Cursuri Contabilitate

CONTABILITATE FINANCIARĂ
CURS 1
Natura şi obiectul contabilităţii financiare: definiţia contabilităţii

financiare; cadrul contabil conceptual; prezentarea situaţiilor
financiare ( rapoartelor financiare); principii şi convenţii de bază.
Dintotdeauna, contabilitatea financiară, prin obiectul său de reprezentare şi

modelare, a fost centrată pe:
măsurarea şi evaluarea, producţia şi comunicarea de informaţii

privind averea proprietarilor ca participanţi la afaceri, precum şi
rezultatul ( cheltuieli şi venituri, câştiguri şi pierderi) generat de

tranzacţiile proprii afacerilor.
Entităţile - persoane fizice sau juridice, reprezintă spaţiul de cunoaştere şi

acţiune al contabilităţii.
Deci, se delimitează ca entităţi:
• Regiile autonome
• Societăţile comerciale
• Instituţiile publice
• Societăţile cooperatiste
• Asociaţiile şi celelalte persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi
comerciale.
Convenim să denumim entităţi contabile toate categoriile de persoane fizice şi

juridice delimitate ca sferă de acţiune a obiectului contabilităţii.
În raport cu forma de proprietate asupra capitalului entităţile contabile pot

fi:
1
• Proprietate de stat
• Proprietate privată.
În cadrul entităţilor contabile, întreprinderea, de tipul societăţilor

comerciale, reprezintă sfera de acţiune în limitele căreia contabilitatea - ca
instrument informaţional şi de gestiune – capătă forma completă de reprezentare şi
control asupra constituirii şi utilizării resurselor.
După obiectul activităţii lor, societăţile comerciale pot fi:
1. De producţie de bunuri
2. De circulaţie a marfurilor
3. De construcţii - montaj şi exploatări miniere de tot felul
4. De comerţ
5. De prestări servicii în domeniul financiar bancar
6. De prestări de servicii în transporturi şi asigurări
7. De prestări de servicii diverse (controlul mărfurilor, expertize, spectacole
de cinematograf, teatru etc. ).
În raport cu forma de constituire şi funcţionare (forme juridice de societăți

comerciale), societăţile comerciale sunt:
1. Societăţi în nume colectiv

2. Societăţi în comandită simplă
3. Societăţi în comandită pe acţiuni
4. Societăţi pe acţiuni
5. Societăţi cu raspundere limitată.
La nivelul întreprinderii se disting două secţiuni ale contabilităţii:
1. Contabilitate financiară (sau externă)

2. Contabilitate de gestiune ( sau managerială sau internă).
Contabilitatea financiară descrie circuitul economic al întreprinderii luat în

totalitatea şi structuralitatea sa.
2
Obiectiv principal :
Furnizarea de informaţii sintetice privind:
Poziţia financiară
Performanţa financiară a întreprinderii .
Informaţia contabilă este:

1. Utilizată de către management (utilizare internă)
2. Destinată utilizatorilor externi :
►investitorii de capital
►bancherii
►angajaţii
►furnizorii
►clienţii
►guvernul şi instituţiile sale
►publicul.
Contabilitatea de gestiune furnizează informaţia contabilă destinată utilizării

interne de către management.
Obiectivele principale ale contabilităţii de gestiune sunt:

1. Calcularea analitică a costurilor şi rezultatelor;
2. Bugetarea internă a activităţii întreprinderii;
3. Controlul de gestiune sau managerial privind costurile prestabilite şi
abaterile de la aceste costuri.
Principii generale de raportare financiară

Potrivit reglementărilor în vigoare (O.M.F.P. nr. 1802/2014- Secţiunea 2.4),
elementele prezentate în situaţiile financiare anuale individuale sunt recunoscute şi
evaluate în conformitate cu principiile generale ce urmează a fi prezentate mai
jos.
3
1. Principiul continuităţii activităţii (O.M.F.P. nr.1802/2014, art.49).
Potrivit acestui principiu, trebuie să se prezume că entitatea îşi continuă în mod
normal funcţionarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a
activităţii. Acest principiu nu va fi respectat în cazul în care conducerea
întreprinderii intenţionează să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea
acesteia. Atunci când situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza
principiului continuităţii activităţii, această informaţie trebuie prezentată, împreună
cu motivele care au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu îşi mai poate
continua activitatea.
Entităţile aflate în lichidare prezintă acest fapt în declaraţia care însoţeşte

situaţiile financiare anuale. În scopul prezentării bilanţului, entitatea procedează
la reclasificarea creanţelor pe termen lung în creanţe pe termen scurt,
respectiv a datoriilor pe termen lung în datorii pe termen scurt.
2. Principiul permanenţei metodelor (O.M.F.P. nr.1802/2014, art.50).

Potrivit acestui principiu, politicile contabile şi metodele de evaluare trebuie
aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul. Modificările de
politici contabile pot fi determinate de:
- iniţiativa întreprinderii (în acest caz modificarea trebuie justificată în

notele explicative la situaţiile financiare anuale);
- o decizie a unei autorităţi competente care se impune entităţii
(modificare de reglementare – în acest caz modificarea trebuie doar
menţionată în notele explicative la sit. fin. anuale.)
Modificarea politicilor contabile poate fi efectuată numai de la începutul unui

exerciţiu financiar ( nu şi pe parcursul acestuia).
3. Principiul prudenţei (O.M.F.P. nr.1802/2014, art.51,52).

Potrivit acestui principiu, la întocmirea situaţiilor financiare anuale, recunoaşterea
şi evaluarea trebuie realizate în mod prudent, astfel:
4
- în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la
data bilanţului;
- sunt recunoscute datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent
sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai
între data bilanţului şi data întocmirii acestuia;
- sunt recunoscute deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului
financiar este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru
depreciere sau pierdere de valoare se efectuează utilizând conturile de
cheltuieli, indiferent de efectul acestora asupra contului de profit şi
pierdere.
ATENTIE!
Potrivit acestui principiu,
● activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar
● datoriile şi cheltuielile nu trebuie să fie subevaluate.
Trebuie recunoscute toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale care au

apărut în cursul exerciţiului financiar respectiv sau în cursul unui exerciţiu
precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data
întocmirii acestuia.
Implicaţiile practice ale aplicării acestui principiu sunt:
■ constituirea provizioanelor ( ceea ce conduce la diminuarea rezultatelor

şi creşterea datoriilor probabile) ca urmare a unor litigii sau a unor garanţii
acordate;
■ recunoaşterea ajustărilor pentru depreciere, la momentul întocmirii

situaţiilor financiare, în cazul activelor pentru care se identifică o depreciere
valorică reversibilă.
4. Principiul contabilităţii de angajamente (O.M.F.P. nr.1802/2014,

art.53).
Potrivit acestui principiu, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt

recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc ( şi nu pe
5
măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt
înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor
aferente.
Se vor recunoaşte veniturile şi cheltuielile aferente Înregistrarea în aceste
exerciţiului financiar, indiferent de data conturi se efectuează
încasării veniturilor sau plăţii cheltuielilor. pe baza documentelor
care atestă livrarea
Se vor evidenţia în conturile de venituri (Clasa 7) şi bunurilor sau prestarea
creanţele pentru care nu a fost întocmită încă serviciilor ( exemplu:
factura(418Clienţi facturi de întocmit ). Aviz de însoţire a marfii)
Se vor evidenţia în conturile de cheltuieli ( clasa 6)
sau bunuri (clasa 3), datoriile pentru care nu s-a
primit încă factura (408 Furnizori –facturi nesosite).
De asemenea, se vor recunoaşte dobânzile aferente perioadei , indiferent de

scadenţa acestora.
Exemplu: Societatea STAR a emis obligaţiuni în următoarele condiţii: 10.000

de titluri la o valoare nominală de 120 lei, pentru o perioada de 5 ani şi o rată
anuală fixă a dobânzii de 1o%. Emisiunea s-a realizat la sfârşitul lunii iulie N, iar
rambursarea se realizează anual în tranşe egale, moment în care se plăteşte şi
dobânda.
Cerinţe: 1. Să se înregistreze dobânda pentru primul an (N) de împrumut

obligatar şi plata acesteia.
6
2. Care este impactul asupra bilanţului şi contului de profit şi
pierdere, întocmite la sfârşitul anului N?
3. Ce principiu contabil se respectă?
Rezolvare
Anul N
1. Se înregistrează dobânda pe perioada august - decembrie N:
666 Cheltuieli = 1681 Dobânzi aferente 50.000 lei

privind dobânzile împrumuturilor din
emisiuni de obligaţiuni
Dobânda aferenta anului N
10.000 obligaţiuni *120 lei/obligaţiune*10%*5 luni/12 luni = 50.000 lei
Impact asupra bilanţului şi contului de profit şi pierdere întocmite la sfârşitul

anului N
● Conform principiului contabilităţii de angajamente, se

recunoaşte cheltuiala cu dobânda pentru perioada august-decembrie N,
chiar dacă plata dobânzii se realizează în exerciţiul N+1;
● În bilanţul întocmit pentru exerciţiul financiar N dobânda aferentă

împrumutului din emisiuni de obligaţiuni de 50.000 lei este înscrisă la
rubrica Datorii (Sume ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an);
7
● În contul de profit şi pierdere întocmit la sfârşitul anului N,
cheltuielile cu dobânda de 50.000 lei sunt înscrise la rubrica Cheltuieli
financiare.
Anul N+1
2. Se înregistrează dobânda pe perioada ianuarie - iulie N+1:

privind dobânzile împrumuturilor din
emisiuni de obligaţiuni
Dobânda pe perioada ianuarie-iulie N+1 este:
10.000 obligaţiuni*120 lei/obligaţiune*10%*7 luni / 12 luni = 70.000 lei.
3. Plata dobânzii pentru primul an de împrumut, 120.000 lei, la 31 iulie N+1:
1681 Dobânzi aferente = 5121 Conturi 120.000 lei

împrumuturilor din la bănci
emisiuni de obligaţiuni în lei
5. Principiul intangibilităţii (O.M.F.P. nr.1802/2014, art.54).

Potrivit acestui principiu, bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar
trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.
8
6. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii
(O.M.F.P. nr.1802/2014, art.55).
Conform acestui principiu, componentele elementelor de active şi de datorii trebuie

să fie evaluate separat.
7.Principiul necompensării (O.M.F.P. nr.1802/2014, art.56).
Potrivit acestui principiu, orice compensare între elementele de active şi datorii

sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.
Toate creanţele şi datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de

documente justificative.
Exemplu: Societatea A vinde piele în valoare de 100.000 lei societăţii B şi

totodată cumpără de la societatea B încălţăminte în valoare de 100.000 lei.
Astfel, societatea A va recunoaşte o creanţă faţă de clientul B (pentru vânzarea de

piele) dar şi o datorie faţă de furnizorul B (pentru cumpărarea de încălţăminte).
CREANŢĂ
Societatea A Societatea B
DATORIE
Ulterior, decontarea cu societatea B poate presupune efectuarea de compensări

potrivit documentelor contabile şi legilor aplicabile. Acest lucru nu conduce la
încălcarea acestui principiu.
În cazul schimbului de active, în contabilitate se înregistrează distinct
►operaţiunea de vânzare/scoatere din evidenţă şi pe baza
►operaţiunea de cumpărare/intrare în evidenţă documentelor
justificative,
cu înregistrarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor aferente operaţiunilor.
9
8.Contabilizarea şi prezentarea elementelor din bilanţ şi din contul
de profit şi pierdere ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei
sau al angajamentului în cauză (O.M.F.P. nr.1802/2014, art.57).
Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate şi

prezentarea fidelă a operaţiunilor economico-financiare în conformitate cu
realitatea economică, punând în evidenţă drepturile şi obligaţiile precum şi
riscurile asociate acestor operaţiuni.
Exemple de situaţii în care se aplică acest principiu, potrivit O.M.F.P.

nr.1802/2014:
● încadrarea de către utilizatori a contractelor de leasing în leasing

operaţional sau financiar;
● încadrarea operaţiunilor de vânzare în nume propriu sau comision,

respectiv consignaţie;
●recunoaşterea participaţiilor deţinute ca fiind de natura acţiunilor deţinute

la entităţi afiliate sau sub forma altor imobilizări financiare;
●încadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale

sau financiare.
9.Principiul evaluării la cost de achiziţie sau cost de producţie

(O.M.F.P. nr.1802/2014, art.58).
Potrivit acestui principiu, elementele prezentate în situaţiile financiare se

evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de
producţie. Cazurile în care nu se foloseşte costul de achiziţie sau costul de
producţie sunt cele prevăzute de O.M.F.P. nr.1802/2014.
10
În cazul în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizărilor corporale sau evaluarea
instrumentelor financiare la valoarea justă, se aplică prevederile secţiunii 3.4
Evaluarea alternativă la valoarea justă din acelaşi O.M.F.P.
10.Principiul pragului de semnificaţie (O.M.F.P. nr.1802/2014, art.59).
Entitatea se poate abate de la cerinţele cuprinse în acest Ordin referitoare la

prezentările de informaţii şi publicare, atunci când efectele respectării lor sunt
nesemnificative.
11
CURS 2
Situaţiile financiare (Rapoartele financiare)
Potrivit reglementărilor în vigoare (O.M.F.P. nr.1802/2014), obiectivul
situaţiilor financiare anuale îl constituie furnizarea de informaţii despre:
● poziţia financiară;
● performanţa financiară (rezultatul global) şi
● fluxurile de trezorerie ale unei entităţi,
informaţii utile utilizatorilor.
Entităţile prevăzute de aceste reglementări se grupează în trei categorii:
►Microentităţi;
►Entităţi mici;
►Entităţi mijlocii şi mari.
Microentităţile întocmesc situaţii financiare anuale în condiţiile prevăzute în

O.M.F.P. nr.1802/2014, la Secţiunea 12.1 Scutiri pentru microentităţi, astfel:
► nu au obligaţia elaborării notelor explicative la situaţiile financiare

anuale;
► întocmesc bilanţ prescurtat;
►întocmesc cont de profit şi pierdere prescurtat.
Entităţile mici întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:
►bilanţ prescurtat;
► cont de profit şi pierdere;
► notele explicative la situaţiile financiare anuale.
1
Opţional, acestea pot întocmi Situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau
Situaţia fluxurilor de trezorerie.
Entităţile mijlocii şi mari întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:
►bilanţ ;
► cont de profit şi pierdere;
►Situaţia modificărilor capitalului propriu;
► Situaţia fluxurilor de trezorerie;
► Notele explicative la situaţiile financiare anuale.
Potrivit aceleiaşi reglementări contabile (O.M.F.P. nr.1802/2014) situaţiile

financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei
financiare şi a profitului sau pierderii entităţii.
Elementele care stau la baza întocmirii situaţiilor financiare sunt:
►activele;
►datoriile şi regăsite în BILANŢ şi

►capitalurile proprii
►veniturile regăsite în CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE.
►cheltuielile
Potrivit O.M.F.P. nr.1802/2014, aceste elemente sunt definite astfel:
● un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al

unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii
economice viitoare pentru entitate. Acesta este recunoscut în contabilitate şi
prezentat în bilanţ atunci când:
2
○ este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către
entitate şi
○ activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat/evaluată în mod

credibil.
● o datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din

evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de
resurse care încorporează beneficii economice. Aceasta este recunoscută în
contabilitate şi prezentată în bilanţ atunci când:
○ este probabil că o ieşire de resurse încorporând beneficii economice

va rezulta din decontarea unei obligaţii prezente şi
○ când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată

în mod credibil.
● capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor sau

asociaţilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale.
Potrivit O.M.F.P. nr.1802/2014,
● veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe

parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor
ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
Exemple:►venituri ce apar ca urmare a creşterii de active:

1. Vânzări de produse finite, mărfuri etc;
411 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea produselor

finite.......
sau
3
411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor
2. Beneficii obţinute din prestări de servicii;
411 Clienţi = 704 Venituri din servicii prestate
sau
531 Casa = 704 Venituri din servicii prestate
► Venituri ce apar ca urmare a diminuării de datorii:
1. Anulări de provizioane;
151 Provizioane = 781 Venituri din provizioane şi

ajustări pt. depreciere
privind activit. de exploatare
2. Datorii prescrise.
401 Furnizori = 758 Alte venituri din exploatare

404 Furnizori de
imobilizări
4
462 Creditori diverşi
● Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate

pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii
activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale
capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către
acţionari.
Exemple:►Cheltuieli ce survin ca urmare a scaderii unui activ
1. Consumul de materii prime;
601 Cheltuieli cu = 301 Materii prime

materiile prime
2. Materiale consumabile;
602 Cheltuieli cu materialele = 302 Materiale consumabile

consumabile
3. O descarcare din gestiune: scoaterea din evidenţă a unui

autoturism vândut, incomplet amortizat;
2813 Amortizarea inst. = 2133 Mijloace de

şi mijloacelor de transport
transport
5
6583 Cheltuieli privind
activele cedate şi
alte operaţiuni de
capital
►Cheltuieli ce apar ca urmare a creşterii unei datorii
1. Obligaţii legale (impozite, taxe sau contribuţii directe):

► recunoaşterea cheltuielii cu impozitul pe profit
691 Cheltuieli cu = 441 Impozit pe profit

impozitul pe profit
►recunoaşterea contribuţiei angajatorului la asigurările

sociale etc.
6451Cheltuieli privind = 4311 Contribuţia unităţii

contribuţia unităţii la asigurările sociale
la asigurările sociale
2. Obligaţii contractuale:
► faţă de terţi
6
Înregistrarea dobânzii la un credit bancar;
666 Cheltuieli privind = 5198 Dobânzi aferente

dobânzile creditelor bancare pe
termen scurt
Înregistrarea unei facturi pentru un serviciu primit;
626 Cheltuieli poştale = 401 Furnizori

şi taxe de telecomunicaţii
►faţă de salariaţi:
Înregistrarea de salarii.
641 Cheltuieli cu salariile = 421 Personal -

personalului - salarii datorate
Situaţiile financiare sunt folosite de utilizatori (părţi interesate) în scopul
luării de decizii economice.
7
Rolul situaţiilor financiare
1. Bilanţul
Oferă informaţii privind poziţia financiară
a entităţii la un moment dat.
2. Contul de profit şi pierdere

Oferă informaţii privind performanţa
financiară (rezultat global) realizată de
entitate în decursul perioadei de raportare .
3. Situaţia fluxurilor de trezorerie

Oferă informaţii suplimentare referitoare la
disponibilităţile băneşti prezentate în bilanţ
pt. a permite utilizatorilor să evalueze capacitatea

întreprinderii de a genera numerar şi echivalente
de numerar.
4. Situaţia modificărilor capitalului propriu

Explică evoluţia elementului bilanţier capital
propriu pe parcursul perioadei de raportare.
5. Notele explicative la situaţiile financiare anuale

