Contabilitate Financiara

Bibliografie

Legea contabilitatii nr.82/1991 finante.ro

Ordinul finantelor publice 3055/2009 (1ian2010) care aproba normele contabile

europene.

Legea numarul 31/1990 (legea societatiilor comerciale)

Capitolele care se refera la situatia financiara si la capitolul audit.

Standarde IFRS internationale raportate la societatea la comert, pentru ca intreaga

contabilitate din Romania, in numar de 8 si cu cele 41 de standarde internationale de
contabilitate → referentialul international de raportare comerciala.

- I
C.
M.
-

(US/UK – GAAP) .
I
Contabilitate
I
Mondiala

Referinta: Standarde mondiale de contabilitate, teorii de conducere in plan contabil.

Standarde Internationale de audit.

- Codul fiscal din Romania – in 12 aprilie 2010, editura BEST.

1
 I. Componenta si structura situatiilor financiare anuale

Se compun din urmatoarele componente:

1. Bilantul → asa uneste structurat in conformitate cu modelul contabilitatii anglo-

saxone, ne arata pozitia financiara a intreprinderii prin structurile bilantiere de activ
de capitaluri si de datorii punand in evidenta egalitatea patrimoniala A=C+D ⇒ A−D=C
evidentiind astfel capitaluriile proprii, respectiv averea investitoriilor indiferent ca
acestia sunt persoane fizice sau juridice. Dupa introducerea IASurilor, bilantul se
prezinta ca o lista de indicatori trecand de la forma pe orizontala A=P, la forma pe
verticala A avand in spate 500 de ani (1494 Epoca Renasterii) de evolutie.
Respectiv serii activ, de acorduri, de datorii.
II

2. Contul de profit si pierdere → ne arata performanta intreprinderii, adica capacitatea

intreprinderii de-a crea profit prin structurile de venit si cheltuieli asa cum apar ele in
planul de contul general, structurat pe venituri si cheltuieli financiare, venituri si
cheltuieli extraodinare. Este imprumutat din contabilitatea anglo-saxona si de aceea
situatia respectiva este formata din cifra de afaceri neta, este structurat de cele 3,
structurat in cascada.
3. Situatia modificarii capitalurilor proprii → pune in evidenta averea investitoriilor si ne
arata modificarile in structura capitalurilor entitatii intr-o perioada de gestiune, care
corespunde cu perioada de raportare (semestrial/anual).
4. Situatia fluxurilor de trezorerie → ne arata incasarile si platile in timpul unei perioade
de gestiune cu planul de afaceri al intreprinderii si cu bugetul de venituri si cheltuieli
(BVC intreprinderii), situatie structurata pe cele 3 fluxuri de trezorerie: activitatea de
exploatare, financiara, de finantare/ de investitii.
5. Note explicative, anexe la bilant → sunt 10 note explicative care reprezinta
principalele clase de instrumente financiare cu care lucreaza entitatea economica.
IAS-urile si IFRS-urile definesc financiar astfel: orice contract economic care genereaza
simultan un activ financiar pentru o parte si o datorie financiara pentru cealalta parte.

Exemplu: active financiare → casa sau numerarul din casa, active corporale cumparate,
active necorporale achizitionate, clienti, debitori, datorii fata de furnizori, datorii fata de
creditori, datorii fata de imprumuturile si creditele bancare etc.

Notele explicative sunt:

2
5.1. Active imobiliare → reprezinta in structura si evolutia lor intr-o perioada de gestiune,
active imobiliare, respectiv imobilizarile necorporale, corporale, financiare. Imobiliare
necorporale → se refera la cheltuieli de constituirela brevetele, licentele, marcile de
fabrica, fondul comercial, concesionarile, dar si programele informatice create de
entitatea respectiva. Imobiliare corporale → se refera la partea tangibila materiala al
acestor imobilizari respectiv la cladiri, terenuri, mijloace fixe, birotica si alte active
corporale. Imobiliare financiare → se refera la sumele pe care entitatea la plasat in
afara ei, adica se refera la actiunile pe care le detine in capitolul social al altor entitati,
la titlurile de participare pe care le are, intr-un sistem de combinari de intreprindere
asa cum prevad standardele internationale de contabilitate. Se mai refera si la unele
imprumuturi pe care intreprinderea le face (daca are prevazut in obiectul de activitate
asa ceva) sau creantele imobilizate (suma de incasat de afara) sau la debitori litigiosi
pe care ii are inregistrati.
5.2. Provizioanele → sunt contabilitati la activitati, exterior cheltuieli pe care le facem in
perioada curenta pentru perspectiva viitoare de gestiune. Cuprinde provizioanele la
inceputul perioadei si la sfarsitul perioadei structurate cu prevederile din codul fiscal.
5.3. Repartizarea profitului:
- fond de dezvoltare.
- Dividende.
5.4. An rezultat din exploatare, din activ pro sau contra .
5.5. Situatia creantelor si datoriilor entitatii responsabile. Normele institutionale cer ca
aceste creante si datorii sa fie structurate pe urmatoarele categorii comerciale si
bugetare fata de salariati, de actionari, dar si de origine. In domeniul creantelor si
datoriilor comerciale internationale de contabilitate a creat 2 standarde institutionale:
IAS 32 si IAS 39 si un standard de referinta IFRS 7 care reglementeaza instrumentele
financiare care se refera la creante datorii. IAS – cum sa inregistram in contabilitate
operatiunile patrimoniale. IFRS – cum sa raportam in sistemul financiar operatiuni
inregistrate in contabilitate.
5.6. Principii, politici si metodele contabilitatii:
- Metoda amortizarii;
- Metoda evaluarii stocurilor;
- Politica de investitii;
- Politica de dividende.
5.7. Actiuni si obligatiile societatii comerciale → cuprinde detalii despre miscarea vanzare-
cumpararea de actiuni despre modificarile aparute in structura actionaristului si a
capitalului social.
5.8. Informatii privind salariatii, administratorii si directorii.
5.9. Analiza principalilor indicatori economico-financiar → structurat in 5 capitole:

3
- Un indicator de lichiditate → in situatiile financiare creantele sunt evidentiate in
functie de gradul lor de lichiditate, adica transformare in bani, iar datoriile sunt
prezentate in functie de termenul de exigibilitate (de scadente).
- Indicator de activitate → IAS-uri/IFRS-uri vorbesc pe un rezultat pe actiune diluat.
Dividendul asteptat de investitor, care este o forma ascunsa a unui provizion (firma nu
repartizeaza tot profitul net ci sa diminueze rezultatul curent cu datoriile curente ale
firmei).
- Indicator de profitabilitate;
- Analiza structurii financiare;
- Rezultatul pe actiune.
5.10. Alte informatii, o suma de informatii cu privire la entitatea societatii respective:
onorariul de avocat, 5 componente vin intocmite de directorul economic analizat de
administratia economica, se supun aprobarii generale a actionarilor (directorul si
consiliul de administratie). In adunarea generala a actionarilor se mai prezinta raportul
auditorului extern independent care isi exprima o opinie cu privire la imaginea fidela a
activitatii entitatiilor (subventii).

Audit extern = audit financiar = audit statutar.

II. Utilizatori de informatii financiar-contabile.

Sunt 2 utilizatori:

1. Utilizatori externi → sunt urmatorii:

- Investitori/actionari/asociati – cei care au investit in firma respectiva - utilizatori
privilegiati;
- Creditori/bancile si cei fata de care firma respectiva are datorii;
- Furnizorii creditori – cei care dau marfa fara bani, sau pe datorie;
- Clientii firmei;
- Salariatii firmei (actionari care pot fi salariati);
- Diverse organisme de sinteza, camera de comert etc;
- Sindicatele.
2. Utilizatori interni → se refera la manager, directori, sefi de compartimente, salariati –
au acces si la informatii din contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor la care
nu au acces si utilizatorii externi, deoarece contabilitatea de gestiune si calculatia
costurilor se mai numeste contabilitatea interna/manageriala/analitica si care
calculeaza costurile de productie pentru lucrarile executate produselor fabricate sau
pentru serviciile prestate de catre entitatea respectiva. Contabilitatea de gestiune
clasifica altfel cheltuielile de productie, decat contabilitatea financiara care merge pe
structura planului general de conturi.

