Sunteți pe pagina 1din 41

LUCRARI STAGIU AN I

EXERCITII PROPUSE PENTRU ANUL I SEMESTRUL I

LECTOR : BODOC CRENGUTA CATEGORIE : EXPERTI CONTABILI STAGIAR : TUFANOIU ADRIANA CRISTINA

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I

EXERCITII PROPUSE PENTRU ANUL I, SEMESTRUL I 1. Conducerea unei ntreprinderi decide s reevalueze construciile sale. Activele n cauz au fost achiziionate la un cost de 800 lei i sunt amortizate pentru suma de 200 lei. Valoarea just a construciilor determinate de experi este de 900 lei. S se contabilizeze operaia de reevaluare tiind c, n conformitate cu standardul IAS 16 Imobilizri corporale, se folosete ca procedeu de reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile, stabilit prin deducerea amortizrilor din costul imobilizrilor. REZOLVARE: Reevaluarea imobilizarilor corporale Reevaluarea reprezinta inlocuirea valorii contabile nete cu valoarea justa, tinandu-se seama de inflatie, utilitatea bunului, starea acestuia si de pretul pietei. Reevaluarea imobilizarilor corporale se efectueaza de catre evaluatori autorizati sau de catre specialisti din cadrul entitatii, cu pregatire tehnica in domeniu. Operatiile privind reevaluarea imobilizarilor corporale se inregistreaza in contabilitate folosinduse, in principal, doua metode: 1. Metoda valorii brute potrivit careia se reevalueaza simultan atat valoarea bruta a imobilizarilor corporale, cat si amortizarea cumulata; 2. Metoda valorii nete care presupune eliminarea din valorea contabila bruta a amortizarii cumulate si ajustarilor pentru depreciere. Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere in mod semnificativ de cea care ar fi stabilita folosind valoarea justa la data bilantului. Recunoaterea imobilizrilor corporale Imobilizrile corporale reprezint active care: a)sunt deinute de o entitate pentru a fi utilizate n producia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi nchiriate terilor sau pentru a fi folosite n scopuri administrative; i b)sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. Imobilizrile corporale cuprind: terenuri i construcii; instalaii tehnice i maini; alte instalaii, utilaje i mobilier; avansuri acordate furnizorilor de imobilizri corporale i imobilizri corporale n curs de execuie. 2

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I

Valoarea justa 900 lei Valoarea neta contabila 800-200 =600 lei Diferenta din reevaluare = 300 lei Amortizare constructiilor Constructii = = Constructii Rezerve din reevaluare 200 lei 300 lei

2. O societate comercial primete un credit bancar n devize n valoare de 1.000 USD la cursul de 3 lei/USD, care se restituie n dou trane egale la sfritul fiecrui an. Dobnda anual este de 10% i se achit la sfritul fiecrui an. La sfritul primului an cursul este de 3,1 lei/USD, iar la sfritul anului doi cursul este de 2,8 lei/USD. S se nregistreze n contabilitate operaiile. REZOLVARE: Notiuni de teorie : n nelesul prezentelor reglementri, o tranzacie n valut este o tranzacie care este exprimat sau necesit decontarea ntr-o alt moned dect moneda naional (lei), inclusiv tranzaciile rezultate atunci cnd o entitate: a)cumpr sau vinde bunuri sau servicii al cror pre este exprimat n valut; b)mprumut sau ofer spre mprumut fonduri, iar sumele ce urmeaz s fie pltite sau ncasate sunt exprimate n valut; sau c)achiziioneaz sau cedeaz ntr-o alt manier active, contracteaz sau achit datorii exprimate n valut. Cursul de schimb valutar este raportul de schimb dintre dou monede. Diferena de curs valutar este diferena ce rezult din conversia unui anumit numr de uniti ale unei monede ntr-o alt moned la cursuri de schimb diferite. Diferenele de curs valutar care apar cu ocazia decontrii creanelor i datoriilor n valut la cursuri diferite fa de cele la care au fost nregistrate iniial pe parcursul lunii sau fa de cele la care sunt nregistrate n contabilitate trebuie recunoscute n luna n care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferene de curs valutar. Atunci cnd creana sau datoria n valut este decontat n decursul aceleiai luni n care a survenit, ntreaga diferen de curs valutar este recunoscut n acea lun. Atunci cnd creana sau datoria n valut este decontat ntr-o lun ulterioar, diferena de curs valutar recunoscut n fiecare lun, care intervine pn n luna decontrii, se determin innd seama de modificarea cursurilor de schimb survenit n cursul fiecrei luni. O tranzacie n valut trebuie nregistrat iniial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naional a Romniei, de la data efecturii operaiunii. Primirea imprumutului (1000 USD X 3 lei/USD =3.000 lei) 3

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I 5124 = 162 3.000 lei plata dobanzii la sfarsitul primului an (1.000 USD x 10%X 3,1 lei/USD) 666 = 5121 310 lei rambursare primei transe din imprumu

% = 5124 1.550 lei 162 1.500 lei 665 50 lei Creditul = 1000 USD se restituie in 2 transe -> Transa anuala = 1000 USD : 2 ani = 500 USD / an. Cursul de schimb la data primirii creditului = 3,0 lei/USD; Cursul de schimb la sfarsitul anului (=data rambursarii ) = 3,1 lei / USD Se constata o pierdere din diferente de curs = 3,1 3,0 = 0,1 lei/ USD Creditul de rambursat (transa 1) = 500 USD X 3,1 lei/USD = 1550 lei. Creditul la valoarea contractata = 500 USD X 3,0 lei/USD = 1500 lei . Rezulta o Pierdere din diferente de curs = 500 USD X (3,1 3,0 ) = 500 USD X 0,1 lei/USD = 50 lei. - se recunoste diferenta de curs pentru imprumutul ramas: (500 USDX 3,1 lei/USD=1.550 lei; 1.550-1500=50 lei) 665 = 162 50 lei

( 500 USD X 3,1 lei/USD ) (500 USD X 3,0 lei/USD ) = 50 lei - plata dobanzi la sfarsitul anului 2 Dobanda anuala = 10 % X Valoarea imprumutului ramas = 10 % X (500 USD X 2,8 lei/USD )= 10% X 1400 = 140 lei. 666 = 5121 - rambursare celei de-a doua transe de imprumut 162 = % 5124 765 140 lei 1.550 lei 1.400 lei 150 lei

3. La 30.06.N a fost achiziionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziie fr TVA de 10.000 lei, TVA 24%. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear, n funcie de o durat normal de utilizare de 5 ani. La 31.12.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la 10.500 lei (valoarea net reevaluat). S se fac nregistrrile contabile pentru: 1) achiziionarea mijlocului de transport i amortizarea pentru anul N;

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I 2) amortizarea pentru anul N+1 i reevaluarea pentru anul N+1 prin metoda reevalurii valorii rmase. REZOLVARE: Reevaluarea reprezinta inlocuirea valorii contabile nete cu valoarea justa, tinandu-se seama de inflatie, utilitatea bunului, starea acestuia si de pretul pietei. Reevaluarea imobilizarilor corporale se efectueaza de catre evaluatori autorizati sau de catre specialisti din cadrul entitatii, cu pregatire tehnica in domeniu. Operatiile privind reevaluarea imobilizarilor corporale se inregistreaza in contabilitate folosindu-se, in principal, doua metode: Imobilizrile corporale reprezint active care: a)sunt deinute de o entitate pentru a fi utilizate n producia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi nchiriate terilor sau pentru a fi folosite n scopuri administrative; i b)sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. Imobilizrile corporale cuprind: terenuri i construcii; instalaii tehnice i maini; alte instalaii, utilaje i mobilier; avansuri acordate furnizorilor de imobilizri corporale i imobilizri corporale n curs de execuie. In general, prin amortizare se intelege alocarea sistematica, pe cheltuieli de exploatare, a valorii unui activ imobilizat pe durata de utilizare economica a acestuia. Cheltuiala cu amortizarea reprezinta o cheltuiala nemonetara si are ca efect diminuarea rezultatului perioadei. Entitile amortizeaz imobilizrile corporale utiliznd unul din urmtoarele regimuri de amortizare: a)amortizarea liniar realizat prin includerea uniform n cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporional cu numrul de ani ai duratei de utilizare economic a acestora; b)amortizarea degresiv, care const n multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu un anumit coeficient, caz n care poate fi avut n vedere legislaia n vigoare; c)amortizarea accelerat, care const n includerea, n primul an de funcionare, n cheltuielile de exploatare a unei amortizri de pn la 50% din valoarea de intrare a imobilizrii. Amortizrile anuale pentru exerciiile financiare urmtoare sunt calculate la valoarea rmas de amortizat, dup regimul liniar, prin raportare la numrul de ani de utilizare rmai. Deoarece amortizarea calculat trebuie s fie corelat cu modul de utilizare a activului i, ntruct n cazuri rare o imobilizare corporal se consum n primul an n procent de pn la 50%, rezult c metoda de amortizare accelerat este mai puin utilizat n scopuri contabile; d)amortizare calculat pe unitate de produs sau serviciu, atunci cnd natura imobilizrii justific utilizarea unei asemenea metode de amortizare. Achizitia utilajului: 5

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I % 213 4426 = 404 12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei

Amortizarea in primul an de utilizare: 6811 = 2813 (10.000 lei/5 ani x 6/12) = 1.000 lei amortizarea pentru anul N+1 2813 1.000 lei

6811 = - contabilizare reeevaluarii: Cost la 30.06.N Amotizare cumulate Valoare ramasa -

2.000 lei 10.000 lei 3.000 lei 7.000 lei

Indicile de actualizare = Valaorea justa/Valaorea ramasa=10.500/7.000=1,5 Valaorea bruta actualizata 1,5x10.000=15.000 Amortizare cumulate actualizata 4.500 lei 212 = % 2813 105 5.000 lei 1.500 lei 3.500 lei

