Tema.

CONTABILITATEA
OPERAŢIILOR DE LICHIDARE A
ENTITĂŢILOR ECONOMICE
1. Concepte fundamentale privind
lichidarea şi dizolvarea entităţii
economice
2. Contabilitatea operaţiilor privind
lichidarea entităţii
 BIBLIOGRAFIA:
 Codul Civil art.86-101
 Comentarii la Codul Civil art. Corespunzătoare
 Codul Fiscal capitolul 8
 Codul Muncii
 Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-
XII din 03.01.1992
 Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice
şi a întreprinzătorilor individuali nr. 220 din 19.10.2007
 Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr. 1134-XII din
2.04.1997
 Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată
nr.135-XVI din 14.06.2007
 Legea insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2001
 1.Concepte fundamentale privind lichidarea
şi dizolvarea entităţii economice
Spre deosebire de procedura înregistrării unei entităţi care,
poate fi efectuată în regim de urgenţă (de exemplu 24 de
ore sau chiar - 4 ore), procedura de dizolvare şi lichidare
a unei entităţi este una îndelungată şi durează cel puţin un
an de zile.
Încetarea activităţii unei persoane juridice impune
parcurgerea a două faze: dizolvarea şi lichidarea.
Lichidarea unei entităţi este precedată de dizolvarea ei. În
cazul dizolvării, calitatea de persoană juridică a
întreprinderii continuă să existe, dar numai în scopul
lichidării, pe când lichidarea antrenează dispariţia
definitivă a întreprinderii ca entitate juridică.
 Dizolvarea şi lichidarea
întreprinderilor pot fi de două feluri:

dizolvare dizolvare
şi lichidare şi lichidare
benevolă; forţată.
În conformitate cu prevederile Codului Civil al R. Moldova
cauzele dizolvării persoanelor juridice pot fi:
a) expirarea termenului stabilit pentru durata ei;
b) atingerea scopului pentru care a fost constituită sau
imposibilitatea atingerii lui;
c) hotărârea organului ei competent;
d) hotărârea judecătorească, are loc în cazul cînd:
 constituirea entităţii este viciată;
 actul de constituire nu corespunde prevederilor legii;
 nu se încadrează în prevederile legale referitoare la forma ei
juridică de organizare;
 activitatea ei contravine ordinii publice; există alte situaţii
prevăzute de lege.
e) insolvabilitatea sau încetarea procesului de insolvabilitate în
legătură cu insuficienţa masei debitoare;
f) Faptului că persoana juridică cu scop nelucrativ sau
cooperativa nu mai are nici un participant,
g) Altor cauze prevăzute de lege sau de actul de constituire.
Primele trei cauze se referă la lichidarea benevolă, iar celelalte la
lichidarea forţată.
Până la începerea procedurii de lichidare a întreprinderii
conducătorul acesteia, este obligat să întreprindă toate măsurile
pentru a înregistra toate modificările necesare la Agenția pentru
Servicii Publice/ Camera Înregistrării de Stat pentru că după
începerea procedurii de lichidare nu va fi în drept să înregistreze
careva modificări.
În aspect juridic procedura de lichidare a persoanei juridice se
începe cu existenţa unei decizii de lichidare.
Organul suprem al întreprinderii – Adunarea Generală a
Acționarilor/Asociaţilor trebuie să adopte o hotărâre de lichidare a
întreprinderii. În cazul în care societatea are un singur asociat,
atunci acesta emite o decizie de lichidare a întreprinderii. În
hotărârea (decizia) de lichidare se poate de indicat cine va avea
calitatea de „lichidator” – persoana fizică care se va ocupa de
lichidare.
În conformitate cu articolul 90 alineatul (5) din Codul Civil „în cazul
desemnării mai multor lichidatori, aceştia reprezintă persoana
juridică în comun dacă actul de constituire sau hotărîrea prin care
sunt desemnaţi nu prevede altfel”.
Intrarea în funcţie a
lichidatorului (comisiei
de lichidare)
desemnează şi momentul  În cazul stabilirii
trecerii responsabilităţii
de la administrator la lichidatorului,
lichidator. Dacă organul administratorul e
competent al persoanei obligat să
juridice sau instanţa de transmită bunurile,
judecată nu desemnează
lichidatorul, la data documentele și să
dizolvării persoanei întreprindă măsuri
juridice, administratorul de păstrare a
acesteia devine acestora (art. 90
lichidator (art.86 alin.6
Cod Civil). alin. 8 Cod Civil).
Lichidatorul informează:

Agenția pentru Servicii publice

(organul înregistrării de stat)

Creditorii

Salariații
 Lichidatorul informează ASP:
Din momentul adoptării deciziei de lichidare, Lichidatorul în termen
de 3 de zile de la numirea sa, trebuie să informeze Agenția pentru
Srvicii Publice/CÎS despre începerea procedurii de lichidare
prezentând următoarele acte:
 Cererea de înregistrarea a dizolvării, conform modelului aprobat
 hotărârea (decizia) de lichidare a întreprinderii;
 certificatul de înregistrare a întreprinderii;
 Decizia privind desemnarea sa în calitate de lichidator.
(art.89 Cod Civil, art.23 alin.4 Legea nr.220 din 2007)
Organul înregistrării de stat primeşte actele şi emite decizia privind
începerea procedurii de dizolvare a persoanei juridice, înscriind
menţiunea „în proces de lichidare” în Registrul de stat al persoanelor
juridice, precum şi pe certificatul de înregistrare al întreprinderii. Din
acest moment se interzice participarea întreprinderii în proces de
lichidare în calitate de fondator (asociat) al altei persoane juridice.
Organul înregistrării de stat, în baza informației lichidatorului,
prezintă la CNAS, CNAM, SFS informația privind inițierea lichidării
persoanei juridice, în termen de 3 zile lucrătoare de la data
înregistrării dizolvării persoanei juridice (art.37 alin.11 Legea 220).
Din acest moment se interzice Momentul cel mai
participarea întreprinderii în proces important pentru faza
de lichidare în calitate de fondator dizolvării este că
(asociat) al altei persoane juridice. persoana juridică nu
poate să încheie noi
contracte ce vizează
 Faza dizolvării cuprinde anumte obiectul său de
operaţii care declanşează şi activitate, însă ea este
pregătesc încetarea existenţei îndreptăţită să continue
persoanei juridice. La această fază şi să finalizeze
operaţiunile deja
persoana juridică îşi păstrează începute.
capacitatea civilă, dar numai în
măsura în care aceasta este
necesară pentru îndeplinirea
formalităţilor de lichidare.
Lichidatorul informează creditorii:
După primirea Deciziei privind începerea procedurii
de dizolvare a persoanei juridice, lichidatorul este
obligat să întreprindă următoarele acţiuni:
să publice în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova avizul despre
lichidarea entității și pe pagina
web oficială a organului
iar în termen de 15 zile îl
înregistrării de stat, cu indicarea
informează pe fiecare creditor
termenului de înaintare a
cunoscut despre lichidare şi despre
creanțelor [Codul Civil art. 91] ( 2
luni de la data publicării avizului, termenul de înaintare a creanţelor.
care poate fi prelungit pînă la 4
luni prin hotărîrea de lichidare
(art.92 alin. 1 Cod Civil)
Lichidatorul informează salariații:

Lichidatorul de a desface
• Preavizează sub contractul individual
semnătură fiecare de muncă în
salariat, cu cel puțin 2
luni înainte de legătură cu
concediere despe lichidarea entității
intenția angajatorului (art. 184 alin 1 lit.a
Codul Muncii)
În conformitatea cu art. 12¹ alin (3) din Codul Fiscal şi
scrisoarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 07-
107/628 din 05.02.2010, pentru întreprinderile lichidate
sau reorganizate, perioadă fiscală se consideră perioada
de la începutul anului calendaristic până la data radierii
întreprinderii din Registrul de stat.
Astfel, contribuabilii urmează să depună toate dările de
seamă fiscale până la momentul depunerii cererii pentru
radiere.
Obligaţia contribuabilului de depunere a dărilor de seamă
fiscale dispare din momentul radierii întreprinderii din
registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiei.
Raporturile entității în proces de
lichidare cu SFS
 În conformitate cu  În funcție de
prevederile art. regimul fiscal
188.1 alin Cod entitatea va
Fiscal, entitatea în prezenta prealabil:
proces de lichidare  Declarația VEN sau
este obligat să  Darea de seamă
prezinte SFS darea IVAO
de seamă cu
privire la impozitul
pe venit
 În termen de 20 zile de la data prezentării
Declarației VEN sau Darii de seamă IVAO

