ambele fact se achita ulterior prin OP. Se aplica metoda de amortize liniara. Dupa 8 ani de utilizare, masina de slfuit se vinde cu val de 4000+TVA, factura incasandu-se prin banca. Inregistrari : - achiz masina : % 2131 4426 404 11900 lei 10000 1900 404 595 lei 500 95 11900 595

- inreg fact transport :

% 2131 4426

- achit furnizor cele doua facturi : 404 = 5121 404 = 5121 - amortiz liniara (10000/10ani/12luni) - vanzarea masinii de slefuit : 461 % 7583 4427 - scoaterea din evidenta a masinii de slefuit : Val contabila = 10 500 Val amortizata = 87.5*8*12 = 8400 Val contabila neta = 10500-8400 = 2100 % 2131 10500 lei

6811 = 2813 87.5 lei 4760 4000 760

2813 6583

8400 2100

- incasare fact vanzare masina : 5121 = 461 4760 lei

Ex.6 Investitii realizate in regie proprie O societate hotaraste construirea in regie proprie a unei magazii. In acest scop in prima luna au loc urmatoarele chelt : -chelt cu materiile auxiliare = 300 lei - chelt cu salariile (aspect simplificat fara dari) = 2660 lei In a doua luna : - chelt mat auxiliare = 1000 lei Apoi, se receptioneaza magazia si se da in folosinta. Durata de folosinta = 10 ani Materialele auxiliare sunt din interiorul societatii. Inregistrari : - inreg chelt cu mat auxiliarer in prima luna : - inreg chelt cu salariile ; 641 = 421 2660 lei - inreg investitiei neterminate la sf lunii : 231 = 722 5660 lei (231 format din 3000+2660) - inreg chelt cu mat auxiliare in a doua luna : 6021 = 3021 1000 lei - decontarea chelt (inreg chelt de invest in a doua luna ) : 231 = 722 - receptia finala si darea in functiune a cladirii : 2112 = 231 6660 lei - inreg amortiz. lunare a magaziei(6660/10 ani/12 luni) : 6811 = 2812 55.50 lei 1000 lei 6021 = 3021 3000 lei

Ex.7 Imobilizari corporale luate in chirie (folosirea ct 8031 Imobiliz corporale luate cu chirie, cont din clasa 8 in afara bilantului) Se inchiriaza o cladire cu val contabila de 6000 lei, cu o chirie lunara de 30 lei + TVA. Chiriasul executa lucrari de modernizare efectuandu-se in acest scop urmarirea chelt care se amortizeaza pe o perioada de 1 an cand expira contractul de inchiriere) : -chelt mat auxiliare : 2500 lei Chelt energia electrica facturata de furnizor care se achita ulterior in numerar : 500 lei + TVA (IFR, IAS, OMPF 1752 pun accent pe contractul dintre parti) Inregistrari : LA CHIRIAS

preluarea cladirii pe baza de Proces-verbal predare-primire si folosirea cont in afara bilantului : debit cont 8031 = 6000 lei - primirea facturii cu chiria lunara : % 401 36 lei

612 30 4426 6 - achitarea cu ordin de plata a chiriei lunare din cont current : 401 = 5121 - consum mat auxiliare : 6021 = 3021 2500 lei - chelt energia electrica : % 401 595

36 lei

605 500 4426 95 - inregistr productiei de imobiliz corporale : 231 = 722 3000 lei (231 format din 2500+500) - receptia lucrarilor de modernizare : 212 = 231 3000 lei - amortizarea (calculul si inreg amortiz chelt de invest=1 an) 6811 = 2812 250 lei/luna - la sf perioadei se inreg scoaterea din evid a investitiei : 2812 = 212

3000 lei

- predarea cladirii pe baza de p-v prin inregistrarea in credit cont 8031 = 6000 lei

Inregistrari : LA PROPRIETAR - intocmirea facturii privind chiria : 461 % 36 lei

- incasarea sumei prin banca : 5121 = 431

706 30 4427 6 36 lei 3000 lei

- preluarea de catre proprietar a investitiei complet amortizate : 212 = 2812 Ex.8 Casarea imobilizarilor corporale

Se caseaza un elevator inreg la val de intrare = 5000 lei. Amortizarea cumulata = 4500 lei. Chelt de casare se concretizeaza in mat auxiliare in val de 50 lei si salarii = 150 lei Piesele de schimb rezultate in urma casarii sunt evaluate la suma de 600 lei. Partea neamortizata sau nerecuperata pe seama amortizarii se include in chelt privind amortizarea pe o perioada de 5 luni. Inregistrari : - inreg chelt ocazionate de casare : 6588 % 3021 421 200 50 150