4
 III. Conceptele de baza ale contabilitatii

Sunt 2 principii de contabilitate :

1. Principiul contabilitatii de omogenitate → care se aplica in Romania dupa

introducerea IAS-urilor si IFRS-urilor, dupa anul 2000, inlocuieste principiul
contabilitatii de casa cu principiul contabilitatii de trezorerie si are urmatorul continut
economic:
- In contabilitate toate operatiunile patrimoniale se inregistreaza in momentul
efectuarii lor, de aici curgand toate obligatiile bugetare, comerciale, salariale pe care
le are entitatea (intreprinderea) indiferent cand are loc fluxul de incasari si plati. Acest
principiu este mobilizator pentru managementul financiar-contabil in a depune toate
eforturile pentru incasarea creantelor respective in timp util si pentru a nu apela la
imprumuturile bancare.
2. Principiul continuitatii activitatii din exploatare → care inseamna angajamentul
conducerii administrative luate in fata adunarii generale administrative, de-a duce mai
departe (de-a continua activitatea de exploatare) cel putin un an de zile de la data
aprobarii situatiei financiare anuale.

IV. Registrele de contabilitate

Registrul jurnal, cartea mare, inventar – cele 3 registre contabile din 1992.
Registrul jurnal – pe zi, inregistrare zilnica cronologica o operatie contabila.
Registrul cartea mare – inregistreaza sistematic o operatie, punand in evidenta
corespondenta conturilor.
Registrul inventar – inventarul firmei la un moment dat.
Tipuri de venit si cheltuieli si exemple:
1. Venituri din exploatare: profit sau pierdere din exploatare, cheltuieli din exploatare.
2. Venituri si cheltuieli financiare.
3. Venituri si pierderi financiare.
4. Venituri si cheltuieli extraordinare.
5. Venituri si pierderi extraordinare.

Venituri din exploatare exemple:

- Din vanzarea marfa, din chirii, din servicii.

Cheltuieli din exploatare exemple:

5
 - cu materii prime, materiale, telefoane, cu distributia personalului, faxul, cu posta, de
protocol, cu detasarile de personal, de consultanta, administrativ-gospodaresc,
mijloace de intermediar, onorariile la avocati, cu consultanta pentru afaceri, cu
amortizarea mijloacelor fixe, de desfacere a marfurilor.

Cheltuieli cu CIFUL (intretinerea si functinoarea utilajelor)

Venituri financiare exemple:

- din dobanzi, venituri cu diferente nefavorabile de curs valutar.

Cheltuieli financiare exemple:

- cheltuieli cu diferente nefavorabile de curs valutar, cu dobanzi, penalitati, amenzi, din

cerere si oferte bancare.

Venituri extraordinare exemple:

- din subventii in economia din Europa de Vest si Centrala, si alte venituri conform legi
de stat.

Cheltuieli extraordinare exemple:

- de calamitati, financiare.
Conturile de venit nu apar in balanta de verificare, se inchid prin contul de profit si
pierdere (121).

Clasa 1

Contabilitatea capitalului.

Capitalurile sunt formate din:

- capital propriu (C) – reprezinta fondurile proprii care apartin unei entitati:
- capital social – format din:
- capital social subscris nevarsat;
- capital social subscris varsat.
- Rezerve;
- Prime pe capital etc.
- Capital imprumutat.

A=C+D

6
 Exemplu 1:

Societatea ‚x’ se constituie actionarii, se decid sa aduca un aport in bani in valoare de

5000 lei. Par social si actiuni.