Oferă informaţii privind politicile contabile
specifice selecţionate de întreprindere pentru
8
întocmirea situaţiilor financiare. De asemenea, în
cadrul acestora sunt prezentate orice informaţii
suplimentare care nu sunt cuprinse în celelalte sit.
financiare, dar sunt necesare pt. a oferi o imagine
fidelă a poziţiei financiare, rezultatului global şi
modificărilor poziţiei financiare a societăţii
raportoare.
Formatul situaţiilor financiare

În România se utilizează modelul listă
ACTIVE-DATORII = CAPITALURI PROPRII
Formatul bilanţului întocmit de entităţile mijlocii şi mari şi de entităţile de interes

public este prezentat în OMFP nr.1802/2014 (vezi şi OMFP nr.4160/2015).
Microentităţile şi entităţile mici întocmesc bilanţ prescurtat .
Membrii organelor de administraţie, de conducere şi de supraveghere ale unei

entităţi au responsabilitatea de a asigura faptul că situaţiile financiare
anuale individuale şi raportul administratorilor sunt întocmite şi se publică în
conformitate cu cerinţele OMFP 1802/2014, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Situaţiile financiare anuale ale:

●entităţilor mijlocii şi mari
●societăţilor/companiilor naţionale
●societăților cu capital integral sau majoritar de stat şi
●regiilor autonome,
sunt auditate de unul sau mai mulţi auditori statutari sau firme de audit.
9
Situaţiile financiare anuale ale entităţilor mici şi microentităţilor se verifică
de cenzori, potrivit legii.
Utilizatorii situaţiilor financiare

Utilizatorii informaţiilor contabile sunt:
Investitorii
Angajaţii
Creditorii
Furnizorii şi alţi creditori
Clienţii
Instituţiile statului şi alte autorităţi
Publicul.
1.Investitorii. Acţionarii actuali şi cei potenţiali sunt preocupaţi de:
 Riscul inerent tranzacţiilor;
 Rentabilitatea investiţiei lor.
Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacă ar trebui :
 Să cumpere;
 Să păstreze sau
 Să vândă anumite acţiuni sau alte valori tranzacţionabile.
Ei sunt interesaţi de informaţii privind:
 Rezultatul întreprinderii;
 Dividendele distribuite;
 Riscul tranzacţiilor derulate.
2.Angajaţii. Salariaţii cât şi sindicatele sunt interesaţi de:
 Politica salarială a firmei;
 Profitabilitatea societăţii;
 Continuitatea activităţii;
 Informaţii care le permit să evalueze capacitatea entităţii de a oferi
remuneraţii, pensii şi alte beneficii pe termen lung, precum şi anumite
oportunităţi profesionale.
10
3.Creditorii. Bancile şi alţi creditori financiari sunt interesaţi de capacitatea
întreprinderii de a rambursa creditele şi de a plăti dobânzile aferente, la termen.
4.Furnizorii şi alţi creditori. Sunt interesaţi de informaţii care le permit să

evalueze dacă sumele ce li se cuvin vor fi plătite la scadenţă.
5.Clienţii. Sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii unei

entităţi, mai ales atunci când au o colaborare pe termen lung cu aceasta.
6.Instituţiile statului şi alte autorităţi. Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate

de situaţia financiară pentru:
Stabilirea nivelului impozitelor şi taxelor;

Efectuarea controlului asupra activităţii financiare;
Stabilirea şi acordarea de subvenţii;
Calculul unor indicatori statistici la nivel macroeconomic.
7.Publicul este interesat de:
 Contribuţia firmei la dezvoltarea locală (dacă a făcut donaţii);
 Eventualitatea creării unor noi locuri de muncă.
Caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare
Potrivit OMFP 1802/2014, art.30, “caracteristicile calitative fundamentale sunt

relevanţa şi reprezentarea exactă”.
1.Relevanţa. Informaţiile financiare relevante sunt cele care au capacitatea de a

ajuta utilizatorii de informaţii în luarea deciziilor.
Aceste informaţii trebuie să aibă valoare predictivă
valoare de confirmare sau

ambele.
11
2.Reprezentarea exactă. Situaţiile financiare descriu fenomenele economice în
cuvinte şi cifre. Pentru a fi o reprezentare exactă, o descriere trebuie să fie:
Completă;
Neutră şi
Fără erori.
Caracteristicile calitative fundamentale ale informaţiilor financiare:
1. Comparabilitatea; amplifică utilitatea
2. Verificabilitatea; informaţiilor relevante
3. Oportunitatea ; şi reprezentate exact.
4. Inteligibilitatea. ( vezi OMFP 1802/2014)
12
1
CURS 3
Contabilitatea activelor imobilizate
A.Structura activelor imobilizate
Potrivit reglementărilor în vigoare (OMFP 1802/2014), Secţiunea 4.4, activele

imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare şi deţinute pe
o perioadă mai mare de un an, în scopul desfăşurării activităţilor entităţii.
Structura activelor imobilizate:
1. Imobilizări necorporale;
2. Imobilizări corporale;
3. Imobilizări financiare.
1.Imobilizările necorporale. Active identificabile, nemonetare, fără formă
fizică.
În cadrul imobilizărilor necorporale sunt incluse:
a. Cheltuielile de constituire;
b. Cheltuielile de dezvoltare;
c. Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi
activele similare;
d. Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale;
e. Fondul comercial pozitiv;
f. Alte imobilizări necorporale;
g. Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale.
2
a. Cheltuielile de constituire. Cheltuieli ocazionate de înfiinţarea sau

dezvoltarea unei entităţi:
 Taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare;
 Cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni;
 Alte cheltuieli legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii.
Aceste cheltuieli recunoscute ca active imobilizate necorporale, trebuie amortizate
în cadrul unei perioade de maximum 5 ani.
b. Cheltuielile de dezvoltare .
Exemple de activităţi de dezvoltare:
 Proiectarea, construcţia şi testarea unor prototipuri şi modele înainte de
producţie şi utilizare;
 Proiectarea instrumentelor, şabloanelor, tiparelor şi matriţelor care
implică o tehnologie nouă.
Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe durata de utilizare sau pe perioada
contractului. Durata de amortizare a cheltuielilor de dezvoltare nu poate depăşi 10
ani.
c. Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi

activele similare. Acestea reprezintă aport la capital, achiziţionate sau
dobândite pe alte căi şi se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale
la costul de achiziţie sau valoarea de aport, după caz.
Brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare se
amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le
deţine.
Amortizarea concesiunii este înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită

potrivit contractului.
3
e. Fondul comercial. Se recunoaşte, de regulă, la consolidare şi reprezintă

diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea justă la data tranzacţiei, a
părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate.
Când fondul comercial este recunoscut ca activ, acesta se amortizează în cadrul
unei perioade de maximum 5 ani. Atunci când durata de utilizare a fondului
comercial nu poate fi estimată în mod credibil, entităţile pot să amortizeze în mod
sistematic fondul comercial într-o perioadă de peste 5 ani dar nu mai mare de 10
ani.
f. Alte imobilizări necorporale. Programele informatice create de entitate

sau achiziţionate de la terţi pentru necesităţile proprii de utilizare, precum
şi reţete, formule, modele, proiecte şi prototipuri.
Programele informatice precum şi celelalte imobilizări necorporale se amortizează
pe durata prevăzută pentru ultilizarea lor de către entitatea care le deţine.
Conturi privind imobilizările necorporale:
Clasa 2 Conturi de imobilizări
Grupa 20 Imobilizări necorporale. Cuprinde conturi cu funcţie

contabilă de ACTIV
2.Imobilizările corporale sunt active care:
• Sunt deţinute de entitate pentru a fi utilizate în producerea sau

furnizarea de bunuri ori servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru
a fi folosite în scopuri administrative; şi
• Care sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an.
4
Activele sunt clasificate ca active imobilizate atunci când îndeplinesc condiţiile

de mai sus şi, în plus, au o valoare iniţială mai mare decât limita legală (2.500.lei).
Imobilizările corporale cuprind:
• Terenurile şi clădirile. Sunt active separabile contabilizate separat

chiar şi atunci când sunt achiziţionate împreună.
Amortizare:
1.Clădirile se am. în funcţie de durata de viaţă utilă;
2. Terenurile nu se amortizează deoarece pot fi utilizate
nelimitat.
3.Amenajările de terenuri se amortizează.
Exemple: • racordarea terenurilor la sisteme de alimentare cu apă şi
energie;
• împrejmuiri;
• desecări;
• indiguiri, etc.
• Instalaţiile tehnice şi mijloacele de tansport cuprind:
 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru);
 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare;
 Mijloace de transport.
• Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale .
• Investiţiile imobiliare. Investiţia imobiliară este proprietatea ( un teren
sau o clădire ori o parte a unei clădiri sau ambele) deţinută (de
proprietar sau de locatar în baza unui contract de leasing financiar) mai
degrabă pentru a obţine venituri din chirii sau pentru creşterea
valorii capitalului, ori ambele, decât pentru:
5
o A fi utilizată în producerea sau furnizarea de bunuri sau

servicii ori în scopuri administrative; sau
o A fi vândută pe parcursul desfăşurării normale a activităţii.
• Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale;
• Active biologice productive (altele decât activele biologice de
natura stocurilor). Active autoregeneratoare. Un activ biologic este un
animal viu sau o plantă vie.
Exemplu:
o Animale de lapte;
o Viţă de vie;
o Pomi fructiferi şi copaci din care se obţine lemn de foc,
dar care nu sunt tăiaţi.
• Imobilizări corporale în curs de aprovizionare
• Imobilizări corporale în curs de execuţie. Active imobilizate
neterminate.
Conturi privind imobilizările corporale:
Grupe: 21, 22 , 23. Conţin conturi cu funcţie contabilă de ACTIV
3.Imobilizările financiare cuprind:
• Acţiunile deţinute la entităţile afiliate;

• Împrumuturile acordate entităţilor afiliate;
• Acţiunile deţinute la entităţi asociate şi controlate în comun;
• Împrumuturile acordate entităţilor asociate şi entităţilor controlate în
comun;
• Alte investiţii deţinute ca imobilizări;
• Alte împrumuturi.
6
Principalele tipuri de imobilizări financiare sunt:
o Investiţii financiare pe termen lung (acţiuni deţinute de entitate în

capitalul social al altei entităţi);
o Creanţe imobilizate:
- Împrumuturi acordate pe termen lung altor entităţi;
- Alte creanţe imobilizate : • depozite,
• garanţii şi
• cauţiuni
depuse de entitate la terţi.
- Obligaţiuni achiziţionate cu ocazia emisiunilor de obligaţiuni

efectuate de terţi, care urmează a fi deţinute pe o perioadă mai
mare de un an.
Conturi privind imobilizările financiare:
Grupa 26. Conţine conturi cu funcţie contabilă de ACTIV.
B.Evaluarea activelor imobilizate
1. Evaluarea la data intrării în entitate. Bunurile se evaluează şi se înregistrează

în contabilitate la VALOAREA DE INTRARE.
Valoarea de intrare se identifică cu:
a. Costul de achiziţie – Pt. bunuri procurate cu titlu oneros.

Cost achiziţie = preţ cumpărare +cheltuieli accesorii (comisioane, taxe
notariale, chelt. cu obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile,
atribuibile direct bunurilor respective) + chelt. de transport+chelt. de
7
punere în funcţiune - reduceri comerciale obţinute (înscrise în aceeaşi

factură).
b. Costul de producţie – Pt. bunuri produse în entitate.
Cost producţie = costuri directe + cheltuieli indirecte repartizate raţional.
c. Valoarea de aport stabilită în urma evaluării – pt. bunurile reprezentând
aport la capitalul social. Se determină de un evaluator .
d. Valoarea justă – pt. bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere. Aceasta se determină după datele de evidenţă de pe piaţă, sau
prin alte metode, printr-o evaluare efectuată de evaluatori autorizaţi.
2. Evaluarea la data bilanţului.
Entitatea evaluează imobilizările la data bilanţului la:
●Costul istoric – amortizarea – ajustările cumulate din depreciere sau
●Valoarea reevaluată (valoarea justă la momentul reevaluării – amortizarea

cumulată – pierderi din depreciere cumulate).
Anual, entitatea trebuie să recunoască eventualele deprecieri de valoare ale

imobilizărilor ( a se vedea principiul prudenţei).
Aceste deprecieri valorice se înregistrează în contabilitate ca ajustări de

valoare indiferent dacă durata de utilizare economică a activului este limitată
sau nu (vezi terenurile care au durată de utilizare economică nelimitată).
În bilanţ activele imobilizate sunt înregistrate la valoarea contabilă.
Valoarea contabilă = valoarea de intrare (sau valoarea recalculată în

momentul reevaluării) – valoarea cumulată a amortizării – valoarea
ajustărilor pentru deprecierea activelor imobilizate
8
V.C. = V.I. – V.Am. – V.Aj.

3.Evaluarea la inventar
Având în vedere faptul că în situaţiile financiare anuale, activele imobilizate sunt

evaluate la valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii, entităţile
trebuie să procedeze la inventarierea şi evaluarea acestor active (la valoarea de
inventar).
Valoarea contabilă a activului , stabilită
Valoarea de inventar cu ocazia evaluării la inventariere.
Este înscrisă în listele de inventariere.
Pentru stabilirea valorii de inventar a elementelor de activ se va aplica principiul

prudenţei potrivit căruia se va ţine seama de toate ajustările de valoare apărute ca
urmare a deprecierii reversibile a valorii activelor (Posibila scadere pe piaţă a
preţurilor pentru active similare din punct de vedere tehnic).
Dacă valoarea de inventar < decât valoarea contabilă
V.I < V.C.
diferenţa se înregistrează în conturi de ajustări (Grupa 29

Ajustări pt. deprecierea sau pierderea de valoare a
imobilizărilor).
Astfel, elementele se menţin înregistrate la valoarea de intrare.

9
Exemplu:
6813 Cheltuieli de exploatare = 2912 Ajustări pentru

privind ajustările pentru deprecierea construcţiilor
deprecierea imobilizărilor
Evaluarea poate fi făcută de evaluatori autorizaţi sau de către angajaţi ai societăţii.
De asemenea , pentru a stabili dacă există deprecieri ale imobilizărilor corporale şi

necorporale , în afara constatării faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate în
consideraţie surse interne şi externe de informaţii.
Surse externe:
►valoarea de piaţă a activului a scăzut semnificativ mai mult decât ar fi fost de

aşteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizării.
Surse interne:
►există indicii de uzură fizică sau morală a imobilizării;
►se pot produce modificări în ceea ce priveşte gradul sau modul în care imobilizarea
este utilizată sau se aşteaptă să fie utilizată (imobilizarea devine neproductivă,
restructurare sau întrerupere a activităţii căreia îi este dedicată imobilizarea).
Stabilirea valorii de inventar se face pentru toate activele imobilizate, inclusiv

pentru cele aduse drept aport la capital şi pentru activele în curs de execuţie.
10
4. Evaluarea la ieşire (la data ieşirii din entitate).
La data ieşirii din entitate, activele imobilizate se evaluează la valoarea de intrare

sau la valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (exemplu: valoarea reevaluată
pt. imobilizările corporale care au fost reevaluate).
La scoaterea din evidenţă a activelor imobilizate (ieşire) se reiau la venituri

ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.
Exemplu :
2912 Ajustări pentru = 7813 Venituri din ajustări

deprecierea construcţiilor pt. deprecierea imobilizărilor
C. Amortizarea activelor imobilizate
Potrivit OMFP nr. 1802/2014, amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate

limitate de utilizare economică reprezintă alocarea sistematică a valorii
amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare economică.
Valoarea amortizabilă este reprezentată de :
1. Cost sau
2. Altă valoare care substituie costul (exemplu: valoarea
reevaluată).
Durata de utilizare economică este durata de viaţă utilă, aceasta reprezentând:
a. Perioada în care un activ e prevăzut a fi disponibil pt. utilizare de către o

entitate.
11
b. Numărul unităţilor produse sau sau al unor unităţi similare ce se estimează că

vor fi obţinute de entitate prin folosirea activului respectiv.
În România calculul amortizării are loc lunar.
Amortizarea se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune şi până

la recuperarea integrală a valorii lor.
La stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de

utilizare economică şi condiţiile de utilizare a acestora.
Durata de amortizare poate fi revizuită în anumite situaţii:
1. Când se modifică condiţiile de utilizare ( nr. de schimburi în care este utilizat

activul);
2. Învechirea activului;
3. Efectuarea unor investiţii sau reparaţii, altele decât cele determinate de
întreţinerile curente;
4. Imobilizările sunt trecute în conservare (nu sunt folosite o perioadă
îndelungată).
Pentru imobilizările corporale concesionate, închiriate sau în locaţie de gestiune,
amortizarea se calculează şi se înregistrează de entitatea care le are în proprietate.
Potrivit OMFP 1802/2014 metodele de amortizare utilizate de entităţi pentru

amortizarea imobilizărilor sunt:
1. Amortizarea liniară;
2. Amortizarea degresivă;
3. Amortizarea accelerată;
4. Amortizarea calculată pe unitate de produs sau serviciu, atunci când natura
imobilizării justifică utilizarea acestei metode.
12
Sunt amortizate toate activele imobilizate corporale şi necorporale, cu excepţia

terenurilor.
1. Amortizarea liniară.
Se realizează prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume
fixe, stabilite proporţional cu nr. de ani ai duratei de utilizare economică a
acestora.
Amortizarea anuală prin metoda liniară se calculează astfel:
Cota de amortizare liniară= 100/DUE

(CAL)
unde DUE = durată de utilizare economică
Amortizarea anuală = Cota de am. liniară * Valoarea de intrare
2. Amortizarea degresivă.
Presupune multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu un anumit coeficient
(K).
● 1,5 pt. bunuri cu o DUE cuprinsă între 2 şi 5 ani;
● 2 pt. bunuri cu o DUE cuprinsă între 5 şi 10 ani;
● 2,5 pt. bunuri cu o DUE mai mare de 10 ani.
Cota de amortizare degresivă = Cota de amortizare liniară * K
CAD = CAL*K
Amortizarea degresivă = CAD * Valoarea rămasă

13
CAD (Rata degresivă) se utilizează până când amortizarea degresivă devine mai
mică decât amortizarea liniară calculată la valoarea rămasă.
Din acel moment valoarea rămasă se repartizează liniar pe perioada rămasă de viaţă.
3. Amortizarea accelerată.
Constă în includerea, în primul an de funcţionare , în cheltuielile de exploatare, a
unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a imobilizării.
Amortizările anuale pt. exerciţiile financiare următoare sunt calculate la valoarea

rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de
utilizare rămaşi.
4. Amortizarea calculată pe unitate de produs sau serviciu.