- inreg mat recuperate din dezmembrarea elevatorului : - scoaterea din evid a elevatorului : % 2813 471 2131

3024 = 7588 600 lei

5000 lei 4500 lei (amortize facuta pana la casare) 500 lei (amortiz ramasa) 6811 = 471 100 lei

- amortiz ramasa se inreg pe o per de 5 luni (500/5 luni) :

Imobilizarile financiare = sunt investitii financiare care cuprind actiuni si alte titluri cumparate si detinute pe termen lung precum si creantele imobilizate care sunt imprumuturile si garantiile acordate. Caracteristici : imobilizarile financiare nu au o structura materiala reprezinta sume banesti imobilizate de inteprindere de obicei in afara acesteia genereaza beneficii economice viitoare sub forma de dividende si de dobanzi care rep venituri financiare(nu din expl) pt entitatea respectiva nu se amortizeaza pt ca ele nu sufera deprecieri ireversibile pentru deprecierea lor in timp se constituie ajustari si provizioane

Se pot grupa astfel : a) actiuni detinute la entitatile afiliate ( actiuni detinute de societatea mama la societatea fiica) b) interesele de participare rep drepturi detinute in capitalul altor societati in scopul obtinerii de venituri financiare fara drept de control asupra acestora c) creantele imobilizate rezultate din litigii, sume ne incasate din inprumuturi, garantii sau depozite bancare create ptunele venituri la termendin dobanda sau pt deschiderea unor acreditive pt plata facturilor de import

Contabilitatea activelor circulante Sunt definite astfel : Un activ este circulant daca este cumparat sau produs pentru consum propriu sau introdus pentru comercializare si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la incheierea exercitiului financiar. Reglementarile internationale adoptate de normele nationale, clasifica astfel activele circulante : a) stocurile (IAS-2) b) investitiile pe termen scurt c) disponibilitatile in banci si caseria inteprinderii d) creantele societatii Stocurile

= sunt active circulante achizitionate sau produse pentru consum propriu sau in comercializarii lor. Se clasifica dupa mai multe criterii :

scopul

a) Dupa forma fizica si destinatia lor avem : - marfurile = produse cumparate in vederea revanzarii - materii prime = participa direct la fabricarea produselor si se regasesc integral sau partial in produsul finit - materiale consumabile = produse care ajuta la procesul de productie - materiale de natura obiectelor de inventar = care nu sunt incluse in imobilizarile corporale - produse semifabricate, finite sau semireziduale - activele vii - ambalajele = stocuri utilizate pt protejarea stocurilor - productie in curs de executie sau productie pe stoc b) Dupa sursa de provenienta, stocurile sunt : - cumparate(marfuri, materiale) - fabricate de societate (semifabricate, produse finite, prod in cursa de executie) c) Dupa apartenenta la patrimoniu : - stocuri care fac parte din patrimoniul societatii - stocuri care nu fac parte din patrimoniul societatii (se afla la terti, in consignatie, pentru prelucrare) d) Dupa gradul de individualizare : - identificabile - interschimbabile Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu

Se inregistreaza in patrimoniu in functie de modul de dobandire : a) Stocurile cumparate se evalueaza la cost de achizitie ce are urmatoarea structura : - pret cumparare fara TVA - taxele nerecuperabile (taxe vamale, accize, comisioane, taxa asigurare) - cheltuieli transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achizitiei respective - TVA inscrisa in factura furnizorului, in cazul in care cumparatorul nu este inscris ca platitor de TVA b) Stocurile fabricate se evalueaza la costul de productie, format din : - cheltuieli directe care sunt identificabile pe fiecare purtator de cheltuieli (prod finit, semifabricat) - cota de cheltuieli indirecte care este aferenta locurilor de cheltuieli (sectii, ateliere) si care reprezinta chelt cu amortizarea utilajelor (CIFU chelt intretinere si functionare utilaje), salariile personalului de conducere din sectii care contribuie in mod global la stocurile fabricate c) Stocurile obtinute cu titlu gratuit evalueaza se evalueaza la valoarea justa (val de piata) numit si valoare de utilitate.

d) Stocurile aduse ca aport in natura se evalueaza la valoare de aport obtinuta in urma unor evaluari autorizate.