4. O ntreprindere ine evidena stocurilor de materii prime la cost efectiv cu ajutorul metodei inventarului intermitent n contabilitatea financiar. stocul iniial de materii prime este de 100 kg; costul de achiziie al stocului iniial 120 lei; cumprri de materii prime n cursul lunii: 400 kg, costul de achiziie fiind de 1,4 lei/kg, TVA 24%; la inventarierea de la sfritul lunii s-a constatat un stoc de materii prime de 200 kg. Evaluarea stocului se face la costul mediu al materiei prime respective. nregistrai n contabilitate operaiile. REZOLVARE Contabilitatea stocurilor se ine cantitativ i valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. Inventarul intermitent const n stabilirea ieirilor i nregistrarea lor n contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfritul perioadei. Metoda inventarului intermitent const n faptul c intrrile de stocuri nu se nregistreaz prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Stabilirea ieirilor de stocuri n cursul perioadei are la baz inventarierea faptic a stocurilor la sfritul perioadei. Ieirile de stocuri se determin ca diferen ntre valoarea stocurilor iniiale, la care se adaug valoarea intrrilor, i valoarea stocurilor la sfritul perioadei stabilite pe baza inventarului. Inventarul intermitent nu se utilizeaz n comerul cu amnuntul n situaia n care se aplic metoda global-valoric. Achizitia materiilor prime % 601 4426 = 401 694.40 lei 560.00 lei (400 kg x 1,4 lei/kg) 134.40 lei 560 lei x 24 % )

Se anuleza stocul initial de materii prime: 601 = 301 120 lei

Se recunoste stocul final de materii prime la cost mediu: 301 = 601 272 lei (120 lei+560 lei)/(100kg+400kg)=1.36 lei/kg

5. Care sunt lucrrile premergtoare (preliminare) ntocmirii situaiilor financiare anuale? Raspuns: ntocmirea situaiilor financiare constituie o lucrare deosebit de complex i migloas, la sfritul creia se obin indicatorii economico-financiari cei mai relevani, privind situaia patrimoniului i rezultatele obinute. n acest scop, este necesar parcurgerea unei suite de lucrri care se deruleaz, succesiv, n dou etape: Lucrrile preliminare de ntocmire a situaiilor financiare anuale, denumite i lucrri de nchidere a exerciiului, care, se desfoar n urmtoarea ordine: a) Intocmirea balantei conturilor inainte de inventariere; b) Inventarierea generala a patrimoniului; c) Contabilitatea operatiilor de regularizare: - diferentele de inventor; - amortizarile; - ajustari pentru deprecieri; - provizioanele; - diferentele de curs valutar; - delimitarea in timpa cheltuielilor si veniturilor; d) Determinarea rezultatului exercitiului si distribuirea profitului sau finatarea pierderilor.

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Prima balan se ntocmete n vederea centralizrii i controlului exactitii datelor nregistrate n conturi, aceasta fiind considerat ca un inventar scriptic (contabil). Privit din acest unghi, balana pregtete datele care vor fi nscrise n inventarul contabil, ce vor fi comparate cu datele faptice, constatate n teren, asigurndu-se astfel caracterul real al bilanului. Cu aceast ocazie, se verific dac totalul rulajului debitor sau creditor, din balan, este egal cu totalul rulajului debitor sau creditor din Registru-Jurnal. Se verific dac nregistrrile cronologice i sistematice, sintetice i analitice sunt concordante. Lucrrile desfurate n cadrul acestei etape au drept scop s determine, faptic, mrimea real a elementelor patromoniale ale unitii, precum i evaluarea acestora la nivelul valorii lor actuale. n acest scop, este necesar constatarea existenei fiecrui element patrimonial, care se realizeaz prin observare direct, adic prin numrare, cntrire, msurare, cubare etc. n funcie de natura bunurilor corporale inventariate. n ceea ce privete creanele i datoriile, inventarierea acestora se face pe baza documentelor justificative (extrase de cont, facturi, etc.) confirmate de teri. Evaluarea elementelor patrimoniale inventariate, se realizeaz la nivelul valorii actuale, denumit valoare de inventar, aceasta fiind stabilit n funcie de preul pieei, starea i amplasarea bunului, utilitatea acestuia pentru ntreprindere. n vederea determinrii situaiei reale a patrimoniului se aplic urmtoarea relaie: Patrimoniul net = Activ Datorii (Capital propriu) inventariat inventariate n ceea ce privete creanele i datoriile exprimate n devize, evaluarea acestora se face la cursul de referin al BNR din data de 31 decembrie a exerciiului ncheiat. Eventualele diferene, ce reprezint pierderi sau ctiguri latente fa de acest curs, se evideniaz cu ajutorul conturilor de cheltuieli sau venituri, n funcie de situaia concret. 6. Care sunt componentele actuale ale situaiilor financiare anuale conform OMFP 3055/2009? Persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatoarele trei criterii (denumite n continuare criterii de marime): - total active: 3.650.000 euro, - cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro, - numar mediu de salariati n cursul exercitiului financiar: 50 ntocmesc situatii financiare anuale care cuprind: - bilant, - cont de profit si pierdere, - situatia modificarilor capitalului propriu, - situatia fluxurilor de numerar, - notele explicative la situatiile financiare anuale. Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime prevazute mai sus ntocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind: - bilant prescurtat, - cont de profit si pierdere, - note explicative la situatiile financiare anuale simplificate. 8

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Optional, ele pot ntocmi situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de numerar. Bilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ, datorii i capital propriu ale entitii la sfritul exerciiului financiar, precum i n celelalte situaii prevzute de lege. n bilan elementele de activ i datorii sunt grupate dup natur i lichiditate, respectiv natur i exigibilitate. Studiind elementele care alctuiesc mpreun bilanul contabil, se poate observa c activul reprezint forma material, concret, a patrimoniului, iar pasivul, sursele de formare a elementelor de activ. Prin modul cum a fost conceput, contul de profit i pierdere ne arat modul cum a fost obinut rezultatul net al exerciiului, oferind posibilitatea conduceriimanageriale a unitii de a aciona n anumite direcii (asupra veniturilor i cheltuielilor) n scopul creterii continue a performanelor economice. Contul de profit i pierdere cuprinde urmtorii indicatori: Cifra de afaceri (veniturile din vnzri i prestri de servicii) 83 Lucrrile de sintez i raportare contabil - Rezultatul din exploatare (veniturile din exploatare cheltuielile din exploatare) - Rezultatul financiar (veniturile financiare cheltuieli financiare) - Rezultatul curent (Rezultatul din exploatare + rezultatul financiar) - Rezultatul extraordinar (veniturile extraordinare cheltuieli extraordinare) - Impozitul pe profit / venit (n cazul microntreprinderilor) - Rezultatul net al exerciiului (rezultatul curent + rezultatul extraordinar + impozitul pe profit / venit ). Situaia fluxurilor de trezorerie prezint rezultatele obinute ca urmare a activitilor de exploatare, de investiii i de finanare, calculate la sfritul exerciiului. Situatia modificarii capitalurilor proprii pune in evidenta averea investitoriilor si ne arata modificarile in structura capitalurilor entitatii intr-o perioada de gestiune, care corespunde cu perioada de raportare (semestrial/anual). 7. Dispunei de urmtoarele date: profit net nainte de impozitare 1.350.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei, diminuarea creanei clieni 90.000 lei; cretere cheltuieli n avans 36.000 lei; cretere datorii furnizori 120.000 lei; pli impozit pe profit 540.000 lei; pli privind: achiziia de terenuri 300.000 lei, achiziia unei cldiri 450.000 lei, achiziia de maini, utilaje, instalaii 120.000 lei; mprumuturi ncasate din emisiunea de obligaiuni 120.000 lei; dividende pltite aferente activitii de finanare 312.000 lei. S se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activitile de exploatare, investiii i finanare. O entitate prezint situaia fluxurilor de numerar pentru fiecare perioad pentru care sunt prezentate situaiile financiare anuale. Situaia fluxurilor de numerar prezint modul n care o entitate genereaz i utilizeaz numerarul i echivalentele de numerar. n contextul ntocmirii acestei situaii: 9

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I - fluxurile de numerar sunt intrrile sau ieirile de numerar i echivalente de numerar; - numerarul cuprinde disponibilitile bneti i depozitele la vedere; - echivalentele de numerar sunt investiiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uor convertibile n sume cunoscute de numerar i care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Situaia fluxurilor de numerar trebuie s prezinte fluxurile de numerar ale entitii din cursul perioadei, clasificate pe activiti de exploatare, de investiie i de finanare. Activitile de exploatare sunt principalele activiti generatoare de venituri ale entitii, precum i alte activiti care nu sunt activiti de investiie sau finanare. Activitile de investiie constau n achiziionarea i cedarea de active imobilizate i de alte investiii care nu sunt incluse n echivalentele de numerar. Activitile de finanare sunt activiti care au drept rezultat modificri ale valorii i structurii capitalurilor proprii i mprumuturilor entitii. Fondul de rulment (FR) - reprezint acea parte a capitalului permanent destinat i utilizat pentru finanarea activitii curente de exploatare. Fondul de rulment poate fi antecalculat i efectiv utilizat. Nevoia de fond de rulment (NFR) este element de activ. NFR reprezint activele circulante care trebuie s fie finanate din fondul de rulment. NFR = active circulante fr disponibiliti din care se scad datoriile curente. Trezoreria net (TN) sau disponibilul bnesc reprezint partea de fond de rulment care depete nevoia de fond de rulment. TN este format din active circulante lichide care staioneaz ntre dou rotaii. Rezolvare: Profit inainte de impozitare + cheltuieli cu amortizarea + diminuarea creantei client -Cresterea cheltuielilor in avas +Cresterea datoriilor de la furnizori -Plati de impozit pe profit =FNT din activitatile de exploatare -Plati pentru achizitia de terenuri -Plati pentru achizitia de cladiri -Plati pentru acihizia de masini =FNT din activitati de investitii +Imprumuturi incasate prin emisiunea de obligatiuni -Dividende platite aferente activitatii de finantare =FNT din activitatile de finantare Flux net de trezorerie (1254-192-870) = 1.350.000 lei 270.000 lei 90.000 lei 36.000 lei 120.000 lei 540.000 lei 1.254.000 lei 300.000 lei 450.000 lei 120.000 lei -870.000 lei 120.000 lei 312.000 lei -192.000 lei 192.000 lei

Pb. 8. Situatia creantelor clienti la sfarsitul anului N este : client A 23.800 lei , inclusiv TVA 24 % , probabilitate de incasare 60 % ; client B 9.000 lei , exclusive TVA 24% , probabilitate de incasare 70%.

10

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Care este marimea provizionului pentru deprecierea creantelor clienti ce trebuie constituit la sfarsitul anului N ?

