Inactivitatea fiscală a firmei:

Ce implică aceasta și cum se

face reactivarea
în Aspecte juridice, 26 Februarie 2020

Alexandru BoiciucRedactor-șef, avocatnet.ro

De principiu, o companie declarată inactivă fiscal își poate desfășura

mai departe activitățile economice. Însă, în perioada de inactivitate,
companiile n-au voie să deducă cheltuieli și TVA pentru achizițiile
făcute, conform prevederilor actuale ale Codului fiscal. Reactivarea se
poate face în orice moment, însă numai dacă sunt îndeplinite anumite
condiții.

Asta înseamnă că o firmă inactivă fiscal are aceleași obligații

fiscale pe care le are orice contribuabil. Mai precis, să declare și
să achite impozite, taxe și contribuții sociale și să colecteze TVA-ul
aferent tranzacțiilor impozabile.

„Din punct de vedere fiscal, o societate declarată inactivă nu are

limitări în ceea ce privește desfășurarea activității sale economice
(...). Până la reactivare, societatea declarată inactivă nu poate
deduce cheltuieli și/sau TVA aferente achizițiilor pe care le
efectuează. O societate declarată inactivă are aceleași obligații
fiscale ca oricare alt contribuabil - declararea și plata impozitelor și
a contribuțiilor sociale, colectarea TVA pentru tranzacțiile sale
impozabile”, a explicat, la solicitarea avocatnet.ro, Anamaria
Tocaci, tax manager la Schoenherr Tax Bucharest.

Concret, principalul efect al inactivității fiscale este  anularea

codului de TVA, însă numai dacă firma aflată în această situație era
înregistrată în scopuri de taxă. Cu toate acestea, firmele inactive fiscal
tot rămân cu obligații pe partea de TVA.

„Inactivitatea fiscală atrage anularea codului de înregistrare în

scopuri de TVA, dacă societatea declarată inactivă este înregistrată
în scopuri de TVA. Există însă în continuare obligația societății
inactive de a colecta TVA pentru livrările de bunuri sau
prestările de servicii efectuate”, a spus consultantul fiscal.

În plus, dispare posibilitatea de a deduce cheltuieli la

calculul impozitului pe profit și de a deduce TVA pentru achizițiile din
perioada de inactivitate.

„Beneficiarii care au făcut achiziții de la societăți cu codul de TVA

anulat nu au posibilitatea să deducă cheltuielile respective și nici
TVA aferentă dacă achizițiile sunt realizate în perioada în care codul
de TVA al furnizorului sau prestatorului este anulat. Există, însă,
anumite excepții de la această regulă, care prevăd că deducerea este
permisă pentru achiziții în procedura de executare silită sau de la
furnizori aflați în procedura falimentului”, a subliniat Anamaria
Tocaci.

În anumite condiții, dreptul de deducere pentru cheltuieli și TVA

poate fi exercitat, de către firma cu codul anulat de TVA și de către
clienții săi, după reînregistrarea în scopuri de TVA. Specialista a
spus că trebuie ținut cont, totuși, și de jurisprudența Curții de Justiție
a Uniunii Europene, entitate care a stabilit că Fiscul nu poate refuza
deducerea TVA pentru achizițiile de bunuri sau servicii de la o firmă cu
codul de TVA anulat.

Un alt efect al inactivității fiscale este că, în această

perioadă, curgerea termenului de prescripție este suspendată.

Potrivit Codului de procedură fiscală, inactivitatea unei companii

poate să intervină dacă aceasta:

 nu-și îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic,

nicio obligație declarativă legală (inactivitatea intervine după
 trecerea a 15 zile de la înștiințarea Fiscului privind depășirea
termenului legal de depunere a declarației de impunere);
 se ferește de controalele fiscale prin declararea unor date de
identificare a domiciliului fiscal care nu permit identificarea
acestuia;
 nu funcționează la domiciliul fiscal declarat, când acest lucru e
constatat de Fisc;
 înscrie la Registrul Comerțului inactivitatea temporară;
 durata de funcționare a societății este expirată;
 societatea nu mai are organe statutare (inactivitatea intervine
după 30 de zile de la înștiințarea Fiscului);
 durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este
expirată (inactivitatea intervine după 30 de zile de la înștiințarea
Fiscului).