Evaluarea stocurilor la inventariere si la inchiderea exercitiului financiar La inventarierea patrimoniului la sfarsitul exercitiului financiar, stocurile se evalueaza la valoarea actuala denumita si valoare de inventar. Valoarea actuala se stabileste in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul de pe piata. Cu acest prilej se stabilesc urmatoarele : - diferentele cantitative in plus sau minus dintre situatia faptica (de pe teren) si scriptica (din contabilitate) - diferentele valorice plus sau minus dintre valoarea contabila (de intrare) si valoarea actuala de inventar (stabilita mai sus) In conformitate cu IAS-2 stocurile se inregistreaza in situatiile financiare la valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila si valoarea de inventar, astfel : a) daca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila, in listele de inventar se va inscrie valoarea contabila b) daca valoare de inventar este mai mica decat valoarea contabila, in listele de inventariere se transcrie valoarea de inventar OMPS 1752 si IAS-2 obliga entitatea ca pentru diferentele dintre valoarea contabila mai mare si valoarea de inventariere mai mica, sa se calculeze ajustari pentru deprecierea stocurilor.

Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu La iesirea din patrimoniu, prin vanzare, consum, donatii, etc, stocurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare, utilizandu-se urmatoarelor metode : a) metoda identificarii specifice consta in evaluarea bunurilor la costul istoric sau de intrare (in cazul bunurilor de folosinta indelungata, usor identificabile) b) metoda costului mediu ponderat presupune calcularea mediei ponderate, a costurilor unui anumit element, fie periodic(lunar), fie dupa fiecare receptie c) metoda FIFO primul intrat-primul iesit d) metoda LIFO ultimul intrat-primul iesit In situatiile financiare anuale, in notele explicative, administratorii sunt obligate sa precizeze metoda de evaluare a stocurilor din patrimoniu si continuitatea aplicarii metodei respective.

Organizarea si evidenta stocurilor Exista doua metode de evidenta sintetica a stocului : a) inventarul peramanent = in conditiile adoptarii inventarului permanent in contabilitate se inregistreaza toate operartiun ile de intrare si iesire, ceea ce permite cunoasterea in fiecare moment a marimii stocurilor atat cantitativ cat si valoric;

b) inventarul intermitent = presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii la sfarsitul perioadei Nota : aceeasi metoda trebuie folosita de la o perioada la alta si conducerea entitatii economice trebuie sa precizeze metoda folosita in notele explicative anexa la situatiile financiare

Contabilitatea materiilor prime si a materialelor In aceasta categorie sunt incluse materiile prime, materialele consumabile si materialele de natura obiectelor de inventar. Materiile prime sunt bunurile care participa direct la fabricarea unui produs si care se regasesc integral sau partial in semifabricate sau produsul finit obtinut. Conturile utilizate fac parte din categ activelor circulante, in debit arata existentul, intrarile de mat prime, iar in credit iesirea lor. Ex.9 O societate tine evidenta stocurilor la cost de achizitie si prezinta urmatoarele date privind materiile prime : stoc initial evaluat la cost de achizitie + 0.80 lei/ litru = 200 litri In cursul lunii se efectueaza urmatoarele operatiuni : - cumpara mat prime = 600 litri la pret de facturare 1 leu/litru + TVA, achitat prin banca - chelt de transport = 60 lei + TVA care se achita in numerar - consumul de mat prime = 700 litri evaluat prin metoda LIFO Inregistrari : - achiz mat prime cf facturii : % 301 4426 401 714 600 114 % 301 4426 401 71 60 11

- inregistr chelt transport achit in numerar :

- plata furnizor mat prime prin banca : 401 = 5121 714 - plata furnizor transport prin casa : 401 = 5311 71 -costul de achizitie unitar al mat prime cumparate este 600+60=660lei /600 litri 1.10 lei/litru - consum materii prime cf bon consum prin metoda LIFO : (600 l x 1.10 + 100 l x 0.80 = 700 l la val de 740 lei) 601 = 301 740 lei

Contabilitatea produselor si a productiei in curs de executie Produsele fac parte din categoria stocurilor si cuprind urmatoarele : semifabricatele (ctr 341) = acele produse al caror proces tehnologic a fost incheiat intro sectie sau o faza de fabricatie si ele trec fie intro alta sectie pentrru prelucrare sau se livreaza tertilor (contabilit de gestiune pt calcul) produsele finite (ct 345) = acele produse care au parcurs tot procesul tehnologic si intrunesc conditiile legale pentru a fi predate in magazine sau livrate tertilor

produsele reziduale (ct 346) = reprezinta rebuturile, materialele recuperabiule si deseurile