Notiuni de teorie : In spiritul principiului prudentei se constituie provizioane pentru riscuri si cheltuieli care cumuleaza pana in momentul utilizarii lor volumul sumelor incluse in cheltuielile anuale . Ele sunt destinate finantarii riscurilor si cheltuielilor pe care evenimente trecute sau actuale le fac probabile (litigii, penalitati , impozite , cheltuieli provocate de reparatii ce se repartizeaza pe mai multe exercitii ). In mod indirect ele reprezinta echivalentul unor datorii probabile generatoare de pierderi sau de cheltuieli . Cazurile cele mai tipice sunt : a ) litigiile, amenzile si penalitatile , despagubirile , daunele si alte datorii incerte ; b ) cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor ; c ) provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similar legate de acestea ; d ) provizioane pentru restructurare ; O abordare mai moderna a provizioanelor pentru riscuri este aceea prezentata in standardele internationale de contabilitate . Astfel , provizionul este o datorie a carei marime sau scadenta este incerta . Reglementarile contabile armonizate precizeaza ca provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie in scopul acoperirii pierderilor sau datoriilor clar precizate in ceea ce priveste natural or , dar care , la data inchiderii bilantului , sunt probabile sau certe , dar nedeterminate ca valoare sau data de producere . Daca d.p.d.v. ethnic provizioanele nu ridica probleme deosebite , recunoasterea lor este aceea care necesita o analiza atenta . In acest sens , IAS 37 Provizioane , active si datorii contingente prevede ca un provision este recunoscut in contabilitate numai in momentul in care : a.) Intreprinderea are o obligatie curenta legala sau implicita generata de un eveniment anterior a1 ) obligatie legala in cazul in care rezulta : -dintr-un contract , in mod explicit sau implicit , -din legislatie , sau -ca efect al legii a 2) obligatie implicita este cea care rezulta din actiunile unei intreprinderi in cazul in care : -din practica anterioara , din politica scrisa a firmei sau dintr-o declarative suficient de specifica , intreprinderea a indicat partenerilor sai ca isi asuma anumite responsabilitati , si -ca rezultat , intreprinderea a Indus partenerilor ca isi va onora acele responsabilitati . b.) Este probabila (exista mai multe sanse de a se realiza decat de a nu se realiza )ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva . c.) Poate fi realizata o actiune credibila (rezonabila, o buna estimare, relevanta ) a valorii obligatiei .

Rezolvare : 11

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Provizionul se calculeaza la valoarea fara TVA . Calculul ajustarii de valoare pentru : Creanta fara TVA probabilitatea de neincasare -clientul A : 19 193,55 x 40 % -clientul B: 9 000,00 x 20 % -clientul A : 4 798,39 x 30 % Total :

= 7 677,42 lei = 1 800,00 lei = 1 439,52 lei = 10 917 lei

9. Dispunei de urmtoarele date: vnzri de mrfuri 8.000 u.m., costul mrfurilor vndute 6.000 lei; vnzri de produse finite 10.000 lei; venituri din redevene, locaii de gestiune i chirii 4.000 lei; subvenii de exploatare aferente materiilor prime 800 lei; producie imobilizat 20.000 lei; producie obinut la cost de producie 40.000 lei; stoc iniial de produse finite 1.000 lei; stoc final de produse finite 32.000 lei; alte venituri din exploatare 10.000 lei; venituri din provizioane privind deprecierea creanelor clieni 3.000 lei. Conform OMFP nr. 3055/2009, care este mrimea cifrei de afaceri i a veniturilor din exploatare? Cifra de afaceri net cuprinde sumele rezultate din vnzarea de produse i furnizarea de servicii care se nscriu n activitatea curent a entitii, dup deducerea reducerilor comerciale i a taxei pe valoarea adugat, precum i a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. Veniturile din exploatare cuprind: - Venituri din vnzarea de produse i mrfuri, precum i prestri de servicii. n aceast categorie se includ i veniturile realizate din vnzarea de locuine de ctre entitile ce au ca activitate principal obinerea i vnzarea de locuine. Veniturile se recunosc la valoarea integral, inclusiv n cazul n care entitatea practic programe de fidelizare a clienilor. n acest caz, pentru contravaloarea punctelor cadou acordate clienilor ca parte a unei tranzacii de vnzare de bunuri, prestare de servicii sau a altor forme similare de stimulare, i care pot fi folosite n viitor de client pentru a obine bunuri sau servicii gratuite sau la pre redus, sub rezerva ndeplinirii unor eventuale condiii suplimentare, entitatea nregistreaz n contabilitate un provizion; Venituri aferente costului produciei, reprezentnd variaia n plus (cretere) sau n minus (reducere) dintre valoarea la cost de producie efectiv a stocurilor de produse i servicii n curs de execuie de la sfritul perioadei i valoarea stocurilor iniiale ale produselor i serviciilor n curs de execuie, nelund n calcul ajustrile pentru depreciere reflectate; Venituri din producia de imobilizri, reprezentnd costul lucrrilor efectuate de entitate pentru ea nsi, care se nregistreaz ca imobilizri corporale i necorporale; Venituri din subvenii de exploatare, reprezentnd subveniile pentru acoperirea diferenelor de pre i pentru acoperirea pierderilor, precum i alte subvenii de care beneficiaz entitatea; Alte venituri din exploatarea curent, cuprinznd veniturile din creane recuperate, penaliti contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum i alte venituri din exploatare. Variaia stocurilor de produse finite i n curs de execuie pe parcursul perioadei reprezint o corecie a cheltuielilor de producie pentru a reflecta faptul c fie producia a majorat nivelul stocurilor, fie vnzrile suplimentare au redus nivelul stocurilor. 12

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Veniturile aferente costului produciei n curs de execuie se nscriu, alturi de celelalte venituri, n contul de profit i pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor). Rezolvare: Cifra de afaceri = 8.000 + 10.000 +4.000 = 22.000 lei Venituri din exploatare = Cifra de afaceri Venituri din productia imobilizata Variatia stocurilor de produse finite Alte venituri din expoatare

22.000 lei 20.000 lei 31.000 lei 10.000 lei 63.000 lei

10. Dispunei de urmtoarele date din bilan: imobilizri 6.400 lei, mrfuri 1.200 lei, disponibil la banc 400 lei, capital subscris vrsat 3.400 lei, alte rezerve 1.200 lei, furnizori 2.800 lei, clieni creditori 600 lei. Care este mrimea activului net contabil? ANC=Active Datorii = 6.400 +1.200 +400-2.800-600=4.600 lei Activ net contabil = Total Active - Total Datorii Activul net corijat se determina fie pe cale de expertiza, fie printr-o evaluare a elementelor de activ nemonetar. 11. Dispunei de urmtoarele informaii bilaniere: stocuri de materii prime 100.000 lei, ajustri pentru deprecierea stocurilor de materii prime 30.000 lei, produse finite 150.000 lei, diferene de pre (sold debitor) la produse finite 20.000 lei, furnizori debitori pentru stocuri 10.000 lei, clieni 80.000 lei, clieni creditori 25.000 lei, conturi la bnci 60.000 lei, TVA de recuperat 5.000 lei, aciuni proprii 15.000 lei, titluri de participare deinute pe termen lung 45.000 lei. Precizai mrimea activelor circulante. Un activ se clasific ca activ circulant atunci cnd: a)se ateapt s fie realizat sau este deinut cu intenia de a fi vndut sau consumat n cursul normal al ciclului de exploatare al entitii; b)este deinut, n principal, n scopul tranzacionrii; c)se ateapt a fi realizat n termen de 12 luni de la data bilanului; sau d)este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a cror utilizare nu este restricionat. Toate celelalte active reprezint active imobilizate. Ciclul de exploatare al unei entiti reprezint perioada de timp dintre achiziionarea activelor care sunt destinate procesrii i finalizarea acestora n numerar sau echivalente de numerar. n categoria activelor circulante se cuprind: a)stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost ntocmit factur; b)creane; c)investiii pe termen scurt; d)casa i conturi la bnci. Rezolvare: 13

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Active circulante = 100.000 -30.000+150.000-20.000+10.000+80.000+60.000+5.000=395.000 lei 12. Din balana de verificare a conturilor ncheiat la 31.12.N rezult urmtoarele solduri ale conturilor de mai jos: cont 4111 = 20.000 lei, cont 413 = 16.000 lei, cont 418 = 4.000 lei, cont 419 = 7.000 lei, cont 425 = 3.000 lei, cont 491 = 2.000 lei, cont 5187 = 4.000 lei. Determinai mrimea creanelor ntreprinderii. Creantele sunt drepturi pe care intreprinderea le are asupra altor persoane fizice sau juridice pentru bunuri livrate pe credit (clienti) pentru sume de bani sau alte valori avansate care urmeaza a fi incasate ulterior (debitori). Creante=20.000+16.000+4.000+3.000-2.000+4.000=45.000 lei 13. Dispunei de urmtoarele date bilaniere: cont 1012 = 50.000 lei, cont 106 = 10.000 lei, cont 121 (SC) = 8.000 lei, cont 129 = 7.000 lei, cont 151 = 19.000 lei, cont 161 = 4.000 lei, cont 169 = 1.000 lei, cont 519 = 6.000 lei. Care este mrimea capitalului propriu i a capitalului permanent? Capitaluri proprii reprezint dreptul acionarilor asupra activelor unei entiti, dup deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exerciiului financiar. Structural, capitalurile permanente cuprind: -capitalurile proprii; - o parte din provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, previzibila la sfarsitul unui exercitiu, care este asimilata capitalurilor proprii; - capitalurile imprumutate, adica imprumuturile pentru o perioada mai mare de un an (datorii pe termen mediu si lung); - partea din veniturile constatate in avans, pentru o perioada mai mare de un an. In structura capitalurilor permanente, partea capitalurilor imprumutate nu trebuie sa fie excesiva, in raport cu cea a capitalurilor proprii: o valoare de 0,50 a raportului "capitaluri imprumutate / capitaluri proprii" este considerata adesea destul de ridicata. Capitaluri proprii = 50.000+10.000+8.000-7.000=61.000 lei Capital permanent = 61.000+19.000-4.000-1000=83.000 lei 14. Dispunei de urmtoarele informaii din conturi (solduri finale): cont 213 = 10.000 lei, cont 281 = 3.000 lei; cont 301 = 4.000 lei; cont 391 = 200 lei; cont 409 = 300 lei; cont 4111 = 500 lei; cont 419 = 600 lei; cont 461 = 100 lei; cont 462 = 150 lei. Precizai care este mrimea activelor imobilizate i a activelor circulante. Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare i deinute pe o perioad mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziie sau la costul de producie. 14