Metoda se utilizează atunci când natura activului justifică utilizarea unei asemenea
metode.
Exemplu: Autoturismele (se det. amortizarea pe km parcurs);
Utilajele de producţie.
Aplicarea unei metode de amortizare se va face în mod consecvent pt. toate

activele ce au o natură similară şi sunt utilizate în condiţii identice.
Amortizarea se înregistrează în contabilitate pe seama conturilor de cheltuieli.
Conturi privind amortizarea imobilizarilor

Clasa 2 – Conturi de imobilizări
Grupa 28 – Amortizări privind imobilizările
Conturi: 280 Amortizări privind imobilizările
necorporale (Pasiv).
281 Amortizări privind imobilizările corporale
(Pasiv).
Cu ajutorul lor se ţine evidenţa amortizării privind imobilizările necorporale (Cont
280 ) şi corporale (Cont 281).
CURS 4
Exemplu de calcul al amortizării liniare

Întreprinderea Omega achiziţionează un utilaj pe data de 15.09.N. şi este pus în
funcţiune în aceeaşi lună.Valoarea de intrare (cost de achiziţie) a utilajului este de
3.000 lei. Durata de utilizare economică este de 5 ani.
Calculul anuităţilor pentru cei 5 ani.
Cota de amortizare liniară (CAL) = 100/5ani =20%
Anuitate N 3.000lei * 20% * 3luni/12luni = 150lei
Anuitate N+1 3.000lei*20%=600lei
Anuitate N+2, N+3, N+4 600lei
Anuitate N+5 3.000lei *20% * 9luni/12luni = 450lei.
Exemplu de calcul al amortizării degresive
Un utilaj este cumpărat în decembrie N şi pus în funcţiune în aceeaşi lună.
Valoarea de intrare 3.000lei
Durata de utilizare economică 5 ani
Rezolvare:
Cota de amortizare liniară CAL = 100/5ani=20%
1
Coeficientul de multiplicare a cotei de am. liniară K = 1,5
Cota de amortizare degresivă CAD = CAL * 1,5 = 30%
Tabloul de amortizare
An Valoare contabilă Amortizare Valoare contabilă

la începutul anului la sfârşitul anului
(valoarea rămasă) (valoarea rămasă)
N+1 3.000 900 2.100
N+2 2.100 630 1.470
N+3 1.470 490 980
N+4 980 490 490
N+5 490 490 0
Total 3.000
În anul N+3 Amortizarea degresivă = 1.470*30% = 441
Valoarea rămasă/3ani (amortizarea liniară) =1.470/3 = 490
Amortizarea degresivă < Amortizarea liniară calculată la valoarea rămasă.
Din anul N+3 valoarea amortizării se va calcula după metoda

liniară.
Valoarea rămasă/3ani = 490lei
Exemplu de calcul al amortizării accelerate

Societatea Ana S.A achiziţionează echipamente tehnologice în ianuarie N. Costul de
achiziţie (V.I.) este de 4.000lei iar durata de utilizare economică este de 5 ani.
Rezolvare:
2
Tabloul de amortizare
Anul Valoarea contabilă Amortizare Valoarea

la inceputul anului contabilă la
sfârşitul anului
N 4.000 4.000*50%=2.000 2.000
N+1 2.000 2.000/4 ani =500 1.500
N+2 1.500 500 1.000
N+3 1.000 500 500
N+4 500 500 0
Total 4.000
D.Ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare a

imobilizărilor
Activele imobilizate amortizabile sunt prezentate în bilanţ la valoarea contabilă,
astfel:
Valoarea contabilă = Cost de achiziţie sau cost de producţie sau altă valoare
care substituie costul – amortizarea cumulată – ajustările cumulate din
deprecierea imobilizărilor.
Imobilizări financiare. Atunci când pentru acestea se constată pierderi de valoare

trebuie constituite ajustări pentru pierdere de valoare. Acest lucru se întâmplă
deoarece imobilizările financiare trebuie să fie evaluate la cea mai mică valoare
atribuibilă acestora la data bilanţului.
Ajustări Constituire sau Diminuare sau anulare

suplimentare
Ajustările pentru Pe seama cheltuielilor de Pe seama veniturilor
deprecierea exploatare privind activitatea de
imobilizărilor exploatare
necorporale şi corporale
Ajustările pentru Pe seama cheltuielilor Pe seama veniturilor
pierderea de valoare a financiare financiare
3
imobilizărilor
financiare
Conturi privind ajustările (PASIV)

Grupa 29 Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a
imobilizărilor
Conturi: 290 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
Necorporale (Pasiv)
291 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
Corporale (Pasiv)
293 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs
de execuţie (Pasiv)
296 Ajustări pentru pierderea de valoare a
imobilizărilor financiare (Pasiv).
Modalităţi de intrare a activelor imobilizate

1. Aport la capitalul social. Evaluarea acestora se face la valoarea de aport
stabilită de un evaluator independent autorizat.
2. Achiziţie de la furnizori interni. Evaluarea acestor active se face la cost
de achiziţie.
3. Achiziţie de la furnizori externi. Evaluarea acestora se face la cost de
achiziţie. În funcţie de clauzele contractuale se stabileşte valoarea în
vamă( cheltuielile de transport au fost suportate sau nu până la frontieră).
În costul de achiziţie sunt incluse şi taxele vamale calculate la valoarea
determinată în vamă. TVA este plătită în vamă statului român şi nu este
inclusă în datoria faţă de furnizorul extern.
4. Obţinerea unui activ imobilizat în regie proprie; obţinerea unor active
în antrepriză. Evaluarea se face la costul de producţie.
4
5. Transfer din producţie proprie. Este vorba despre entităţile care au ca
obiect de activitate obţinerea de active imobilizate (autoturisme, utilaje...).
6. Achiziţie de active imob. parţial sau total subvenţionate; intrări de
active din donaţii. Statul poate oferi subvenţii pentru exploatare (în
scopul derulării normale a procesului de producţie) sau pentru investiţii
(în vederea procurării unor utilaje). Donaţiile se contabilizează similar
subvenţiilor.
7. Plusuri de inventar. Se contabilizează similar bunurilor primite prin
donaţii.
8. Creşteri ale activelor imob. ca urmare a unor modernizări ale
acestora. Se face distincţie între majorări ale valorii activului prin
înlocuirea unei piese ce conduce la creşterea performanţelor activului sau
la mărirea duratei de viaţă utilă ( se consideră modernizări) şi înlocuirea
unei componente cu o alta cu performanţe similare (se consideră o
cheltuială). Modernizarea va conduce la creşterea valorii activului supus
modernizării.
Modalităţi de ieşire a activelor imobilizate.
1. Vânzarea activelor imobilizate necorporale şi corporale. La vanzare,
simultan cu recunoaşterea veniturilor din vânzare (Cont 7583) activul
respectiv trebuie descărcat din gestiune (scos din evidenţă) . Deoarece
vânzarea de active imobilizate nu este o tranzacţie frecventă, pentru
înregistrarea creanţei si a veniturilor se va folosi contul 461 Debitori
diverşi şi 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de
capital iar pentru înregistrarea valorii neamortizate a activului respectiv,
contul 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital.
Cele două conturi de cheltuieli şi venituri nu afectează cifra de afaceri.
2. Casarea activelor imobilizate necorporale şi corporale. Se realizează
atunci când durata de viaţă utilă a unui activ imobilizat a expirat şi implică
scoaterea din gestiune a acelui activ. Sunt şi situaţii în care bunul nu mai
este utilizat înainte ca durata de viaţă utilă să fie consumată.
3. Vânzarea activelor imobilizate financiare (Vezi exemple).
Exemplu: Intrări de active imobilizate corporale
5
Societatea Concordia achiziţionează şi pune în funcţiune în luna iunie N un utilaj
, de la un furnizor extern din Italia. Transportul este suportat de furnizor iar
valoarea facturii emisă de acesta este de 60.000 €, la un curs valutar de 4,5 lei/€. Atât
furnizorul cât şi clientul sunt plătitori de TVA. Pentru montajul utilajului Societatea
Instal emite o factură în valoare de 9.000 lei, TVA 19%. Datoriile se plătesc în luna
iulie N iar cursul valutar valabil la acel moment este de 4.53lei/€. Durata de viaţă
utilă a utilajului este de 10 ani iar metoda de amortizare aplicată este cea liniară.
Rezolvare:
Vom înregistra tranzacţiile aferente exerciţiului financiar N şi vom urmări care este
impactul acestora asupra bilanţului şi asupra contului de profit şi pierdere.
1. Înregistrarea achiziţiei utilajului ( achiziţie intracomunitară):

Datoria faţă de furnizor: 60.000€ * 4,50 lei/€ = 270.000lei
231 Imobilizări corporale = 404 Furnizori de 270.000 lei

în curs de execuţie imobilizări
2. Înregistrarea TVA prin taxare inversă :

TVA deductibilă: 19% * 270.000lei = 51.300 lei
4426 TVA deductibilă = 4427 TVA colectată 51.300 lei
6
3. Înregistrarea montajului:
% = 404 Furnizori de 10.710 lei

231 Imobilizări imobilizări 9.000 lei
corporale în curs
de execuţie
4426 TVA deductibilă 1.710 lei
4. Recepţia utilajului:
Costul de achiziţie al utilajului : 270.000 lei (preţ cumpărare) + 9.000 lei
(montaj) = 279.000 lei
2131 Echipamente tehnologice = 231 Imobilizări 279.000 lei

(maşini, utilaje şi corporale în
instalaţii de lucru) curs de execuţie
5. Plata datoriei externe:

Diferenţa de curs valutar nefavorabilă : 60.000 € *( 4,53lei/€ – 4,50lei/€) =
1.800 lei
% = 5124 Conturi la 271 800 lei

404 Furnizori de imobilizări bănci în 270.000 lei
665 Cheltuieli din diferenţe valută 1.800 lei
de curs valutar
6. Plata datoriei interne către Soc. Instal, de 10.800 lei
7
404 Furnizori de = 5121 Conturi la bănci 10.710 lei
imobilizări în lei
7. Înregistrarea amortizării pe perioada iulie – decembrie N:

CAL = 100 / 10 ani = 10 %.
Amortizarea pt. 6 luni = 279.000( Cost achiziţie) * 10%* 6 /12 luni = 13.950 lei
6811 Cheltuieli de exploatare = 2813 Amortizarea 13.950lei

privind amortizarea instalaţiilor şi
imobilizărilor mijloacelor
de transport
Bilanţ
În bilanţ, valoarea utilajului la 31 decembrie N este:
Cost achiziţie - amortizare = 279.000 lei – 13.950 lei = 265.050 lei
Cont de profit şi pierdere
La 31 decembrie N sunt evidenţiate:
►Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor în valoare de

13.950 lei şi
►Cheltuieli din diferenţe de curs valutar (cheltuieli financiare ) în valoare

de 1.800 lei.
Exemplu: Imobilizări financiare

I. Societatea Lara a achiziţionat în anul N–2 acţiuni la un cost de achiziţie de 20.000
lei, emise de societatea Selma. Acţiunile reprezintă 40% din acţiunile soc. Selma.
În luna martie N soc. Lara a vândut jumătate din nr. acţiunilor, la preţul de vânzare
8
de 12.000 lei, plătind un comision de 100 lei. În luna mai N soc. Lara a încasat
dividende în valoare de 400 lei de la soc. Selma, pentru anul N-1 iar în luna iulie a
vândut restul de acţiuni cu 9.000 lei, pentru care a plătit un comision de 80 lei.
1. Înregistrarea achiziţiei din anul N-2;

2. Înregistrarea tranzacţiilor din anul N.
3. Impactul evenimentelor din anul N asupra Contului de profit şi pierdere.
Rezolvare
1. Vom înregistra achizitia acţiunilor ce a avut loc în anul N-2:

Potrivit reglementărilor în vigoare, deţinerea unei părţi din capitalul altei
entităţi se presupune că reprezintă un interes de participare, atunci când
depăşeşte un procentaj de 20%.
262 Acţiuni deţinute = 5121 Conturi la bănci 20.000 lei

la entităţi asociate în lei
2. Înregistrarea tranzacţiilor din anul N.
2.1 În anul N se înregistrează vânzarea a jumătate din acţiuni.
461 Debitori = 7641 Venituri din imobilizări 12.000 lei

diverşi financiare cedate
2.2 Se scot din gestiune acţiunile vândute.
6641 Cheltuieli privind = 262 Acţiuni deţinute 10.000 lei

imobilizările financiare la entităţi asociate
cedate
2.3 Se încasează acţiunile vândute şi se înregistrează comisionul.
9
% = 461 Debitori diverşi 12.000 lei
5121 Conturi la bănci în lei 11.900 lei
622 Cheltuieli privind 100 lei
comisioanele şi onorariile
2.4 Se înregistrează încasarea dividendelor.
5121 Conturi la bănci = 7612 Venituri din 400 lei

în lei acţiuni deţinute la
entităţi asociate
2.5 Se vinde cealaltă parte din acţiuni.
461 Debitori = 7641 Venituri din imobilizări 9.000 lei

diverşi financiare cedate
2.6 Se scot din gestiune acţiunile vândute.
6641 Cheltuieli privind = 262 Acţiuni deţinute 10.000 lei

imobilizările financiare la entităţi asociate
cedate
10
2.7 Se înregistrează încasarea acţiunilor şi comisionul.
% = 461 Debitori diverşi 9.000 lei

622 Cheltuieli privind 80 lei
comisioanele şi onorariile
3.Cont de profit şi pierdere
La 31 decembrie N sunt evidenţiate:
a. Cheltuieli de exploatare:
●Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile .
b. Cheltuieli financiare:
● Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate .
c. Venituri financiare:
● Venit
uri din imobilizări financiare cedat
e;
● Venituri din acţiuni deţinute la entităţi asociate .
Exemplu
II. Societatea Mara acordă societăţii Bela un împrumut, în luna ianuarie N, în
următoarele condiţii:
• Valoarea împrumutului 300.000 lei;
• Durata împrumutului 2 ani;
• Rata anuală a dobânzii 5%;
• Rambursarea împrumutului se realizează integral la scadenţă;
• Dobânda se plăteşte anual.
Societatea Mara deţine acţiuni la societatea Bela şi exercită un control exclusiv.
11
1. Prezentarea înregistrărilor în contabilitatea societăţii MARA, în anii N şi
N+1.
2. Prezentarea înregistrărilor în contabilitatea societăţii BELA, în anii N şi N+1.
1. Societatea Mara
Anul N
1.1 Acordarea împrumutului:
2671 Sume de încasat = 5121 Conturi la bănci 300.000lei

de la entităţile afiliate în lei
1.2 Înregistrarea dobânzii anuale de încasat:

Dobânda = 5% * 300.000 lei = 15.000 lei.
2672 Dobândă aferentă = 766 Venituri din dobânzi 15.000 lei

sumelor de încasat de la
entităţile afiliate
1.3 Încasarea dobânzii anuale:
5121 Conturi la bănci = 2672 Dobândă aferentă 15.000lei

în lei sumelor de încasat de la
12
Anul N+1
1.1 Se repetă înregistrările 1.2 şi 1.3 din anul N (creanţa reprezentând dobânda
şi incasarea dobânzii).
1.2 Se încaseaza împrumutul de la societatea Bela (expiră durata

împrumutului de 2ani).
5121 Conturi la bănci = 2671 Sume de incasat de 300.000lei

în lei la entităţile afiliate
2. Societatea Bela
Anul N
2.1 Se primeşte împrumutul de la societatea Mara.
5121 Conturi la bănci = 1661 Datorii faţă de 300.000lei

în lei entităţile afiliate
Remarcă:
Împrumutul primit reprezintă datorii ce privesc imobilizările financiare
( vezi contul 166 Datorii care privesc imobilizările financiare).
2.2 Se înregistrează dobânda datorată soc. Mara pt. anul N.

privind dobânzile datoriilor faţă de
13
2.3 Plata dobânzii
1685 Dobânzi aferente = 5121 Conturi la bănci 15.000 lei

datoriilor faţă de în lei
Anul N+1
2.1 Se repetă înregistrările 2.2 şi 2.3 din anul N.

2.2 Se rambursează împrumutul soc. Mara la sfârşitul anului N+1 (anul al 2-
lea).
1661 Datorii faţă de = 5121 Conturi la bănci 300.000lei

entităţile afiliate în lei
14
CURS 5
Derecunoaşterea imobilizărilor corporale
1. Derecunoaşterea imobilizărilor corporale prin casare

Ieşirea prin casare intervine în cazul în care utilizarea imobilizării nu se mai justifică
din punct de vedere tehnic şi economic. Principial, exploatarea activului nu mai este
producătoare de profit, respectiv veniturile realizate sunt mai mici decât cheltuielile
privind funcţionarea, întreţinerea şi reparaţia.
La casarea imobilizărilor corporale, se pot întâlni două situaţii, respectiv:

– imobilizările corporale sunt amortizate integral;
– imobilizările corporale nu sunt amortizate integral.
În cazul în care activele imobilizate sunt amortizate integral, documentul întocmit

este „procesul – verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe”, iar înregistrarea
la valoarea contabilă de intrare este:
281 = 21
Amortizări privind imobilizările corporale Imobilizări corporale
În cea de-a doua situaţie, valoarea rămasă de amortizat este recunoscută în debitul
contului 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”.
Înregistrarea exemplificativă pentru scoaterea din funcţiune este:
281 = 2131
Amortizări privind imobilizările Echipamente tehnologice
Corporale (valoarea de intrare (brută)
(amortizarea acumulată până în
momentul casării)
6583
Cheltuieli privind activele cedate
şi alte operaţii de capital
(diferenţa netă rămasă de amortizat)
Exemplu: Situaţia în contabilitate la scoaterea din funcţiune a unui utilaj se prezintă

astfel: valoarea contabilă brută 100.000 lei, amortizarea înregistrată 88.000 lei.
1
Pentru casarea activului s-a apelat la o societate specializată care a facturat prestaţia
în sumă de 1.000 lei, TVA 19%, piese de schimb recuperate în urma dezmembrării
activului 400 lei. Prezentaţi tratamentele contabile care se impun.
Inregistrare factură prestări servicii:
% = 401 1.190 lei

628 Furnizori 1.000 lei
Cheltuieli cu alte servicii
executate de terti
4426 190 lei
TVA deductibilă
Casare utilaj:
% = 2131 100.000 lei

Echipamente tehnologice
2813 88.000 lei
Amortizarea instalaţiilor și
mijloacelor de transport
6583 12.000 lei
Cheltuieli privind activele
cedate
Obtinere piese de schimb:
3024 = 7588 400 lei
Piese de schimb Alte venituri de exploatare
2. Derecunoaşterea imobilizărilor corporale prin vânzare
Ieşirile sub formă de vânzare generează două categorii de operaţii:

a) operaţii privind scoaterea din gestiune prin diminuarea amortizării şi creşterea
cheltuielilor pentru valoarea rămasă de amortizat sau netă contabilă:
2
281 = 21
Amortizări privind imobilizările corporale Imobilizări corporale
(amortizarea înregistrată) (valoarea contabilă)
6583
Cheltuieli privind activele cedate
(valoarea rămasă neamortizată sau netă contabilă)
b) operaţii privind cesionarea sau vânzarea activelor imobilizate, cu preţul de

vânzare şi TVA înregistrate pe baza facturii:
461 = 7583
Debitori diverşi Venituri din cedarea activelor
şi alte operaţii de capital
4427
TVA colectată
Exemplu : O societate vinde o linie de producţie achiziţionată la costul de 80.000

lei, amortizarea
cumulată până la data vânzării 30.000 lei. Preţul de vânzare din contractul de vânzare
este 65.000 lei, TVA 19%.
Vânzarea propriu-zisă:
461 = % 77.350 lei