Cont 711 Variatika stocurilor = un cont bifunctional care se crediteaza cu costul de productie sau pretul standard al produselor obtinute, precum si productia neterminata; se debiteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor iesite din gestiune; rulajul creditor reprezinta costul de productie al productiei obtinute in acea perioada, iar rulajul debitor reprezinta costul de productie al productiei iesite din gestiune in acea perioada; soldul final creditor reprezinta variatia in plus, cresterea stocului de produse fata de inceputul perioadei, iar soldul debitor reprezinta variatia in minus, diminuarea stocului de produse fata de inceputul perioadei.

Contabilitatea marfurilor (ct 371, 378) = reprezinta stocuri cumparate pentru utilizare proprie(mat prima, materiale, obiecte de inventar) si care ulterior si-au schimbat destinatia si se ofera spre vanzare sau sunt stocuri obtinute din productia proprie. Pe traseul producator-cumparator marfurile parcurg doua stadii : a) circulatia cu ridicata a mrafurilor, care consta in cumpararea de marfuri in cantitati mari de la producator sau alti furnizori in scopul revanzarii; b) circulatia cu amanuntul a marfurilor care consta in vanzarea marfurilor consumatorilor individuali, precum si altor societati pentru consumul propriu Ex.10 Importul de marfuri O societate care are ca obiect de activitate comercializarea marfurilor cu ridicata, importa marfuri la pretul extern de 1000 eur la cursul de 3.6 lei/eur. Taxele vamale sunt de 10%, iar comisionul vamal de 0.5% din pretul extern al marfurilor. Taxele vamale+comisionul se achita prin virament bancar in lei. Marfurile se achita furniz.extern prin banca, ulterior, la cursul de 3.7 lei/eur. Marfurile sunt evaluate la costul de achizitie., Inregistrari : - receptie mf import si inr.obligatiei fata de furniz.extern(1000*3.6) : - Inreg taxe vamale (3600 x 10%) : 371 = 446 - inreg comision vamal (3600 x 0.5%): 360 lei 18 lei 756 lei 371 = 401 3600 lei

371 = 446

- TVA achitat prin banca (3600+360+18 x 19%) : 4426 = 5121 -plata taxe vamale+comision : 446 = 5121 378 lei

- achit furniz extern la cursul de 3.7 lei :

% 5124 3700 (1000*3.7) 401 3600(1000*3.6 curs initial) 665 100 (1000*3.7-3.6) diferente curs valutar intre cursul initial al mf la contractare si cursul actual al platii lor

Ex.11 Exportul de marfuri O societate care are ca obiect de activitate comercializarea bunurilor cu ridicata, achizitioneaza produse in val de 1500 lei + TVA , achitata prin banca pe care, ulterior, le exporta la pretul extern de 1000 eur la cursul de 3.60 lei/eur La acelasi curs se achita in numerar asigurarea pe parcurs extern de 40 eur si transportul extern de 60 eur. Fact privind marfurile se incaseaza prin banca la cursul de 3.7 lei/eur. TVA deductibil achitat furnizorului intern se recupereaza de la buget stat. Inregistrari : - achiz marfa furniz intern : % 371 4426 - achit marfa furniz intern prin banca : 401 = 5121 401 1785 1500 285 1785 144 (40 eur*3.60)

- achit in valuta asigurare prin casa valuta : 613 = 5314

- achit in valuta transp extern prin casa valuta : 624 = 5314 216 (60 eur*3.60) - livrarea marfa la export a marfurilor : - desc gest a mf vandute : 607 = 371 411 = 707 1500 lei 5124 % 411 765 3700 (1000 eur*3.7) 3600(1000*3.6) 100 (1000*3.7-3.6) 3600 lei (1000 EUR*3.60)

- incasare in valuta a creantei externe :

- regularizare ct de TVA :

4424 = 4426 285 lei

Contabilitatea investitiilor financiare pe termnen scurt Investitiile financiare pe termen scurt sunt titluri de plasament concretizate in hartii de valoare care au ca scop, in principal, obtinerea unui castig in urma vanzarii acestora, de obicei la un prt mai mare decat cel de cumparare. Exemple de invest financiare : actiunile emise de catre societate in cadrul grupului; certificate de depozit; bonurile de tezaur, obligatiunile. Ex.12 O filiala achizitioneaza in scop speculativ un pachet de 500 actiuni emise de catre o alta filiala in cadrul aceluiasi grup la costul de achizitie de 2 lei/actiune, pe care le plateste prin banca. Ulterior, se vand in numerar 400 actiuni cu pretul de 2.5 lei/actiune si 100 actiuni la 1.80 lei/actiune. Inregistrari :