Capital par social – exte format din parti sociale cu actiuni.

Natura operatiei – numar sau factura studiate cu atentie.

1. Constituirea societatii.
- Capital social subscris nevarsat – actionari sau asociati
Capital social 1011 P + C

Actionari 456 A + D

A=P D Activ C D Pasiv C

D=C + − − +

A=P intra iese iese intra

456 (A+)=1011 (P+) 5000 lei

2. Aducerea aportului.

456 − A C 5121 (A+)=456 (A−) 5000 lei

5121 + P D

3. Transformat capital social in CSSV.

CSSV 1012 + C P 1011 (P−)=1012 (P+) 5000 lei

CSSN 1011 − D P

Cum functioneaza capitalul?

Conturile de capital sunt de pasiv si incep sa functioneze prin a se credita. Se crediteaza

cu intrarile, cresterile, majorarile si se debiteaza prin micsorare, iesiri. Sold final creditor sau
se soldeaza.

Incorporarea rezervei legale in capital social.

4. Incorporarea rezervei.

7
 Capital social subscris varsat !

1012 P + C 106 (P−)=1012 (P+)

106 P − D

Capital imprumutat reprezinta sumele de bani provenite din exteriorul entitatii,

imprumutul, credite pe termen scurt, furnizori.

Exemplu 2:

Societatea ‚y’ i-a un credit pe termen scurt in valoare de 5000 lei pe care il ramburseaza
cu o dobanda de 5%.

1. Imprumutul bancar.

Banca 5121 A + D 5121 (A+)=161 (P+) 5000 lei

Credit 161 P + C

Dobanda → 168

5000×5%=250

2. Rambursarea imprumutului.

5121 A − C 161 (P−)=% 5250

161 P − D 5121 (A−) 5000

168 P + C 168 (P+) 250

3. Inregistrarea dobanzii.

Cheltuieli cu dobanzi 666 A + D

Dobanda 168 P + C

666 (A+)=168 (P+) 250

4. Plata dobanzii.

5121 A − C 168 (P−)=5121 (A−) 250

168 P − D

Clasa 2

8
 Active imobilizante → se caracterizeaza prin faptul ca au o durata de functionare mai
mare de un an si se clasifica astfel:

- Imoniliare necorporale (brevete, licenta, cheltuieli de constituire);

- Imobiliare corporale (terenurile, cladiri, mijloace de transport, utilaje);
- Imobiliare financiare (actiuni, dividende, titluri de plasament, tranzactii).
Nu sunt supuse amortizarii terenurile fara amenajari si imobilizari financiare. Activele
imobiliare sunt de activ, incep sa functioneze prin a se debita, se debiteaza prin intrari si se
crediteaza prin iesiri, sold final – debitor sau se soldeaza.

1. Achizitionarea terenului.

Achizitionare 404 P + C

Teren fara amenajari 211 A + D

Regularizare, TVA deductibil 4426 A + D

Suma = 20.000 lei

%=404 (P+) 23.800

211 (A+) 20.000

4426 (A+) 3.800

20.000×19% (TVA)=3.800

D 211 C

20.000

TRD=20.000 TRC=0

TSD=20.000 TSC=0

SFD=20.000 lei

2. Amortizare – reprezinta recuperarea investitiei pe-o perioada mai lunga de timp.

Amortizarea este de 3 feluri:

- Amortizare liniara : Al= ; Vi=valoarea de intrare; D=durata.

- Amortizarea degresiva – care se calculeaza in functie de coeficientul ‚K’ avand

urmatoarele valori:

9
 K=1,5 in momentul in care durata de utilizare este pana la 5 ani;

K=2 in momentul in care durata de utilizare este intre 5 – 10 ani;

K=2,5 in momentul in care durata de utilizare este mai mare de 10 ani.

Se foloseste la cota liniara: Cl= .