Debitori diverși
7583 65.000 lei

Venituri din vânzarea
activelor şi alte operații de capital
4427 12.350 lei
TVA colectată
3
Descărcarea gestiunii:
% = 2131 80.000 lei

Echipamente tehnologice
2813 30.000 lei
Amortizarea instalaţiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor
6583 50.000 lei
Cheltuieli privind activele
cedate
Contabilitatea stocurilor
Potrivit reglementărilor contabile, stocurile reprezintă una dintre componentele
activelor circulante.
Structura activelor circulante este:
1. Stocuri;
2. Creanţe;
3. Investiţii pe termen scurt;
4. Casa şi conturile la bănci.
Stocurile sunt active circulante:
a. deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
b. în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a
activităţii sau
c. sub formă de materii prime, meteriale şi alte consumabile care urmează să fie
folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
A. Structura stocurilor
În cadrul stocurilor se cuprind:
4
■ Mărfurile. Bunuri cumpărate de entitate în vederea revânzării sau produse predate
spre vânzare magazinelor proprii;
■ Materiile prime. Participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în
produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială , fie transformată;
■ Materialele consumabile ( material auxiliare, combustibili, material pentru
ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale
consumabile), care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără
a se regăsi , de regulă, în produsul finit;
■ Materialele de natura obiectelor de inventar;
■ Produsele:
○Semifabricatele: produse al căror proces tehnologic a fost terminat într-o
secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în procesul tehnologic al altei secţii sau
se livrează terţilor;
○Produsele finite: produse care au parcurs în întregime fazele procesului de
fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând
fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;
○ Rebuturile, materialele recuparabile şi deşeurile;
○ Produsele agricole. Exemplu: lână, copaci tăiaţi, bumbac, lapte, struguri,
fructe culese, etc;
■Activele biologice de natura stocurilor: animale destinate producţiei de carne,
animale deţinute în vederea vânzării, peştii din fermele piscicole, culturile cum ar fi
cele de porumb şi grâu, copacii crescuţi pentru cherestea.
■ Ambalajele: includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate
produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia
restituirii în condiţiile prevăzute în contracte.
■ Producţia în curs de execuţie:
○Producţia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare, precum şi
5
produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice;
○ Serviciile şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.
În categoria Stocuri se includ şi:
►Bunuri aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi;
►Stocuri în curs de aprovizionare.
Conturi privind stocurile

Clasa 3 – Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie
În general cuprinde conturi cu funcţie contabilă de ACTIV
Grupa 30 – Stocuri de materii prime şi materiale
Conturi: 301, 302, 303 ACTIV
308 Diferenţe de preţ la materii prime şi
materiale (A/P) cont bifuncţional
Grupa 32 Stocuri în curs de aprovizionare
Conturi 321-328 ACTIV
Grupa 33 Producţie în curs de execuţie
Grupa 34 Produse
Conturi 341,345,346,347 ACTIV
348 Diferenţe de preţ la produse (A/P)
Grupa 35 Stocuri aflate la terţi
Grupa 36 Active biologice de natura stocurilor
Grupa 37 Mărfuri
Conturi 371 ACTIV
378 Diferenţe de preţ la mărfuri (A/P)
6
Grupa 38 Ambalaje
Grupa 39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei
în curs de execuţie
Conturi 391-398 PASIV
B.Evaluarea stocurilor
1. Evaluarea la intrare
La data intrării in entitate, stocurile se evaluează şi se înregistrează in
contabilitate la valoarea de intrare care se stabileşte astfel:
a. Cost de achiziţie (pt. stocuri cumpărate);

b. Cost de producţie ( pt. stocuri fabricate);
c. Valoare de aport ( bunuri reprezentând aport la capitalul social);
d. Valoare justă (bunuri obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere).
2.Evaluarea stocurilor la ieşire
Metode specifice de evaluare a stocurilor la ieşire:
■Primul intrat primul ieşit (FIFO). Bunurile ieşite din gestiune se evaluează
la costul de achiziţie al primei intrări. Pe măsură ce lotul se epuizează,
evaluarea se face la costul de achiziţie al lotului următor, în ordine cronologică.
7
Exemplu:
Fişa stocului de materie primă A FIFO

Data INTRĂRI IEŞIRI STOC FINAL
Canti- Preţ Va- Canti- Preţ Va- Canti- Preţ Va-
tate unitar loare tate unitar loare tate unitar loare
1 100 200 20.000
dec.
2 50 150 7.500 100 200 20.000
dec. 50 150 7.500
4 20 200 4.000 80 200 16.000
dec. 50 150 7.500
6 1.000 250 250.000 80 200 16.000
dec. 50 150 7.500
1.000 250 250.000
7 80 200 16.000
dec. 50 150 7.500
70 250 17.500 930 250 232.500
Înregistrarea consumului de materie primă A, din 4 decembrie:
601Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 4.000lei
■Ultimul intrat primul ieşit (LIFO)

Bunurile ieşite din stoc sunt evaluate la costul de achiziţie sau de producţie al
celor intrate ultimele în stoc. Pe măsura epuizării lotului se foloseşte pentru
8
evaluare costul de achiziţie sau de prod. al lotului anterior, în ordine invers
cronologică.
Exemplu:
Fişa stocului de materie primă A LIFO
Data INTRĂRI IEŞIRI STOCURI
1 dec. 100 200 20.000
2.dec. 50 150 7.500 100 200 20.000
50 150 7.500
4.dec. 20 150 3.000 100 200 20.000
30 150 4.500
6.dec. 1.000 250 250.000 100 200 20.000
30 150 4.500
1.000 250 250.000
7.dec. 200 250 50.000 100 200 20.000
30 150 4.500
800 250 200.000
Cost mediu ponderat CMP calculat la sfârşitul lunii .

CMP = Valoarea stocului iniţial + Val. Intrărilor / Cantit. din stocul iniţial +
cantitate intrată
9
Exemplu:
Stoc la începutul lunii dec : 100*200 = 20.000 lei
Fişa stocului de materie primă A CMP calculat la

sfârşitul lunii decembrie
1 100 200 20.000
dec.
2 50 150 7.500 150 241,30 36.195
dec.
4 20 241,30 4.826 130 241,30 31.369
dec.
6 1.000 250 250.000 1.130 241,30 272.669
dec.
7dec. 200 241,30 48.260 930 241,30 224.409
Total consum materie primă 220 53.086

A
CMP calculat la sf. lunii dec. = (100*200) +(50*150) + (1.000*250) / 100 +50 +
1.000 = 277.500/1.150 = 241,30lei
■ Cost mediu ponderat CMP calculat după fiecare intrare
10
Exemplu:
Fişa stocului de materie primă A CMP calculat după
fiecare intrare
1 100 200 20.000
dec.
2 50 150 7.500 150 183,33 27.500
dec.
4 20 183,33 3.666,60 130 183,33 23.833
dec.
6 1.000 250 250.000 1.130 242,33 273.833
dec.
7dec. 200 242,33 48.466 930 242,33 225.367
CMP calculat după intrarea din 2 Decembrie :

CMP = 20.000 + 7.500 /100 + 50 = 183,33 lei
CMP calculat după intrarea din 6 decembrie:
CMP = 23.833 + 250.000 / 130+1.000 = 242,33 lei
Remarcă
Fiecare entitate poate utiliza CMP, FIFO şi LIFO. Metoda aleasă trebuie să fie
folosită atât pentru aceeaşi clasă de stocuri cât şi de la o perioadă la alta.
În ceea ce priveşte evaluarea la data bilanţului şi evaluarea la inventar, în cazul

stocurilor se respectă aceleaşi reguli prezentate la „Principii contabile” şi la „Active
11
imobilizate” cu menţiunea că aici nu apare problema amortizării şi nici cea a
reevaluării.
3. Evaluarea la inventar
Potrivit OMFP 1802/2014, pentru stabilirea valorii de inventar a elementelor de activ
(Stocuri) se va ţine cont de principiul prudenţei, potrivit căruia se va ţine seama de
toate ajustările de valoare datorate deprecierilor.
Pentru elementele de natura activelor inregistrate la cost, diferenţele constatate în
minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se evidenţiază distinct în
contabilitate, în conturi de ajustări, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de
intrare.
4. Evaluarea la bilanţ
Activele de natura stocurilor se evaluează la cost, mai puţin ajustările pentru
depreciere constatate.
12
CURS 6
C. Metode de contabilizare a stocurilor

1. Metoda inventarului permanent;
2. Metoda inventarului intermitent.
1. Metoda inventarului permanent

Aceasta implică:
●recunoaşterea stocurilor în momentul intrării acestora (Debitul ct. de

stocuri), şi
●scoaterea din gestiune în momentul ieşirii lor (Creditul ct. de stocuri).
Exemplu
Societatea Anda prezintă următoarea situaţie a stocurilor de materii prime :
►Stoc iniţial 1.000lei
►Achiziţie (cost achiziţie) 1.400 lei
►Consum 2.000 lei
La sfârşitul perioadei, în urma inventarierii s-a stabilit un stoc final de materii prime
în valoare de 400 lei.
Rezolvare
Înregistrări contabile în cursul perioadei folosind metoda inventarului permanent
1. Achiziţie materii prime (factură)
% = 401 Furnizori 1.666lei

301 Materii prime 1.400 lei
4426 TVA deductibilă 266 lei
1
2. Consum de materii prime (Bon de consum)
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 2.000
D 301 Materii prime C
SI 1.000 (2/601) 2.000

(1/401) 1.400
_________________________________________
RD 1.400 RC 2.000
TSD 2.400 TSC 2.000
SFD 400
D 601 Cheltuieli cu materiile prime C
Consum 2.000
___________________________________
RD 2.000 RC 0
TSD 2.000 TSC 0
2. Metoda inventarului intermitent.

Pentru stocurile achiziţionate:
►Intrările de stocuri nu sunt recunoscute în conturile de stocuri ci prin

intermediul conturilor de cheltuieli.
►Valoarea ieşirilor de stocuri ce au avut loc în cursul perioadei se
2
determină pe baza inventarierii faptice a stocurilor la sfărşitul perioadei,
astfel:
Valoarea ieşirilor = Valoarea stocului iniţial + Valoarea intrărilor –
valoarea stocurilor stabilită prin inventariere la sfârşitul perioadei.
E = SI + I - SF
Pentru stocurile obţinute din producţie proprie:
►La începutul perioadei se anulează stocul constatat la inventariere în
perioada precedentă.
711Venituri aferente costurilor = 33 Producţie în curs de execuţie
stocurilor de produse 34 Produse
►La finalul perioadei se înregistrează stocul constatat la inventariere.
33 Producţie în curs de execuţie = 711 Venituri aferente costurilor
34 Produse stocurilor de produse
► Pe parcursul perioadei, obţinerea produselor finite şi descărcarea

gestiunii nu se contabilizează .
Exemplu
Societatea Anda prezintă următoarea situaţie a stocurilor de materii prime :
►Stoc iniţial 1.000lei
►Achiziţie (cost achiziţie) 1.400 lei
3
►Consum 2.000 lei
La sfârşitul perioadei, în urma inventarierii s-a stabilit un stoc final de materii prime
în valoare de 400 lei.
Rezolvare
Înregistrări contabile în cursul perioadei folosind metoda inventarului

intermitent.
1. Se transferă la cheltuieli stocul iniţial (Notă de contabilitate).
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 1.000
2. Se achiziţionează materii prime (Factură).
Atenţie!
Nu se foloseşte contul de materii prime ci contul de cheltuieli.
% = 401 Furnizori 1.666 lei

601 Cheltuieli cu materiile prime 1.400 lei
3. In urma inventarierii se înregistrează stocul final de materii prime (Notă de

contabilitate).
301 Materii prime = 601 Cheltuieli cu materiile prime 400 lei
Se determină valoarea ieşirilor de materii prime (consum de materii prime).

SF = SI + I – E
E = SI + I – SF
E = 1.000lei + 1.400lei – 400lei = 2.000lei
Situaţia conturilor 301 şi 601 se prezintă astfel:
4
D 301 Materii prime C
SI 1.000 Transfer la cheltuieli a

Preluarea stocului final stocului iniţial 1.000
de la inventariere 400
__________________________________________
RD 400 RC 1.000
TSD 1.400 TSC 1.000
SFD 400
D 601 Cheltuieli cu materiile prime C
Preluarea stocului Stoc final de la
iniţial 1.000 inventariere 400
Achiziţie 1.400
________________________________________
Consum 2.000
D. Achiziţii şi vânzări de stocuri cu reduceri de preţ

Reduceri de preţ:
1. Reduceri comerciale ;
2. Reduceri financiare.
1.Reducerile comerciale pot fi sub forma:
5
a. Rabaturilor – se acordă pt. defecte de calitate şi se practică asupra preţului de
vânzare;
b. Remizelor – se acordă în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau

dacă cumpărătorul are un statut preferenţial;
c. Risturnelor - sunt reduceri de preţ calculate asupra tuturor tranzacţiilor

efectuate cu acelaşi terţ, în decursul unei perioade determinate.
Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise în factura de achiziţie

ajustează în sensul reducerii, costul de achiziţie al bunurilor.
Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior

facturării, indiferent de perioada la care se referă se evidenţiază în contabilitate
prin contul 609 Reduceri comerciale primite, respectiv contul 709 Reduceri
comerciale acordate, pe seama conturilor de terţi.
Exemplu
Societatea Clara cumpără marfuri de la societatea Dora la preţul de cumpărare de

10.000lei, TVA 19% pentru care primeşte un rabat de 5% şi o remiză de 7%
conform facturii emisă de societatea Dora.
Rezolvare:
1. Determinarea costului de achiziţie şi a datoriei faţă de furnizor;

2. Inregistrarea achiziţiei mărfii de către cumpărătorul Clara;
3. Înregistrarea vânzării mărfii de către vânzătorul Dora. Costul de achiziţie este
de 8.000 lei.
1.Costul de achiziţie:
Preţ cumpărare 10.000 lei
Rabat comercial 5% * 10.000lei = 500 lei
Valoare netă comercială (1) 10.000lei – 500lei = 9.500lei
Remiză 7% * 9.500lei = 665lei
Cost de achiziţie (Netă com. 2) 9.500lei – 665lei = 8.835lei
6
TVA 19% * 8.835lei = 1.679lei
Datorie faţă de furnizor (total factură) 10.514lei
2.Societatea Clara (Cumpărător)
Achiziţie mărfuri (factură)
371 Mărfuri 8.835lei
4426 TVA deductibilă 1.679lei
3.Societatea Dora (Vânzător)
a.Vânzare mărfuri
411 Clienţi = % 10.514lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 8.835lei
4427 TVA colectată 1.679lei
b. Descărcare gestiune
607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 8.000lei
Exemplu
Societatea Mara cumpără stofă pentru a confecţiona costume barbăteşti, de la

societatea Stela în valoare de 20.000lei, TVA 19%. Ulterior, societatea Stela
acordă un rabat de 5% pentru defecte de calitate.
Rezolvare
7
1.Înregistrări în contabilitatea cumpărătorului Mara;
2. Înregistrări în contabilitatea soc. Stela (Vânzător- producător de stofe). Costul

efectiv al stofei este de 17.000 lei.
1. Societatea Mara- Cumpărător

a. Cumpărare de stofă (materii prime) – (factură)
Ulterior se obţine reducerea comercială pentru defecte de calitate (factură de

reducere)
Factura cuprinde:
Rabat comercial 5% * 20.000 = 1.000lei
TVA aferentă rabatului 19% * 1.000lei = 190 lei
Total factură (datoria faţă de furnizor) 1.190 lei
b. Înregistrarea reducerii comerciale:
401 Furnizori = % 1.190 lei

609 Reduceri comerciale primite 1.000 lei
Remarcă:
8
Contul 609 are funcţie contabilă inversă faţă de conturile de cheltuieli, prin
acest cont realizându-se ajustarea cheltuielilor din exploatare.
Factura de reducere va diminua cheltuielile din exploatare.
2.Societatea Stela (Vânzător)
a. Vânzare stofă (produse finite) – (factură)
411 Clienţi = % 23.800 lei
701 Venituri din vânzarea produselor finite 20.000 lei
4427 TVA colectată 3.800 lei
b. Descărcarea gestiunii pentru produsele finite vândute
711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 17.000 lei
stocurilor de produse
c. Înregistrarea reducerii comerciale acordate ulterior (factură)
% = 411 Clienţi 1.19 0 lei
709 Reduceri comerciale acordate 1.000 lei
4427 TVA colectată 190 lei
Remarcă:
Contul 709 are funcţie contabilă inversă faţă de conturile de venituri cu toate că
este cont de venituri.
Acest cont ajustează cifra de afaceri în sensul diminuării acesteia.
9
CURS 7
Continuare STOCURI
D. Achiziţii şi vânzări de stocuri cu reduceri de preţ
Reduceri de preţ:
1. Reduceri comerciale ;
2. Reduceri financiare.
2.Reduceri financiare
Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru

achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.
Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei

indiferent de perioada la care se referă şi se înregistrează în creditul contului 767
Venituri din sconturi obţinute.
Reducerile financiare acordate de furnizor reprezintă cheltuieli ale perioadei

indiferent de perioada la care se referă şi se înregistrează în contul 667 Cheltuieli
privind sconturile acordate.
Exemplu
Societatea Vera vinde marfuri societăţii Ana , preţ vânzare 30.000 lei, TVA 19%.
Data facturii este 25 iunie N iar scadenţa facturii este 25 iulie N. Ulterior societatea
Ana o înştiinţează pe soc. Vera că doreşte să plătescă factura cu trei săptămâni mai
devreme. Ţinând cont de acest fapt, vânzătorul întocmeşte o factură de reducere în
care menţionează un scont de decontare de 10% acordat asupra livrării iniţiale,
astfel:
Factura de reducere:
Cost de achiziţie 30.000 lei
Scont de decontare 10% * 30.000 lei = 3.000 lei
TVA aferentă scontului de decontare 19% * 3.000 lei = 570 lei
Total factură de reducere 3.57 0 lei
Societatea Vera
1.Vânzarea mărfurilor (factură)
4111 Clienţi = % 35.700 lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 30.000 lei
2. Înregistrarea scontului de decontare acordat ulterior facturării (factura de

reducere)
% = 4111 Clienţi 3.57 0 lei
667 Cheltuieli privind 3.000 lei
sconturile acordate
3. Încasarea facturii (extras de cont)
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 32.130 lei