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Beneficiile economice viitoare reprezint potenialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau de echivalente de numerar ctre entitate. Potenialul poate fi unul productiv, fiind parte a activitilor de exploatare ale entitii. Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizrii pe o baz continu, pe o perioad mai mare de un an, n scopul desfurrii activitilor entitii. Active imobilizate = 10.000 (cont 213 ) 3.000 ( cont 281) = 7.000 lei Contul 281 se scade pentru ca in bilant activul imobilizat il inscriem la valoarea neta . Activele circulante = 4.000 (cont 301) 200 (cont 391) + 300 (cont 409) + 500 (cont 4111 ) + 100 ( cont 461 ) = 4.700 lei 15 Dispuneti de urmatoarele date in cursul exercitiului N : o intreprindere obtine in cursul anului produse finite la costul de productie de 30.000 lei ; ea vinde 30 % din ele la pretul de 38.900 lei, reducerea comerciala inscrisa pe factura fiind de 10 % . Intre cheltuielile ocazionate de obtinerea produselor finite sunt : materiale consumate 3.000 lei , salarii datorate 35.000 lei , salarii platite 3.200 lei , dobanzi 400 lei , amortizare 1600 lei . Care este marimea rezultatului contabil ? In contabilitate , profitul sau pierderea se stabileste cumulate de la inceputul exercitiului financiar . Rezultatul exercitiului se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului . Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere .(ct. 121) . Rezolvare : Inregistram veniturile si cheltuielile

Societatea inregistreaza urmatoarele venituri : Variatia stocurilor = 30.000 30%x30.000 = 21.000 lei Venituri din vanzarea produselor finite = 38.900 10%x38.900 = 35.010 lei --------------------------------------------------------------------------------Total Venituri = 56.010 lei Si urmatoarele cheltuieli : Cheltuieli cu materiale consumabile = 3.000 Cheltuieli cu salariile = 35.000 Cheltuieli cu dobanzile = 400 Cheltuieli cu amortizare = 1.600 --------------------------------------------------------------Total Cheltuieli = 40.000 lei Rezultatul contabil = Total Venituri - Total Cheltuieli = 56.010 lei - 40.000 lei = 16.010 lei 15

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Soldul contului 121 din balanta = rezultatul contabil = 16.010 lei . Societatea inregistreaza un profit de 16.010 lei .

XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (5 exercitii) 1.Societatea a realizat cu ajutorul informaticienilor si un program de gestiune a stocurilor. Cheltuielile ocazionate de realizarea acestui program au fost distribuite astfel: n perioada 01.06-30.06.N: pentru studiul prealabil 2.000 u.m.; cost al perioadei (afect rezultatul) n perioada 01.07-18.07.N: pentru analiza funcional 8.000 u.m.; cost al perioadei n perioada 19.07-29.07.N: pentru analiza organic 11.000 u.m.; capitalizare-valaorea activului n perioada 30.07-10.09.N: pentru programare 18.000 u.m.; capitalizare val activului n perioada 11.09-20.09.N: pentru teste 1.000 u.m.; val activ n perioada 21.09-29.09.N: pentru ntocmirea documentaiei necesare utilizatorilor 800 u.m.; i n perioada 30.09-25.10.N: pentru formarea personalului 600 u.m. cost perioada La sfritul analizei funcionale, managerii apreciaz c proiectul are anse mari de reuit i hotrsc continuarea acestuia. S se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate pentru elaborarea programului informatic, n conformitate cu IAS 38 Imobilizri necorporale si OMFP 3055/2009. Imobilizrile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetrii sau a altor cunotine ntr-un plan sau proiect ce vizeaz producia de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau mbuntite substanial, nainte de nceperea produciei sau utilizrii comerciale. O imobilizare necorporal generat de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern) se recunoate dac, i numai dac, o entitate poate demonstra toate elementele urmtoare: a)fezabilitatea tehnic pentru finalizarea imobilizrii necorporale, astfel nct aceasta s fie disponibil pentru utilizare sau vnzare; b)intenia sa de a finaliza imobilizarea necorporal i de a o utiliza sau vinde; c)capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporal; d)modul n care imobilizarea necorporal va genera beneficii economice viitoare probabile. Printre altele, entitatea poate demonstra existena unei piee pentru producia generat de imobilizarea necorporal ori pentru imobilizarea necorporal n sine sau, dac se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizrii necorporale; e)disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare i de alt natur adecvate pentru a completa dezvoltarea i pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporal; f)capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizrii necorporale pe perioada dezvoltrii sale. Exemple de activiti de dezvoltare sunt: a)proiectarea, construcia i testarea produciei intermediare sau folosirea intermediar a prototipurilor i modelelor; b)proiectarea uneltelor i matrielor care implic tehnologie nou;

16

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I c)proiectarea, construcia i operarea unei uzine pilot care nu este fezabil din punct de vedere economic pentru producia pe scar larg; d)proiectarea, construcia i testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau mbuntite. Rezolvare : Studiul prealabil faza de cercetare , fiind recunoscut ca o cheltuiala a perioadei ( afecteaza rezultatul ) - Analiza functionala ar apartinne fazei de dezvoltare insa nu sunt indeplinite criteriile de capitalizare ; prin urmare , este recunoscuta ca o cheltuiala a perioadei ( afecteaza rezultatul ) - Analiza organica, programarea , testarea , intocmirea documentatiei = faze de dezvoltare ; Valoarea activului = 11.000+18.000+1.000+800 = 30.800 u.m. - Formarea personalului determina cheltuieli ulterioare recunoasterii initiale , fiind recunoscute drept cost al perioadei . 2. Cum se nregistreaz n contabilitate urmtoarele operaii effectuate de o societate comercial n legtur cu un credit bancar pe termen de 2 ani, care se ramburseaz integral la scaden: a) obinerea creditului n sum de 10.000 euro la un curs de 38 lei/euro; b) evaluarea la finele exerciiului a datoriei n devize, cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38,8 lei/euro; c) evaluarea la finele exerciiului urmtor a datoriei n devize, cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38,5 lei/euro; d) la scaden, se ramburseaz creditul bancar la cursul valutar de 39,1 lei/euro. - Obtinerea creditului 5124 = - evaluarea la sf anului 1621 380.000 lei (10.000 euro X 38 lei/euro) 8.000 lei (388.000-380.000) 3.000 lei (388.000-385000) 391.000 lei 380.000 lei 6.000 lei

665 = 1621 - evalaurea la sf anului urmator 1621 = 765 - rambursarea creditului bancar % 1621 665 = 5124

3. Entitatea ALFA SA particip la capitalul social al entitii BETA SA nou-nfiinat cu un echipament tehnologic a crui valoare de aport determinat de un expert evaluator a fost stabilit la 340.000 lei. Aceast participaie i asigur un procent de control de 30%. Caracteristicile echipamentului sunt: valoarea de nregistrare contabil 360.000 lei; durata de utilizare economic a

17

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I echipamentului 6 ani; amortizarea anului N 60.000 lei. Ulterior, entitatea cedeaz jumtate din titlurile obinute n urma participrii la capitalul social, la o valoare negociat de 320.000 lei. Se cer: a) nregistrrile contabile legate de participarea societii ALFA la constituirea capitalului social al societii BETA; b) nregistrrile contabile legate de vnzarea titlurilor. Inregistrare achizitia actiunilor:

263 = 761 340.000 lei - Inregistrarea scaderii din evident a echipamentului tehnologic: % = 2813 6583 - Vanzarea actiunilor 461 = - descarcarea gestiuni: 6641 = 213 360.000 lei 60.000 lei 300.000 lei 320.000 lei 170.000 lei (340.000:2)

7641 263

4. Pe data de 01.09.N entitatea ALFA SA a achiziionat 2.000 de obligaiuni pe termen lung, la un cost de 160 lei/titlu, valoarea nominal fiind de 150 lei/titlu. Dobnda calculat cu o rat de 10% se pltete la fiecare 6 luni, iar scadena este la 5 ani. Se cer nregistrrile contabile legate de: a) recunoaterea cuponului la 01.09.N; b) evaluarea venitului financiar adus de investiie n anul N; c) recunoaterea dobnzii la data bilanului. Achizitia de obligatiuni 320.000 lei 10.000 lei (300.000 * 4/12 * 10% = 10.000 lei)

506 = 509 - Recunoaterea dobnzii la data bilanului 5088 = 766

5. Dispunei de urmtoarele date: stocuri iniiale de materii prime la nceputul perioadei 3.000 lei; achiziia de stocuri de materii prime 10.000 lei; stocuri finale de materii prime 9.000 lei; stocuri iniiale de produse finite la cost de producie 12.000 lei; produse obinute n cost de producie 15.000 lei; produse vndute n pre de vnzare facturate 20.000 lei; reducere comercial nscris n factur 10%; stoc final de produse nevndute 3.000 lei; amortizarea cldirilor 700 lei; salarii

18

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I datorate 6.000 lei i pltite 6.500 lei; subvenii de exploatare 2.000 lei; subvenii pentru investiii virate la venituri 3.000 lei. Se cer: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de mai sus; b) calculai producia exerciiului i excedentul brut de exploatare. Rezolvare: a) D 301 ________C_ D____________345_________C Si 3.000 Si 12.000 24.000 10.000 15.000 _____________________ ___________________________ Sf 9.000 lei Sf 3.000 lei D______711_______C 24.000 15.000 _________________ 711 = 121 (9.000_) - Achizitia de materii prime: 301 = - consum materii prime: 401 10.000 lei 4.000 lei 12.000 lei

601 = 301 - Produse obtinute la cost de productie : 345 = - vanzare produse finite: 711

4111 = 701 18.000 lei Prt vanzare 20.000 lei - Reducere comerciala 2.000 lei (20.000*10%) Net commercial 18.000 lei - descarcarea gestinui de produsele vandute 711 - amortizarea cladiri 6811 - salarii datorate: 641 - plata salarii 421 = = = = 345 2812 421 5311 24.000 lei 700 lei 6.000 lei 6.500 lei 19

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I - subvventii din exploatare: 445 = 741 2.000 lei - susubventii pentru investitii 131 = 7584 3.000 lei b) - marja comerciala = ven vzmf Cost mf = 707-607 = 0 - productia exercitiului = productia vanduta+productia stocata+productia imobilizata= 18.000+(-9000)+0=9.000 lei - valoarea adaugata VA = Marja + Prod exerc Consumurile de la terti=0+9.000-4.000=5.000 - Excedentul brut din expl = VA + Subv din exp Chel cu personalul Chel cu taxe si impozite=5.000 + 2.000 - 6.000 - 0= 1.000 lei