•Nu se efectuează control fiscal art. 224.1 alin 2 Cod

Nu există riscul de Fiscal
neconformare fiscală •Obligațiile fiscale se determină conform informației din
contul contribuabilului

Există riscul de •Se efectuează controlul fiscal cameral art. 224.1 alin.3
neconformare fiscală Cod Fiscal
Entitatea NU dispune de •Dacă se constată lipsa datoriilor față de creditori și
active pasibile bugetul public național, darea de seamă prealabilă se
consideră finală
repartizării între asociați

Există riscul de
neconformare fiscală •Se efectuează controlul la fața locului art.216 Cod
Entitatea dispune de Fiscal
active pasibile •Obligațiile fiscale se determină la fața locului
repartizării între asociați
 În termen de 15 zile de la data expirării termenului de înaintare
a creanţelor, lichidatorul este obligat (conform art. 93 Civil) să
întocmească şi să prezinte bilanţul de lichidare care să
reflecte valoarea contabilă a activelor, inclusiv creanţele,
datoriile persoanei juridice care sunt recunoscute de lichidator
şi datoriile care se află pe rol în instanţa de judecată;
 Tot odată conform art. 35 alin.4 al Legii cu privire la
întreprinderi şi antreprenoriat lichidatorul întreprinderii
prezintă spre aprobare organului (persoanei) care a înfiinţat-o
Procesul-verbal de evaluare a activelor întreprinderii, lista
creanţelor înaintate de creditori şi suma acestora, precum şi
rezultatul examinării lor. Aceste documente se aprobă de
către fondatorii (asociaţii) întreprinderii şi instanţa de judecată
care au luat hotărârea de lichidare şi se aduc la cunoştinţa
fiecărui creditor.
 Comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii), după
executarea tuturor datoriilor către creditori, întocmeşte bilanţul
de lichidare şi îl prezintă, odată cu predarea bunurilor rămase
ale întreprinderii, fondatorilor (asociaţilor) acesteia, instanţei
de judecată, prin a căror decizie a fost înfiinţată.
Lichidatorul este obligat să pregătească următoarele documente:
 Certificatul privind neeliberarea sau restituirea blanchetelor de strictă
evidenţă.
 Certificatul de la Compania Naţională de Asigurări în Medicină privind
lipsa datoriilor. Pentru primirea unui astfel de certificat întreprinderea
va fi obligată să dezactiveze toate poliţele de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală ale salariaţilor.
 Certificatul de la Serviciul Vamal al RM privind lipsa datoriilor la
bugetul de stat (compartimentul plăţi vamale).
 Certificatul privind închiderea contului bancar de la băncile unde
întreprinderea deţine conturi.
 Autorizaţia Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova
DGPOP pentru distrugerea ştampilei/ ştampilelor.
 Certificatul de la Casa teritorială de Asigurări Sociale privind lipsa
datoriilor.
 Copia avizului din Monitorul Oficial despre lichidarea întreprinderii.
 Copia bilanţului de lichidare a întreprinderii.

Organul fiscal emite certificatul privind lipsa restanțelor faţă de buget.