Societatea ANA
1.Cumpărarea mărfurilor (factură)
371 Mărfuri 30.000 lei
2. Înregistrarea scontului de decontare primit ulterior facturării (factura de

reducere)
401 = % 3.57 0 lei
767 Venituri din sconturi obţinute 3.000 lei
4426 TVA deductibilă 570lei
3. Plata facturii (extras de cont)
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 32.13 0 lei
Exemplu
Societatea Dana vinde mărfuri societăţii Berta în valoare de 20.000 (preţ vânzare),
TVA 19%. Factura cuprinde :
- Rabat comercial : 5% pt. defecte de calitate;

- Remiză: 5% pt. vânzarea unei cantităţi mai mari de mărfuri decât cea
convenită iniţial;
- Scont de decontare pentru plata înainte de scadenţă: 2%;
- TVA : 19%.
Rezolvare
a. Calculul Netei comerciale şi a Netei financiare;
b. Înregistrări în contabilitatea societăţii Dana (vânzător);
c. Înregistrări în contabilitatea societăţii Berta (cumpărător).
a. Factura cuprinde:
Preţ vânzare mărfuri 20.000 lei

Rabat 5% *20.000lei = 1.000 lei
Valoare Netă comercială 1 20.000 lei –1.000lei = 19.000 lei
Remiză 5% * 19.000 lei = 950 lei
Valoare Netă comercială 2 19.000lei – 950lei = 18.050lei
Scont de decontare 18.050 lei * 2% = 361 lei
Valoare Netă financiară 18.050 lei– 361 lei = 17.689 lei
TVA 19% * 17.689 lei = 3.361 lei
Total factură 21.050 lei
b. Societatea Dana (vânzător)

1. Vânzarea mărfurilor (Factură)
4111 Clienţi = % 21.411lei

2. Scontul de decontare acordat
667 Cheltuieli privind = 4111 Clienţi 361 lei
sconturile acordate
3. Încasarea facturii
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 21.050 lei
c. Societatea Berta (cumpărător)

1. Cumpărarea mărfurilor (factură)

371 Mărfuri 18.050lei
2. Scont de decontare obţinut
401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi obţinute 361 lei
3. Plata facturii
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 21.050 lei
Ajustări pentru deprecierea stocurilor

Exemplu
Situaţia stocurilor societăţii comerciale Vera este următoarea:
La sfârşitul exerciţiului financiar N stocurile sunt înregistrate la valoarea contabilă,

astfel:
- Materii prime 300 lei;

- Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 160 lei;
- Mărfuri 400 lei;
- Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 120 lei;
- Produse finite 1.200 lei.
La sfârşitul exerciţiului financiar N+1 valoarea contabilă a stocurilor este:

- Mărfuri 500 lei;
Valoarea de inventar a stocurilor este:
- Mărfuri 240 lei;
Rezolvare
Înregistrari contabile la sfârşitul exerciţiului financiar N+1
Stocuri 31 decembrie N+1
a. Materii prime:
Valoarea de inventar = valoarea contabilă = 360 lei
Se anulează ajustările pentru deprecierea materiilor prime
existente.
391 Ajustări pentru deprecierea = 7814 Venituri din ajustări 160 lei
materiilor prime pentru deprecierea activelor circulante
b. Mărfuri:
Valoarea de inventar < Valoarea contabilă
240lei < 500lei
Necesar de constituit 500lei- 240lei = 260 lei
Ajustări pt. deprecierea mărfurilor 120 lei (existente)

Se majorează valoarea ajustărilor cu:
260 lei – 120 lei = 140 lei
6814 Cheltuieli de exploatare = 397 Ajustări pentru 140 lei

privind ajustările pentru deprecierea deprecierea
activelor circulante mărfurilor
c. Produse finite
Valoarea de inventar > Valoarea contabilă
1.300 lei > 1.280 lei
Un plus ce nu se înregistrează în contabilitate.
Contabilitatea terţilor
Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor entităţii în relaţiile
acesteia cu:
- Furnizorii;
- Clienţii;
- Personalul;
- Asigurările sociale;
- Bugetul statului;
- Entităţile afiliate;
- Entităţile asociate şi entităţile controlate în comun;
- Asociaţii/acţionarii;
- Debitorii şi creditorii diverşi.
Decontările cu clienţii şi furnizorii

În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiuni privind:
- Cumpărările de bunuri şi servicii de la furnizori;

- Decontările cu furnizorii;
- Livrările de mărfuri şi produse către clienţi;
- Prestarea de servicii către clienţi;
- Decontările cu clienţii;
- Alte operaţiuni similare acestora.
Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se ţine pe categorii precum şi pe fiecare
persoană fizică sau juridică. În contabilitatea analitică, furnizorii şi clienţii se
grupează în :
- Furnizori interni;
- Furnizori externi;
- Clienţi interni;
- Clienţi externi.
În cadrul acestora gruparea se face pe termene de plată respectiv de încasare.
Datoriile faţă de furnizorii de bunuri sau prestatorii de servicii de la care nu s-au

primit facturile până la finele lunii se înregistrează în contul 408 Furnizori facturi
nesosite(P).
Creanţele faţă de clienţii pentru care nu s-au întocmit facturile până la finele lunii se
înregistrează în contul 418 Clienţi facturi de întocmit (A).
Avansurile acordate furnizorilor se înregistrează în contabilitate în contul 409

Furnizori – debitori (A).
Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contul 419 Clienţi – creditori (P).
Vânzările şi cumpărările de bunuri şi prestările de servicii efectuate pe baza

efectelor comerciale (cambie, bilet la ordin) se înregistrează în contabilitate în
conturile:
- 413 Efecte de primit de la clienţi (A);

- 403 Efecte de plătit (P);
- 405 Efecte de plătit pentru imobilizări (P).
Evaluare
În scopul prezentării în situaţiile financiare, creanţele se evaluează la valoarea

probabilă de încasat.
La sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii se stabileşte valoarea

de inventar. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea
contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor
pentru deprecierea creanţelor.
VI < VC Ajustări pt. deprecierea creanţelor
Conturi privind datoriile şi creanţele faţă de furnizori şi clienţi

Clasa 4 Conturi de terţi - Cuprinde conturi de datorii şi creanţe curente
Grupa 40 Furnizori şi conturi asimilate (conturi de datorii cu excepţia

contului 409)
Conturi 401 – 408 (PASIV)
Contul 409 Furnizori – debitori (ACTIV)
Grupa 41 Clienţi şi conturi asimilate (Conturi de creanţe cu excepţia

contului 419 Clienţi – creditori)
Conturi 411 – 418 (ACTIV)
Contul 419 Clienţi – creditori (PASIV)

CURS 8
Continuare TERŢI
Exemplu: Decontări cu furnizorii
Societatea comercială Boni acordă un avans societăţii comerciale Delta (furnizor),
în valoare de 25.000 lei. Ulterior, soc.com Boni primeşte de la soc. com. Delta,
materii prime în valoare de 55.000 lei, TVA 19%. Totodată se primeşte şi factura de
stornare a avansului. Diferenţa se achită cu Ordin de plată.
Rezolvare
Folosim contul 4091 Furnizori – debitori pt. cumpărări de bunuri de natura
stocurilor (ACTIV)- cont de creanţe
1. Acordarea avansului (Factură de avans + Ordin de plată)

4091 Furnizori- debitori 25.000 lei
pentru cumpărări de bunuri
de natura stocurilor
Şi
2. Primirea materiilor prime de la furnizor (factură)

4426 TVA deductibilă 10.450lei
1
3. Înregistrarea facturii de stornare a avansului
% = 401 Furnizori (29.750) lei

4091 Furnizori- debitori (25.000 )lei
pentru cumpărări de bunuri
de natura stocurilor
4426 TVA deductibilă (4.750) lei
4. Plata diferenţei către furnizor (Ordin de plată)

65.450 – 29.750 = 35.700 lei
Exemplu : Decontări cu clienţii

Soc. Lara obţine produse finite în valoare de 100.000 lei şi încasează un avans de la
un client (soc. Zara ) în valoare de 30.000 lei. Ulterior societatea livrează acestui
client produse finite în valoare de 60.000 lei, preț de vânzare,TVA 19%, cost de
producție efectiv 40.000 lei Se emite factura de stornare a avansului şi se încasează
diferenţa, în contul curent.
Rezolvare:
Vom folosi contul 419 Clienţi – creditori , Cont de PASIV, de datorii
1. Obţinerea de produse finite ( Bon de predare, transfer, restituire)
345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor 100 000 lei
stocurilor de produse
2. Încasarea avansului de la client (Factură de avans şi Ordin de plată)
2
4111 Clienţi = % 35.700lei
419 Clienţi – Creditori 30.000 lei
și
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 35.700lei
3. Livrarea produselor finite (factură)

4111 Clienţi = % 71.400lei
701 Venituri din vânzarea 60.000 lei
produselor finite
4. Descărcarea din gestiune a produselor finite vândute
711 Venituri aferente = 345 Produse finite 40.000 lei

costurilor stocurilor
de produse
5. Stornarea facturii de avans
4111 Clienţi = % (35.700) lei
419 Clienţi – Creditori (30.000) lei
4427 TVA colectată (5.700) lei
3
Şi
6. Încasarea diferenţei (Ordin de plată)
71.400 lei –35.700= 35.700lei
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 35.700lei
Exemplu
La data de 28 aprilie N societatea comercială Alfa vinde mărfuri în valoare de
50.000 lei, TVA 19%, în baza Avizului de însoţire a mărfii. La data de 3 mai
N societatea întocmeşte factura pentru mărfurile vândute , valoarea acesteia fiind
de 44.000 lei, TVA 19%.
Rezolvare
1. Livrarea mărfurilor în baza Avizului de însoţire a mărfii, pe 28.04.N.
418 Clienţi-facturi de întocmit = % 59.500lei

mărfurilor
4428 TVA neexigibilă 9.500lei
2. Înregistrarea facturii din 3.05.N.

Varianta A
Regularizarea conturilor 418 şi 4428.
TVA colectată = 19%*44.000 lei = 8.360lei

Creanţa faţă de clienţi = 44.000 lei + 8.360 lei=52.360 lei
Înregistrarea diferenţei de valoare dintre aviz şi factură.
4
418 Clienţi-facturi de întocmit = % (7.140) lei
707 Venituri din vânzarea (6.000) lei
mărfurilor
4428 TVA neexigibilă (1.140) lei
411 Clienţi = 418 Clienţi-facturi de întocmit 52.360 lei
4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată 8.360 lei
Varianta B
Stornare în roşu
418 Clienţi-facturi de întocmit = % 59.500 lei

mărfurilor
4428 TVA neexigibilă 9.500 lei
Vânzare mărfuri conform facturii
411 Clienţi = % 52.360 lei

mărfurilor
4427 TVAcolectată 8.36 0 lei
Decontările privind salariile

Decontările cu personalul au ca obiect înregistrarea în conturile de cheltuieli a
drepturilor de personal cuvenite angajaţilor şi plata acestor sume către personal.
Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde:
- Drepturile salariale;
- Sporurile;
5
- Adaosurile;
- Premiile din fondul de salarii;
- Indemnizaţiile pentru concediile de odihnă şi pentru incapacitate temporară
de muncă;
- Primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit
legii;
- Alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de entitate personalului pentru
munca prestată.
- Alte drepturi şi avantaje care nu se suportă din fondul de salarii (masă caldă,
alimente antidot, etc) se înregistrează în contabilitate în mod distinct.
Salariile angajaţilor sunt supuse impozitării. În funcţie de legislaţia fiscală pot
exista anumite deduceri.
Conturi privind datoriile şi creanţele faţă de personal

Grupa 42 Personal şi conturi asimilate
421 Personal-salarii datorate (PASIV) – sume datorate personalului
suportate din fondul de salarii
425 Avansuri acordate personalului (ACTIV) – Cont de creanţe

426 Drepturi de personal neridicate (PASIV) – drepturile de personal
neridicate în termenul legal
427 Reţineri din salarii datorate terţilor (PASIV) – reţinerile din

salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pt. alte
obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele).
Aceste reţineri se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca
urmare a unor relaţii contractuale.
428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul (A/P)

4281Alte datorii în legătură cu personalul (PASIV) –
concedii de odihnă şi alte drepturi de personal
6
4282 Alte creanţe în legătură cu personalul (ACTIV) –
avansuri de trezorerie nedecontate, valoarea echipamentului de lucru
suportată de personal, debite provenite din pagube materiale
(imputaţii), amenzi şi penalităţi stabilite în baza unor hotărâri ale
instanţelor judecătoreşti, ajutoare de boală, sporuri şi adaosuri
necuvenite, alte creanţe faţă de personalul entităţii.
Decontările privind contribuţiile sociale

Contabilitatea decontărilor privind contribuţiile sociale cuprinde obligaţiile pentru:
- Contribuţia la asigurările sociale;

- Contribuţia la asigurări sociale de sănătate;
- Contribuția asiguratorie pentru muncă.
Contribuţiile plătite sunt:
1. Contribuţii plătite de angajat (sume reţinute din salarii);

2. Contribuţii plătite de angajator .
Conturi privind contribuţiile sociale
Grupa 43 Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate
431 Asigurări sociale (Pasiv)
4311. Contribuţia unităţii la asigurările sociale (P)
4312. Contribuţia personalului la asigurările sociale (P)
4313. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P)
4314. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate (P)
4315. Contribuţia de asigurări sociale (P)
4316. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (P)
4318. Alte contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate (P)
436. Contribuția asiguratorie pentru muncă

7
437 Autor de şomaj (P)
4371 Contribuția unității la fondul de șomaj
4372 Contribuția personalului la fondul de șomaj
438 Alte datorii şi creanţe sociale
4381 Alte datorii sociale (P)
4382 Alte creanţe sociale (Activ).
Decontările privind bugetul statului

În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale sunt incluse:
- Impozitul pe profit/venit;
- Taxa pe valoarea adăugată;
- Impozitul pe venituri de natura salariilor;
- Subvenţiile de primit;
- Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
Particularităţi:
●Impozitul pe profit/venit de plată trebuie recunoscut ca datorie . Dacă suma

plătită depăşeşte suma datorată surplusul trebuie recunoscut ca şi creanţă;
●Impozitul pe venituri de natura salariilor cuprinde totalul impozitelor

individuale determinate pe baza statului de salarii;
●La alte impozite , taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor
locale se cuprind:
- accizele;
- impozitul pe clădiri;
- impozitul pe terenuri;
- vărsămintele din profitul net al regiilor autonome;
8
- impozitul pe dividende;
- taxa asupra mijloacelor de transport;
- taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;
- alte impozite şi taxe.
9
CURS 9
Continuare : TERŢI
Regularizarea TVA
La sfârşitul fiecărei perioade fiscale entitatea determină TVA de plată sau

TVA de recuperat prin închiderea conturilor TVA deductibilă şi TVA
colectată, astfel:
Se compară valoarea TVA deductibilă cu valoarea TVA colectată.
Dacă:
TVA deductibilă > Tva colectată TVA de recuperat (creanţă).
Această sumă poate fi recuperată prin rambursare sau prin compensare in

perioada următoare cu o eventuală TVA de plată.
Dacă:
TVA deductibilă < Tva colectată TVA de plată(datorie).
În această situaţie datoria se va plăti sau se va compensa cu o eventuală TVA

de recuperat provenită din perioadele anterioare.
Conturi privind bugetul statului şi fonduri speciale

Grupa 44 Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate.
441 Impozitul pe profit/venit (Pasiv)
442 Taxa pe valoarea adăugată
4423 TVA de plată (Pasiv)
1
4424 TVA de recuperat (Activ)
4426 TVA deductibilă (Activ)
4427 TVA colectată (Pasiv)
4428 TVA neexigibilă (A/P)
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor (Pasiv)
445 Subvenţii (Activ)
446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (Pasiv)
447 Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate (Pasiv)
448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
4481 Alte datorii faţă de bugetul statului (Pasiv)
4482 Alte creanţe privind bugetul statului (Activ).
Exemplu (Taxa pe valoare adăugată)

Societatea Bela a înregistrat în luna aprilie anul N o valoare a TVA deductibilă
de 10. 000 lei şi o valoare a TVA colectată de 13.000 lei. În luna martie N
societatea a declarat prin decontul de TVA o valoare a TVA de recuperat în
valoare de 2.000 lei.
Rezolvare:
Regularizare TVA
Se observă că în luna aprilie N, TVA deductibilă < TVA colectată
TVA de plată.
2
● Se închid conturile de TVA, astfel:
4427 TVA colectată = % 13.000 lei
4423 TVA de plată 3.000 lei
Având în vedere faptul că societatea a declarat în luna martie TVA de recuperat în

valoare de 2.000 lei iar în luna aprilie valoarea TVA de plată este de 3.000 lei, TVA
de recuperat se poate compensa cu TVA de plată. De aici rezultă faptul că societatea
va avea de plată in luna aprilie 1.000 lei.
●● Compensarea se înregistrează astfel:
4423 TVA de plată = 4424 TVA de recuperat 2.000 lei
●●● Plata TVA datorată bugetului
4423 TVA de plată = 5121 Conturi la bănci în lei 1.000 lei
Situaţia în conturile de TVA se prezintă astfel:
3
D TVA deductibilă 4426 C
1.04. N 10.000 ● 10.000

_________________________________________
RD 10.000 RC 10.000
SFD 0
D TVA colectată 4427 C
● 13.000 7.04.N 13.000

_________________________________________
RD 13.000 RC 13.000
SFC 0
D TVA de recuperat 4424 C
SI 2.000 ●● 2.000
________________________________________
SFD 0
D TVA de plată 4423 C
●● 2.000 ● 3.000
●●● 1.000
________________________________________
RD 3.000 RC 3.000
_____________________________________________
SFC 0
4
Decontări cu bugetul statului
Exemplu ( Impozit pe profit)
Societatea comercială Alex prezintă la 31.05.N următoarea situaţie în conturi:
Venituri din exploatare 450.000 lei
Cheltuieli de exploatare 104.000 lei
Venituri financiare 35.000 lei
Cheltuieli financiare 15.000 lei
Dividende primite de la altă societate comercială 25.000 lei
Amenzi şi penalităţi în relaţia cu instituţii ale statului 4.000 lei
Cheltuieli de protocol ce depăşesc limitele prevăzute de lege 400 lei.
Rezolvare:
Se calculează profitul impozabil şi impozitul pe profit.
Profit impozabil = Rezultat contabil – Deduceri + Cheltuieli nedeductibile
Rezultat contabil = (Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare) + (Venituri

financiare – Cheltuieli financiare)
Profit impozabil = (450.000 – 104.000) + (35.000 – 15.000) – 25.000 + (4.000 +

