10/04/2019

OBIECTIVE

CONTABILITATEA ALTOR TIPURI DE

• CONTABILITATE PUBLICĂ (A)
ENTITĂȚI
Suport de curs • CONTABILITATE BANCARĂ (B)
Anul II Semestru I
• CONTABILITATEA PERSOANELOR JURIDICE FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL (C)

Autor suport: Prof. Univ. dr. Aurelia Ștefănescu

• CONCLUZII (D)

• CONTABILITATEA IN PARTIDA SIMPLĂ (E)

Copyright © 2018. CECCAR. All rights reserved

OBIECTIVE

• Cadrul de reglementare (I).

CONTABILITATE PUBLICĂ (A) • Fundamente privind sectorul public(II).

• Particularități privind organizarea contabilității instituțiilor publice(III).

• Situațiile financiare (IV).

• Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V).

1
 10/04/2019

Fundamente privind sectorul public(II)

Cadrul de reglementare (I)

• Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 597/13.08.2002, cu • Instituțiile publice → denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia
modificările şi completările ulterioare. Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei
• Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial nr. 618/18.07.2006, cu publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din
modificările şi completările ulterioare.
subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora.
• Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi • Sfere de activitate.
instrucţiunile de aplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial nr. 1.186 bis/29 .12.2005 cu
modificările și completările ulterioare.
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind • Obiectiv → nu obțin profit; realizează interesele comunității.
angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea,
evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, publicat în Monitorul Oficial nr.
37/23.01.2003, cu modificările și completările ulterioare. • Ordonatorii de credite:
• Standarde Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS)- implementate parțial, în mod – Tipologia ordonatorilor de credite: principali, secundari, terțiari.
implicit în reglementările contabile naționale.
– Responsabilitățile ordonatorilor de credite.

Fundamente privind sectorul public(II) Fundamente privind sectorul public (II)

• Bugetul → documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate pentru fiecare instituție publică, în • Credit bugetar →sumă aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot
fiecare an, cheltuielile şi veniturile, sau după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul
finanţare. exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot
angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni.
• Principii bugetare:
– principiul universalităţii; • Finanțarea bugetară
– principiul publicităţii; – Etape:
– principiul unităţii; • deschiderea de credite bugetare → aprobarea sumelor solicitate de instituţiile
– principiul anualităţii; publice şi aprobate prin bugete.
– principiul specializării bugetare; → documente specifice: cerere de deschidere de
credite, note de justificare şi dispoziţii
– principiul unităţii monetare. bugetare pentru repartizarea de credite.

• Proces bugetar. • finanţarea propriu-zisă → plăți nete de casă și cheltuieli efective.

2
 10/04/2019

Fundamente privind sectorul public (II) Fundamente privind sectorul public (II)

Execuția bugetară
• Clasificaţia bugetară • Se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de
credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil.
• Clasificația funcțională a veniturilor și cheltuielilor. • Ordonatorii de credite sunt autorizaţi să angajeze, să lichideze şi să ordonanţeze cheltuieli
pe parcursul exerciţiului bugetar, în limita creditelor bugetare aprobate.
• Clasificația economică a cheltuielilor. • Plata cheltuielilor se va efectua de către persoanele autorizate, respectiv conducătorul
compartimentului financiar-contabil, sau altă persoană cu atribuţii în acest sens. Plăţile se
efectuează numai în limita creditelor bugetare şi numai pe baza documentelor justificative,
întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale.

• Fazele execuţiei bugetare a cheltuielilor: angajare, lichidare, ordonanțare, plată.

Fundamente privind sectorul public (II) REFERAT DE NECESITATE
Semnează:
- compartiment inițiator
- compartiment achiziții
PAAP
Inițiere operațiune (planul anual de
(servicii/produse/lucrări)
achiziții publice)
BUGET
da

–Angajare
- compartiment financiar-contabil Există în
- ordonator de credite PAAP? nu
PROPUNERE DE ANGAJARE NOTĂ
• Angajament legal – faza în procesul execuţiei bugetare reprezentând orice act juridic din care rezultă a unei cheltuieli în limita creditelor
bugetare
modificare buget

sau ar putea să rezulte o obligaţie pe seama fondurilor publice; se prezinte sub formă scrisă şi Semnează:
NOTĂ DE FUNDAMENTARE A
trebuie să fie semnat de ordonatorul de credite. - compartiment inițiator
- compartiment financiar-contabil
• Angajamentul bugetar - orice act prin care o autoritate competentă afectează fonduri publice unor - CFPP/CFPP+CFPD
- ordonator de credite
anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate. Operațiuni în contabilitate:
- rezervare PROPUNERE ca sumă în
Semnează:
- compartiment inițiator
ACHIZIȚIEI
- compartiment financiar-contabil
- ordonator de credite
Semnează:
- compartiment achiziții
PROCEDURĂ ACHIZIȚIE
PUBLICĂ
- compartiment juridic
- ordonator de credite
compartiment achiziții

programul informatic COMANDĂ/CONTRACT

Semnează:
– Lichidare: se verifică existenţa angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, - compartiment inițiator
se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ANGAJAMENT BUGETAR INDIVIDUAL/GLOBAL
- compartiment achiziții
- direcția juridic
ateste operaţiunile respective. Semnează:
- CFPP/CFPP+CFPD
- CFPP
- compartiment financiar-contabil
- ordonator de credite
- ordonator de credite
Operațiuni în contabilitate:
–Ordonanţare: se confirmă că livrările de bunuri au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi - rezervare ANGAJAMENT ca sumă în programul informatic
- rezervare ANGAJAMENT ca sumă în programul FOREXEBUG al MFP
că plata poate fi realizată; ordonatorul de credite dă dispoziţie conducătorului compartimentului financiar-
contabil să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor. Factură fiscală
Semnează: Proces verbal de recepție
ORDONANȚARE DE PLATĂ
Semnează: - compartiment inițiator NIRCD
- ordonator de credite Semnează:
- compartiment inițiator
–Plata: instituţia este eliberată de obligaţiile sale faţă de terţii-creditori; se efectuează de către - compartiment financiar-contabil
- comisie de recepție
- magazioner, după caz
conducătorul compartimentului financiar-contabil în limita creditelor bugetare deschise şi neutilizate sau - CFPP/CFPP+CFPD
- ordonator de credite
a disponibilităilor din conturi, după caz. Operațiuni în contabilitate:
- recepție ORDONANȚARE ca sumă în programul informatic Ordin de plată
- recepție ORDONANȚARE ca sumă în programul FOREXEBUG al Semnează:
MFP - conducător compartiment financiar-contabil
- întocmit, din cadrul compartiment financiar-
contabil

3
 10/04/2019

Particularități privind organizarea contabilității

Particularități privind organizarea contabilității instituțiilor publice (III)
instituțiilor publice (III)

• Principii contabile: • Plan de conturi

• Principiul continuităţii activităţii – Clasa 1 Conturi de capitaluri
• Principiul permanenţei metodelor
– Clasa 2 Conturi de active fixe
• Principiul prudenţei
– Clasa 3 Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie
• Principiul intangibilităţii
– Clasa 4 Conturi de terţi
• Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv (capitaluri).
• Principiul necompensării – Clasa 5 Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale
• Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului – Clasa 6 Conturi de cheltuieli
• Principiul pragului de semnificaţie – Clasa 7 Conturi de venituri şi finanţări
• Principiul contabilităţii de angajamente – Clasa 8 Conturi speciale
• Principiul comparabilităţii informaţiilor

Particularități privind organizarea contabilității Particularități privind organizarea contabilității

instituțiilor publice (III) instituțiilor publice (III)

• Structura contului contabil: Exemplu:

- simbol cont.cod sector.sursă de finanțare.clasificație funcțională și/sau economică Un liceu, subordonat bugetului local, finanţat integral de la buget, înregistrează factura de
• cod sector: 2 caractere (01, 02, 03, 04, 05); reparaţii efectuate la sala de sport în valoare de 3.000 lei.
• cod sursă: o literă (A, B, C, D, E, F, G, L);
• clasificație venituri (capitol, subcapitol, paragraf) / clasificație funcțională 611.00.00.02.A.65.02.04.02.20.02 = 401.01.00.02.A.65.02.04.02.20.02 3.000 lei
cheltuieli (capitol, subcapitol, paragraf): 6 caractere;
• clasificație economică cheltuieli (titlu, articol, alineat): 6 caractere;
• sector/subsector SEC: 5 caractere (X);
• CUI partener: 13 caractere (X).
• conturi analitice proprii sunt începând cu caracterul 41.