- amortizarea accelerata care in primul an amortizeaza 50% din valoare, iar din anul
urmator se aplica amortizarea liniara.

Exemplu 3:

Se achizitioneaza o cladire in valoare de 100.000 lei pe o perioada de 5 ani.

Al=

1. inregistrarea amortizarii.

Cheltuieli cu amortizare 681 A + D

Amortizarea cladirii 281 P + C

681 (A+)=281 (P+) 20.000 lei

Vindem cladirea la un pret de 80.000 lei.

2. Scoaterea din evidenta a cladirii.

212 A − C

281 P − D

681 A + D

%=212 (A−) 100.000

281 (P−) 80.000

681 (A+) 20.000 → cheltuiala nerecuperata

3. Valoarea cladirii – se obtine un venit din vanzare.

a) Debitori diversi 461 A + D
Venituri din vanzare 758 P + C
TVA 4427 P + C
461 (A+)=% 95.200

10
 758 (P+) 80.000
4427 (P+) 15.200
80.000×19%=15.200

b) Incasarea banilor.

461 A − C 5121 (A+)=461 (A−) 95.200

5121 A + D

D 281 C

1) 20.000
2) 20.000
3) 20.000
4) 20.000
5) 80.000
TRD=80.000 TRC=80.000
TSD=80.000 TSC=80.000
Φ (se soldeaza)

Clasa 3
Stocurile – reprezinta bunurile aflate in gestiune in vederea desfasurarii activitatii
economice. Se caracterizeaza prin faptul ca au o durata mai scurta de utilizare de pana la 1
an – active curente.
Exemple: marfa, materii prime, materii semifabricate.
Stocurile sunt de activ, incep sa functioneze prin a se debita, se debiteaza cu intrari si se
crediteaza cu iesiri.
Exemplu 4:
Societatea ‚x’ achizitioneaza materie prima in valoare de 2.000 lei, 8 le lucreaza in vederea
obtinerii produselor finite la pret de 5.000 lei. Produsele care se vand la un pret de 6.000
lei+TVA inclus.
1. Achizitionare materie prima.

Materie prima 301 + A D %=401 (P+) 2.380

Produs finit 401 + P C 301 (A+) 2.000

TVA deductibil 4426 + A D 4426 (A+) 380

2.000×19%=380

2. Prelucrare materie prima.

Materie prima 301 − A C 601 (A+)=301 (A−) 2.000

11
 Cheltuieli m.p. 601 + A D

3. Obtinere produs finit.

Produs finit 345 A + D 345 (A+)=711 (P+) 5.000

Variatia stocurilor 711 P + C

4. Vanzare materie prima

Client 411 + A D 411 (A+)=% 6.000×19%

Venit prod finit 701 + P C 701 (P+) 5042

TVA colectat 4427 + P C 4427 (P+) 958

5. 345 − A C 711 (P−)=345 (A−) 5.000

711 − P D
Metode de evaluare.
Evaluarea stocului de marfuri in patrimoniu se face astfel:
- La intrare in patrimoniu, stoc de marfuri se face pe baza (cost achizitie). Pretul de
achizitie se calculeaza astfel: pretul de cumparare + TVA; pret marfa + cheltuieli.
- La iesirea din patrimoniu prin metode (FIFO – primul intrat, LIFO – primul iesit).
CMP = cost mediu ponderat, ultimul intrat – primul iesit.

CMP=

Exemplu 5:

Societatea ‚x’ SRL are un stoc initial in valoare de 1.000 tone ciment. In data de
01.04.2010 intra o cantitate de 2.000 t la un pret de 1 leu. In data de 05.04.2010 intra 3.000 t
ciment cu un pret 1,5 lei. In data de 10.04.2010 ies 4.000 t, in data de 15.04.2010 intra o
cantitate de 2.000 t cu un pret 2 lei. In data de 20.04.2010 ies 3.000 t, in data de 25.04.2010
intra 500 t la un pret de 2,5 lei si in data de 28.04.2010 ies 1.000 t.