400) = 345.400 lei
Impozit pe profit datorat = 345.400 lei * 16% = 55.264 lei
1. Se înregistrează datoria societăţii faţă de buget reprezentând impozitul pe

profit.
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 4411 Impozitul pe profit 55.264 lei
2. Se plăteşte impozitul pe profit.
5
4411 Impozitul pe profit = 5121 Conturi la bănci în lei 55.264 lei
Decontările cu asociaţii
Contabilitatea decontărilor cu acţionarii/asociaţii cuprinde: ● decontările între
acţionari/asociaţi şi entitate privind capitalul social, ● dividendele cuvenite acestora
şi ●alte decontări cu acţionarii/asociaţii.
În acest sens:
●Cu ajutorul contului 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul (A/P)

se evidenţiază creanţele şi datoriile entităţii faţă de acţionari/asociaţi privind
constituirea, majorarea sau diminuarea capitalului;
● Cu ajutorul contului 457 Dividende de plată (Pasiv) se ţine evidenţa dividendelor

datorate acţionarilor/asociaţilor corespunzător aportului la capitalul social.
Dividendul reprezintă cota parte din profit ce se plăteşte, potrivit legii, fiecărui
asociat;
● Cu ajutorul conturilor 4551 Acţionari/asociaţi – conturi curente şi 4558

Acţionari/asociaţi – dobânzi la conturi curente (Pasiv) se ţine evidenţa sumelor
depuse sau lăsate temporar de către acţionari/asociaţi la dispoziţia entităţii, precum
şi dobânzile aferente, calculate în condiţiile legii.
Decontările cu alte persoane

Creanţele/datoriile faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu, clienţii şi
furnizorii, se înregistrează în conturile 461 Debitori diverşi (Activ) şi 462 Creditori
diverşi(Pasiv).
În categoria Debitori diverşi se includ creanţe curente privind:
- Debite provenite din pagube materiale;

- Amenzi şi penalităţi stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti;
- Alte creanţe.
1. Preţul de vânzare al imobilizărilor corporale şi necorporale cedate
6
461 Debitori diverşi = %
7583 Venituri din vânzarea activelor
şi alte operaţiuni de capital
4427 TVA colectată
2. Valoarea bunurilor constatate lipsă sau deteriorate imputate terţilor

7588 Alte venituri din exploatare
4427 TVA colectată
3. Valoarea despăgubirilor şi penalităţilor datorate de terţi
461 Debitori diverşi = 7581 Venituri din despăgubiri,

amenzi şi penalităţi
4. Investiţii pe termen scurt cedate şi diferenţa dintre preţul de cesiune şi preţul

de achiziţie al acestora

501Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
506 Obligaţiuni
508 Alte investiţii pe termen scurt şi
creanţe asimilate
764 Venituri din investiţii financiare cedate
5. Creanţe din redevenţe, chirii, locaţii de gestiune
461 Debitori diverşi = 706 Venituri din redevenţe, locaţii

de gestiune şi chirii
7
6. Valoarea debitelor reactivate
461 Debitori diverşi = 754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
7. Dobânzi datorate de către debitori diverşi
461 Debitori diverşi = 766 Venituri din dobânzi
8. Diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută,

înregistrate cu ocazia evaluării acestora la finele lunii, respectiv la închiderea
exerciţiului financiar
461 Debitori diverşi = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar
9. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută,

înregistrate la decontarea acestora sau la finele lunii, respectiv la închiderea
exerciţiului financiar
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 461 Debitori diverşi
10. Debitori prescrişi şi debitori insolvabili scoşi din evidenţă
654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi = 461 Debitori diverşi
În categoria Creditori diverşi se includ:
●Datorii faţă de terţi pe bază de titluri executorii;
●Obligaţii faţă de terţi provenind din alte operaţiuni.
1. Sume încasate şi necuvenite
8
512 Conturi curente la bănci = 462 Creditori diverşi
sau
531 Casa
2.Despăgubiri şi penalităţi datorate terţilor.
6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi = 462 Creditori diverşi
3.Cheltuieli ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea entităţii.
201 Cheltuieli de constituire = 462 Creditori diverşi
4.Diferenţe nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor în valută,

înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar.
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 462 Creditori diverşi
5.Sume achitate creditorilor
462 Creditori diverşi = 512 Conturi curente la bănci
sau
531 Casa
6.Sconturi obţinute de la creditori
462 Creditori diversi = 767 Venituri din sconturi obţinute
7. Datorii prescrise sau anulate
462 Creditori diverşi = 7588 Alte venituri din exploatare
9
8. Diferenţe favorabile de curs valutar aferente datoriilor către creditori diverşi,
înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv
la închiderea exerciţiului financiar.
462 Creditori diverşi = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar
10
CURS 10
TREZORERIA
În structura trezoreriei sunt incluse:
A. Investiţiile pe termen scurt;
B. Casa şi conturile la bănci.
A. Investiţii pe termen scurt

Investiţiile pe termen scurt ACTIVE CIRCULANTE
În categoria investițiilor pe termen scurt sunt cuprinse:
●Acţiunile deţinute laent

ităţile afiliat
e;
●Alte investiţii pe termen scurt.
- Obligaţiunile emise de entitate şi răscumpărate,;

- Obligaţiunile emise de către o altă entitate şi achiziţionate de entitate în
vederea obţinerii unui câştig pe termen scurt;
- Alte valori mobiliare achiziţionate în vederea realizării unui profit într-un
termen scurt.
Investiţiile pe termen scurt numite şi titluri de plasament titluri de

valoare achiziţionate de entitate în vederea realizării unui profit într-un termen scurt.
Evaluare
La intrarea în entitate, investiţiile pe termen scurt se evaluează la costul de

achiziţie sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.
1
Depozitele bancare pe termen scurt în valută se înregistrează în contabilitate, la
constituire, la cursul de schimb valutar comunicat de BNR, de la data operaţiunii
de constituire.
Lichidarea acestor depozite se efectuează la cursul de schimb valutar comunicat

de BNR, de la data operaţiunii de lichidare.
Diferenţele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care
sunt înreg. în contabilitate şi cursul BNR de la data lichidării depozitelor bancare
se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
Ajustări
La sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, se recunosc ajustări
pentru pierderea de valoare a investiţiilor pe termen scurt, atunci când :
VI < VC VI = valoare de inventar
VC = valoare contabilă
De asemenea, la sfârşitul exerciţiului financiar, ajustările pentru pierdere de valoare

înregistrate, se pot diminua, suplimenta sau anula, după caz.
B. Casa şi conturile la bănci

Casa şi conturile la bănci ACTIVE CIRCULANTE
Casa şi conturile la bănci sunt reprezentate de sume de bani ce pot fi deţinute de o

entitate, sub diverse forme, astfel:
►Conturile la bănci cuprind:
o Valorile de încasat (cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci);

o Disponibilităţile în lei şi în valută;
o Dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în
conturile curente.
Grupa 51 Conturi la bănci
2
Conturi:
511 Valori de încasat
5112, 5113, 5114 (ACTIV)
512 Conturi curente la bănci
5121, 5124, 5125 (ACTIV)
518 Dobânzi
5186 Dobânzi de plătit (PASIV)
5187 Dobânzi de încasat (ACTIV)
519 Credite bancare pe termen scurt
5191-5198 (PASIV).
► Casa sume de bani aflate în casieria întreprinderii (lei şi valută).
Grupa 53 Casa
Conturi:
531 Casa
5311 Casa în lei (ACTIV)
5314 Casa în valută (ACTIV)
► Alte valori echivalente ale numerarului:
- timbrele fiscale, poştale, judiciare;
- abonamentele şi biletele de transport;
3
- biletele de spectacol;
- biletele de tratament şi odihnă, etc.
Conturi:
532 Alte valori
5321-5328 (ACTIV)
► Acreditivele conturi bancare deschise de entitate la banca
furnizorului din care urmează a se achita obligaţiile pe măsura livrării bunurilor
şi a executării lucrărilor sau prestării serviciilor. Acreditivul poate fi deschis în
lei sau în valută.
Grupa 54 Acreditive
Conturi:
541 Acreditive
5411Acreditive în lei (ACTIV)
5414 Acreditive în valută (ACTIV)
► Avansurile de trezorerie sume de bani încredinţate angajaţilor
sau terţilor în vederea efectuării unor plăţi necesare achiziţionării unor bunuri sau
pt. plata serviciilor efectuate de terţi entităţii. Aceste sume se înregistrează în
contul 542 Avansuri de trezorerie (A).
► Viramentele interne valoarea sumelor de bani transferate

între conturile la bănci, precum şi între conturile la bănci şi casieria entităţii.
Aceste transferuri de disponibilităţi băneşti se înregistrează în contul 581

Viramente interne (A/P). Contul nu prezintă sold final la sfârşitul lunii sau
anului.
4
Contabilitatea disponibilităţilor aflate la bănci/casierie şi a mişcării acestora, ca
urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate, se ţine distinct în lei şi în valută.
Încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de schimb

valutar comunicat de BNR, de la data efectuării operaţiunii respective.
La finele fiecărei luni, disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie, cum

sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite în valută se evaluează la cursul de
schimb al pieţei valutare, comunicat de BNR din ultima zi bancară a lunii în
cauză.
Elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente

asimilate cum sunt acreditivele şi depozitele bancare) trebuie evaluate şi
prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar
comunicat de BNR , valabil la data încheierii exerciţiului financiar.
Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau

cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
Sumele reprezentând avansuri de trezorerie, acordate potrivit legii şi nedecontate

până la data bilanţului, se evidenţiază în contul 461 Debitori diverşi sau în contul
4282 Alte creanţe în legătură cu personalul, în funcţie de natura creanţei.
Exemplu: Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt

Societatea Melo achiziţionează in luna septembrie N, prin intermediul unei bănci,
2.000 de acţiuni ce reprezintă 60% din capitalul societăţii Lia, la preţul de 10 lei
/acţiune. Comisionul legat de achiziţie este de 200 lei. Plata se face prin contul
bancar. Societatea Lia nu este cotată pe o piaţă reglementată, iar societatea Melo
intenţionează să deţină aceste acţiuni în vederea realizării unui profit pe termen
scurt. În luna noiembrie societatea Melo vinde 1.000 acţiuni unei alte societăţi la
preţul de :
Varianta 1: 12 lei/ acţiune; Preţ vânzare > Cost achiziţie Câştig
Varianta 2: 9 lei/acţiune; Preţ vânzare < Cost achiziţie Pierdere
Încasarea acţiunilor are loc prin contul bancar.
5
Rezolvare:
1. Achiziţia acţiunilor. Comisionul este inclus în costul de achiziţie (acţiunile
societăţii Lia nu sunt cotate).
Cost de achiziţie = 20.200/2.000 actiuni = 10,1 lei/acţiune.
501 Acţiuni deţinute la = 5121 Conturi la bănci 20.200 lei
entităţile afiliate în lei
2. Vânzarea acţiunilor şi descărcarea gestiunii.

Costul de achiziţie ( valoarea de intrare) = 1.000 acţiuni* 10,1 lei = 10.100 lei
Varianta 1
Preţ vânzare = 1.000 acţiuni * 12 lei/ acţiune = 12.000 lei
5121 Conturi la bănci = % 12.000 lei

în lei 501 Acţiuni deţinute la
entităţile afiliate 10.100 lei
7642 Câştiguri din investiţii
pe termen scurt cedate 1.900 lei
Varianta 2
Preţ vânzare = 1.000 acţiuni * 9 lei/acţiune = 9.000 lei
% = 501 Acţiuni deţinute la 10.100 lei

5121 Conturi la bănci 9.000 lei
în lei
6642 Pierderi din
investiţiile pe termen scurt cedate 1.100lei
6
Dacă încasarea ar avea loc ulterior, pentru înregistrarea creanţei s-ar utiliza
contul 461 Debitori diverşi.
Remarcă:
1. În cazul investiţiilor pe termen scurt, vânzarea acestora nu se va
înregistra în două etape (vânzarea propriu-zisă şi descărcarea gestiunii).
2. Dacă acţiunile deţinute de o societate au fost achiziţionate la costuri de
achiziţie diferite, descărcarea din gestiune se face după una dintre
metodele: LIFO, FIFO, CMP.
Exemplu: Contabilitatea valorilor de încasat
Societatea Mara vinde unui client mărfuri la preţul de vânzare de 3.000 lei, TVA
19% pentru care acceptă de la client un cec bancar. Soc. Mara depune la bancă fila
de cec în vederea încasării la scadenţă. Comisionul reţinut de bancă este 0,5% din
valoarea tranzacţiei. Costul de achiziţie al marfurilor este de 2.000 lei.
Rezolvare
1.a Vânzarea propriu-zisă
4111 Clienţi = % 3.570 lei

1.b Descărcarea din gestiune a mărfurilor
607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 2.000 lei
2.Primirea cecului de la client
Cecul este un instrument de plată care circulă între comercianţi prin care se
face plata certă către vânzător.
5112 Cecuri de încasat = 4111 Clienţi 3.570 lei
3.Încasarea cecului prin bancă şi reţinerea de către aceasta a comisionului.
7
% = 5112 Cecuri de încasat 3.570 lei
627 Cheltuieli cu serviciile
bancare şi asimilate 18 lei
Exemple de încasări prin contul deschis la bancă în lei 5121 Conturi la bănci în
lei se înregistrează astfel:
5121 Conturi la bănci = %
în lei 4111 Clienţi ( încasare de la clienţi )
456 Decontări cu acţionarii/asociaţii ( încasarea
privind capitalul aportului la cap. social)
461 Debitori diverşi ( încasare de la debitori)
581 Viramente interne (depunere de numerar din
casierie)
766 Venituri din dobânzi (dobânzi încasate aferente
disp. aflate în contul curent)
Exemple de plăţi prin contul bancar în lei (5121):
8
% = 5121 Conturi la bănci în lei
401 Furnizori (plata furnizorilor)
421 Personal-salarii datorate (plata salariilor către personalul
entităţii)
627 Cheltuieli cu serv. bancare (comisionul reţinut de
şi asimilate bancă pt. servicii)
431 Asigurări sociale (CAS şi CASS plătite)
4411 Impozitul pe profit (impozit pe profit plătit la
buget)
444 Impozitul pe venituri (impozit pe salarii plătit
de natura salariilor la buget)
456 Decontări cu acţionarii/ (sume achitate acţionarilor/
asociaţii privind capitalul asociaţilor)
462 Creditori diverşi ( sume achitate creditorilor
diverşi)
Exemplu: Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt

Societatea Gama primeşte un credit bancar pe termen scurt (9 luni) în sumă de
1.000. 000 lei. Dobânda este de 12% pe lună şi va fi rambursată odată cu creditul, la
scadenţă.
Rezolvare
1. Primirea creditului bancar (Extras de cont)
9
5121 Conturi la bănci = 5191 Credite bancare pe 1.000.000 lei
în lei termen scurt
2. Lunar se înregistrează dobânda datorată băncii
666 Cheltuieli = 5198 Dobânzi aferente creditelor 120.000 lei

privind dobânzile bancare pe termen scurt
3. La sfârşitul celor 9 luni se înregistrează rambursarea creditului şi plata

dobânzii datorate ( Extras de cont)
% = 5121 Conturi la bănci în lei 2.080.000lei

5191 Credite bancare
pe termen scurt 1.000.000lei
5198 Dobânzi aferente
creditelor bancare
pe termen scurt 1.080.000lei
10
CURS 11
Continuare: Contabilitatea Trezoreriei
Contabilitatea operaţiilor de încasări şi plăţi cu numerar

Exempu:
Societatea Bela depune la bancă suma de 15.000lei (Foaie de vărsământ-chitanţă,
Extras de cont).
Rezolvare
581 Viramente interne = 5311 Casa în lei 15.000 lei
şi
5121 Conturi la bănci în lei = 581 Viramente interne 15.000 lei
Exemplu
Societatea Bela ridică de la bancă suma de 10.000 lei în vederea efectuării unor
plăţi în numerar (Foaie de retragere numerar, Extras de cont).
Rezolvare
581 Viramente interne = 5121 Conturi la bănci în lei 10.000 lei
şi
5311 Casa în lei = 581 Viramente interne 10.000 lei
Exemplu
Pe data de 10 mai N, o casă de schimb valutar efectuează următoarele operaţiuni:
►cumpără 1.000 $ la un curs valutar de 4,40lei/$;
►vinde 1.000 $ la cursul de 4,50lei/$.
1
Rezolvare
1. Cumpărare de valută( $) (Buletin de schimb valutar sau Bon fiscal)
1.000$ * 4,40 lei/$ = 4.400 lei
5314 Casa în valută = 5311 Casa în lei 4.400 lei
2. Vânzare de valută ( $) (Buletin de schimb valutar sau Bon fiscal)

1.000$ * 4,5lei/$ = 4.500 lei
1.000$ * 4,40 = 4.400 lei
5311Casa în lei = % 4.500 lei
5314 Casa în valută 4.400 lei
708 Venituri din activităţi diverse 100 lei
Exemple de încasări prin casieria entităţii (cont 5311 Casa în lei):
5311 Casa în lei = %
581 Viramente interne (sume ridicate de la bănci)
4111 Clienţi (sume încasate de la clienţi)
456 Decontări cu acţionarii (sume încasate reprezentând
privind capitalul aport la capitalul social)
542 Avansuri de trezorerie (sume restituite reprezentând
avansuri de trez. neutilizate)
707 Venituri din vânzarea (sume încasate din vânzarea
mărfurilor mărfurilor)
Exemple de plăţi prin casierie
% = 5311 Casa în lei

2
261Acţiuni deţinute la (cost de achiziţie al investiţiilor
entităţile afiliate pe termen lung cumpărate în numerar)
501Acţiuni deţinute la (cost de achiziţie al investiţiilor
entităţile afiliate pe termen scurt cumpărate în numerar)
401 Furnizori (plata furnizorilor)
421 Personal-salarii datorate (salarii achitate personalului)
457 Dividende (dividende plătite acţionarilor/ asociaţilor)
de plată
462 Creditori diverşi (sume achitate creditorilor diverşi)
542 Avansuri de trezorerie (avansuri de trezorerie acordate)
Contabilitatea altor valori de trezorerie

Exemplu:
Societatea Lara achiziţionează 10 bilete de tratament la preţul de 1.400 lei/bilet.
Comisionul perceput de agenţia de turism este de 100 lei, tva la comision 19%.
Biletele se distribuie salariaţilor. Aceştia suportă 70% din valoarea biletelor, restul
fiind suportat de societatea Lara. TVA aferentă se suportă în aceeaşi proporţie de
salariaţi şi societate.
Rezolvare:
10 bilete * 1.400 lei/bilet + 100 lei = 14.100 lei
1. Achiziţia biletelor de tratament (Factură).