Așadar, dacă o companie se declară inactivă temporar la Registrul

Comerțului, acest lucru duce automat și la inactivitatea fiscală.

Important! Firmele inactive fiscal (și, eventual, reactivate) sunt

trecute într-un registru public al Fiscului, care poate fi accesat
aici. Decizia de declarare a inactivității produce efecte față de terți din
ziua următoare datei înscrierii în registru.

Reactivarea fiscală se face doar în anumite condiții

Referitor la reactivarea fiscală, companiile trebuie să îndeplinească, de
principiu, anumite condiții specifice, spune Anamaria Tocaci:

 să își îndeplinească toate obligațiile declarative;

 să nu înregistreze obligații fiscale restante;
 să remedieze situația care a dus la inactivitate (de exemplu,
prelungirea duratei deținerii spațiului cu destinația de sediu
social).

Codul de procedură fiscală prevede că, atunci când este vorba de

evitarea controalelor fiscale prin furnizarea unor date eronate despre
domiciliul fiscal și de nefuncționarea la domiciliul fiscal declarat,
reactivarea intervine dacă sunt îndeplinite condițiile unu și doi de mai
sus și dacă Fiscul constată că firma funcționează la domiciliul
fiscal declarat. În celelalte cazuri, reactivarea este legată de cele trei
condiții din lista de mai sus.

Reactivarea se face prin depunerea unei cereri la Fisc. Dacă firma

inactivă îndeplinește condițiile de mai sus, aceasta primește o decizie
de reactivare. Însă, dacă nu le îndeplinește, aceasta primește o decizie
de respingere a cererii.

„În situația în care Fiscul emite o decizie de reactivare, se vor opera

modificările necesare în Registrul contribuabililor inactivi sau
reactivați, în termen de cinci zile de la comunicarea deciziei. În ziua
următoare înregistrării reactivării în registru, reactivarea produce
efecte față de terți”, a subliniat specialista de la Schoenherr Tax.

Citește și: Ce implică suspendarea activității unei firme la

Registrul Comerțului și, ulterior, reactivarea acesteia.

Ce implică suspendarea
activității unei firme la ONRC
și, ulterior, reactivarea
acesteia
în Aspecte juridice, 25 Februarie 2020

Alexandru BoiciucRedactor-șef, avocatnet.ro
De principiu, companiile care sunt declarate ca inactive la Oficiul
Național al Registrului Comerțului (ONRC) nu mai pot desfășura
activitățile pentru care erau autorizate. Deși firmele inactive pot fi
reactivate, acest lucru trebuie să se întâmple în maximum trei ani,
altfel există riscul desființării afacerii.

„Declararea unei societăți ca inactivă temporar la Registrul

Comerțului are ca efect principal suspendarea desfășurării
activităților autorizate, atât la sediul social, cât și la sediile
secundare ori în afara sediului social și al sediilor secundare unde a
declarat că își desfăsoară activitățile”, a precizat, la solicitarea
redacției noastre, Claudia Falcă, avocat în echipa de corporate/M&A
de la Schoenherr și Asociații.

Cu alte cuvinte, pe durata inactivității, firmele au interdicție la

desfășurarea activităților pentru care erau autorizate, atât la
sediul social și la sediile secundare, cât și în afara acestora.

Conform specialistei, inactivitatea temporară se înscrie în Registrul

Comerțului de pe lângă tribunalul unde firma își are sedul social.
Suspendarea activității este constatată prin certificatul de înregistrare
de mențiuni și prin încheierea de suspendare a activității, ce sunt
emise de oficiul ONRC competent.

Mai precis, cei de la ONRC scriu că firma trebuie să depună o

cerere de înregistrare, care să fie însoțită de o declarație-tip pe
propria răspundere din care să reiasă că nu se desfășoară activitate la
sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora. În plus, mai
trebuie depuse:

 hotărârea adunării generale a asociaților/acționarilor sau decizia

asociatului unic privind suspendarea temporară a activităţii, prin
care se specifică durata suspendării și momentul reluării
activității;
 certificatele constatatoare emise în baza declarațiilor-tip pe
propria răspundere pentru autorizarea activității/suspendarea
activității.
Documentele se pot depune direct la oficiile ONRC, prin poștă (cu
scrisoare cu valoare declarată și confirmare de primire)
sau online (folosind o semnătură electronică).