- achiz actiuni (500 * 2 lei) : 501 = 5091 -achit actiuni : 5091 = 5121 1000 lei

1000 lei

- inreg vanzare cu castig a celor 400 actiuni :

5311 501 7642 % 5311 6642

1000 lei 800(400*2) (400*2.5-2) 200 lei 180(100*1.8) 20(100*2-1.80)

- inreg vanzare cu pierdere a celor 100 actiuni:

501

Contabilitatea valorilor de incasat Valorile de incasat sunt instrumente de plata interne aflate in posesia beneficiarului pentru a fi incasate in termen scurt. Se include : CEC-ul, biletul la ordin, cabia, warrantul. (recipis eliberat
celui care depune mrfuri n docuri sau n antrepozite si care poate fi folosit ca hrtie de valoare)

CEC-urile de incasat sunt instrumente de plata la termen primite de la clienti si depuse la banca pt incasare. Efectele de incasat (BO, cambia) sunt depuse la banca pentru incasarea lor la scadenta. Efectele depuse spre scontare sunt instrumente de plata la termen depuse la banci in vederea incasarii acestora inainte de scadenta, operatiune care se numeste scontare. Banca percepe o dobanda numita taxa de scont calculata in raport cu numarul de zile ramase pana la scadenta. Ex.13 O societate livreaza produse finite la pretul de 500+TVA pe baza de factura. Furnizorul accepta ca decontarea sa se faca in baza unui bilet la ordin intocmit de catre client. Dupa primirea efectului comercial, furnizorul : a) il depune la banca si il incaseaza la scadenta b) il sconteaza, taxa de scont = 50 lei Pretul de inregistrare la furnizor al produselor finite livrate este de 3500 lei. Inregistrari : - inreg livrare prod finite pe baza de fact : 4111 % 701 4427 5950 lei 5000 950 3500 lei

- desc gestiune prod finite vandute la prt de inregistrare : 711 = 345 - acceptare BO si inreg lui la furnizor : 413 = 4111 5950 5950 LEI

- primire si depunere BO la banca : 5113 = 413 - a) incas BO la scadenta : - b) scontare BO la banca : 5121 = 5113 5950 5114 = 5113 5950

% 5121 666

5114

5950 5900 50

Contabilitatea acreditivelor Acreditivele reprezinta disponibilitatile banesti ale unei societati virate intr-un alt cont al aceleiasi societati, numit cont de depozit sau cash-colateral destinat platii unor importuri sau unor cumparari de marfa care,prin contractul de vanzare-cumpare, prevede plata prin acreditive. Extragerea sumei din acest cont de depozit si plata furnizorului (intern sau extern) se face numai daca sub controlul bancii se respecta conditiile din acreditive (din contract) Ex.14 O societate deschide un acreditiv in val de 1000 lei din care se fac plati catre furnizor in val de 950 lei. Acreditivul neutilizat se vireaza in cont current Inregistrari : - deschidere acreditiv : 581 = 5121 5411 = 581 1000 lei 1000 lei 401 = 5411 950

- achit datoriei fata de furniz din acredititvul deschis : - retragerea sumei din acreditivul neutilizat :

581 = 5411 50 5121 = 581 50

Ex.15 - O societate incheie un contract pt import marfa in val de 2000 eur. Pentru achitarea dat se deschide un acreditiv in val de 2000 eur la curs de 3.6 lei/eur. Marfurile se importa la cursul din DIV de 3.5 lei/eur. Accizele in cota de 10% din val marfii precum si TVA se achita cu OP in lei. Plata datoriei se face la cursul de 3.7 lei/eur. Inregistrari : - deschidere acreditriv in valuta (2000 eur*3.6) : 581 = 5121 7200 5412 = 581 7200 371 = 401 371 = 446 7000 700 lei

- Achiz marfa din import la curs din DIV(2000*3.5) : - inreg accizelor de 10% din val marf (7000*10%) : - Achit TVA(7000+700*19%) : - achit accize : 446 = 5121 700 % 4426 = 5121 1463

- achit dat fata de furnizor extern (2000*3.7) :

5412

7400

401 665 Si concomitent : 5412 = 765 200 (3.7-3.6*2000)