5322 Bilete de tratament şi odihnă 14.100 lei
3
4426 Tva deductibilă 19 lei
2. Distribuirea biletelor de tratament catre salariaţi (Tabel de repartizare)

Salariaţi 70% 14.100 lei * 70% = 9.870 lei
Societate 30% 14.100 lei * 30% = 4.230 lei
% = 5322 Bilete de tratament şi odihnă 14.100 lei

4282 Alte creanţe
în legătură cu personalul 9.870 lei
6458 Alte cheltuieli privind
asigurările şi protecţia socială 4.230 lei
3. Înregistrarea TVA suportată de societate şi de salariaţi.

Salariaţi 70% 19lei *70% = 13lei
Societate 30% 19 lei * 30% = 6 lei
% = 4427 Tva colectată 19 lei

4282 Alte creanţe
în legătură cu personalul 13 lei
6458 Alte cheltuieli privind
asigurările şi protecţia socială 6 lei
Contabilitatea altor valori de trezorerie

Exemplu:
4
Societatea Dermacosmetic vinde mărfuri la preţul de vânzare de 100.000 lei, TVA
19%. Contravaloarea mărfurilor vândute este încasată parţial cu tichete de masă
(1.000 tichete * 10 lei/tichet = 10.000lei) şi restul în numerar. Tichetele sunt trimise
spre decontare la unitatea emitentă iar contravaloarea acestora este încasată în contul
bancar. Comisionul firmei emitente este de 450 lei, TVA 19%. Comisionul este
reţinut din contravaloarea tichetelor.
Rezolvare
1. Vânzarea mărfurilor
4111 Clienţi = % 119.000 lei
2. Încasarea contravalorii mărfurilor

% = 4111 Clienţi 119.000 lei
5311 Casa în lei 109.000 lei
5328 Alte valori 10.000 lei
3. Trimiterea tichetelor spre decontare la unitatea emitentă
461 Debitori diverşi = 5328 Alte valori 10.000lei
4. Înregistrarea comisionului reţinut de firma emitentă de tichete.
% = 461 Debitori diverşi 536 lei

628 Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terţi 450 lei
5. Încasarea contravalorii tichetelor mai puţin comisionul reţinut de firma

emitentă de tichete.
5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 9.464 lei
5
D 461 Debitori diverşi C
3/ 10.000 4/ 536 (comision)

5/ 9.464
________________________________________________
SFD 0
Contabilitatea acreditivelor
Exemplu:
Societatea Melo deschide un acreditiv pentru plata datoriei faţă de un furnizor
intern în sumă de 30.000 lei . Suma este utilizată pentru plata datoriei faţă de furnizor
în sumă de 30.000 lei.
Acreditive: Conturi deschise de entitate la banci și reprezinta sume rezervate în

vederea achitarii unor obligații față de anumiți furnizori de bunuri și servicii pe
măsura indeplinirii condițiilor aferente acreditivelor.
Rezolvare
1. Deschiderea acreditivului (Cerere deschidere acreditiv, Extras de cont).
581 Viramente interne = 5121 Conturi la bănci în lei 30.000 lei
Şi
5411 Acreditive în lei = 581 Viramente interne 30.000 lei
2. Plata datoriei faţă de furnizor , din acreditiv.

401 Furnizori = 5411 Acreditive în lei 30.000 lei
6
Contabilitatea avansurilor de trezorerie
Exemplu:
Societatea Ana ridică de la bancă suma de 500 lei pentru a acorda un avans unui
salariat în vederea deplasării acestuia în interes de serviciu . La întoarcere, salariatul
depune ”ordinul de deplasare” care cuprinde următoarele elemente:
- Factură cazare 2 nopţi în valoare de 200 lei;

- Diurnă 20 lei;
- Contravaloare bilete tren :120 lei;
- Sumă restituită : 160 lei.
Rezolvare:
1. Ridicarea sumei de la bancă (Extras de cont)
581 Viramente interne = 5121 Conturi la bănci în lei 500 lei
2. Intrarea sumei în casieria societăţii.
5311 Casa în lei = 581 Viramente interne 500 lei
3. Acordarea avansului spre decontare, salariatului (Dispoziţie de plată către

casierie).
542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa în lei 500 lei
4. Justificarea de către salariat, la întoarcerea din deplasare, a avansului spre

decontare (Decont de cheltuieli, factură, chitanţă, bilete de transport).
% = 542 Avansuri de trezorerie 500 lei

625 Cheltuieli cu deplasări
7
detaşări şi transferări 340 lei
5311 Casa în lei 160 lei
Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor

În contabilitatea financiară evaluarea şi înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor are
loc în funcţie de natura acestora. Veniturile şi cheltuielile unei entităţi sunt luate în
calcul în vederea prezentării performanţei entităţii. Potrivit reglementărilor în
vigoare , Contul de profit şi pierdere este cel care prezintă performanţa financiară
a entităţii, detaliind calculul rezultatului prin mai multe categorii de venituri şi
cheltuieli.
Conturile de cheltuieli sunt asimilate prin funcția contabilă conturilor de

activ.
Debit Recunoaşterea cheltuielilor angajate în cursul exerciţiului financiar
Credit Creditarea se efectuează la închiderea exerciţiului financiar cu

ocazia imputării cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului.
Conturile de cheltuieli nu prezintă sold!

Conturile de venituri sunt asimilate prin funcţia contabilă conturilor de
pasiv.
Credit Recunoaşterea veniturilor realizate în cursul exerciţiului financiar .
Debit Debitarea se efectuează la închiderea exerciţiului financiar cu

ocazia încorporării veniturilor în rezultatul exerciţiului.
Conturile de venituri nu prezintă sold!

Conturi de cheltuieli
Clasa 6
Grupa 60 Cheltuieli privind stocurile
8
Grupa 61 Cheltuieli cu serviciile executate de terţi
Grupa 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi
Grupa 63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate
Grupa 64 Cheltuieli cu personalul
Grupa 65 Alte cheltuieli de exploatare
Grupa 66 Cheltuieli financiare
Grupa 68 Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările
pentru depreciere sau pierdere de valoare
Grupa 69 Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite
Conturi de venituri
Clasa 7
Grupa 70 Cifra de afaceri netă
Grupa 71 Venituri aferente costului producţiei în curs de
execuţie
Grupa 72 Venituri din producţia de imobilizări
Grupa 74 Venituri din subvenţii de exploatare
Grupa 75 Alte venituri din exploatare
Grupa 76 Venituri financiare
Grupa 78 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere
sau pierdere de valoare
Venituri
9
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în
nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:
●Venituri din exploatare
● Venituri financiare
Veniturile din exploatare cuprind:
○Venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, precum şi prestări de servicii,

venituri realizate din vânzarea de locuinţe de către entităţile care au ca
activitate principală obţinerea şi vânzarea de locuinţe.
Cifra de afaceri este formată din vânzările de bunuri, executarea de lucrări şi

prestarea de servicii, provenind din activitatea de bază a firmei.
Înregistrarea unei vânzări (Cifra de afaceri):
4111 Clienţi = %
70 Cifra de afaceri netă
4427 TVA colectată
○Venituri aferente costului producţiei, reprezentând variaţia în plus sau în

minus dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi
servicii în curs de execuţie de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor
iniţiale ale produselor şi serviciilor în curs de execuţie, neluând în calcul
ajustările pentru depreciere reflectate. Grupa 71 Venituri aferente costului
producţiei în curs de execuţie.
Obţinerea de produse finite la cost de producţie:
345 Produse finite =711Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
○venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor

efectuate de entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca imobilizări
corporale şi necorporale. Grupa 72 Venituri din producţia de imobilizări
10
Obţinerea producţiei imobilizate:
% = 72 Venituri din producţia de imobilizări
20 Imobilizări necorporale
21 Imobilizări corporale
○venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru

acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor precum şi alte
subvenţii de care beneficiază entitatea. Grupa 74 Venituri din subvenţii de
exploatare.
Exemplu:
O entitate primeşte sub formă de subvenţii suma de 10.000 lei din care 1.000
lei se încasează la data acordării. Suma de 6.000 lei este aferentă cifrei de
afaceri (1.000 lei pentru perioada curentă, 5.000 lei pentru perioadele
următoare) iar 4.000 lei este pentru plata personalului şi este aferentă
perioadei în curs.
% = %
9.000 lei 445 Subvenţii 7411 Venituri din subvenţii de exploatare
aferente cifrei de afaceri 1.000 lei
5121 Conturi 7414 Venituri din subvenţii de exploatare
1.000 lei la bănci în lei pentru plata personalului 4.000 lei
472 Venituri înregistrate în avans 5.000 lei
○alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe

recuperate, penalităţi contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate
potrivit legii, precum şi alte venituri din exploatare. Conturile: 754 Venituri
din creanţe reactivate şi debitori diverşi şi 758 Alte venituri din exploatare.
11
Valoarea bunurilor constatate lipsă sau deteriorate, imputate terţilor:
461 Debitori diverşi = 7588 Alte venituri din exploatare
Bunuri sau valori primite gratuit :
% = 7582 Venituri din donaţii primite
301 Materii prime
5121 Conturi la bănci în lei
Preţul de vânzare al imobilizărilor corporale sau necorporale cedate:
461 Debitori diverşi = 7583 Venituri din vânzarea activelor
şi alte operaţiuni de capital
Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru

depreciere sau pierdere de valoare se evidenţiază distinct, în funcţie de natura
acestora.
Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor

pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin
înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifică menţinerea
acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă. Contul 781
Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de
exploatare .
Veniturile financiare
Veniturile financiare cuprind:
- Venituri din imobilizări financiare;
12
- Venituri din investiţii pe termen scurt;
- Venituri din investiţii financiare cedate;
- Venituri din diferenţe de curs valutar
- Venituri din dobânzi;
- Venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
- Alte venituri financiare.
Cheltuieli
Cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:
- Consumuri de stocuri şi servicii prestate, de care beneficiază entitatea;

- Cheltuieli cu personalul;
- Executarea unor obligaţii legale sau contractuale, etc.
În cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind şi provizioanele,
amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:
a. Cheltuieli de exploatare;
b. Cheltuieli financiare .
a. Cheltuieli de exploatare
- Consum de materii prime:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime
- Costul mărfurilor vândute

Consum de mărfuri:
607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri
- Cheltuieli cu serviciile executate de terţi

Costul serviciilor de întreţinere şi reparaţii aferente perioadei în curs:
% = 401 Furnizori
611Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
4426 TVA deductibilă
13
- Cheltuieli cu personalul
Salariile datorate de entitate:
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal-salarii datorate
- Ajustări pentru deprecierea creanţelor-clienţi:
6814 Cheltuieli de exploatare privind = 491 Ajustări pentru

ajustările pentru deprecierea activelor circulante deprecierea
creanţelor- clienţi
b. Cheltuieli financiare
- Dobânzi privind exerciţiul financiar în curs
Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt:
666 Cheltuieli privind dobânzile = 519 Credite bancare pe termen
scurt
- Sconturile acordate clienţilor

Acordarea unui scont:
667 Cheltuieli privind sconturile acordate = 411 Clienţi
-Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate

Pierderea reprezentând diferenţa dintre valoarea contabilă a investiţiilor
financiare pe termen scurt (acţiuni) şi preţul lor de cesiune:
664 Cheltuieli privind = 501 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate

investiţiile financiare cedate
14
CURS 12
Contabilitatea capitalurilor
A. Capitalurile proprii (Capitalul şi rezervele) = dreptul acţionarilor asupra
activelor unei entităţi, după deducerea tuturor datoriilor.
Structura capitalurilor proprii:
1.Capital social
2. Prime de capital;
3. Rezerve din reevaluare;
4. Rezerve;
5. Acţiuni proprii;
6. Rezultatul reportat;
7. Rezultatul exerciţiului.
1.Capital social = Sursa de finanţare a unei entităţi provenită de la investitori, ce

reprezintă echivalentul aportului în numerar şi/sau natură, primit de societate în
momentul înfiinţării acesteia sau în momentul majorării capitalului social.
Capitalul social este divizat în: acţiuni (S.A. şi S.C.A.)
părţi sociale (S.R.L., S.C.S., S.N.C.).
Capital social = Număr acţiuni/părţi sociale*Valoarea nominală
Capitalul social poate fi:
Capital subscris nevarsat ;

Capital subscris vărsat.
1
Dividendul = Remuneraţia primită anual de acţionari, corespunzător aportului la
capitalul social. Nivelul acestuia se stabileşte la sfârşitul exerciţiului financiar în
funcţie de mărimea profitului obţinut de societate.
Majorarea capitalului se realizează prin:
►subscrierea şi emisiunea de noi acţiuni;
►încorporarea rezervelor;
►alte operaţiuni potrivit legii.
Micşorarea capitalului constă în:
►reducerea nr. de acţiuni sau părţi sociale;
►diminuarea valorii nominale a acţiunilor ca urmare a retragerii unor

acţionari sau asociaţi;
►răscumpărarea acţiunilor;
►acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi;
►alte operaţiuni potrivit legii.
Valoarea capitalurilor proprii

Valoarea matematică contabilă (VMC) =
a unei acţiuni Nr. total de acţiuni emise
Conturi privind capitalul social

101 Capital (Capital social), cont sintetic de grad I, dezvoltat pe conturi sintetice
de grad II: 1011 Capital subscris nevărsat (P);
1012 Capital subscris vărsat (P).
456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul (A/P), (creanţe, datorii).
2
101 Capital. Cu ajutorul lui se tine evidenţa capitalului subscris, varsat şi nevarsat,
în natură şi/sau numerar, de către acţionarii/asociaţii unei entităţi, precum şi a
majorării sau reducerii capitalului.
456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul . Cu ajutorul lui se ţine

evidenţa decontărilor cu acţionarii /asociaţii privind capitalul. Este cont bifuncţional.
(Vezi funcţiunea conturilor in OMFP 1802/2014, Capitolul 16)
Contabilitatea constituirii capitalului social

Exemplu:
Se înfiinţează soc. com. Crina S.A. în condiţiile:
 Capital subscris 50.000 lei

 Numar acţiuni 50 titluri
 Valoarea nominală a unei acţiuni 1.000 lei
 Cheltuieli de constituire 1.500 lei
Rezolvare
1. Subscrierea acţiunilor se înregistrează astfel:

50 acţiuni*1.000 lei/acţiune = 50.000 lei
456 Decontări cu acţionarii/ = 1011 Capital 50.000lei

/asociaţii privind capitalul subscris nevărsat
Înregistrarea cheltuielilor de constituire
201 Cheltuieli de = 512 Conturi curente 1.500lei

constituire la bănci
3
2. Eliberarea a 50% din capitalul social subscris prin depunerea de numerar
direct la bancă.
512 Conturi curente = 456 Decontări cu acţionarii/ 25.000lei

la bănci /asociaţii privind capitalul
Concomitent se înreg. trecerea capitalului din categoria subscris nevărsat în

categoria vărsat.
1011 Capital subscris = 1012 Capital subscris 25.000 lei

nevărsat vărsat
3. Unul dintre acţionari care a subscris 7 acţiuni, aduce ca aport un mijloc de

transport în valoare de 7.000 lei.
2133 Mijloace de transport = 456 Decontări cu 7.000lei

acţionarii privind capitalul
Concomitent:
1011 Capital subscris = 1012 Capital subscris 7.000 lei

nevărsat vărsat
Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor
Exemplu:
4
Societatea Lara S.A. decide majorarea capitalului social prin încorporarea
rezervelor statutare de 3.150lei. Până la momentul majorării capitalului social,
capitalurile proprii aveau următoarea structură:
 Capital social 27.000 lei

 Nr. acţiuni 300
 Rezerve legale 5.000 lei
 Rezerve statutare 5.800 lei
a. Se va prezenta structura capitalurilor proprii după majorarea cap. social;

b. Se va calcula VMC a unei acţiuni înaine şi după majorarea capitalului social;
c. Se va înregistra în contabilitate majorarea capitalului social pe seama
rezervelor statutare.
a. Valoarea nominală a unei acţiuni= 27.000 lei/300 acţiuni=90 lei

Acţiuni emise = 3.150 lei/90 lei/acţiune = 35 acţiuni ce se atribuie gratuit
acţionarilor
Structura capitalurilor proprii

(lei)
Elemente Situaţia înainte de Situaţia după creşterea

creşterea capitalului capitalului
Capital social 27.000 30.150
Rezerve legale 5.000 5.000
Rezerve statutare 5.800 2.650
Total capital propriu 37.800 37.800
Acţiuni 300 335
b. VMC(înainte de majorarea capitalului social) = Capital propriu/ nr.acţiuni

= 37.800lei/300acţiuni=126 lei/acţiune
VMC (după majorarea capitalului)= 37.800lei/335acţiuni= 112,8lei /acţiune.
VMC a unei acţiuni s-a diminuat cu 13,2lei/acţiune ca urmare a

încorporării rezervelor în capitalul social.
5
c. Înregistrarea majorării capitalului social pe seama rezervelor statutare:
1063 Rezerve statutare = 1012 Capital subscris 3.150 lei

sau contractuale vărsat
Reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor

Exemplu:
Societatea comercială Omega S.A. are la începutul anului N un capital social în
valoare de 100.000lei, format din 5.000 de acţiuni şi o pierdere reportată din anul
N-1 de 20.000lei. AGA decide încorporarea pierderii în capitalul social prin anularea
de acţiuni (reducerea capitalului social).
Înregistrări contabile:
1. Reducerea capitalului social cu 20.000lei prin acoperirea pierderii exercitiului

financiar N-1.
Se calculează valoarea nominală a acţiunii.
VN = 100.000lei / 5.000acţiuni = 20lei/acţiune
Număr acţiuni anulate 20.000lei / 20lei/acţiune = 1.000 acţiuni
1012 Capital subscris vărsat = 1171 Rezultatul reportat 20.000lei

reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea neacoperită
6
2. Prime de capital=(Preţ de emisiune–Val. nominală) * Nr.de acţiuni noi emise
(mai mare) (mai mică) sau părţi sociale
Primele de capital apar cu ocazia majorării capitalului social:
prin aport în numerar sau în natură;

ca urmare a fuzionării a două societăţi;
în cazul transformării obligaţiunilor în acţiuni.
În aceste situaţii se emit acţiuni noi a caror valoare nominală trebuie să fie egală
cu cea a acţiunilor vechi. Preţul de emisiune al noilor acţiuni este, de regulă, mai
mare decât valoarea lor nominală. De aici rezultă primele de capital.
Potrivit OMFP 1802/2014, pct.417, primele de capital cuprind:
 Primele de emisiune = Preţ de emisiune acţiuni noi sau părţi sociale-Valoarea

nominală a acestora;
 Primele de fuziune = Valoarea aportului rezultat din fuziune - Valoarea cu
care a crescut capitalul social al societăţii absorbante;
 Primele de aport = Valoarea bunurilor aportate – Valoarea nominală a
acţiunilor emise;
 Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni = Valoarea nominală a
obligaţiunilor anulate - Valoarea nominală a acţiunilor emise ( când valoarea
obligaţiunilor >valoarea acţiunilor).
3. Rezerve din reevaluare
Reprezintă plusurile de valoare apărute ca urmare a reevaluării activelor imobilizate