Totuși, o firmă declarată inactivă la ONRC își poate păstra conturile

bancare, își poate menține activitatea administrativă și poate
avea calitate procesuală în cazul începerii unui litigiu. „Având în
vedere faptul că o societate inactivă temporar își păstrează
personalitatea juridică, adică ea este în continuare titular de
drepturi și obligații, există o serie de activități pe care aceasta are
dreptul să le desfășoare”, a subliniat Claudia Falcă.

Important! Suspendarea activității la ONRC implică

automat declararea firmei ca inactivă din punct de vedere
fiscal.

Inactivitatea poate dura cel mult trei ani

Așa cum scriam mai sus, o firmă poate figura ca inactivă la ONRC timp
de maximum trei ani, potrivit Legii 31/1990. După acest termen, orice
persoană interesată poate cere desființarea companiei. Totodată,
foarte important este că suspendarea este posibilă o singură
dată în perioada existenței unei firme.

„Declararea ca inactivă a unei societăți nu poate depăşi trei ani de la

data înregistrării menţiunii privind suspendarea activității în
Registrul Comerţului (...). În cazul în care, după expirarea acestei
perioade, activitatea societăţii nu este reluată, tribunalul va putea
pronunţa dizolvarea societăţii la cererea oricărei persoane
interesate, precum şi a ONRC. Conform jurisprudenței, o societate
poate fi inactivă temporar doar o singură dată, norma legală
referitoare la această interdicție fiind absolută și imperativă, în
viața unei societăți neputând exista mai multe perioade de
inactivitate”, a lămurit avocata de la Schoenherr și Asociații.

Totuși, reluarea activității se poate face în orice moment,

astfel că nu-i obligatoriu ca firma să aștepte atingerea termenului de
trei ani. Dacă asociații sau acționarii consideră că reluarea activității
este necesară, atunci trebuie îndeplinite la ONRC formalitățile de
reactivare.

Specialista spune că reluarea activității se cere la oficiul ONRC

competent prin depunerea următoarelor documente:

 cererea de înregistare a mențiunilor la Registrul Comertului,

formular ce se completează de către reprezentantul sau
împuternicitul companiei;
 declaraţia-tip pe propria răspundere din care să rezulte că firma
desfășoară la sediul social, la sediile secundare ori în afara
acestora activitățile declarate;
 hotărârea adunării generale a asociaților/acționarilor/decizia
asociatului unic privind reluarea activității societății;
 certificatele constatatoare emise în baza declarațiilor-tip pe
propria răspundere pentru suspendarea activității.

La fel ca în cazul suspendării, dosarul de reactivare se poate depune

direct la ghișee, prin poștă sau online.

„În urma depunerii documentelor precizate mai sus și a admiterii

dosarului, Registrul Comertului competent va emite certificatul de
înregistrare de mențiuni, încheierea de reluare a activității, precum
și certificatele constatatoare pentru fiecare sediu și activitate
aferente societății. Data emiterii certificatului de înregistare de
mențiuni este data de la care societatea își poate relua în mod legal
activitatea, respectiv își poate desfășura activitățile autorizate”, a
conchis Claudia Falcă.

Citește și: Inactivitatea fiscală a firmei: Ce implică aceasta

și cum se face reactivarea.
LINKURILE CELOR 2 ARTICOLE AICI:

https://www.avocatnet.ro/articol_53838/Ce-implic%C4%83-suspendarea-activit%C4%83%C8%9Bii-unei-
firme-la-ONRC-%C8%99i-ulterior-reactivarea-acesteia.html

https://www.avocatnet.ro/articol_53852/Inactivitatea-fiscal%C4%83-a-firmei-Ce-implic%C4%83-
aceasta-%C8%99i-cum-se-face-reactivarea.html