4
 10/04/2019

Situațiile financiare (IV) Situațiile financiare (IV)

• Trimestriale și anuale
• Disponibil din mijloace cu destinație specială;
• Situația sumelor primite direct de la Comisia Europeană/alți donatori și a plăților din FEN
• Obiectiv: să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare, precum și a
postaderare (se completează numai de către instituțiile care au calitatea de autoritate de
performanței financiare și a rezultatului patrimonial.
management);
• Venituri, cheltuieli și excedente ale bugetelor locale pe unități administrativ-teritoriale;
• Lucrări contabile de închidere a exerciţiului financiar • Contul de execuție a donațiilor/sponsorizărilor primite și utilizate;
• Situația privind veniturile și cheltuielile bugetelor locale pe unități administrativ-teritoriale;
• Componente: • Total programe ordonator principal de credite (bugete acordate pe programe);
• Fișa programului aferent ordonatorului de credite;
– Bilanț
• Situația plăților efectuate din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (titlul 56 și
– Cont de rezultat patrimonial titlul 58);
– Situaţia fluxurilor de trezorerie; • Situația plăților efectuate la Titlul 65 „Cheltuieli aferente programelor cu finanțare
– Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor; rambursabilă”;
– Contul de execuţie bugetară • Situația plăților efectuate din buget și nejustificate prin bunuri, lucrări, servicii la finele
perioadei;
– Anexe la situaţiile financiare, care includ: politici contabile şi note explicative:

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)

Situațiile financiare (IV) Active fixe

• Situația plăților efectuate din buget și nejustificate prin bunuri, lucrări, servicii la finele perioadei;
• Plăți restante;
• Situația acțiunilor deținute de instituțiile publice în numele statului român la societățile comerciale,
societăți/companii naționale, precum și capitalul unor organisme internaționale;
• Situația acțiunilor/părților sociale deținute direct/indirect de unitățile administrativ-teritoriale la
operatorii economici;
• Situația sumelor evidențiate în conturi în afara bilanțului rezultate din operațiuni ce decurg din
administrarea veniturilor bugetului general consolidat;
• Situația unor indicatori referitori la protecția copilului și a persoanelor cu handicap;
• Situația modificărilor în structura activelor nete/capitalurilor;
• Situația activelor fixe amortizabile;
• Situația activelor neamortizabile;
• Situația activelor și datoriilor financiare ale instituțiilor publice;
• Informații privind soldurile conturilor de venituri și finanțări, precum și soldurile conturilor de
cheltuieli din contul de rezultat patrimonial.
• Raport privind activitatea de control financiar preventiv.
• Activele fixe:
– Necorporale:cheltuieli de dezvoltare, concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile
comerciale, drepturile şi activele similare, înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive
etc.
– Corporale:terenuri şi amenajări de terenuri, construcţii, Instalaţii tehnice, mijloace de
transport, animale şi plantaţii, mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi alte active corporale, avansuri şi active fixe corporale în
curs de execuţie, alte active ale statului.
– Financiare: titlurile de participare, alte titluri imobilizate, creanţele imobilizate.
• Domeniul public al statului/unităților administrativ-teritoriale.
• Domeniul privat al statului/unităților administrativ-teritoriale.
• Amortizarea și ajustările pentru depreciere.
• Metode de amortizare: liniară.

5
 10/04/2019

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)
Active fixe
Active fixe

• Evaluarea activelor fixe: • Ex:Un muzeu achiziționează de la o persoană fizică autorizată, înregistrarea pe suport
– intrare magnetic a unui documentar științific realizat în anul 1945, în valoare de 3.000 lei. După 10
– ieșire ani, ca urmare a stării avansate de deteriorare a benzii, aceasta se casează.
– inventar
– bilanț. – Se înregistrează achiziția documentarului:
682 = 404 3.000 lei
206 = 100 3.000 lei
• Cheltuielile ulterioare efectuate cu activele fixe.

• Reevaluarea activelor fixe. – Se înregistrează casarea documentarului:

100 = 206 3.000 lei

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V) Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)
Active fixe Active fixe

Exemplu Exemplu
O instituție publică finanțată de la bugetul local achiziționează un teren în valoare de 120.000 lei O instituție publică achiziționează conform facturii, un grup electrogen static la prețul de
care va fi inclus în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale; se plătește factura. După 7 achiziție de 46.000 lei. Montajul și punerea în funcțiune a utilajului sunt efectuate ulterior de
ani, terenul este transferat unei alte instituții publice. către o entitate autorizată, conform facturii în valoare de 2.000 lei. Durata de viață utilă a
utilajului este de 20 ani.
– Se înregistrează achiziția terenului: – Se înregistrează achiziția activului:
682.01 = 404 120.000 lei 231 = 404 46.000 lei
211 01 = 104 120.000 lei – Se înregistrează factura de montaj:
231 = 404 2.000 lei
– Se înregistrează plata facturii:
– Se înregistrează punerea în funcțiune a activului:
404 = 770 120.000 lei
213.01 = 231 48.000 lei

– Se înregistrează transferul terenului: – Se înregistrează amortizarea lunară:

104 = 211.01 120.000 lei 681.01 = 281.03 2.000 lei

6
 10/04/2019

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)

Active fixe Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)
Stocuri
• Ex: Un spital scoate din evidenţă un sistem de monitorizare video, valoarea de intrare 4.000 lei, • Particularități:
complet amortizat: • Materialele rezervă de stat → bunuri aflate în proprietate publică a statului şi care sunt
281.04 = 214 4.000 lei
destinate protecţiei populaţiei, a economiei şi pentru apărarea ţării, situaţiilor
excepţionale (calamităţi naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare,
• Ex: IGP casează un microbuz depreciat moral; valoarea de intrare este de 7.000 lei, amortizarea fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe, război).
calculată şi înregistrată este 6.000 lei. Din casare se recuperează piese de schimb în valoare de 1.000 • Materialele rezervă de mobilizare → bunuri aflate în proprietatea publică a statului şi
lei. includ:
• Se înregistrează casarea microbuzului: – în industrie: materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri şi elemente de
% = 213.03 7.000 lei completare, utilaje strict specializate, scule, dispozitive, verificatoare;
281.03 6.000 lei – în comunicaţii şi transporturi: materiale destinate restabilirii şi menţinerii în stare de
691 1.000 lei funcţionare a capacităţilor de transport şi telecomunicaţii necesare asigurării nevoilor
forţelor sistemului naţional de apărare;
– în sănătate: materiale sanitar-farmaceutice consumabile, materii prime şi materiale
• Se înregistrează recuperarea de piese de schimb: necesare fabricării produselor farmaceutice, aparatură, instrumentar medical;
302.04 = 791 1.000 lei – în comerţ: produse alimentare şi industriale necesare asigurării cererilor unităţilor;

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V) Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)
Stocuri Stocuri

• Ambalajele rezervă de stat → ambalajele aferente materialelor rezervă de stat şi de • Evaluarea stocurilor:
mobilizare. – intrare
– ieșire → CMP, FIFO, LIFO
• Alte stocuri → muniţie, furnituri pentru apărare naţională, ordine publică şi siguranţă – inventar
naţională, alte stocuri specifice instituţiilor publice. – bilanț.

• Bunuri confiscate sau intrate conform legii în proprietatea privată a statului sau a unităţilor • Metode de organizare a contabilității stocurilor:
administrativ-teritoriale, precum şi bunurile de acest fel aflate în custodie sau în consignaţie
la terţi sunt evidenţiate distinct de către instituţiile publice specifice conform reglementărilor – Metoda inventarului permanent
în vigoare (direcţiile generale ale finanţelor publice, etc.). – Metoda inventarului intermitent.