7000 (2000*3.5) 400 (2000*-3.7-3.5)

Contabilitatea creantelor Creantele reprezinta drepturi cuvenite creditorilor de a pretinde de la debitori anumite sume de bani, bunuri sau servicii. Debitorul este persoana care a primit o valoare economica (are o datorie) si urmeaza sa dea inapoi un echivalent valoric sau o contraprestatie. Creantele (clientii, debitorii, titlurile de participare) se reflecta in contabilitate (princip contab de angajamentre) in momentul crearii dreptului fata de terti pana in momentul stingerii sau incasarii lor. Datoriile (conturile de pasiv) reprezinta surse externe de finantare puse la dispozitia entitatii de catre creditori. Creditorul este persoana fizica sau juridica care a avansat o valoare economica si urmeaza sa primeasca o contraprestatie sau un echivalent valoric. Datoriile se inregistreaza in contabilitate in momentul crearii angajamentului fata de creditori pana in momentul stingerii lor. Indiferent cand are loc plata datoriei, obligatiile de plata catre bugetul de stat sau angajati curg din momentul inregistrarii acestora in contabilitate. !! Apelarea la credite cu dobanzi pentru plata datoriilor prin neincasarea creantelor entitatii duce la decapitalizarea societatii.

Ex.16- Creantele incerte Se livreaza produse finite in suma de 1000 lei + TVA la prt de vanzare, care au fost inregistrate in contabilitate la costul de productie de 400 lei. Ulterior, creanta nu se mai poate incasa din cauza insolvabilitatii clientului. Inregistrari : - livrare produse finite pe baza de fact : 4111 % 1190

- descarcare gestiune a produselor vandute :

701 1000 4427 190 711 = 345

400 lei

- inreg creantei incerte si separarea acesteia : 4118 = 4111 1190 lei - constituirea unei ajustari pt deprecierea creantelor (OMP 1752) : 6814 = 491 - Scoaterea din active a creantei incerte : % 654 4427 inreg) - anularea ajustarii pt deprecierea creantelor : 4118 1190 1000 190 (pare ciudat 4427 in debit dar asa se 491 = 7814 1000 lei 1000 lei

Contabilitatea provizioanelor Provizioanele reprezinta datorii cu exigibilitate sau cu valoare incerta. Ele se constituie in perioada curenta pe cont de cheltuieli si reprezinta un indicator neoficial al stadiului incasarii creantelor sau al msumelor de recuperate din litigii. Provizioanele reprezinta cea mai fidela transpunere in practica a principiului prudentei din contabilitate. Categorii de provizioane : a) prov pt litigii b) prov pt garantii acordate clientilor c) prov pt pensii si obligatii similare d) prov pt impozite La inregistrarea provizioanelor primeaza prevederile Codului fiscal, deoarece exista o legatura stransa intre provizioane si rezultatul contabil obtinut. Se inregistreaza un provizion daca sunt respectate urmatoarele trei conditii (IAS/IFRS) : 1) societatea are o obligatie curenta de plata, generata de un eveniment anterior 2) pentru onorarea obligatiei de plata este probabil necesara o iesire de resurse sau o plata 3) valoarea obligatiei poate fi estimata in mod credibil (IFRS nu precizeaza gradul de credibilitate si lasa la latitudinea guvernelor nationale sa fixeze prin legislatia fiscala cotele admise - vezi Cod fiscal) Ex.17 Provizioane pentru litigii O societate se afla in litigiu cu un client pt suma de 3000 lei, reprezentand produse finite livrate si neincasate. In exercitiul financiar urmator, litigiul este castigat si societatea incaseaza numai suma de 2500 lei. Inregistrari : - evidentierea distincta a clientului in litigiu : 4118 = 4111 3000 lei - constituire provizion : 6812 = 1511 3000 lei - stingerea creantelor fata de client cf Hot Judecat si a OP privind incasarea sumei : % 4118 3000 5121 2500 654 500 - anulare provizion constituit : 1511 = 7812 3000 lei

Ex.18 - O societate hotaraste activitatea unei sectii si efectuarea unor plati compensatorii in suma de 50.000 lei personalului afectat de restructurare. Inregistrare : - constituire povizion pt restructurare prin cresterea cheltuielor de exploatare aferente : 6812 = 1514 50000 - efectuarea platilor compensatorii catre personal, prin casa :

6588 = 42181 4281 = 5311

50000 50000

- anulare provizion : 1514 = 7812 50000

SFARSIT