(în cazul creşterii de valoare).
Rezerve din reevaluare = Valoarea reevaluată – Valoarea înregistrată

anterior în contabilitate
Conturi privind rezervele din reevaluare

105 Rezerve din reevaluare (P) Cu ajutorul lui se ţine evidenţa rezervelor din
reevaluarea imobilizărilor corporale.
4.Rezerve
7
Sunt părţi din profitul întreprinderii, constituite anual în limitele prevăzute de
reglementările legale, de statutul soc. com. sau conform deciziei AGA.
Tipuri de rezerve:
a. Rezerve legale – constituite anual din profitul brut al întreprinderii;

b. Rezerve statutare sau contractuale constituite anual din profitul net al
întreprinderii, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia;
c. Alte rezerve neprevăzute de lege sau de statut pot fi constituite, facultativ,
din profitul net al întreprinderii, potrivit hotărârii AGA.
Conturi privind rezervele

106 Rezerve (P) . Cu ajutorul lui se ţine evidenţa rezervelor constituite.
1061 Rezerve legale (P);
1063 Rezerve statutare sau contractuale (P);
1068 Alte rezerve (P).
5. Acţiuni proprii
Reprezintă un element rectificativ al capitalurilor proprii. Este vorba despre
acţiuni proprii răscumpărate temporar în vederea:
 Distribuirii personalului întreprinderii sau terţilor;

 Regularizării cursului bursier;
 Reducerii capitalului social.
Conturi privind acţiunile proprii
109 Acţiuni proprii (A). Cu ajutorul lui se ţine evidenţa acţiunilor proprii,
răscumpărate potrivit legii.
6.Rezultatul reportat
Este rezultatul a cărei repartizare a fost amânată de AGA.
8
Rezultat reportat :
►pozitiv (profit nerepartizat) Sold creditor al contului 117
►negativ (pierdere neacoperită) Sold debitor al contului 117.
Conturi privind rezultatul reportat

117 Rezultatul reportat (A/P). Cu ajutorul lui se ţine evidenţa rezultatului sau părţii
din rezultatul exerciţiului precedent nerepartizat de AGA, respectiv a pierderii
neacoperite.
7.Rezultatul exerciţiului
Poate fi :
►pozitiv (Profit);
►negativ (Pierdere). Se acoperă în exerciţiile viitoare.
Rezultatul exerciţiului = Veniturile exerciţiului – Cheltuielile exerciţiului
Rezultatul exerciţiului reprezintă soldul final al contului de profit sau pierdere

121
►pozitiv (Profit) sold final creditor cont 121
►negativ (Pierdere) sold final debitor cont 121
Conturi privind rezultatul exerciţiului

121 Profit sau pierdere (A/P). Cu ajutorul lui se ţine evidenţa profitului sau
pierderii realizate în exerciţiul financiar curent.
9
129 Repartizarea profitului (A). Cu ajutorul lui se ţine evidenţa profitului realizat
în exerciţiul curent şi repartizat, potrivit legii.
Conturile 121 şi 129 apar cu solduri în bilanţul întocmit pentru un exerciţiu

financiar. Aceste conturi se închid la începutul exerciţiului financiar următor
celui pentru care s-a întocmit bilanţul.
EXEMPLU:
La sfârşitul exerciţiului financiar N soldul creditor (profit) al contului 121 Profit

sau pierdere este 7.500 lei.
Din cei 7.500 lei:
6.000 lei Profit net repartizat la rezerve
1.500 lei Profit net nerepartizat şi evidenţiat în rezultatul reportat .
Rezolvare:
La sfârşitul exerciţiului financiar N:
Se repartizează profitul la rezerve:
129 Repartizarea profitului = 106 Rezerve 6.000 lei
La începutul exerciţiului financiar N+1
Se închid conturile 129 şi 121, astfel:
121Profit sau pierdere = % 7.500lei

129 Repartizarea profitului 6.ooo lei
117 Rezultatul reportat 1.500 lei
10
B. Datoriile pe termen lung
În structura acestora sunt incluse, în principal:
1.Datoriile rezultate din contractele de leasing;
2. Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni;
3. Creditele bancare pe termen lung.
11
CURS 13
Lucrări contabile de închidere a exerciţiului

Determinarea rezultatului exerciţiului implică parcurgerea unor etape sintetizate
sub denumirea de Lucrări contabile de închidere a exerciţiului.
Acestea sunt structurate astfel:
1. Întocmirea balanţei conturilor înainte de inventariere;

2. Inventarierea generală a activelor şi datoriilor. Constatarea existenţei
elementelor inventariate se face prin observarea directă (prin numărare,
cântărire, măsurare, cubare şi calcule tehnice ) pentru bunurile corporale şi pe
bază de registre sau documente pentru bunurile necorporale, creanţe şi datorii;
3. Regularizarea diferenţelor constatate:
● înregistrarea plusurilor cantitative;
●înregistrarea minusurilor cantitative;
●înregistrarea unor amortizări suplimentare în cazul în care se constată
deprecieri ireversibile a activelor imobilizate;
●înregistrarea minusurilor valorice reversibile prin constituirea de ajustări
pentru deprecierea activelor;
●înregistrarea unor provizioane;
Provizioanele se constituie pentru finanţarea acelor cheltuieli şi pierderi a
căror realizare sau plată este incertă ori pentru cheltuieli care devin exigibile
în perioadele următoare.
La închiderea exerciţiului, provizioanele constituite efectiv se înregistrează
astfel:
6812 Cheltuieli de exploatare = 15 Provizioane
privind provizioanele
În acelaşi timp se analizează provizioanele constituite la finele exerciţiului

precedent şi cele constituite în cursul exerciţiului, regularizându-se astfel:
În cazul majorării provizionului:
1
6812 Cheltuieli de exploatare = 15 Provizioane
privind provizioanele
Cănd provizionul trebuie diminuat sau anulat:
15 Provizioane = 7812 Venituri din provizioane
●regularizarea creanţelor şi datoriilor în valută;

Se evaluează elementele monetare cu decontare în valută sau în funcţie de un
curs valutar, ţinând cont de cursul valutar publicat de BNR pentru sfârşitul
exerciţiului;
 Diferenţele de curs valutar aferente creanţelor în valută, rezultate
la inchiderea exerciţiului.
1. Diferenţe favorabile de curs valutar:
% = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar

267 Creanţe imobilizate
411 Clienţi
461 Debitori diverşi
2. Diferenţe nefavorabile de curs valutar:

665 Cheltuieli din diferenţe = %
de curs valutar 267 Creanţe imobilizate
411 Clienţi
 Diferenţele de curs valutar aferente datoriilor în valută , constatate

la închiderea exerciţiului.
1. Diferenţe favorabile de curs valutar:
% = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar
16 Împrumuturi şi
datorii asimilate
2
401 Furnizori
2. Diferenţe nefavorabile de curs valutar:
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = %
16 Împrumuturi şi
datorii asimilate
401 Furnizori
●înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor în avans.

Cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în exerciţiul financiar curent dar
care privesc exerciţiile financiare următoare se înregistrează prin conturile
471 Cheltuieli înregistrate în avans şi 472 Venituri înregistrate în avans.
1. Cheltuieli efectuate anticipat, sume reprezentând chirii, abonamente.
471 Cheltuieli înregistrate în avans = %

401 Furnizori
531 Casa
2. Cheltuieli constatate la închiderea exerciţiului ca fiind aferente exerciţiului

următor.
471 Cheltuieli înregistrate în avans = 60,61,62,65,66 Conturi de
cheltuieli
3. Sume repartizate în exerciţiile următoare pe cheltuieli, conform

scadenţarelor.
60,61,62,65,66 = 471 Cheltuieli înregistrate în avans
4. Venituri înreg. în avans aferente perioadelor viitoare, cum ar fi chirii,

abonamente, asigurari, etc.
% = 472 Venituri înregistrate în avans
3
411 Clienţi
531 Casa
5. Venituri înreg. în avans dar aferente perioadei curente (exerciţiului în

curs).
472 Venituri înreg. în avans = 70,76 Conturi de venituri
4. Întocmirea balanţei conturilor după inventariere;
5. Determinarea rezultatului exerciţiului;
6. Determinarea rezultatului fiscal și repartizarea profitului;
7. Întocmirea situaţiilor financiare;
8. Auditarea sau verificarea situaţiilor financiare.
Determinarea rezultatului exerciţiului
Rezultatul contabil = Venituri - Cheltuieli

(Profitul sau pierderea)
Pentru a stabili rezultatul exerciţiului trebuie închise conturile de cheltuieli şi

venituri, astfel:
1. Închiderea conturilor de cheltuieli

121 Profit sau pierdere = 6 ( Conturi de cheltuieli)
2. Închiderea conturilor de venituri

7 (Conturi de venituri) = 121 Profit sau pierdere
4
Rezultatul fiscal se determină pornind de la rezultatul contabil care este corectat cu
elementele deductibile, respectiv nedeductibile, astfel:
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil – venituri deductibile – deduceri fiscale

+ cheluieli nedeductibile +/- Alte ajustări – Pierderi fiscale reportate – Credite
fiscale
Periodic (trimestrial) entitatea trebuie să recunoască cheltuieli cu impozitul pe

profit.
Impozit pe profit = Cota de impozitare (16%) * Rezultatul fiscal
Înregistrarea impozitului pe profit datorat:
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 4411 Impozitul pe profit
Plata impozitului pe profit se înregistrează:
4411 Impozitul pe profit = 5121 Conturi la bănci în lei
şi închiderea contului 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit.
121 Profit sau pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
Repartizarea rezultatului exerciţiului

Profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează pe
destinaţii, astfel:
● rezerve legale;
● alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege;
● acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi;
5
● constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din
împrumuturi externe, pentru rambursarea ratelor, plata dobânzilor, comisioanelor şi
a altor costuri aferente împrumuturilor externe;
● alte repartizări prevăzute de lege;
● participarea salariaţilor la profit;
● minim 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori
dividende în cazul societăţilor naţionale şi soc. com. cu capital integral sau majoritar
de stat;
● profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute mai sus se repartizează la alte

rezerve şi constituie sursa proprie de finanţare.
Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate după aprobarea situaţiilor

financiare anuale.
Rezervele constituite din profitul exerciţiului financiar curent, în baza unor prevederi
legale, se înregistrează astfel:
129 Repartizarea profitului = 106 Rezerve
În aceste condiţii, Conturile 121 şi 129 apar cu solduri în bilanţul întocmit pentru
un exerciţiu financiar. Aceste conturi se închid la începutul exerciţiului
financiar următor celui pentru care s-a întocmit bilanţul.
Contul 121 Profit sau pierdere va fi preluat în bilanţ cu:
- sold debitor (pierdere, luat în calcul cu semnul - )
Sau
-sold creditor (profit, luat în calcul cu semnul + ).
Contul 129 Repartizarea profitului va apare în bilanţ cu sold debitor (cont de A),
( luat în calcul cu semnul - ).
Conturile 121 şi 129 se închid la începutul exerciţiului financiar următor celui

pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale.
6
Profitul contabil rămas după repartizarea la rezerve, se preia la începutul exerciţiului
financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale, în
contul 117 Rezultatul reportat, astfel:
121 Profit sau pierdere = %
117 Rezultatul reportat
129 Repartizarea profitului
În continuare, din contul 117 Rezultatul reportat, profitul nerepartizat se va repartiza

pe celelalte destinaţii hotărâte de Adunarea Generală a Acţionarilor/Asociaţilor,
potrivit legii.
1. Repartizarea profitului pe destinaţiile aprobate de AGA, astfel:

- Dividende cuvenite acţionarilor;
- Rezerve;
- Varsaminte la buget din profitul net al regiilor autonome.
117 Rezultatul reportat = %
457 Dividende de plată
106 Rezerve
446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate
Înainte de a plăti dividendele, societatea are obligaţia de a calcula şi reţine

impozitul pe dividende datorat bugetului.
2. Pierderea contabilă ( sold debitor cont 121 Profit sau pierdere) se transferă
în contul 117 Rezultatul reportat, reprezentând pierderea neacoperită:
117 Rezultatul reportat = 121 Profit sau pierdere
Exemplu:
7
Societatea comercială Alex S.A prezinta la 31.12.N . următoarea situaţie în
conturile de venituri şi cheltuieli:
- Venituri din vânzarea produselor finite 80.000 lei;

- Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital 1.000 lei;
- Venituri din imobilizări financiare cedate 5.000 lei;
- Cheltuieli cu materiile prime 40.000 lei;
- Cheltuieli cu salariile personalului 20.000 lei.
Profitul net al exerciţiului financiar se distribuie astfel:
1. La rezerve legale 5% din profitul brut;

2. Dupa aprobarea bilanţului, AGA hotărăşte repartizarea profitului ramas
nerepartizat, astfel:
- la alte rezerve a sumei de 15.940lei;
- dividende de plată, diferenţa.
Rezolvare
Închiderea conturilor de cheltuieli:
121 = %
6...
6...
Închiderea conturilor de venituri:
% = 121
7...
7...
7...
● Profitul brut (rezultat contabil) = Venituri – Cheltuieli
= 86.000 lei – 60.000 lei = 26.000 lei
8
● Impozit pe profit = 26.000lei * 16% = 4.160lei
● Profit Net = Profit brut – impozit pe profit = 26.000 lei – 4.160 lei = 21.840 lei
Se înregistrează repartizarea profitului la rezerve legale, înainte de redactarea

bilanţului şi aprobarea sa:
Rezerve legale 5% *26.000 lei = 1.300 lei
129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale 1.300 lei
La începutul exerciţiului N+1, profitul contabil rămas după repartizarea la rezerve,

se preia în contul 117 Rezultatul reportat, astfel:
121 Profit sau pierdere = % 21.840 lei
129 Repartizarea profitului 1.300 lei
1171 Rezultatul reportat reprezentând
profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperită 20.540 lei
Din contul 117 Rezultatul reportat, profitul nerepartizat se va repartiza pe celelalte

destinaţii hotărâte de Adunarea Generală a Acţionarilor/Asociaţilor,
1171 Rezultatul reportat reprezentând = % 20.540 lei
profitul nerepartizat sau pierderea 1068 Alte rezerve 15.940 lei
neacoperită 457 Dividende de plată 4.600 lei
Se impozitează dividendele:
4.600 lei * 5% = 230 lei
9
457 Dividende de plată = 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte 230 lei
asimilate
10

Cursuri Contabilitate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri Contabilitate

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTABILITATE FINANCIARĂ

Natura şi obiectul contabilităţii financiare: definiţia contabilităţii

Dintotdeauna, contabilitatea financiară, prin obiectul său de reprezentare şi

măsurarea şi evaluarea, producţia şi comunicarea de informaţii

rezultatul ( cheltuieli şi venituri, câştiguri şi pierderi) generat de

Entităţile - persoane fizice sau juridice, reprezintă spaţiul de cunoaştere şi

Deci, se delimitează ca entităţi:

Convenim să denumim entităţi contabile toate categoriile de persoane fizice şi

În raport cu forma de proprietate asupra capitalului entităţile contabile pot

În cadrul entităţilor contabile, întreprinderea, de tipul societăţilor

După obiectul activităţii lor, societăţile comerciale pot fi:

În raport cu forma de constituire şi funcţionare (forme juridice de societăți

1. Societăţi în nume colectiv

La nivelul întreprinderii se disting două secţiuni ale contabilităţii:

1. Contabilitate financiară (sau externă)

Contabilitatea financiară descrie circuitul economic al întreprinderii luat în

Performanţa financiară a întreprinderii .

Informaţia contabilă este:

Contabilitatea de gestiune furnizează informaţia contabilă destinată utilizării

Obiectivele principale ale contabilităţii de gestiune sunt:

Principii generale de raportare financiară

Entităţile aflate în lichidare prezintă acest fapt în declaraţia care însoţeşte

2. Principiul permanenţei metodelor (O.M.F.P. nr.1802/2014, art.50).

- iniţiativa întreprinderii (în acest caz modificarea trebuie justificată în

Modificarea politicilor contabile poate fi efectuată numai de la începutul unui

3. Principiul prudenţei (O.M.F.P. nr.1802/2014, art.51,52).

Potrivit acestui principiu,

● activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar

● datoriile şi cheltuielile nu trebuie să fie subevaluate.

Trebuie recunoscute toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale care au

Implicaţiile practice ale aplicării acestui principiu sunt:

■ constituirea provizioanelor ( ceea ce conduce la diminuarea rezultatelor

■ recunoaşterea ajustărilor pentru depreciere, la momentul întocmirii

4. Principiul contabilităţii de angajamente (O.M.F.P. nr.1802/2014,

Potrivit acestui principiu, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt

Se vor recunoaşte veniturile şi cheltuielile aferente Înregistrarea în aceste

exerciţiului financiar, indiferent de data conturi se efectuează

încasării veniturilor sau plăţii cheltuielilor. pe baza documentelor

care atestă livrarea

Se vor evidenţia în conturile de venituri (Clasa 7) şi bunurilor sau prestarea

creanţele pentru care nu a fost întocmită încă serviciilor ( exemplu:

factura(418Clienţi facturi de întocmit ). Aviz de însoţire a marfii)

Se vor evidenţia în conturile de cheltuieli ( clasa 6)

sau bunuri (clasa 3), datoriile pentru care nu s-a

primit încă factura (408 Furnizori –facturi nesosite).

De asemenea, se vor recunoaşte dobânzile aferente perioadei , indiferent de

Exemplu: Societatea STAR a emis obligaţiuni în următoarele condiţii: 10.000

Cerinţe: 1. Să se înregistreze dobânda pentru primul an (N) de împrumut

3. Ce principiu contabil se respectă?

1. Se înregistrează dobânda pe perioada august - decembrie N:

666 Cheltuieli = 1681 Dobânzi aferente 50.000 lei

Dobânda aferenta anului N

10.000 obligaţiuni *120 lei/obligaţiune*10%*5 luni/12 luni = 50.000 lei

Impact asupra bilanţului şi contului de profit şi pierdere întocmite la sfârşitul

● Conform principiului contabilităţii de angajamente, se

● În bilanţul întocmit pentru exerciţiul financiar N dobânda aferentă

2. Se înregistrează dobânda pe perioada ianuarie - iulie N+1:

666 Cheltuieli = 1681 Dobânzi aferente 70.000 lei

Dobânda pe perioada ianuarie-iulie N+1 este:

10.000 obligaţiuni*120 lei/obligaţiune*10%*7 luni / 12 luni = 70.000 lei.

3. Plata dobânzii pentru primul an de împrumut, 120.000 lei, la 31 iulie N+1:

1681 Dobânzi aferente = 5121 Conturi 120.000 lei

10.000 obligaţiuni 120 lei/obligaţiune10%*5 luni/12 luni = 50.000 lei

10.000 obligaţiuni120 lei/obligaţiune10%*7 luni / 12 luni = 70.000 lei.