7
 10/04/2019

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)
Stocuri
Stocuri

Exemplu: Exemplu:
Direcția Generală a Finanțelor Publice a confiscat bunuri în sumă de 50.000 lei. Aceste bunuri O grădiniță primește prin donație de la o editură, cărți de colorat evaluate la 300 lei și scaune
au fost preluate în proprietatea privată a statului în vederea valorificării lor ulterioare. Bunurile evaluate la 1.200 lei. Ulterior, cărțile de colorat și scaunele se dau în folosință:
au fost transmise pentru valorificare în regim de consignație, iar după o lună a fost vândute. - se înregistrează primirea prin donație a cărților de colorat:
•Se înregistrează recepția bunurilor confiscate: 302.08 = 779 300 lei
347 = 102 50.000 lei - se înregistrează consumul cărților de colorat:
• Se înregistrează transmiterea bunurilor în consignație: 602.08 = 302.08 300 lei
359 = 347 50.000 lei - se înregistrează primirea prin donație a scaunelor:
•Se înregistrează vânzarea bunurilor: 303.01 = 779 1.200 lei
562 = 751 50.000 lei - se înregistrează darea scaunelor în folosință:
•Se înregistrează descărcarea gestiunii: 303.02 = 303.01 1.200 lei
102 = 359 50.000 lei

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)
Trezoreria
Trezoreria

•Componente: Exemplu:
– Investiţii financiare pe termen scurt. O instituție publică ridică 1.000 lei din contul de disponibil deschis la trezorerie și
acordă un avans spre decontare unui salariat pentru a participa la o conferință
– Casa, conturi la trezoreria statului şi la instituţii de credit. organizată la Iași.

Exemplu: – Se înregistrează ridicarea de numerar:

Direcţia Generală de Impozite şi taxe locale din cadrul Primăriei sectorului 1 încasează în contul
581 = 770 1.000 lei
deschis la Trezoreria sectorului 1, impozite pe clădiri în valoare de 10.000 lei:
521 = 734 10.000 lei 531 = 581 1.000 lei

Exemplu: – Se înregistrează acordarea avansului spre decontare:

Un spital plătește factura de medicamente în valoare de 30.000 lei:
542 = 531 1.000 lei
401 = 770 30.000 lei

8
 10/04/2019

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V) Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)
DATORII DATORII

• Datorii curente. Exemplu:

La sfârşitul lunii se înregistrează statul de burse în sumă de 4.500 lei. Acestea se
• Datorii necurente. plătesc studenților bursieri prin card.

• Provizioane. • Se înregistrează bursele:

679 = 429 4.500 lei
• Evaluare:
– inițială •Se înregistrează plata burselor:
– la momentul decontării 429 = 770 4.500 lei
– la data bilanțului

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V) Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)
DATORII DATORII

Exemplu: - Plata celei de-a doua tranşe a dobânzii:

Ministerul Finanţelor emite un pachet de 1.000 de obligaţiuni cu valoarea nominală de 666 = 512.01 450 lei
3 lei, care se vând prin bancă, la valoarea de 2 lei/obligaţiune. Obligaţiunile se
răscumpără în numerar după 2 ani, apoi se anulează. Dobânda este de 30% şi se
achită în două tranşe anuale. - Răscumpărarea obligaţiunilor la valoarea nominală:
505 = 531.01 3.000 lei
- Subscrierea şi încasarea prin bancă a valorii obligaţiunilor emise:
461 = 161 3.000 lei - Anularea obligaţiunilor răscumpărate:
- Încasarea contravalorii obligaţiunilor: 161 = 505 3.000 lei
512.01 = 461 2.000 lei
- Plata primei tranşe a dobânzii:
666 = 512.01 450 lei

9
 10/04/2019

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)
Capitaluri proprii
Capitaluri proprii

•Capitaluri proprii: fonduri, rezerve din reevaluare, rezultatul exercițiului, rezultatul Exemplu:
reportat.
O primărie reevalează la 31.12.200N o clădire din domeniul public; valoarea justă este
Exemplu: 53.000 lei, valoarea contabilă 52.000 lei.
ANAF demolează o clădire aflată în stadiu avansat de degradare. Clădirea este inclusă - Se înregistrează rezerva din reevaluare:
în domeniul public al statului și are valoarea de 50.000 lei.
212 = 105 1.000 lei
– Se înregistrează ieșirea clădirii din domeniul public al statului: 105 = 103 1.000 lei
101 = 212 50. 000 lei

– Se înregistrează transferul clădirii în domeniul privat al statului: Exemplu:

212 = 102 50. 000 lei Institutuția publică A primește prin transfer de la instituția publică B, un teren evaluat la
20.000 lei. Terenul este inclus în domeniul public al statului.
– Se înregistrează scoaterea din funcțiune a clădirii:
102 = 212 50.000 lei 211.01 = 101 20.000 lei

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V) Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)
Venituri, cheltuieli, rezultat Venituri, cheltuieli, rezultat

• Principul contabilității de angajamente Exemplu:

O grădină zoologică a efectuat în luna decembrie, următoarele tranzacții:
Clasificare: • Se înregistrează consum de furaje în valoare de 12.000 lei:
– Venituri: operaționale, financiare, extraordinare 602.06 = 302.06 12.000 lei
– Cheltuieli: operaționale, financiare, extraordinare
• Se înregistrează încasarea în numerar a taxelor de vizitare în valoare de 30.000 lei:
• Rezultat patrimonial = Venituri totale – Cheltuieli totale 531 = 751 30.000 lei

• Se înregistrează închiderea conturilor de venituri și cheltuieli:

• Rezultat patrimonial= Excedent/Deficit 121 = 602.06 12.000 lei
751 = 121 30.000

10

CONTABILITATE BANCARĂ (B)
Copyright © 2018. CECCAR. All rights reserved
Cadrul de reglementare (I)
• BNR, Ordinul nr. 27/2010 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele
Internaționale de Raportare Financiară, aplicabile instituțiilor de credit (Anexa 1 și Anexa 2), publicat în
MO nr. 890 și 890 bis din 30.12.2010, cu modificările și completările ulterioare
• BNR, Ordinul nr. 10/2012 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă semestrială aplicabil
entităţilor ce intră în sfera de reglementare contabilă a BNR, publicat în MO nr. 570 din 10.08.2012, cu
modificările și completările ulterioare.
• BNR, Ordinul nr. 5/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportărilor
periodice cuprinzând informaţii statistice de natură financiar-contabilă, aplicabile sucursalelor din
România ale instituţiilor de credit din alte state membre), publicat în MO nr. 693 și 693 bis din
23.09.2014, cu modificările și completările ulterioare.
• BNR, Ordinul nr. 6/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea situaţiilor
financiare FINREP la nivel individual, conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară,
aplicabile instituţiilor de credit în scopuri de supraveghere prudenţială, publicat în MO nr. 699 și 699
bis, cu modificările și completările ulterioare.
10/04/2019
OBIECTIVE
• Cadrul de reglementare (I).
• Fundamente privind sistemul bancar(II).
• Particularități privind organizarea contabilității instituțiilor de credit(III).
• Situațiile financiare (IV).
• Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V).
Cadrul de reglementare (I)
• BNR, Regulamentul nr. 16/2012 privind clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și
determinarea și utilizarea ajustărilor prudențiale de valoare, publicat în MO nr. 865 din
20.12.2012, cu modificările și completările ulterioare.
• BNR, Ordinul nr. 1/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportării
contabile anuale pentru necesităţi de informaţii ale MFP, aplicabile instituţiilor de credit, publicat
în MO, Partea I 93 14.feb.2013, cu modificările și completările ulterioare
• BNR, Ordinul nr. 10/2012 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă semestrială
aplicabil entităţilor ce intră în sfera de reglementare contabilă a BNR, publicat în MO, Partea I
570 10.aug.2012 , cu modificările și completările ulterioare.
• Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
11
 10/04/2019

Fundamente privind sistemul bancar (II) Fundamente privind sistemul bancar (II)

• BNR → asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor;

• Banca Națională a României
– elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;

– autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit,

• Instituțiile de credit promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea
stabilităţii financiare;

– emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;

– stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;

– administrarea rezervelor internaţionale ale României.