Lichidatorul prezintă Agenției pentru srvicii publice cererea de
radiere (după modelul aprobat) a întreprinderii din registrul
întreprinderilor şi organizaţiilor la care anexează următoarele
acte[Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice
şi a întreprinzătorilor individuali]:
 bilanţul de lichidare şi planul de repartizare a activelor,
aprobate de organul care a desemnat lichidatorul;
 documentul ce confirmă lipsa datoriilor la bugetul public
naţional (termenul de valabilitate este de 3 zile din data
eliberării acestuia de către inspectoratul fiscal de stat
teritorial);
 copia avizului de lichidare a întreprinderii, publicate în
„Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.
Lichidatorul depune cererea de radiere a persoanei juridice din
Registrul de stat.
 Întreprinderea se consideră lichidată din momentul
adoptării deciziei de radiere din Registrul de stat şi
consemnarea acestui fapt în Registru.
 2. Contabilitatea operaţiilor privind lichidarea
entităţii
Operaţiile de natură contabilă efectuate de către lichidator au loc in trei
etape şi anume:
l. deschiderea lichidării;
2. operaţii de lichidare;
3. operaţii de partaj.
Deschiderea lichidării - presupune următoarele operaţiuni:
 Inventarierea elementelor de activ şi de pasiv ale întreprinderii care
se lichidează; Inventarierea patrimoniului se face în conformitate cu
Legea contabilităţii şi Regulamentul privind inventarierea.
Inventarierea urmăreşte să pună de acord contabilitatea cu realitatea
faptică. Se realizează prin inventarierea fizică a activelor şi
constatarea valorică a existenţei creanţelor şi datoriilor
întreprinderii.
În conformitate cu Regulamentul privind inventarierea persoanele juridice
în proces de lichidare sînt obligate să efectueze inventarierea
generală a patrimoniului.
 Evaluarea activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale
întreprinderii cu respectarea regulilor de evaluare pentru momentul
lichidării;
 Întocmirea bilanţului întreprinderii care se lichidează. Acesta
are la bază ultimul bilanţ întocmit de întreprindere.
La întocmirea bilanţului se ţine cont de următoarele corelaţii:
contabilitatea diferenţelor constatate la inventariere; trecerea
la cheltuieli a activelor de regularizare ce se referă la anii
viitori, etc.
Dacă acţiunea de lichidare se prelungeşte pe mai mulţi ani,
atunci anual se va efectua un inventar al patrimoniului rămas
nelichidat şi se va întocmi un bilanţ de lichidare care să
includă eventualele diferenţe constatate la inventariere. În
plus lichidatorul întocmeşte un raport scris privind operaţiile
concrete de lichidare derulate in cursul exerciţiului.
 Stabilirea operaţiilor ce urmează a fi efectuate de către
lichidator.
Aceste operaţiuni sunt stabilite de către Adunarea Generală a
acţionarilor/asociaților.
Operaţiile de lichidare cuprind operaţiile derulate in
cursul perioadei care constau în:
 vânzarea activelor
 încasarea creanţelor
 transferul la venituri
 Achitarea datoriilor bilanţiere
 Achitarea datoriilor legate de operaţiile de lichidare
 stabilirea rezultatului provenit din operaţiile de lichidare
 întocmirea bilanţului de lichidare final la terminarea
acţiunii de lichidare
Este de menţionat că în literatura de specialitate se
propune ca înaintea începerii procesului de lichidare să
se întocmească un raport special privind situaţia sa
patrimonială.
 Raportul privind situaţia patrimonială a debitorului - reflectă
activele întreprinderii la valori de lichidare (lichidative) şi
datoriile întreprinderii in conformitate cu statutul juridic al
reclamaţiilor. Valoarea de realizare a activelor (in cazul lichidarii)
înlocuieşte valoarea contabilă, deci reflectă sumele probabile,
care vor fi utilizate pentru satisfacerea reclamaţiilor creditorilor.

 Raportul are ca prim scop prezentarea obligaţiilor faţă de creditori

in cadrul procedurii de lichidare. În cazul În care debitorul se afla
in stare de insolvabilitate, adică patrimoniul este mai mic decât
datoriile, este şi normal că patrimoniul debitorului nu va fi
suficient pentru plata tuturor datoriilor creditorilor. În acest
context art. 54 al Legii insolvabilităţii şi art. 36 al Legii cu privire
la antreprenoriat şi întreprinderi reglementează ordinea de plată a
datoriilor, stabilind diferite categorii şi rânduri de creditori
conform căror vor fi executate datoriile creditorilor in cadrul
procesului de lichidare.
 Executarea datoriilor
Executarea creanțelor de rangul I – creanțe din dăunarea sănătății
sau de cauzarea morții pe calea capitalizării plăților.