FISCALITATE 1. Se consider urmtoarele date: - capitalul social al unei ntreprinderi este de 250.000 lei, iar mrimea rezervelor legale existente 10.000 lei; - pe parcursul exerciiului financiar N s-au nregistrat venituri totale de 1.100.000 lei, din care venituri neimpozabile 20.000 lei, iar cheltuielile totale (altele dect cele cu impozitul pe profit) sunt n sum de 800.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile fiscal 30.000 lei. Se cere: a) mrimea rezervelor legale care se constituie pentru anul N; b) calculul rezultatului impozabil, impozitului pe profit i a rezultatului net n situaia constituirii numai rezervelor legale determinate la punctul precedent. Codul fiscal : Art . 19 (1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri , dintr-un an fiscal , din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga Art. 22 (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor , numai in conformitate cu prezentul articol, astfel : Rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5 % aplicata asupra profitului contabil , inainte de determinarea impozitului pe profit , din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile , pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu , dupa caz , potrivit legilor de organizare si functionare . Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16 % . Determinam suma maxima admisa a rezervei legale Limita = 5% x (Profitul contabil - Venituri neimpozabile + Cheltuieli aferente acestor venituri neimpozabile Cheltuieli deductibile ) pana la 1/5 x capitalul social 20

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Profit contabil = Total Venituri - Total Cheltuieli = 1.100.000 lei 800.000 lei = 300.000 lei Calculam cele 2 limite : Limita 1 = 5% x ( Profitul contabil - Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile ) = 5% x (300.000 20.000 + 30.000 ) = 5% x 310.000 = 15.500 lei Limita 2 = 1/5 x Capitalul social = 1/5 x 250.000 = 50.000 lei Pentru rezerva legala se va alege minimul dintre 5% x310.000 = 15.500 lei si 20%(1/5)x250.000 lei = 50.000 lei , deci 15.500 lei . Marimea rezervei legale maxime admise = 15.500 lei Marimea rezervei legale existente = 10.000 lei Marimea rezervei legale care se constituie pentru anul N = 15.500 10.000 = 5.500 lei Determinam impozitul pe profit anual : Profit impozabil = Venituri realizate Cheltuieli efectuate - Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile Profit impozabil = (300.000 -20.000 + 30.000 ) Rezerva legala = 310.000 5.500 = 304.500 lei Rezultatul impozabil = 304.500 lei Impozit pe profit anual = 16 % x Profit impozabil = 16%x304.500 = 48.720 lei Rezultatul contabil = Total venituri Total cheltuieli Profitul impozabil = Total venituri Total cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile Rezerva legala Rezultatul net = Rezultatul contabil Rezerva legala Impozit pe profit 2. O entitate dispune de urmtoarele informaii: - venituri totale 3.980.000 lei, din care venituri din anularea datoriilor n schimbul titlurilor de participare la o persoan juridic 110.000 lei; - cheltuieli totale (fr cheltuielile cu impozitul pe profit) 2.720.000 lei, din care: cheltuieli nregistrate n contabilitate care nu au la baz documente justificative 12.000 lei; cheltuieli cu sponsorizrile 4.300 lei; cheltuieli cu taxa pe valoare adugat aferent bunurilor acordate salariailor sub forma unor avantaje n natur 4.930 lei, fr ca valoarea bunurilor s fi fost impozitat prin reinere la surs; penaliti prevzute n cadrul contractelor economice 2.300 lei; amenzi datorate autoritilor romne 8.000 lei; - cifra de afaceri 1.800.000 lei. Se cere stabilirea impozitului pe profit de pltit de ctre entitate. Veniturile din anularea datoriilor in schimbul titlurilor de participare la o persoana juridica = 110.000 lei = Venituri impozabile . 21

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I

Codul fiscal : Art. 21 (4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile : f)cheltuielile inregistrate in contabilitate , care nu au la baza un document justificativ , potrivit legii , prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune , dupa caz , potrivit normelor . Cheltuielile inregistrate in contabilitate care nu au la baza documente justificative = 12.000 lei = Cheltuieli nedeductibile . Codul fiscal : Art. 21 (4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile : d)cheltuielile cu taxa pe valoare adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura , daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa Cheltuielile cu taxa pe valoare adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura = 4.930 lei , fara ca valoarea bunurilor sa fi fost impozitata prin retinere la sursa = Cheltuieli nedeductibile . Codul fiscal : Art. 21 (4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile : b)dobanzile/majorarile de intarziere , amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane potrivit prevederilor legale . Amenzi datorate autoritatilor romane = 8.000 lei = Cheltuieli nedeductibile Codul fiscal : Art. 21 (4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile : p)cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private , acordate potrivit legii , contribuabilii care efectueaza sponsorizari , potrivit prevederilor legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea , scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente , daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulative urmatoarele conditii : Este in limita a 3 la mie din cifra de afaceri Nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat . Cheltuielile cu sponsorizarile = 4.300 lei diminueaza impozitul pe profit de plata in limita minimului dintre cele 2 limite mai sus mentionate . Limita 1 = 3/1000 x 1.800.000 (CA) = 5.400 lei Calculam limita 2 . 22

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I

Calculam impozitul pe profit datorat . Impozitul pe profit datorat = 16% x Profit impozabil Profit impozabil = Venituri realizate Cheltuieli effectuate - Venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile Venituri realizate = 3.980.000 lei Cheltuieli totale = 2.720.000 lei Cheltuieli nedeductibile = 12.000 lei + 4.300 lei + 4.930 lei +8.000 lei = 29.320 lei Profitul impozabil = 3.980.000 lei 2.720.000 lei + 29.320 lei = 1.289.320 lei Impozit pe profit = 16% x 1.289.320 lei = 206.291 lei Limita 2 = 20% x impozitul pe profit datorat = 20 % x 206.291 = 41.258 lei Limita 1 = 5.400 lei Cheltuielile cu sponsorizarile sunt integral deductibile (4300 lei ) Impozitul pe profit de platit de catre entitate = 41.258 -4.300 = 36.958 lei .

3. O persoan fizic este salariat al S.C. X S.A., productor de produse alimentare, cu contract

individual de munc cu timp normal pe termen nelimitat. Se cunosc urmtoarele informaii aferente lunii ianuarie 2009: a) salariul de ncadrare 1250 lei i sporul de vechime 20% din salariul de ncadrare; b) n luna ianuarie primete o prim pentru realizri deosebite n valoare brut de 400 lei; c) ca urmare a unei deplasri n interes de serviciu de 4 zile n luna ianuarie, primete o indemnizaie de deplasare n sum de 1000 lei; d) este membru de sindicat i pltete o cotizaie n sum de 50 lei lunar; e) salariatul folosete autoturismul societii att n scop de serviciu, ct i n scop personal, fiindui atribuit un avantaj n valoare de 150 lei; f) salariatul primete 21 de tichete de mas n valoare de 8,41 lei fiecare; g) pe data de 28 ianuarie primete un stimulent sub forma a 10 kg de carne de vit evaluat la un pre unitar de vnzare de 15 lei/kg, fr TVA; h) salariatul are n ntreinere 2 copii minori i pe mama sa care realizeaz un venit lunar din pensii de 1000 lei Venit brut = 1.250 + 1.250x20% +400+150+10x15x1,24=2.236 lei CAS = 10,5% X 2.236 =235 lei CASS = 5,5 % X 2.236 = 123 lei Somaj = 0,5 % x 2.236 = 11 lei 23

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Venit net = 2236 235-123-11 = 1.867 lei Deducerea personala =450 x (1 (2.236-1000)/2000) = 450x (1-0.618)=450x0,382=171,90 =180 lei Venit impozabil = 1.867 180- 50 =1.637 lei Impozit = 1.637 x 16%= 262 lei In conformitate cu prevederile art. I pct. 15 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 58/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, de la 1 iulie 2010, tichetele de masa acordate salariatilor sunt venituri impozabile la calculul impozitului pe veniturile din salarii. Impozit tichete = 21 x 8,41 = 176,61 x 16% = 28 lei 5. Rezolvati urmatorul caz: Societatea INA SA cumpara din import 100 bucati echipamente sportive, valoarea pe bucata este de 150 EUR. Cu ocazia intocmirii declaratiei vamale de import se calculeaza i se platesc in vama: taxa vamala 10%, comision vamal 0.5% i TVA 24%. Cursul valutar de schimb la data ntocmirii declaraiei este de 3,5 lei/ EUR, la 31.12.N este de 3,6 lei/ EUR, iar la data platii (10.01.N+1) este de 3,3 lei/EUR. Valaorea echipamentelor in vama (100x150 Eur x 3,50 lei/EUR) 52.500 lei Taxa vamala 10% (52.500 x10%). 5.250 lei Comision vamal (0,5 %x 52.500) .. 263 lei Total baza de impozitare . 58.013 lei TVA (58.013 x 24%..................................................................................................... 13.923 lei 4. Un furnizor livreaza unui client marfuri in valoare de 623.000 lei , TVA 24%. Pentru marfurile furnizate se acorda clientului la data livrarii o remiza de 5 % . Sa se calculeze taxa pe valoare adaugata colectata /deductibila aferenta marfurilor livrate/ primite . Art. 125 Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect datorat la bugetul statului . Conform Codului Fiscal , art 137 , baza de impozitare a TVA pentru livrarile de bunuri si / sau prestarile de servicii este formata din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului , beneficiarului sau a unui tert , inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni , exclusiv taxa pe valoare adaugata . Art 137 (3) Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele : a)rabaturile , remizele , risturnele si alte reduceri de prt , acordate de furnizori direct clientilor la data exigibilitatii taxei . Remiza este o reducere comerciala ce se acorda asupra pretului pentru vanzari superioare volumului cuvenit sau pozitia de transport preferentiala a cumparatorului . Deci remiza este o reducere comerciala si d.p.d.v. al TVA nu intra in baza de impozitare . ~Marfuri ..623.000 lei ~Remiza 5% 31.150 lei Net commercial .591.850 lei (baza de impozitare tva = 623.000-31150) 24