Fundamente privind sistemul bancar (II) Fundamente privind sistemul bancar (II)

• Instituțiile de credit: • Autorizarea, reglementarea și supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit se realizează

– atragere de depozite şi de alte fonduri rambursabile;
– acordare de credite: credite de consum, credite ipotecare etc;
– leasing financiar;
– emiterea şi administrarea altor mijloace de plată: cecuri, cambii şi bilete la ordin.
– tranzacţionare în cont propriu şi/sau pe contul clienţilor, în condiţiile legii, cu: instrumente
ale pieţei monetare, cum ar fi: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit; valută
etc.
– servicii de consultanţă cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri şi alte
aspecte legate de afaceri comerciale, servicii legate de fuziuni şi achiziţii şi prestarea
altor servicii de consultanţă;
– administrare de portofolii şi consultanţă legată de aceasta;
– custodie şi administrare de instrumente financiare;
– intermediere pe piaţa interbancară;
– închiriere de casete de siguranţă etc.
de către Banca Naţională a României.
• Pentru a fi autorizată de căre BNR, o instituţie de credit trebuie să dispună de fonduri proprii
distincte sau de un nivel al capitalului iniţial cel puţin egal cu nivelul minim stabilit prin
reglementări, care nu poate fi mai mic decât echivalentul în lei a 5 milioane euro.
• Capitalul social al unei instituţii de credit, persoană juridică română, trebuie vărsat integral şi
în numerar la momentul subscrierii, inclusiv în cazul majorării acestuia, aporturile în natură
nefiind permise.
• La constituire, aporturile la capitalul social trebuie să fie vărsate într-un cont deschis la o
instituţie de credit. Acest cont este blocat până la înmatricularea instituţiei de credit,
persoană juridică română, în registrul comerţului.
• Instituţiile de credit se supun reglementărilor şi măsurilor adoptate de Banca Naţională a
Românie.

12
 10/04/2019

Fundamente privind sistemul bancar (II) Particularități privind organizarea contabilității instituțiilor de credit (III)

Organizarea teritorială a instituțiilor de credit: • Organizarea contabilității trebuie să asigure:

• Centrala bancară – întocmirea documentelor justificative privind operaţiile economice;

– organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;
– organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ, datorii, capitaluri proprii şi a
• Sucursala bancară elementelor înregistrate în conturi în afara bilanţului;
– valorificarea rezultatelor inventarierii;
• Agenția bancară – respectarea regulilor de elaborare, publicare și transmitere a situaţiilor financiare în
termenele prevăzute de legislația în domeniu;
• Punctul de lucru bancar – păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare şi organizarea
contabilităţii de gestiune adaptată la specificul instituţiei de credit.

Particularități privind organizarea contabilității Particularități privind organizarea contabilității

instituțiilor de credit (III) instituțiilor de credit (III)

• Subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin instituţiilor de credit, persoane • Planul de conturi cuprinde nouă clase de conturi, structurate în grupe de conturi și conturi
juridice române, organizează şi conduc contabilitatea proprie la nivel de balanţă de sintetice de gradul 1, 2 sau 3:
verificare, dacă sunt împuternicite în acest sens de către conducerea instituţiei de – Clasa 1 Operațiuni de trezorerie și operațiuni interbancare
credit, fără a întocmi situaţii financiare; – Clasa 2 Operațiuni cu clientela
 trebuie să asigure determinarea informaţiilor şi a obligaţiilor prevăzute de lege, – Clasa 3 Operațiuni cu titluri și operațiuni diverse
iar persoanele juridice cărora le aparţin să poată elabora situaţii financiare – Clasa 4 Active imobilizate
anuale. – Clasa 5 Capitaluri proprii, asimilate și provizioane
– Clasa 6 Cheltuieli
• Principii contabile: continuității activității, prudenței, permanenței metodelor, – Clasa 7 Venituri
intangibilității, necompensării, prevalenței economicului asupra juridicului, pragului – Clasa 9 Operațiuni în afara bilanțului.
de semnificație, evaluării separate a elementelor de activ și datorii.

13
 10/04/2019

Situațiile financiare (IV) Situațiile financiare (IV)

Situaţii financiare FINREP la nivel individual, conforme cu Standardele internaţionale
de raportare financiară, aplicabile instituţiilor de credit în scopuri de supraveghere
prudenţială → reflectă operaţiunile şi situaţia financiară a instituţiei de credit, a
sucursalelor şi a celorlalte sedii secundare ale acesteia, pe bază individuală.
• Raportări periodice cuprinzând informaţii statistice de natură financiar-contabilă, aplicabile
sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din alte state membre → bilanţul/ situaţia
poziţiei financiare, contul de profit sau pierdere, instrumente financiare derivate -
contabilitatea de acoperire, informaţii privind expunerile performante şi neperformante, alte
informaţii.

Componente: • Raportări contabile semestriale aplicabile entităţilor ce intră în sfera de reglementare

• situația poziției financiare; contabilă a Băncii Naţionale a României → situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii,
contul de profit şi pierdere, date informative.
• contul de profit și pierdere;
• situația rezultatului global; • Raportări contabile anuale pentru necesităţi de informaţii ale Ministerului Finanţelor Publice
• situația modificărilor capitalurilor proprii; → situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, contul de profit sau pierdere, date
informative, imobilizări corporale şi necorporale, defalcarea anumitor elemente din contul de
• situația fluxurilor de trezorerie; profit sau pierdere, alte informaţii.
• note la situațiile financiare.

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V)

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V)
Contabilitatea decontărilor intrabancare
Contabilitatea decontărilor intrabancare

•Operațiuni care au loc între unități aparținând aceleiași bănci. Tipologia decontărilor intrabancare:

•Avize/ordine între sedii → documente interne care circulă între unitățile operative ale
aceleiași bănci; – în numele clienților (1)
•Sediul A
– În nume propriu (2)
•Sediul B

•Avize/ordine între sedii → emise întotdeauna de unitatea operativă inițiatoare a decontării

(Sediul A). În funcție de poziția sediului A, avizele sunt:
• Avize de creditare → au la bază ordine de plată și sunt întocmite de unitățile operative
ale clienților plătitori;
• Avize de debitare → au la bază cecuri și sunt unitățile bancare ale clienților beneficiari.

14
 10/04/2019

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V)

Contabilitatea decontărilor intrabancare Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V)
Contabilitatea decontărilor intrabancare

Decontări intrabancare în numele clienților (1) – Decontează o filă de cec în valoare de 600 lei pentru un client al său, emisă de un
partener ce are cont deschis la BCR-Suc. Cluj:
Exemplu:
BCR- Ag Mihalache a efectuat următoarele tranzacții din ordinul clienților:
BCR- Ag Mihalache BCR-Suc. Cluj
– Decontează un ordin de plată în valoare de 300 lei, emis de clientul A, în favoarea
clientului B ce are cont deschis la aceeași bancă:
2511/plătitor = 2511/ beneficiar 300 lei 341/cluj = 2621 600 lei 2511/plătitor = 341/Mihalache 600 lei
2621 = 2511/beneficiar 600 lei
– Decontează un ordin de plată în valoare de 100 lei, emis de clientul C, în favoarea
clientului D ce are cont deschis la BCR-Suc. Iași:
BCR- Ag Mihalache BCR-Suc. Iași
2511/plătitor = 341/Iași 100 lei 341/Mihalache = 2511/beneficiar 100 lei

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V) Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V)
Contabilitatea decontărilor intrabancare Contabilitatea decontărilor interbancare

Decontări intrabancare în nume propriu (2) • Generate de operații desfășurate între bănci diferite și se referă la operații în nume
propriu, încasări și plăți ordonate de clienții băncilor, constituirea depozitelor între
Exemplu: componentele sistemului bancar, acordarea/primirea de credite de către/de la
– BRD-SB transferă stocuri în valoare de 200 lei la BRD-Sector 3: băncile componente ale sistemului bancar.
BRD-SB BRD-Sector 3
341/sector 3 = 3621 200 lei 3621 = 341/SB 200 lei
• Tipologie:
– BRD-SB alimentează cu numerar 10.000 lei, casieria BRD-Sector 3:
BRD-SB BRD-Sector 3 1) Decontări prin sistemul conturilor de corespondent.
341/sector 3 = 101 1000 lei 101 = 341/SB 1000 lei

2) Decontări prin rețeaua BNR.