Intrari=C×P/U=valoare (V); cantitate×P/U=iesiri

FIFO

Data Explicatia Debit Credit Sold

C P/U V C P/U V C P/U V
Stoc Sold initial - - - - - - 1.000 1 1.000
01.04.2010 I 2.000 1 2.000 - - - 3.000 1 3.000
05.04.2010 I 3.000 1,5 4.500 - - - 3.000 1 3.000
3.000 1,5 4.500

12
10.04.2010 E - - - 3.000 1 3.000 - - -
1.000 1,5 1.500 2.000 1,5 3.000
15.04.2010 I 2.000 2 4.000 - - - 2.000 1,5 3.000
2.000 2 4.000
20.04.2010 E - - - 2.000 1,5 3.000 - - -
1.000 2 2.000 1.000 2 2.000
25.04.2010 I 500 2,5 1.250 - - - 1.000 2 2.000
500 2,5 1.250
28.04.2010 E - - - 1.000 2 2.000 - - -
500 2,5 1.250
30.04.2010 X 7.500 X 11.750 8.000 X 11.500 500 2,5 1.250

CMP=

a) Metoda inventarului permanent: Vsf=Vsi+i−e. Stoc faptic se compara cu stoc scriptic,

se inregistreaza prin provizioane, sau pe cheltuieli.

Vsf=valoare stoc final

Vsi=valoare stoc initial

I=intrari

E=iesiri

b) Metoda inventarului intermitent → societati mici SRL → E=Vsi+i−Vsf

Exemplu 6:

Societatea ‚x’ SRL achizitioneaza marfa, fara factura fiscala, TVA=19%, ulterior se primeste
factura fiscala, marfa fiind 10.000 lei, prin banca. Ulterior se vinde marfa in valoare de 1.000
lei, plata se face prin casa.

1. Achizitionarea marfii fara factura.

408 P + C 11.900 %=408 (P+)

371 A + D 10.000 371 (A+)

4428 A + D 1.900 4428 (A+)

2. Primirea facturii.

Furnizor = 408

408 P − D 408 (P−)=401 (P+) 11.900

13
401 P + C

4426 A + D 4426 (A+)=4428 (A−) 1.900

4428 A − C

3. Plata facturii.

401 P − D 401 (P−)=5121 (A−) 11.900

5121 A − C

4. Vanzarea marfurilor.

461 A + D 461 (A+)=% 1.900

707 P + C 707 (P+) 1.000

4427 P + C 4427 (P+) 190

5. Descarcarea marfurilor din gestiune.

371 A − C 707 (A+)=371 (A−) 1.000

707 A + D

6. Incasarea.

5311 A + D 5311 (A+)=461 (A−) 1.190

461 A − C

7. Reguli de validare TVA.

4426 A − C 1.900 %=4426 (A−)

4427 P − D 190 4427 (P−)

4424 A + D 1.710 4424 (A+)

8. Incasarea TVA-ului.

5121 A + D 5121 (A+)=4424 (A−) 1.710

4424 A − C

9. Inchiderea conturilor de venituri.

Cont de profit si pierdere = 121

121 P + C 707 (P−)=121 (P+) 1.000

14
 707 P − D

10. Inchiderea contului de cheltuieli.

607 A − C 121 (A+)=607 (A−) 1.000

121 A + D

D 121 C

10) 1.000 9) 1.000

Clasa 4

Creante si datorii → reprezinta obligatii si datorii fata de bugetul de stat sau terte
persoana (clienti, debitori, furnizori, ceaseuri, ajutoare de somaj).