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I TVA = 24 % 142.044 lei TVA colectata / deductibila aferenta marfurilor livrate / primite = 142.044 lei 5.Rezolvati urmatorul caz : Societatea INA SA cumpara din import 100 bucati echipamente sportive , valoarea pe bucata este de 150 EUR . Cu ocazia intocmirii declaratiei vamale de import se calculeaza si se platesc in vama : taxa vamala 10% , comision vamal 0,5% si TVA 24% . Cursul valutar de schimb la data intocmirii declaratiei este de 3,5 lei/EUR, la 31.12.N este de 3,6 lei / EUR , iar la data platii (10.01.N+1) este de 3,3 lei/EUR . In cazul importului de marfuri , baza de impozitare este constituita din valoarea in vama , determinata potrivit legii , la care se adauga taxele vamale , comisionul vamal , accizele si alte taxe datorate potrivit legii . Valoarea in vama a marfurilor = 100 buc x 150 EUR/buc = 15.000 EUR Taxa vamala = 10% x 15.000 EUR = 1.500 EUR Comision vamal = 0,5 % x 15.000 EUR = 75 EUR Total baza de impozitare TVA = 15.000 + 1.500 + 75 = 16.575 EUR TVA = 24% X 16.575 EUR = 3.978 EUR Valoarea creantei clienti = 20.553 EUR La data intocmirii declaratiei : Valoarea in vama = 20.553 EUR X 3,5 LEI/EUR Valoarea creantei clienti = 71.935,5 lei La data 31.12 .N evaluam creanta clienti Curs vechi = 3,5 lei/eur Curs la 31.12.N = 3,6 lei/eur diferenta de curs = 0,1 lei/eur (=2055,3 lei) Valoarea creantei clienti la 31.12.N = 73.990 ,8 La data platii Curs = 3,3 lei/eur diferenta de curs = 0,3 lei/eur Valoarea creantei clienti efectiv platita furnizorului = 78.101,4 (6.195 lei = diferente )

Grupa II categoria II 1. Normele de audit : rol , tipuri Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi: - Standardele Internationale de Audit (ISA), Practicile Internationale de Audit (IAPS), Standardele Internationale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE), Standardele Internationale privind Misiunile de Certificare (ISAE), Standardele Internationale pentru 25

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standardele de Audit si Certificare (IAASB) din cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC); - Norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. Normele de audit permit tertilor sa aiba siguranta ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene. Ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasifica in 3 categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului: - norme profesionale de lucru; - norme de raportare; - norme generale de comportament; 2. Misiunea de audit statutar:definitie, reglementari, metodologie(abordari, exemple) Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. Altfel spus , auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza in totalitatea lor situatiile financiare , potrivit normelor de audit , inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate , in virtutea unor dispozitii legale (legea bancara , legea societatilor comerciale , legea pietelor de capital , etc.) Elementele fundamentale ale conceptului de audit statutar sunt : - profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica; - examinarea este exclusiv profesionala; - obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil; - scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; - obiectul opiniei : imaginea fidela , clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului ), a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de antitatea audiata . - criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele nationale sau internationale . Auditul statutar , auditul legal sau controlul legal sunt denumiri cu aceleasi semnificatii : - caracterul legal, care rezulta din faptul ca este singurul tip de audit reglementt la nivel european (Directiva a VIII-a) si national , fiind prevazut de regula , prin legea companiilor si prin actele constitutive (statutele ) acestora ; - statutul de independenta al persoanelor care realizeaza aceste misiuni de audit ; - autonomia organismului din care face parte auditorul . Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utilizatorilor , in masura in care acestea sunt rezonabile , precum si capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari .

26

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Practica internationala de audit cunoaste doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar: - abordare pe faze si etape (didactica si mai teoretica); - abordare pe cicluri de control (mai operationala). A. Abordarea pe faze si etape, cuprinde 3 faze si 10 etape. 1. Faza initiala - este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca majoritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului. 2. Faza controlului propriu zis: - este faza controlului intern si a verificarii conturilor; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren. 3. Faza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului: - este faza lucrarilor de inchidere si a elaborarii raportului de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului. B. Abordarea pe cicluri de control Abordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor faze si etape ale auditului in cadrul fiecarui ciclu. Misiunea de audit cuprinde 14 cicluri, in cadrul fiecarui ciclu urmarind 3 faze succesive: - cunoasterea operatiilor, - evaluarea controlului intern si - controlul conturilor: cumparari-furnizori, imobilizari corporale si necorporale, vanzariclienti, stocuri si productie in curs, trezorerie, imobilizari financiare, imprumuturi si obligatii financiare, fonduri improprii, peersonal si sociale, impozite si taxe, alte pasivea, alte active, alte venituri si cheltuieli, estimari contabile. 3. Pragul de semnificatie: definitie, rol, mod de determinare, exemple Pragul de semnificatie reprezinta nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, precum si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu , diferenta dintre un profit net de 499 mii lei si unul de 500 mii lei nu pare sa influenteze evaluarea unei societati comerciale , in timp ce doua cifre alternative de 250 mii lei si de 500 mii lei par sa fie substantial diferite si probabil vor duce la o evaluare destul de diferita a societatii . La inceputul misiunii , stabilirea unui prag global de semnificatie este necesara pentru a determina domeniile si sistemele semnificative . Stablirea unor praguri de semnificatie permite: - orientarea mai buna si planificarea misiunii; - evitarea lucrarilor inutile; - jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.

27

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misunii, sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: - existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale; - evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi; - capitaluri proprii sau rezultate anormale. 4. Probe de audit : concept , criterii de calitate , exemple . Probele de audit reprezint totalitatea informaiilor utilizate de auditor pentru emiterea unei concluzii pe care este bazat opinia de audit, i includ toate informaiile coninute n evidenele contabile care stau la baza situaiilor financiare i a altor informaii. Nu se ateapt ca auditorii s abordeze toate informaiile care exist. Probele de audit, care sunt cumulate ca natur, includ probe de audit obinute din procedurile de audit efectuate pe parcursul auditului i pot include probe de audit obinute din alte surse, cum ar fi angajamentele de audit anterioare i procedurile unei firme de control al calitii pentru acceptarea clienilor i continuarea contractelor cu clienii deja existeni. Evidenele contabile includ, n general: evidenele nregistrrilor iniiale i evidenele justificative, cum ar fi verificri i nregistrri ale transferurilor electronice de fonduri; facturi; contracte; registrul jurnal i registrul inventar, nregistrri contabile i alte ajustri ale situaiilor financiare care nu sunt reflectate n nregistrrile contabile oficiale; alte evidene cum ar fi documente de lucru i foi de calcul care justific alocrile costurilor, calculele, reconcilierile i prezentrile de informaii. nregistrrile din evidenele contabile sunt adesea iniiate, nregistrate, procesate i raportate n form electronic. n plus, evidenele contabile pot face parte din sisteme integrate care distribuie date i asigur suport pentru toate aspectele legate de raportarea financiar, operaiunile i obiectivele de conformitate ale unei entiti. Conducerea este responsabil de ntocmirea situaiilor financiare pe baza evidenelor contabile ale entitii. Auditorul obine unele probe de audit testnd evidenele contabile, de exemplu, prin intermediul analizei i revizie, reefectund procedurile urmate n procesul de raportare financiar i reconciliind categoriile i aplicaiile aferente ale acelorai informaii. prin efectuarea unor astfel de proceduri de audit, auditorul poate stabili c evidenele contabile sunt consecvente la nivel intern i poate fi de acord cu situaiile financiare. Totui, datorit faptului c evidenele contabile de sine stttoare nu furnizeaz suficiente probe de audit pe care s se fundamenteze o opinie de audit asupra situaiilor financiare, auditorul obine i alte probe de audit.

28

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Alte informaii pe care auditorul le poate utiliza ca probe de audit includ procese verbale ale edinelor; confirmri de la tere pri, rapoarte ale analitilor, date comparabile cu privire la concureni (etalonare), manuale de control, informaii obinute de auditor din proceduri de audit de genul investigaiilor, observrii i inspeciei, precum i alte informaii constatate de auditor sau disponibile acestuia care i permit s emit concluzii n urma unor analize valide. Probele de audit reprezinta intreaga informatie utilizata de auditor pentru a ajunge la concluziile pe care se bazeaza opinia sa . Probele de audit si procedurile de culegere a acestora sunt reglementate de standardele : ISA 500 , 501, 505 , 520 si 530 . O buna intelegere a caracteristicilor probelor de audit, respectiv natura , grad de adecvare, suficienta , evaluare , reprezinta un important instrument conceptual atat pentru auditorii financiari cat si pentru profesionistii contabili in general . Caracteristicile probelor de audit : natura In functie de natura lor , probele de audit pot fi : - probe obtinute pe baza documentelor contabile (facturi , contracte , jurnale si alte documente ) - probe obtinute din alte surse (angajamente de audit anterioare si proceduri impuse de sistemele de control a calitatii . gradul de adecvare (calitatea ) Indiferent de forma lor , probele de audit sunt considerate ca fiind adecvate atunci cand ele ofera informatii ce sunt si relevante si credibile . Gradul de adecvare este dat de : - relevanta probelor de audit = masura in care acestea sunt in concordanta cu regulile contabile aplicate de management la intocmirea situatiilor financiare - credibilitatea probelor de audit = masura in care auditorul se poate baza pe un anumit tip de probe pentru a evalua corect modul de aplicare a unei asertiuni . suficienta probelor de audit (cantitatea) Gradul de suficienta reprezinta masura cantitatii probelor de audit , respectiv cantitatea de materiale doveditoare necesare pentru a oferi o baza rezonabila exprimarii unei opinii asupra situatiilor financiare . 5. Proceduri de audit pentru obtinerea probelor de audit : scop , tipuri , exemple .