– BRD-SB transferă centralei soldurile conturilor 6029 și 7029:
BRD-SB Centrala BRD
341/centrală = 6345 30.000 lei 6345 = 341/SB 30.00 lei
7029 = 341/centrală 60.000 lei 341/SB = 7029 60.000 lei

15
 10/04/2019

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V) Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V)
Contabilitatea decontărilor interbancare Contabilitatea decontărilor interbancare

1) Decontări prin sistemul conturilor de corespondent Exemplu:

BCR își deschide două conturi de corespondent: la BRD, în valoare de 150.000 lei și la o bancă
din Franța, Société Générale, în valoare 500.000 euro, la un curs de 1 euro = 4,6 lei.
• Conturi de corespondent.
BCR primește de la un client un ordin de plată în valoare de 50.000 lei pe numele unui furnizor
care are cont la BRD.
• Conturi de corespondent:
– Nostro → plasament → banca proprietară a contului. Banca din Franța primește de la un client dispoziția de a plăti unui client al BCR 100.000 euro,
– Loro → resursă atrasă → banca gestionară a contului. la un curs de 1 euro = 4,7 lei.

Conturile de corespondent s-au constituit pe data de 10.03.N, dobânda urmând a se încasa la

• Împrumuturi și depozite interbancare data de 10.04.N. La sfârșitul lunii, băncile își înregistrează creanțele, respectiv datoriile din
dobânzi, astfel: BRD 3.000 lei; BCR 3.000 lei și 1.000 euro la cursul de 1 euro = 4,7 lei

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V) Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V)
Contabilitatea decontărilor interbancare Contabilitatea decontărilor interbancare

• Se înregistrează deschiderea conturilor de corespondent: • Se înregistrează decontare OP:

BCR BRD BCR SG
121/BRD = 1111 100.000 lei 1111=122/BCR 100.000 lei 121/SG = 2511/beneficiar 470.000 lei 2511/plătitor=122/BCR 470.000 lei
BCR SG
121/SG = 1111 2.300.000 lei 1111=122/BCR 2.300.000 lei • Se înregistrează dobânzile aferente conturilor de corespondent:
BCR BRD
• Se înregistrează decontare OP: 1271 = 7012 3.000 lei 6012=1272 3.000 lei
BCR BRD BCR SG
2511/plătitor = 121/BRD 50.000 lei 122/BCR=2511/beneficiar 50.000 lei 1271 = 7012 4.700 lei 6012=1272 4.700 lei

16
 10/04/2019

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V) Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V)
Contabilitatea decontărilor interbancare Contabilitatea decontărilor interbancare

• Se înregistrează încasarea/plata dobânzilor aferente conturilor de corespondent: Exemplu:

Prin intermediul conturilor de corespondent deschise, BCR decide să-și constituie un depozit
BCR BRD pe termen de o lună la banca franceză în valoare de 400.000 euro, la cursul de 1 euro = 4,7 lei,
iar rata dobânzii 3% pe an. De asemenea, BCR primește de la BRD un împrumut de 60.000 lei
121/BRD = 1271 3.000 lei 1272=122/BCR 3.000 lei
pentru 10 zile, rata dobânzii 9% pe an.
BCR SG
•Se înregistrează deschiderea depozitului:
121/SG = 1271 4.700 lei 1272=122/SG 4.700 lei
BCR SG
1312 = 121/SG 1.880.000 lei 122/BCR=1322 1.880.000 lei

•Se înregistrează dobânda aferentă depozitului:

BCR SG
1317 = 70132 4.700 lei 60132= 1327 4.700 lei

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V) Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V)
Contabilitatea decontărilor interbancare Contabilitatea decontărilor interbancare

• Se înregistrează acordarea/primirea împrumutului: • Se înregistrează lichidarea depozitului la scadență :

BCR BRD BCR SG
121/BRD=1422 60.000 lei 1412=122/BCR 60.000 lei 121/SG = 1312 1.880.000 lei 1322 = 122/BCR 1.880.000 lei
121/SG = 1317 4.700 lei 1327 = 122/BCR 4.700 lei
• Se înregistrează dobânda aferentă împrumutului:
BCR BRD • Se înregistrează rambursarea/încasarea împrumutului și plata/încasarea dobânzii:
60142 = 1427 150 lei 1427 = 70142 150 lei BCR BRD
1422=121/BRD 60.000 lei 122/BCR=1412 60.000 lei
1427=121/BRD 150 lei 122/BCR=1417 150 lei

17
 10/04/2019

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V) Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V)
Contabilitatea decontărilor interbancare Contabilitatea decontărilor interbancare

2) Decontări prin rețeaua BNR- decontări între bănci care nu au legături directe a) ING are unități operative în Suceava:
–decontările pe bază de ordin de plată cu valoare mare și pentru toate celelalte decontări ING-SB → ING-Suceava → BNR-Suceava → Alpha-Suceava
ordonate de clienți sau efectuate în nume propriu de către o bancă cu alte bănci cu care nu are 2511/pl= 341/Sv 341/SB= 1111 ct crt/ING= ct crt/AB 1111= 2511/benef 800.000 lei
relație de corespondență sau care nu îndeplinesc condițiile pentru compensare.
b) Alpha Bank are unități operative în București:
Exemplu: ING-SB → BNR-SB → Alpha-SB → Alpha-Suceava
La ING-SB se primesc ordine de plată în valoare de 800.000 lei în favoarea unor clienți cu 2511/pl= 1111 ct crt/ING= ct crt/AB 1111 = 341/Sv 341/SB= 2511/benef 800.000 lei
conturi deschise la Alpha Bank- Sucursala Suceava.
c)Alpha Bank nu are unități operative în București; ING nu are unități operative în Suceava:
Decontarea are loc astfel:
ING-SB → BNR-SB → BNR-Suceava → Alpha-Suceava
a) ING are unități operative în Suceava;
2511/pl= 1111 ct crt/ING= OIS OCS= ct crt/AB 1111= 2511/benef 800.000 lei
b) Alpha Bank are unități operative în București;
c) Alpha Bank nu are unități operative în București; ING nu are unități operative în Suceava.

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V) Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V)
Contabilitatea operațiunilor cu clientela Contabilitatea operațiunilor cu clientela

• Creditul → suma evidenţiată în conturi bilanţiere sau în conturi din afara bilanţului, pusă • Cont bancar.
la dispoziţie ori pe care instituţia creditoare s-a angajat să o pună la dispoziţie unei
persoane fizice sau unei entităţi nefinanciare, în schimbul obligaţiei debitorului în cauză • Depozit bancar:
de a rambursa suma respectivă, precum şi de a plăti dobânzi ori alte cheltuieli legate de - perioada de constiruire:
această sumă; finanţările de tip leasing financiar sunt asimilate creditului (Regulamentul
– Depozite la vedere
BNR nr. 17/2012 cu modificările și completările ulterioare).
– Depozite la termen
• Credit scoring
– Depozite colaterale
• Clase de risc: A, B, C, D, E. - dobânda:
• Depozite fără capitalizarea dobânzii
• Ajustări pentru deprecerierea creanțelor. • Depozite cu capitalizarea dobânzii

18
 10/04/2019

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V) Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V)
Contabilitatea operațiunilor cu clientela Contabilitatea operațiunilor cu clientela
Exemplu:
• Rata dobânzii percepută pentru societatea A = 12% + 3% (aferentă creditului de categoria B)
Entitatea A depune la ING-Sucursala Cluj o cerere pentru acordarea unui credit pe 6 luni în
= 15%
valoare de 100.000 lei în vederea procurării de stocuri necesare producției.
• D1 = (100.000 lei x 90 zile x 0,15) / 360 zile = 3.750 lei
În urma analizei dosarului de credit, ING - Sucursala Cluj a stabilit că societatea A se • D2 = (50.000 lei x 90 zile x 0,15) / 360 zile = 1.875 lei
încadrează în categoria B, deci creditul acordat a fost clasificat în categoria în „observație”.
Aprobarea creditului a avut loc la data de 01.03.N, iar acordarea efectivă a creditului prin • Graficul de rambursare al creditului:
alimentarea contului curent s-a făcut la 01.04.N. Rata dobânzii practicată de ING este de
12%/an, iar rata dobânzii penalizatoare este 3%/an. Perioada Valoarea de Rata Dobânda Valoarea
rambursat rămasă
Conform contractului de credit, rambursarea se face în două tranșe egale, scadente la 01.07.N 01.04.N- 100.000 50.000 3.750 50.000
și 01.10.N. Odată cu rambursarea tranșelor se achită și dobânda aferentă. Modalitatea de 01.07.N
rambursare a creditului este în rate constante. 01.07.N- 50.000 50.000 1.875 -
01.10.N
Rambursarea celei de-a doua tranșe are loc după 10 zile de la prima scadentă, când se achită
dobânda aferentă tranșei a doua și dobânda penalizatoare.