Executarea creanțelor de rangul II – creanțe salariale față de

salariați. Includ plățile în legătură cu încetarea contractului individual de
muncă: salariul pînă la concediere;compensația concediilor de odihnă
anuale nefolosite; îndemnizația de eliberare din serviciu pentru prima, a
doua și a treia lună.

Executarea creanțelor de rangul III – creanțe ale entității față de

bugetul public național

Executarea creanțelor de rangul IV – creanțe ale Ministerului

Finanțelor pentru împrumuturile acordate sub garanția statului

Executarea creanțelor de rangul V – creanțe ale altor creditori

Reieşind din prevederile legilor nominalizate datoriile pot fi divizate in
următoarele categorii:
l. Datorii asigurate complet. Din această categorie fac parte datoriile asigurate
cu gaj. De menţionat că valoarea de lichidare poate fi egală sumei datoriilor
sau mai mare decât datoria. De exemplu: să presupunem că in bancă se află o
ipotecă in sumă de 150 000 lei asigurată cu clădirea administrativă a
debitorului, iar valoarea de lichidare a acestei clădiri este de 180 000 lei. În
acest caz debitorul asigurat va primi suma egală valorii datoriei. iar restul
datoriei va fi raportată la masa debitoare, aşa, încât suma de încasat probabilă
din vânzarea clădirii de l80 000 lei va fi de ajuns pentru achitarea datoriei.
Această ipotecă se consideră complet asigurată şi banca se consideră ca
creditor asigurat complet.
2. Datorii asigurate parţial. Aceste sunt datoriile asigurate cu gaj, însă valoarea
de lichidare a activelor puse in gaj este mai mică decât datoria. De exemplu:
dacă o întreprindere a oferit împrumut debitorului in sumă de 60 000 lei,
asigurat fiind cu utilaj, iar valoarea de lichidare a utilajului alcătuieşte numai
54 000 lei, această datorie se consideră parţial asigurată, iar întreprinderea care
a oferit împrumut se referă la creditori care vor primi asigurare parţială.
3. Datorii neasigurate - care vor fi plătite in mod prioritar. Când creditorul nu
are drept de arest asupra activelor concrete din patrimoniul debitorului, dar
potrivit legii reclamaţiile lor dispun de prioritatea plăţii, acestea se consideră
datorii neasigurate prioritare.
Legislaţia privind falimentul stabileşte prioritatea următoarelor datorii:
 cheltuielile judiciare - remunerarea administratorului,
 cheltuieli administrative: păstrarea, conservarea şi înstrăinarea patrimoniului.
După achitarea datoriilor menţionate mai sus, vor fi achitate datoriilor
creditorilor concursuali in ordinea de mai jos:
1. datoriile cetăţenilor faţă de care debitorul răspunde pentru prejudiciile
cauzate sănătăţii lor precum şi creanţele in legătură cu decesul acestora;
2. Datoriile privind plata salariului, incluzând perioada de până la 6 luni
precedente descrierii procedurii concrusuale;
3. Datoriile faţă de bugetul public naţional pe perioada de un an, anterior
deschiderii procedurii de lichidare;
4. Depunerile băneşti ale cetăţenilor in instituliile financiare in sumă de
pînă la 1 000 lei.
5. Datoriile altor categorii de creditori;
6. Datoriile creditorilor care au depus târziu pretenţiile, precum şi
impozitele, taxele şi sancţiunile aplicate debitorului prin legislaţia unor
state străine
In cazul in care suma obținută in urma vânzării bunurilor debitorului este
insuficientă pentru executarea datoriilor faţă de creditori de acelaşi rând,
aceste datorii vor fi executate proporţional sumei ce - i revine fiecărui
creditor.
Datoriile creditorilor concursuali neexecutate din cauza insuficienţei masei
concursuale se consideră stinse.
4. Datorii neasigurate. Această categorie cuprinde
datoriile neasigurate precum şi partea neasigurată a
datoriilor creditorilor, care parţial au fost asiguraţi. În
exemplul cu datoriile parţial asigurate expus anterior
împrumutul oferit de 60 000 lei şi asigurat cu utilaj la
valoarea de vânzare 54 000 lei. Deci diferenţa de 6 000
lei se adună la suma datoriilor neasigurate.
Un alt scop al raportului privind starea financiară a
debitorului este prezentarea activelor întreprinderii in
lichidare in ordinea in care acestea asigură reclamaţiile
concrete ale creditorilor.
Cum s-a menţionat anterior toate activele se evaluează la
valoarea de lichidare şi nu la valoarea contabilă sau
istorică.
Activele pot fi divizate in următoarele categorii:
l. Active gajate creditorilor complet asiguraţi. Anumite active pot
fi gajate ca asigurarea unor datorii. Valoarea de lichidare a
activelor depusă ca gaj fiind egală sau mai mare decât valoarea
datoriei. Lichidarea astfel de active poate aduce mijloace pentru
acoperirea datoriilor asigurate. Clădirea cu valoarea de lichidare de
180 000 lei care asigură datorie în valoare de 150 000 lei este un
exemplu de activ gajat complet creditorului, deoarece suma de 30
000 lei rămîne pentru alţi creditori.
2. Active gajate creditorilor asiguraţi parţial. Aceste active gajate
ca asigurare a unor datorii au o valoarea de lichidare mai mică
decât suma datoriei. Asigurarea parţiala a datoriilor cuprinde toată
valoarea activelor, iar pentru partea neacoperita a datoriei nu
rămâne nimic din aceste active. Spre exemplu utilajul cu valoarea
de lichidare de 54 000 lei care asigură o datorie de 60 000 lei,
serveşte drept exemplu de activ gajat creditorului asigurat parţial.
3. Active libere. Activele care nu sunt puse in gaj, ca rezultat ele pot
fi folosite pentru satisfacerea reclamaţiilor creditorilor şi pot fi
numite active libere.Aceasta categorie cuprinde valoarea activelor
mai mare decît suma datoriei creditelor asigurate, Exemplul expus
anterior suma de 30 000 lei se include in componenla activelor
libere.
Operațiile de lichidare cuprind:

Lichidarea activului bilanțier

Lichidarea datoriilor

Determinarea obligațiilor fiscale și a rezultatului

financiar al perioadei curente

Partajarea capitalului către proprietari

a) Lichidarea activului întreprinderii. Prin lichidarea activului se urmăreşte obţinerea
numerarului necesar achitării masei pasive a întreprinderii. Operaţiunile ce au loc sunt:
vânzarea imobilizărilor şi a stocurilor şi încasarea valorii acestora; încasarea creanţelor,
a titlurilor de plasament, etc.
Sub aspect contabil mai jos se vor evidenţia următoarele operaţiuni:
 vânzarea imobilizărilor Dt 234 Ct 621 Ct 534
 scăderea din evidenţă a imobilizărilor
Dt 124 Ct 123 la suma amortizării
Dt 113 Ct 112
Dt 126 Ct 125
Dt 152 Ct 151
Dt 721 Ct 123,121,111, 112, 131, 132, 125 , 151 la valoarea contabilă
 vânzarea elementelor de natura stocurilor:
a) de mărfuri şi produse Dt 221 Ct 611 Ct 534
b) pentru alte active curente decît stocurile de produse şi mărfuri
Dt 221 Ct 612 Ct 534
 scăderea din gestiune Dt 711 Ct 216, 217
Dt 714 Ct 211, 213, 215, 231, 232
 anularea provizioanelor constituite anterior Dt 222 Ct 612
 încasarea creanţelor Dt 241, 242, 243 Ct 221, 223, 226, 231, 234
 încasarea avansurilor acordate Dt 241, 242, 243 Ct 224
b) Lichidarea datoriilor entităţii. Lichidarea datoriilor
presupune achitarea datoriilor societăţii care se află în lichidare
pe seama numerarului care a rezultat din lichidarea activului.
Operaţiunile contabile de stingere a datoriilor sunt redate mai jos:
 achitarea furnizorilor Dt 521, 544 Ct 242, 241, 243
 anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli
Dt 538 Ct 612
 regularizarea TVA înregistrată din operaţiunile de lichidare
 în cazul cînd se obţine Sold debitor la contul 534: Dt 225 Ct
534
 achitarea TVA de plată Dt 534 Ct 242
c) Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli:
 Dt 6xx ,, Conturi de venituri” Ct 351 ,, Rezultat financiar total”
 Ct 351 ,, Rezultat financiar total” Ct 7xx ,, Conturi de cheltuieli”
d) Stabilirea rezultatului lichidării:
Debit 351 „Rezultat financiar total” Credit
Ct 711,712,713,714 Dt 611, 612
Ct 721, 722, 723 Dt 621, 622, 623
Ct 731
Rulaj preliminar total cheltuieli Rulaj preliminar total
venituri