Auditorul obine probe de audit cu scopul de a ajunge la concluzii rezonabile pe baza crora s fundamenteze opinia de audit prin efectuarea de proceduri de audit cu ajutorul crora:

29

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I S obin o nelegere a entitii i a mediului acesteia, inclusiv controlul intern, pentru a evalua riscurile unor denaturri semnificative la nivelul situaiilor financiare i la nivelul aseriunilor (procedurile de audit desfurate n acest scop sunt denumite n ISA ca proceduri de evaluare a riscurilor). b. S testeze, atunci cnd este necesar sau atunci cnd auditorul decide s fac astfel, eficiena operaional a controalelor n prevenirea sau detectarea i corectarea denaturrilor semnificative de la nivelul aseriunilor (procedurile de audit desfurate n acest scop sunt denumite n ISA ca teste ale controalelor). c. S detecteze denaturrile semnificative de la nivelul aseriunilor (procedurile de audit desfurate n acest scop sunt denumite n ISA ca proceduri de fond i includ teste ale detaliilor pentru categorii de tranzacii, solduri ale conturilor i prezentri de informaii, precum i proceduri analitice de fond). Auditorul efectueaz ntotdeauna proceduri de evaluare a riscurilor pentru a furniza o baz satisfctoare de evaluare a riscurilor la nivelul situaiilor financiare i la nivelul aseriunilor. Totui, procedurile de evaluare a riscurilor, n sine, nu ofer suficiente probe de audit adecvate pe care s se fundamenteze opinia de audit i sunt completate de proceduri suplimentare de audit sub form de teste ale controalelor, atunci cnd este necesar, i proceduri de fond. Testele controalelor sunt necesare n dou mprejurri. Atunci cnd evaluarea riscului de ctre auditor include o perspectiv a eficienei operaionale a controalelor, auditorului i se cere s testeze respectivele controale pentru a susine evaluarea. n plus, atunci cnd procedurile de fond nu ofer singure suficiente probe de audit adecvate, auditorului i se cere s efectueze teste ale controalelor, pentru a obine probe de audit cu privire la eficiena operaional a acestora. Auditorul planific i desfoar proceduri de fond pentru a rspunde la evaluarea aferent a riscurilor de denaturri semnificative, ceea ce include rezultatele testelor controalelor, dac exist. Totui, evaluarea de ctre auditor a riscului este supus raionamentului i poate s nu fie suficient de precis pentru a identifica riscurile de apariie a unor denaturri semnificative. Mai mult dect att, exist limitri inerente ale controlului intern, incluznd aici riscul de eludare a controlului de ctre conducere, posibilitatea apariiei erorilor umane i efectul modificrilor survenite n sisteme. Prin urmare, procedurile de fond efectuate pentru categoriile semnificative de tranzacii, soldurile conturilor i prezentrile de informaii sunt ntotdeauna cerute cu scopul de a obine suficiente probe de audit adecvate. 30 a.

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Auditorul utilizeaz unul sau mai multe tipuri de proceduri de audit dintre cele descrise n paragrafele 26-38 de mai jos. Aceste proceduri de audit, sau combinaii ale acestora, pot fi folosite ca proceduri de evaluare a riscurilor, teste ale controalelor sau proceduri de fond, n funcie de contextul n care sunt aplicate de ctre auditor. n anumite circumstane, probele de audit obinute din angajamente de audit anterioare pot furniza probe de audit dac auditorul efectueaz proceduri de audit pentru a stabili relevana continu a acestora. Natura i durata procedurilor de audit care se utilizeaz pot fi afectate de faptul c unele date contabile i alte informaii pot fi disponibile numai n format electronic sau numai n anumite momente. Documentele surs, de genul ordinelor de cumprare, conosamentelor, facturilor i cecurilor pot fi nlocuite de mesaje electronice. De exemplu, entitile pot utiliza comerul electronic sau sisteme de procesare a imaginilor. n comerul electronic, entitatea i clienii sau furnizorii si utilizeaz calculatoare conectate ntr-o reea public, cum ar fi Internetul, pentru a tranzaciona n mod electronic. Tranzacii de cumprare, expediiile, plile, ncasrile de numerar i decontrile n numerar se fac adesea, n totalitate, prin intermediul schimbului de mesaje electronice ntre prile implicate. n sistemele de procesare a imaginilor, documentele sunt scanate i convertite n imagini electronice pentru a facilita stocarea i referinele, iar documentele surs este posibil s nu se mai pstreze dup convertirea lor. Anumite informaii electronice pot exista la un anumit moment. Totui, este posibil ca astfel de informaii s nu mai poat fi recuperate dup o anumit perioad, dac fiierele sunt modificate i nu exist fiiere de back-up (de rezerv). Politicile unei entiti referitoare la pstrarea datelor l pot determina pe auditor s solicite pstrarea unor informaii n scopul efecturii de ctre auditor a reviziilor sau a procedurilor de audit, la momentul la care informaiile sunt disponibile. Atunci cnd informaiile se gsesc n format electronic, auditorul poate desfura anumite proceduri de audit descrise mai jos prin TAAC. Inspecia nregistrrilor i a documentelor Inspecia const n examinarea nregistrrilor sau a documentelor, interne sau externe, n form tiprit, electronic sau de alt natur. Inspecia nregistrrilor i a documentelor furnizeaz probe de audit cu grade variate de credibilitate, n funcie de natura i sursa acestora i, n cazul nregistrrilor i documentelor interne, n funcie de eficiena controalelor exercitate n timpul obinerii respectivelor evidene. Un exemplu de inspecie utilizat ca test al controalelor l constituie inspecia nregistrrilor sau a documentelor pentru obinerea probelor referitoare la autorizare. Unele documente reprezint probe directe de audit care certific existena unui activ, de exemplu, un document care constituie un instrument financiar, cum ar fi o aciune sau o obligaiune. Inspecia unor astfel de documente poate s nu ofere, n mod necesare, o prob de audit cu privire la proprietate sau la valoare. n plus, inspecia unui contract executat poate furniza

31

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I probe de audit relevante pentru aplicarea de ctre ntreprindere a politicilor contabile, cum ar fi recunoaterea veniturilor. Inspecia imobilizrilor corporale const n examinarea fizic a activelor. Inspecia imobilizrilor corporale furnizeaz probe de audit credibile cu privire la existena lor, dar nu neaprat i cu privire la drepturile i obligaiile entitii sau la evaluarea respectivelor imobilizri. Inspecia elementelor individuale de natura stocurilor nsoete, n mod obinuit, observarea inventarierii stocurilor. Observarea const n urmrirea unui proces sau a unei proceduri ce este efectuat de alii. Exemplele includ observarea inventarierii stocurilor de ctre personalul entitii i observarea efecturii activitilor de control. Observarea furnizeaz probe de audit cu privire la efectuarea unui proces sau a unei proceduri, dar este limitat la momentul n care observarea are loc i mai este limitat de faptul c actul de a fi observat poate afecta modul n care se desfoar procesul sau procedura respectiv. Confirmarea care este un tip specific de investigare, reprezint procesul de obinere a unei declaraii cu privire la o informaie sau la o condiie existent, direct de la ter parte. De exemplu, n mod obinuit auditorul caut confirmarea direct a creanelor prin consultarea debitorilor. Confirmrile sunt utilizate frecvent atunci cnd este vorba despre soldurile conturilor i componentele lor, dar nu trebuie limitate la aceste elemente. De exemplu, auditorul poate solicita confirmarea termenilor contractuali sau ai unor tranzacii pe care o entitate le are cu tere pri; confirmarea solicitat are scopul de a ntreba dac au fost aduse modificri contractului i, dac da, care sunt detaliile relevante. Confirmrile sunt utilizate, de asemenea, pentru a obine probe de audit referitoare la absena anumitor condiii, de exemplu, absena unui contract secundar care poate influena recunoaterea veniturilor. Auditorul obtine probe de audit cu scopul de a ajunge la opinii rezonabile . Clasificare conform standardelor internationale de audit : procedure de evaluare a riscurilor teste ale controalelor proceduri de fond .

6.Raportul de audit : rol, sructura , tipuri de opinie , exemple . Raportul de audit are un triplu rol : - instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata , respectiv cu publicul , precum si cu actionarii pentru decizii economice ; - instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o entitate ; - instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii audiate . 32

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Raportul de audit trebuie sa contina : - relatia contractuala de executare a misiunii de audit ; - observatiile reiesite din diferite verificari ; - informatiile a caror mentiune in raort este prevazuta expres de lege ; - oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela , clara si complete a pozitiei financiare , performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii ; - mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit . Din raportul de audit trebuie sa rezulte in mod clar : -mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii ; -descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit ; -situatiile care fac sa apara incertitudini ; -natura si locul observatiilor in raport . Intr-o misiune de audit de baza exista doua forme de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare , care au aceeasi valoare : dau o imagine fidela sau prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative . Exista patru tipuri de opinie : - opinia fara rezerve (curata) ; - opinia cu rezerve (opinie calificata ); - opinia defavorabila ; - imposibilitatea de a exprima o opinie . O derivate a opiniei fara rezerve o constituie opinia fatra reserve dar cu un paragraph de observatii ; se emite atunci cand auditorul are unele constatari care nu sunt de natura a-i modifica opinia dar care se considera ca trebuie aduse la cunostinta utilizatorilor situatiilor financiare . Exemple : - opinia fara rezerve (curata ) : In opinia noastra , situatiile finaciare ofera o imagine fidela si justa a pozitie si situatiei financiare a societatii la data de 31 decembrie 20XX, precum si asupra performantei financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data , in conformitate cu normele internationale de contabilitate . - Opinia fara rezerve , dar cu paragraf de observatii : fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare , noi atragem atentia asupra notei X din anexa. Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care I se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese ; societatea a angajat o contraactiune , iar audierile preliminare , cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs . Rezultatul final al acestei situatii nu poate , in prezent , sa fie determinat si , in consecinta , nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte . - Opinia cu rezerve : Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie , deoarece noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date . Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii , noi nu am putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit .

33

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I In opinia noastra , cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor , situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie , cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data , si sunt conforme cu prevederile legale si statutare . Imposibilitatea exprimarii unei opinii Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic ,nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti , din cauza limitarii intinderii lucrarilor noastre , impusa de catre directiune .Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus , noi nu ne exprimam o pinie cu privire la situatiile financiare . Opinia defavorabila : Astfel, cum este explicat in nota X , nu s-au constatat amortismente in situatiile finaciare . Aceasta practica nu este , in opinia noastra in acord cu Normele de utilizare a capitalului imobilizat in active corporale . Cheltuielile aferente , pe baza unui amortisment linear si a unei cote de pentru cladiri si pentru utilaje , trebuiau sa se ridice la suma de pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie . . In consecinta amortismentele cumulate trebuiau sa se ridice la mii lei , iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate , la . mii lei . Dupa parerea noastra , din cauza incidentei faptelor mentionate in paragraful precedent , situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatiei financiare a societatii la 31 decembrie , contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si nu sunt conforme cu prevederile legale si statutare .