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V) Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V)
Contabilitatea operațiunilor cu clientela Contabilitatea operațiunilor cu clientela

01.03.N 01.07.N
Se înregistrează angajamentul băncii față de client: Se înregistrează rambursarea primei rate și plata dobânzii aferente:
903 = 999 100.000 lei
2511/A = 2051 50.000 lei
2511/A = 20571 3.750 lei
01.03.N
Se înregistrează acordarea creditului:
999 = 903 100.000 lei Se recalculează și se înregistrează ajustarea pentru depreciere:
2051 = 2511/A 100.000 lei – Ajustare pentru depreciere existentă: 5.000 lei
– Ajustare pentru depreciere necesară: 50.000 lei x 0,05 = 2.500 lei
Se înregistrează creanța privind dobânda: – Diminuarea ajustării pentru depreciere : 5.000 lei – 2.500 lei = 2.500 lei
20571 = 70216 5.625 lei

Se înregistrează ajustarea pentru deprecierea de valoare (100.000 x 0,05):

291 = 7621 2.500 lei
662 = 291 5.000 lei

19
 10/04/2019

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V) Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V)
Contabilitatea operațiunilor cu clientela Contabilitatea operațiunilor cu clientela

01.10.N 10.10.N
Se înregistrează nerambursarea creditului: Se înregistrează rambursarea ratei, plata dobânzii aferente și a dobânzii penalizatoare:
2811= 2051 50.000 lei 2511/A = % 52.210 lei
28171 = 20517 1.875 lei 2811 50.000 lei
2817 1.875 lei
Se recalculează și se înregistrează ajustarea pentru depreciere: 7028 235 lei
• Ajustare pentru depreciere existentă: 2.500 lei
• Ajustare pentru depreciere necesară: 50.000 lei x 20% = 10.000 lei Dobânda penalizatoare = (50000 x 10 zilex 17%)/360 = 235 lei
• Suplimentarea ajustării pentru depreciere : 10.000 lei – 2.500 lei = 7.500 lei
Se anulează ajustarea pentru depreciere:
662 = 291 7.500 lei
291 = 7621 10.000 lei

Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V) Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V)
Contabilitatea operațiunilor cu clientela Contabilitatea operațiunilor cu clientela

Exemplu: • Se calculează și se înregistrează dobânda aferentă:

În baza unui contract de depozit, Raiffeisen-SB constituie un depozit la termen pe numele
societății X în următoarele condiții: data constituirii este 01.05.N; valoarea depozitului este de Dobânda = (100.000 lei x 30 zile x 7%) / 360 zile = 583 lei
100.000 lei, din care 30.000 lei se depun în numerar, iar restul provin din contul curent al 60252 = 2537 583 lei
societății, existent la aceeași bancă; depozitul se constituie pe termen de o lună, fără
capitalizare; rata dobânzii este de 7% pe an.
• Se înregistrează plata dobânzii aferentă fiecărei luni:
2537 = 2511 583 lei
01.05.N
Se înregistrează deschiderea depozitului:
% = 2532 100.000 lei
2511 30.000 lei
101 70.000 lei

20

CONTABILITATEA PERSOANELOR JURIDICE FĂRĂ
SCOP PATRIMONIAL (C)
Copyright © 2018. CECCAR. All rights reserved
Cadrul de reglementare (I)
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.103/2017 privind aprobarea Reglementărilor
contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, publicat în Monitorul Oficial nr.
984 din 12 decembrie 2017 → activități fără scop patrimonial.
• Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
• Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare
anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu
modificările şi completările ulterioare → activități economice.
10/04/2019
Obiective
• Cadrul de reglementare (I).
• Fundamente privind persoanele juridice fără scop lucrativ (II).
• Particularități privind organizarea contabilității persoanelor juridice fără scop
lucrativ (III).
• Situațiile financiare (IV).
• Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice fără scop
lucrativ (V).
Fundamente privind persoanele juridice fără scop lucrativ (II)
• Obiectiv → nu este obţinerea de beneficii economice; acţionează în interesul membrilor lor,
activități de interes general.
• Constituire → prin voinţa membrilor fondatori şi funcţionează potrivit statului propriu şi a legilor
specifice.
• Activități:
– sprijinirea materială a membrilor în exercitarea profesiunii;
– constituirea de case de ajutor proprii;
– editarea şi tipărirea de publicaţii proprii;
– înfiinţarea şi administrarea, în condiţiile legii, în interesul membrilor săi, de unităţi sociale, de
cultură, învăţământ şi cercetare în domeniul activităţii sindicale, societăţi comerciale, de asigurări,
precum şi bancă proprie;
– constituirea de fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor săi;
– organizarea şi sprijinirea materială şi financiară a unor activităţi cultural-artistice;
– organizarea şi desfăşurarea de cursuri de pregătire şi calificare profesională;
– la cererea membrilor acestora, asistarea și reprezentarea în fața instanțelor de judecată de toate
gradele, a organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități, prin apărători proprii sau aleși etc.
21

Fundamente privind persoanele juridice fără scop lucrativ (II)
• Tipologie:
– Asociații → patrimoniul inițial al asociației – activul patrimonial – nu poate fi mai mic
de 200 lei și este alcătuit din aportul în natură și/sau în bani al asociaților.
→ sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial din momentul înscrierii în
Registrul asociațiilor și fundațiilor.
– Fundații → activul patrimonial inițial trebuie să includă bunuri în natură sau în numerar,
căror valoare totală să fie de cel puțin 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data
constituirii fundației.
→ sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial din momentul înscrierii în
Registrul asociațiilor și fundațiilor.
– Partide politice → Sunt asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de
vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor
politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție.
→ Sunt persoane juridice de drept public, înscrise în Registrul partidelor politice.
Fundamente privind persoanele juridice fără scop lucrativ (II)
• Culte religioase → bunurile care fac obiectul aporturilor de orice fel – contribuții, donații,
succesiuni – precum și orice alte bunuri intrate în mod legal în
patrimoniul unui cult nu pot face obiectul revendicării lor ulterioare.
→ cheltuielile pentru întreținerea cultelor și desfășurarea activităților lor
se vor acoperi, în primul rând, din veniturile proprii ale cultelor,
create și administrate în conformitate cu statutele lor.
→ pot stabili contribuții din partea credincioșilor lor pentru susținerea
activităților pe care le desfășoară.
• Asociații religioase →persoane juridice alcătuite din cel puțin 300 de persoane, cetățeni
români/rezidenți în România, care se asociază în vederea
manifestării unei credințe religioase.
→ contribuții din partea credincioșilor lor pentru susținerea activităților
pe care le desfășoară.
10/04/2019
Fundamente privind persoanele juridice fără scop lucrativ (II)
– Patronate → se constituie prin asociere liberă, pe sectoare de activitate, teritorial sau
la nivel național.
→ sursele veniturilor: taxe de înscriere, cotizații, donații, sponsorizări etc.
– Organizații sindicale → apărarea drepturilor prevăzute în legislația națională, în contractele
colective și individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă, precum și în pactele,
a tratatele și convențiile internaționale la care România este parte, pentru promovarea intereselor
profesionale, economice și sociale ale membrilor săi.
→ cel puțin 15 angajați din aceeași unitate.
•Asociaţii de proprietari → administrarea și gestionarea proprietății comune care, pe lângă
drepturi, impune obligații pentru toți proprietarii.
→ se înființează prin acordul scris a cel puțin jumătate plus unu din
numărul proprietarilor apartamentelor și spațiilor cu altă destinație
decât aceea de locuință, din cadrul unei clădiri.
→ veniturile obținute din exploatarea proprietății comune aparțin
asociației și sunt utilizate pentru reparații și investiții cu privire la
proprietatea comună și nu se plătesc proprietarilor.
Fundamente privind persoanele juridice fără scop lucrativ (II)
• Constituire asociație → capitalul trebuie să fie în valoare de cel puțin 200 lei.
• Constituire fundație → activul patrimonial trebuie să includă bunuri în natură/numerar, a
căror valoare totală să fie de cel puțin 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data
constituirii fundației.
• În cazul fundațiilor al căror scop exclusiv este efectuarea operațiunilor de colectare de
fonduri care să fie puse la dispoziția altor asociații sau fundații, în vederea realizării de
programe de către acestea din urmă, activul patrimonial inițial poate avea o valoare totală de
cel puțin 20 de ori salariul minim brut pe economie.
22
 10/04/2019