Profit Dt 351 Ct 333

Pierdere Dt 333 Ct 351

Rulaj debitor = Rulaj creditor
e) Evidenţierea impozitului pe profit rezultat din operaţiunile de
lichidare: Dt 731 Ct 534
f) Virarea impozitului pe profit la bugetul statului: Dt 534 Ct 242
Operaţiuni de partaj au loc după lichidarea activului şi pasivului
întreprinderii şi presupun restituirea sau depunerea de către
acţionari sau asociaţi a activului net contabil inclusiv sumele
reprezentând rezultatul lichidării. Aceste operaţii constau în
restituirea (rambursarea) capitalului social, plata activului net
către asociaţi sau acţionari şi împărţirea câştigului din operaţiile
de lichidare.
Capitalul social de rambursat fiecărui acţionar sau asociat
corespunde cu valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale
deţinute de aceştia. Câştigul din operaţiile de lichidare se
repartizează în conformitate cu menţiunile din statutul societăţii
sau în funcţie de cota de participare la capitalul social.
Efectuarea partajului capitalului propriu al societăţii comerciale,
rezultat din lichidarea societăţii comerciale, se va face în funcţie
de:
 prevederile statutului şi / sau ale contractului de societate;
 hotărârea adunării generale a asociaţilor, consemnată în registrul
şedinţelor adunării generale;
 cota de participare la capitalul social.
Operaţiile de lichidare se pot finaliza cu profit sau cu pierdere. Având în vedere
aceste situaţii, operaţiile de partaj se prezintă astfel:
a) Rezultatul obţinut din operaţiile de lichidare este un câştig (pozitiv). În această
situaţie partajul se face astfel:
 capitalul social se va distribui la valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor
sociale;
 celelalte elemente ale capitalurilor proprii, inclusiv rezultatul lichidării, se vor
distribui diminuate cu impozitul pe dividende.
b) Rezultatul lichidării este negativ. Operaţiile de lichidare propriu-zise s-au
finalizat cu o pierdere care poate fi acoperită din capitalurile proprii,
proporţional cu contribuţia la capitalul social. Asociaţilor sau acţionarilor li se
restituie capitalul social şi restul din capitalurile proprii rămase după acoperirea
pierderii din operaţiile de lichidare.
c) Rezultatul lichidării este negativ iar pierderea nu poate fi acoperită din
capitalurile proprii. În funcţie de forma de organizare juridică a societăţii
lichidate se procedează astfel:
 în cazul societăţilor comerciale cu răspundere limitată şi pe acţiuni în cadrul
cărora asociaţii, respectiv acţionarii răspund doar până la limita capitalului
social, datoriile rămase neacoperite se anulează. În această situaţie nu se mai
restituie capitalul social.
 în cazul societăţilor comerciale în nume colectiv, în comandită simplă şi în
comandită pe acţiuni, unde acţionarii, respectiv asociaţii răspund nelimitat şi
solidar, datoriile rămase neacoperite sunt suportate de cel puţin unul dintre
asociaţi sau acţionari prin executarea silită a averii personale (în cazul lichidării
judiciare).
 Partajul constă în împărţirea capitalului propriu, rezultat din
lichidare, între proprietari şi presupune următoarele operaţiuni:

Operatiunea Formula contabilă

a) Întocmirea bilanţului de începere a
partajului
b) Restituirea capitalului subscris
vărsat acţionarilor sau asociaţilor
A P
Numerar Capital propriu
Trebuie să existe egalitatea:
Ξ Numerar = Ξ Cap. proprii
-lichidarea capitalului Dt 311 Ct 536
-achitarea acţionarilor Dt 536 Ct

c) Decontarea capitalului de rezervă
e) Decontarea profitului net din lichidare
Toate conturile se închid, iar bilanţul după
partaj este:
241, 242
Dt 321 Ct 536 cu reținerea Dt 536
Ct 534 şi achitarea Dt 534 Ct 242
Dt 333 Ct 536, cu reținerea Dt 536
Ct 534 şi achitarea Dt 534 Ct 242
A P
Numerar 0 Cap.proprii 0
La partajarea capitalului propriu către acţionari trebuie
să ţinem cont de prevederile Codului Fiscal şi anume
art. 57 din Codul Fiscal care stipulează că în cazul
lichidării depline a agentului economic:

a) agentul economic tratează creşterea sau pierderile de

capital ca şi cum proprietatea distribuită sub forma de
plăţi la lichidare ar fi fost vândută la preţul ei de piaţă;
b) beneficiarii proprietăţii distribuite sunt trataţi astfel ca
şi cum ei au schimbat cotele lor de participaţie în
capitalul agentului economic lichidat pe o suma egala cu
valoarea de piaţa a proprietăţii obţinute.
În cazul plăţilor la Din cele expuse reiese că
lichidare, impozitul pe se distribuie acţionarilor
fără a fi impozitate cu
venit se reţine din impozitul pe venit doar
diferenţa dintre suma cotele acestora depuse
îndreptată spre achitare şi iniţial în capitalul
valoarea nominală a cotei social. Restul
elementelor din
de participare în capitalul capitalul propriu ce
social al agentului urmează a fi distribuite
economic aflat în proces se impozitează cu
de lichidare.art.90 alin 2 impozitul pe venit la
sursa de plată.
Cod Fiscal
EXEMPLU Lichidarea benevolă
Societatea pe acţiuni “X” cu acţionarii doua persoane fizice:
 A, care deţine 40% din capitalul social al entităţii “X” si
 B care deţine 60% din capitalul social al entităţii „X”,
Prezintă înainte de lichidare următoarele elemente patrimoniale.
 Mijloace fixe 14 000; Capital social 17 000; Amortizarea mijloacelor fixe
(9 000); Capital de rezervă 7 000, Mărfuri 6 000; Datorii comerciale 7 000,
Cont curent in monedă naţională 20
 In vederea efectuării operaţiunii de lichidare, entitatea inventariază
elementele de activ si datoriile. In urma inventarierii nu au rezultat
diferenţe intre înregistrările faptice și cele scriptice. Totodată, cu ocazia
efectuării operaţiunilor prealabile lichidării, societatea procedează la
reevaluarea mijloacelor fixe, noua valoare a acestora fiind de 7 000 lei.
Reevaluarea se face la valoarea contabilă.
 Lichidatorul desemnat de instanţa judecătoreasca, cu aprobarea AGA,
procedează la vânzarea elementelor de activ, in vederea achitării datoriilor
entităţii si a distribui asociaţilor rezultatul din lichidare, astfel:
 Mijloacele fixe sunt vândute pentru suma de 12 000 lei plus TVA 20%.
 Stocurile sunt vândute pentru 8 000 lei, inclusiv TVA 20 %.
 Onorariul (remunerarea muncii) calculat şi încasat de lichidator pentru
operaţiunile efectuate este de 5 000 lei .