Exista 5 categorii de TVA:

1) TVA deductibil (4426) ⇒ este aferent cumpararilor de marfuri, este o obligatie, este
de activ;
2) TVA colectat (4427) ⇒ aferent vanzarilor, este o datorie, este pasiv;
3) TVA de recuperat (4424) ⇒ apare in situatia in care TVA deductibil este mai mare
decat TVA colectat, este o obligatie, este activ;
4) TVA de plata (4423) ⇒ apare in situatia in care TVA colectat este mai mic decat TVA
deductibil, este o datorie, este un pasiv;
5) TVA neexigibil (4428) ⇒ este un cont bifunctional si tine rolul unei facturi, activ, este o
obligatie – cumparare, vanzare – datorie, pasiv.

Clasa 5

Trezoreria → reprezinta plusurile de numerar care contribuie la realizarea activitatilor

economice, atat fiind surse proprii cat si prin surse imprumutate (conturi la banci,
imprumuturi, actiuni).

Clasa 6

Cheltuielile → reprezinta utilizarile care contribuie la realizarea fluxurilor comerciale sunt

tot timpul de activ, tot timpul sold final = 0. Se debiteaza cu intrari, se crediteaza cu iesiri.

Se clasifica astfel:

15
 - Cheltuieli din exploatare;
- Cheltuieli financiare;
- Cheltuieli extraordinare – incerte, imprevizibile (incendiu, inundatii).

Clasa 7

Veniturile → sunt bunurile pe care le comercializam in cadrul tranzactiilor comerciale, in

scopul obtinerii unor resurse:

- Venituri din exploatare;

- Venituri financiare;
- Venituri extraordinare.
Rezultatul exercitiului financiar (profit brut, rezultat contabil) se calculeaza astfel:

Rezultatul exercitiului=rezultatul exercitiului extraordinar+rezultatul exercitiului

financiar+rezultatul exercitiului exploatare (Re=Reext+Ref+Reexp).

Re.exploatare=TV.exploatare−TCH.exploatare

Re.financiar=TV.financiar−TCH.financiar

Re.extraordinar=TV.extraordinar−TCH.extraordinar

Pb=Tv−Tch

Profit impozabil=Pb−Df (deduceri financiare)−CH.nedeductibile fiscale

Impozit pe profit=Pimp×16%

Pnet=Pb−imp.p

Exemplu 7:

Societatea ‚y’ SRL realizeaza venitul din vanzarea marfurilor in valoare de 10.000 lei.
Cheltuieli cu salariile in valoare de 5.000 lei, venituri din amenzi, penalitati in valoare de 200
lei, dobanzi bancare in valoare de 50 lei, cheltuieli cu chirie in valoare de 100. Cheltuieli cu
calamitatile in valoare de 100 lei.

Re.exploatare=10.000−5.000−100=4.900 lei

Re.exploatare=marfuri

Cheltuieli din exploatare=chirie, salarii

Re.financiar=50 lei (venituri din dobanzi bancare)

16
 Re.extraordinar=200−100=100 lei

Re.extraordinar=cheltuieli cu calamitati, venituri din amenzi, penalitati.

Pb=4.900+50+100=5050

Pimp=5050−0−0=5050

Imp.p=5050×16%=808

Pnet=5050−808=4242

Subiecte examen

1. Situatiile financiare anuale;

2. Utilizatori de impozite financiar-contabil;
3. Principiile de baza ale contabilitatii;
4. Contabilitatea capitalului social (din carte partea de teorie – primul ministudiu de caz);
5. Contabilitatea rezervelor;
6. Structura activelor imobilizate;
7. Contabilitatea imobilizarilor;
8. Contabilitatea fondului comercial;
9. Contabilitatea imobilizarilor corporale;
10. Contabilitatea imobilizarilor financiare;
11. Structuri privind stocurile si productia in curs de executie;
12. Contabilitatea marfurilor;
13. Contabilitatea TVA;
14. Contabilitatea provizioanelor;
15. Structura cheltuielilor si veniturilor in contabilitatea financiara.

Teorie + o problema [A=P; A=C+D; A+X=(C+X)+D]

Obs!!! Obligatoriu prezenta la examen cu, cartea in original cumparata de

la librarie, NU avem voie cu xerox dupa cartea de contabilitate financiare.

17