Particularități privind organizarea contabilității persoanelor juridice fără scop Particularități privind organizarea contabilității persoanelor juridice fără scop
lucrativ (III) lucrativ (III)

• Persoanele juridice fără scop patrimonial au obligaţia să organizeze şi să conducă • Organizarea contabilității se fundamentează pe OMFP nr. 3.103/2017, care prevede:
contabilitatea financiară (art. 1 alin. (2) Legea contabilităţii nr. 82/1991):
– formatul și conținutul situațiilor financiare anuale;
– trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi
– principiile contabile;
păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi alte
informaţii referitoare la activitatea desfăşurată, atât pentru cerinţele interne ale acestora, – regulile de recunoaștere, evaluare, scoatere din evidență și prezentare a elementelor în
cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, situațiile financiare anuale;
clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori (art. 2 alin. (1));
– regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare, potrivit legii, și depunere a situațiilor
– au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale;
financiare anuale (art. 5 alin. (1)).
– Planul de conturi general;

– conținutul și funcțiunea conturilor contabile.

Particularități privind organizarea contabilității persoanelor juridice fără scop Particularități privind organizarea contabilității persoanelor juridice fără scop
lucrativ (III) lucrativ (III)

• În cazul entităților care desfășoară și activități economice, reglementările precizate • Persoanele juridice fără scop patrimonial care conduc contabilitatea în partidă simplă nu
anterior se se completează cu prevederile Reglementărilor contabile privind situațiile întocmesc situații financiare anuale.
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP
nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare.
• Aplică Reglementările contabile privind organizarea și conducerea contabilității în partidă
• Contabilitate aplicată: simplă de către persoanele juridice fără scop patrimonial aprobate prin OMFP nr.
Tipologia entităților fără scop Contabilitate în Contabilitate în 3.103/2017.
patrimonial partidă dublă partidă simplă
Asociaţii Da • Pentru evidențierea în contabilitatea în partidă simplă de către persoanele juridice fără scop
Fundaţii sau alte organizaţii de acest fel Da patrimonial a operațiunilor efectuate se utilizează următoarele registre de contabilitate
Partide politice Da obligatorii:
Patronate Da – Registrul-jurnal.
Organizații sindicale Da – Registrul-inventar.
Unități de cult Da Da
Asociaţiile de proprietari Da Da

23
 10/04/2019

Particularități privind organizarea contabilității persoanelor juridice fără scop Particularități privind organizarea contabilității persoanelor juridice fără scop
lucrativ (III) lucrativ (III)

• Principii contabile: • Planul de conturi:

– Principiul continuităţii activităţii; – Clasa 1 Conturi de capitaluri, provizioane, provizioane, împrumuturi și datorii asimilate
– Principiul permanenţei metodelor; – Clasa 2 Conturi de imobilizări
– Principiul prudenţei; – Clasa 3 Conturi de stocuri și producție în curs de execuție
– Principiul contabilităţii de angajamente; – Clasa 4 Conturi de terți
– Principiul intangibilității; – Clasa 5 Conturi de trezorerie
– Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii; – Clasa 6 Conturi de cheltuieli
– Principiul evaluării la cost de achiziţie sau cost de producţie. – Clasa 7 Conturi de venituri
– Clasa 8 Conturi speciale
– Clasa 9 Conturi de gestiune

Situațiile financiare (IV) Situațiile financiare (IV)

• Anuale • Situațiile financiare anuale sunt însoțite de formularele:

• Obiectiv→ furnizarea de informații despre poziția financiară și performanța financiară ale – propunerea de distribuire a rezultatului exercițiului financiar sau de acoperire a pierderii
unei persoane juridice fără scop patrimonial, utile unei categorii largi de
contabile;
utilizatori.
→ trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare și a
excedentului/profitului sau deficitului/pierderii privind activitățile fără scop – raportul administratorilor;
patrimonial, activitățile cu destinație specială și activitățile economice.
– o declarație scrisă de asumare a răspunderii administratorului pentru întocmirea
• Lucrări de închidere a exercițiului. situațiilor financiare anuale în conformitate cu prevederile OMFP nr. 3.103/2017;

• Componente: – raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori.

– Bilanț;
– Contul rezultatului exercițiului.

24
 10/04/2019

Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice fără scop Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice fără scop
lucrativ (V) lucrativ (V)
Active imobilizate Active imobilizate

• Activele imobilizate:
– necorporale • Nu există obligativitatea includerii cheltuielilor de constituire în categoria imobilizărilor
– corporale necorporale. În acest caz se ridică problema pragului de semnificaţie → sumele sunt
– financiare nesemnificative →pot fi recunoscute direct în contul rezultatului exerciţiului.

– Evaluarea: intrare, ieșire, inventar, bilanț. • Conturi distincte pe cele două categorii de activități: fără scop patrimonial și economice.

– Cheltuieli ulterioare. • În cazul reevaluării, nu este posibilă trecerea de la metoda reevaluării la metoda costului
pentru activitățile fără scop patrimonial.
– Metode de amortizare: liniară.

– Reevaluarea.

Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice fără scop Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice fără scop
lucrativ (V) lucrativ (V)
Active imobilizate Active imobilizate
1. Achiziţie de la furnizor conform facturii: 3. Primire donație:
a1.1) Înregistrarea avansului aferent achiziției imobilizărilor aferente activităților 20/21 = 4753/01
fără scop patrimonial:
Pe măsura amortizării, venitul în avans se transferă la venituri curente:
4093 /4094 = 404
4753/01 = 7382
a1.2) Primirea facturii și înregistrarea imobilizărilor aferente activităților fără scop
patrimonial la cost:
20/21 = 404 4. Vânzarea imobilizărilor aferente activității fără scop patrimonial:
1.3)Stornarea facturii de avans: - Vânzarea propriu zisa: 461 = 7383
404 = 4093 /4094 - Scoaterea din evidență: 280/281 = 20/21
6583/01
2. Înregistrarea amortizării:
6811/01 = 281

25
 10/04/2019

Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice fără scop Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice fără scop
lucrativ (V) lucrativ (V)
Active circulante Active circulante
•Structură: Conturi distincte pe cele două categorii de activități: fără scop patrimonial și
–stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură; economice.
–creanţe;
–investiţii pe termen scurt;
–casa şi conturi la bănci. 1 ) Achiziţie de la furnizor conform facturii:
30/01 = 401
• Evaluarea: intrare, ieșire, inventar, bilanț.
2) Primire donații:
•Stocuri → metode de organizare a contabilității stocurilor:
– Metoda inventarului permanent 30/01 = 7331
– Metoda inventarului intermitent
3) Obținere de stocuri prin dezmembrare de active:
→ metode de evaluare la ieșire: CMP, FIFO, LIFO 30/01 = 7388

Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice fără scop Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice fără scop
lucrativ (V) lucrativ (V)
Decontări cu terții Decontări cu terții

• Conturi distincte pe cele două categorii de activități, respectiv fără scop patrimonial • Primirea unei reduceri financiare de la furnizor pentru activitatea nonprofit:
și economice. 401 = 7348

• Vânzări sau prestări servicii în cazul unei organizații nonprofit înregistrate în • Înregistrarea salariilor datorate:
scop de TVA 641/01 = 421

a1) Vânzarea: • Înregistrarea reținerilor din salarii:

4111 = % 421 = %
4315 CAS
70x/02
4316 CASS
4427
444 Impozit venit
a2) Încasarea contravalorii bunurilor vândute/serviciilor prestate: • Înregistrarea contribuției asiguratorie pentru muncă a angajatorului:
5121 = 4111 646 = 436 CAM

26
 10/04/2019

Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice
fără scop lucrativ (V) fără scop lucrativ (V)
Capitaluri proprii Capitaluri proprii

Capitalul și rezervele (capitaluri proprii) → capitalul (aporturile de capital),
rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exercițiului financiar.
– Capitalul (aporturile de capital) → contribuțiile în numerar și/sau în natură ale
membrilor la constituirea patrimoniului social al persoanei juridice fără scop
patrimonial.
– Rezervele: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale și alte rezerve.
• Înregistrarea aportului în natură și în numerar la constituirea unei organizații
nonprofit:
208/2111.01/212.01/2131.01/2133.01/214.01/3xx/5xx = 101
• Înregistrarea excedentului realizat în exercițiile financiare precedente, utilizat ca
sursă de majorare a capitalului, potrivit legii:
1171.01 = 101

•Casele de ajutor reciproc ale salariaților → în vederea acordării de împrumuturi cu

• Înregistrarea deficitului realizat în exercițiile financiare precedente, acoperite prin
dobândă membrilor care sunt numai persoane fizice salariate, trebuie să constituie reducerea capitalului social, conform hotărârii adunării generale:
Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc (CAR) și Fondul pentru ajutor în
101 = 1171.01
caz de deces al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc (CAR).

Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice
fără scop lucrativ (V) fără scop lucrativ (V)
Capitaluri proprii Cheltuieli, venituri, rezultat

• Constituirea rezervelor legale din excedentul realizat la închiderea exercițiului • Conturile de cheltuieli și venituri se dezvoltă în analitice distincte pe feluri de
curent: activități:
1291 = 106 – activități fără scop patrimonial,
– activități cu destinație specială, potrivit legii, și
• Înregistrarea excedentului realizat în exercițiul financiar încheiat, evidențiat la
începutul exercițiului financiar următor în rezultatul reportat: – activități economice.
1211 = 1171.01

• Tiplogie:
– cheltuieli/ venituri de exploatare

– cheltuieli/ venituri financiare

27
 10/04/2019

Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice
fără scop lucrativ (V) fără scop lucrativ (V)
Cheltuieli, venituri, rezultat Cheltuieli, venituri, rezultat

• Veniturile din activitățile fără scop patrimonial: • Veniturile cu destinație specială →venituri cu destinație specială din aplicarea
– venituri din cotizațiile și contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al
simpatizanților; arhitecturii și de divertisment și alte venituri cu destinație specială, potrivit legii.
– venituri din cote-părți primite potrivit statutului;
– venituri din taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare; • Veniturile din activități economice:
– venituri din donații și sume sau bunuri primite prin sponsorizare și ajutoare; – venituri din exploatare.
– venituri pentru care se datorează impozit pe spectacole;
– venituri financiare.
– venituri din acțiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit
statutului, precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare,
serbări, tombole, conferințe;
– venituri din dobânzile și dividendele obținute din plasarea disponibilităților
rezultate din activitățile fără scop patrimonial, precum și diferențele de curs
valutar etc.

Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice
fără scop lucrativ (V) fără scop lucrativ (V)
Cheltuieli, venituri, rezultat Cheltuieli, venituri, rezultat

• Închiderea conturilor de venituri:

7xx/analitic distinct = 1211 → activități fără scop patrimonial • Calculul și înregistrarea impozitului pe profit aferent activității economice:
7xx/analitic distinct = 1213 → activități economice 691 = 4411
7xx/analitic distinct = 1212 → activități cu destinație specială
• Închiderea contului 691:
• Închiderea conturilor de cheltuieli: 1213 = 691
1211 = 6xx/analitic distinct → activități fără scop patrimonial
1213 = 6xx/analitic distinct → activități economice
1212 = 6xx/analitic distinct → activități cu destinație specială

28
 10/04/2019

CONCLUZII (D)
Contabilitatea instituțiilor publice, contabilitatea instituțiilor de credit, contabilitatea
persoanelor juridice fără scop patrimonial: interferențe și diferențe

• Obiectivul entităților.

• Cadrul de reglementare.
Contabilitatea în partidă simplă (E)
• Organizarea contabilității.

• Principiile contabile.

• Planul de conturi.

• Situațiile financiare.

• Tranzacții economico-financiare specifice.

Stagiu CECCAR 2018 114

Reglementări Documente financiar-contabile

• Registre contabile:
• OMFP nr. 170/2015
– Registrul-jurnal de încasări şi plăți;
– Registrul-inventar;
• Aplicabilitate:
1. Persoane fizice şi asocieri fără personalitate juridică ale căror venituri sunt supuse • Documente justificative:
impozitului pe venit în conformitate cu prevederile Codului fiscal, al căror venit net anual – Fişa mijlocului fix;
este determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, fiind obținut din următoarele
– Factura;
surse:
– Aviz de însoțire a mărfii;
activități independente→ activități economice; profesii libere; drepturi de proprietate
– Listă de inventariere;
intelectuală;cedarea folosinței bunurilor;
– Chitanță;
activități agricole, silvicultură şi piscicultură.
– Chitanță pentru operațiuni în valută;
– Dispoziția de plată/încasare către casierie;
2. Persoanele sau entitățile care, prin actul normativ de înființare, prin legi speciale – Statul de salarii.
sau prin alte acte normative, au obligația ținerii contabilității în partidă simplă, cu
excepția persoanelor juridice fără scop patrimonial.
• Arhivarea și păstrarea documentelor financiar-contabile.

Stagiu CECCAR 2018 115 Stagiu CECCAR 2018 116

29
 10/04/2019

Trecerea la contabilitatea în partidă dublă Trecerea la contabilitatea în partidă dublă

• Persoanele care conduc evidența contabilă pe baza regulilor contabilității în partidă • vor prelua, pe baza inventarului şi a informaţiilor privind creanţele şi datoriile, ca
simplă pot trece la conducerea contabilității în partidă dublă de la începutul solduri iniţiale, la începutul exerciţiului financiar pentru care au optat să treacă la
exercițiului financiar ulterior celui în care au decis această trecere. conducerea contabilităţii în partidă dublă, sumele din documentele întocmite
pentru ţinerea contabilităţii în partidă simplă, respectiv din:
• Persoanele nou-înființate pot opta pentru ținerea contabilității în partidă dublă de la
data înființării acestora. – Registrul-inventar;
– Registrul-jurnal de încasări şi plăţi;
• Contabilitatea proprie se organizează şi conduce în baza reglementărilor contabile – fişa mijlocului fix;
în vigoare, aplicabile operatorilor economici, până la nivel de balanță de – extras de cont;
verificare, fără a întocmi situații financiare anuale. – alte documente.

Stagiu CECCAR 2018 117

Trecerea la contabilitatea în partidă dublă Trecerea la contabilitatea în partidă dublă

• Deschiderea conturilor de imobilizări, stocuri, creanţe, disponibilităţi băneşti, în • Deschiderea conturilor de datorii, în vederea preluării în contabilitatea în partidă
vederea preluării în contabilitatea în partidă dublă a acestor elemente: dublă a acestor elemente:

% = 455
455 = %
Cls 2 Imobilizări Sume datorate acţionarilor/asociaţilor
Sume datorate acţionarilor/asociaţilor Datorii
Cls 3 Stocuri
Cls 1
Cls 4 Creanţe
Cls 4
Cls 5 Trezorerie
Cls 5

30
 10/04/2019

MULȚUMESC!

31