7.Alte misiuni de certificare si misiuni conexe : tipuri , caracteristici Termenul de auditor este utilizat in standardele internationale de audit ori de cate ori este vorba de un prestator de servicii de audit sau un prestator de servicii conexe ; servciiile de audit se refera la auditul statutar , adica misiunea de baza a unui auditor , sau la serviciile conexe , care pot fi : - Misiuni de examene limitate (revizuiri ) ; - Examene pe baza de proceduri convenite ; - Masuri de compilare a informatiilor financiar-contabile . O misiune de examen limitat urmareste concluzionarea de catre auditor pe baza de proceduri care nu presupun punerea in lucru a tuturor diligentelor pe care lear presupune un audit ca nu a fost descoperit nici un fapt de importanta semnificativa care l-ar face sa aprecieze ca situatiile financiare nu au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate. Cu toate ca examenul limitat presupune aplicarea de tehnici si proceduri de audit , precum si colectarea de elemente probante , in general , el nu include evaluarea sistemului contabil si de control intern , controlul conturilor , confirmarea de solduri ale tertilor , observarrea si inspectiia , care sunt procedure specific auditului . Nivelul de asigurare furnizat printr-un examen limitat este inferior celui furnizat printr-un audit .: asigurarea in cazul unui audit , este o asigurare ridicata dar nu absoluta ca informatiile obiect al auditarii nu sunt viciate de anomalii semnificative , pe cand in cazul unui examen limitat

34

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I este o asigurare moderata ca informatiile obiect al examinarii nu sunt viciate de anomalii semnificative . In cazul examenului limitat, opinia este exprimata sub forma unei asigurari negative , si anume ca nu au fost constatate fapte in neconformitate cu criteriile corespunzatoare acestei examinari . Intr-o misiune de proceduri convenite , auditorul nu exprima nici o asigurare . El intocmeste in mod simplu un raport asupra faptelor constatate ; utilizatorii sunt cei care evalueaza procedurile puse in lucru si constatarile facute de auditor sit rag propriile concluzii din lucrarile auditorului . Intr-o astfel de misiune , auditorul pune in lucru proceduri de audit definite de comun accord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestei lucrari . Destinatarii raportului trag ei insisi concluziile din lucrarile auditorului . Acest raport se adreseaza exclsiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru , deoarece tertii care ar putea ignora motivul alegerii acestor proceduri , risca sa interpreteze eronat rezultatele . Intr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare in raport , cu toate ca utilizatorii informatiilor beneficiaza de servicii contabile . Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile , si nu pe cele de auditor , in scopul stangerii clasarii si sintetizarii situatiilor financiare .Procedurile aplicate in astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective ; utilizatorii acestor informatii sunt increzatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare . 8. Misiunea de revizuire (examinare limitata ): definitie , caracteristici O misiune de examen limitat urmareste concluzionarea de catre auditor pe baza de proceduri care nu presupun punerea in lucru a tuturor diligentelor pe care lear presupune un audit ca nu a fost descoperit nici un fapt de importanta semnificativa care l-ar face sa aprecieze ca situatiile financiare nu au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate. Cu toate ca examenul limitat presupune aplicarea de tehnici si proceduri de audit , precum si colectarea de elemente probante , in general , el nu include evaluarea sistemului contabil si de control intern , controlul conturilor , confirmarea de solduri ale tertilor , observarrea si inspectiia , care sunt procedure specific auditului . Nivelul de asigurare furnizat printr-un examen limitat este inferior celui furnizat printr-un audit .: asigurarea in cazul unui audit , este o asigurare ridicata dar nu absoluta ca informatiile obiect al auditarii nu sunt viciate de anomalii semnificative , pe cand in cazul unui examen limitat este o asigurare moderata ca informatiile obiect al examinarii nu sunt viciate de anomalii semnificative . In cazul examenului limitat, opinia este exprimata sub forma unei asigurari negative , si anume ca nu au fost constatate fapte in neconformitate cu criteriile corespunzatoare acestei examinari . 9. Asemanari si desebiri in metodologiile auditului statutar si serviciilor conexe .
Natura serviciului : AUDIT EXAMEN LIMITAT PROCEDURI CONVENITE Nivel de asigurare : Asigurare Asigurare moderata nici o asigurare COMPILARE nici o asigurare

35

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I
Ridicata , dar Nu absoluta asigurare pozitiva asupra criteriilor indeplinite de Situatiile financiare

Raport (concluzie furnizata)

asigurare negativa constatari rezultate identificarea asupra criteriilor din procedurile informatiilor indeplinite de puse in lucru complete Situatiile financiare

10. Riscuri in audit : definitie , tipuri , caracteristici Riscurile nu au toate aceeasi posibilitate de a se realiza ; din acest punct de vedere se disting , in general : - riscuri potentiale si -riscuri posibile . Riscurile potentiale - adica cele care sunt susceptibile teoretic de a se produce daca nici un control nu este exercitat pentru a le preveni sau pentru a detecta si corecta erorile care ar putea sa se produca ; aceste riscuri sunt comune tuturor intreprinderilor . Riscurile posibile - adica acele riscuri potentiale impotriva carora intreprinderea nu dispune de mijloace pentru a le limita ; cnd astfel de mijloace lipsesc , exista o mare probabilitate ca anumite erori sa se produca fara sa fie detectate sau corectate de catre intreprindere . Intr-o intreprindere , auditorul se confrunta , de regula , cu urmatoarele categorii de riscuri : - Riscuri generale , specifice intreprinderii sunt riscuri de natura sa influenteze ansamblul operatiilor intreprinderii . - Riscuri legate de natura operatiilor tratate - Riscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor - Riscul de nedescoperire cu ocazia auditului Riscuri generale , specifice intreprinderii Fiecare intreprindere in functie de sectorul in care isi desfasoara activitatea , de structura , talie si organizare , poseda caracteristici proprii care fac mai mult sau mai putin probabila concretizarea riscurilor sale potentiale . Pentru a controla o intreprindere , auditorul trebuie deci sa identifice caracteristicile proprii care o disting de celelalte ; pentru aceasta sunt cercetate si analizate urmatoarele informatii : - Activitatea intreprinderii si sectorul din care face parte este esential sa se stie : -obiectul de activitate al intreprinderii deoarece problemele de evaluare , de exemplu nu sunt absolut identice -daca intreprinderea face parte dintr-un sector in plina expansiune sau in declin riscurile de incetare a activitatii fiind diferite -daca exista reglementari speciale ale sectorului (aprovizionare ,vanzari , finantari ) - Organizarea si structura intreprinderii problemele de control se pun diferit atunci cand : -o intreprindere face parte dintr-un grup , fata de una neintegrata - toate activitatile sunt concentrate sau sunt dispersate in mai multe localitati ; - organigrama intreprinderii este stabilita sau responsabilitatile sunt defectuos stabilite , etc Politicile generale ale intreprinderii : -financiare - comerciale 36

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I -sociale Perspectivele de dezvoltare ale intreprinderii : de exemplu ,daca intreprinderea prevede o dezvoltare rapida , auditorul trebuie sa acorde atentie mijloacelor material si financiare necesare acestui program , iar daca perspectivele intreprinderii sunt pesimiste , auditorul va acorda atentie aspectelor legate de continuitatea activitatii . Organizarea administrativa si contabila : - existenta unui sistem informatic ; - existenta unui sistem de control bugetar - existent unui sistem de control intern influenteaza modul de organizare si controlul propriu al auditorului . Politicile contabile ale intreprinderii : chiar inainte de a aborda controlul sau , auditorul trebuie sa se asigure de : - principiile contabile aplicate; - fundamentarea alegerii acestora , cel putin pentru principalele puncte ale activitatii . Informatiile de mai sus permit aprecieri cu privire la riscurile generale urmatoare : - Riscuri legate de situatia economica a intreprinderii : de exemplu : elemente susceptibile de a pune in discutie continuitatea activitatii de exemplu ); - Riscuri legate de organizarea generala : de exemplu , absenta unor proceduri sau excesul de proceduri - Riscuri legate de atitudinea conducerii : de exemplu expertul va acorda o anumita atentie in control atunci cand conducerea manifesta preocupari cu predilectie pentru productie si comercializare si alta atentie cand conducerea este preocupata de problemele de control intern si de calitatea informatiei financiare . Riscuri legate de natura operatiilor tratate Conturile anuale reflecta operatiile tratate de catre intreprindere . Datele prezentate prin contabilitate pot fi impartite in trei categorii , fiecare fiind purtatoare de riscuri particulare : - Date repetitive sunt acele care rezulta din activitatea obisnuita a intreprinderii : vanzari , cumparari , salarii acestea se trateaza in mod uniform in functie de sistemul ales ; - Date punctuale sunt complementare celor repetitive , dar sunt puse in evidenta la intervale de timp mai mult sau mai putin regulate , ca de exemplu la inventare fizice . Acestea sunt purtatoare de riscuri semnificative atunci cand descoperirea lor nu este facuta la timp - Date exceptionale rezulta din operatii sau decizii care deriva din activitati curente : reevaluari , fuziuni , restructurari . Intreprinderea nu dispune de criteria prealabile , de personal experimentat pentru astfel de operatii, astfel ca riscurile de prooducere a erorilor si de redactare a acestora sunt foarte importante Cu cat valoarea (individuala, sau cumulata )a unei categorii de operatii (repetitiva , punctual sau exceptionala ) este mai importanta cu atat erorile sunt susceptibile de a avea o influenta anume asupra situatiilor financiare . Riscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor Conceperea sistemelor de descoperire si de tratare a operatiilor trebuie sa permita prevenirea erorilor sau sa le detecteze pe cele care s-au produs pentru a le corija . Riscurile pot fi limitate mai usor in cazul datelor repetitive atunci cand conceperea sistemelor este fiabila : de exemplu : posibilitatea de descoperire a unor stocuri alterate este mult mai usoara daca

37

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I sistemul adoptat prevede ca orice iesire din stoc trebuie sa faca obiectul unui document si ca toate aceste documente trebuie sa faca obectul facturarii (pentru marfuri ). Deseori insa , chiar daca sistemul conceput este fiabil , el poate prezenta defectiuni in functionare in cazul in care controalele interne prevazute nu se efectueaza . Riscul de nedetectare cu ocazia auditului Alegerea de catre auditor a procedurilor , intinderii si datei interventiilor antreneaza in mod obligatoriu un anumit nivel de risc , pe care auditorul trebuie sa-l diminueze tot mai mult . Este unanim recunoscut faptul ca nu este posibil , mai ales din motive de costuri si de eficacitate , sa se obtina o asigurare absoluta ca in situatiile financiare nu sunt erori , oricare ar fi sistemul adoptat de catre intreprindere si oricare ar fi tehnicile de control adoptate de catre auditor . Riscul de audit consta in faptul ca erori semnificative exista in situatiile financiare si ca auditorul , nedescoperindu-le , formuleaza o opinie eronata . El trebuie insa sa conceapa programul de lucru astfel incat sa obtina o asigurare rezonabila ca nu exista riscuri semnificative in situatiile financiare si sa limiteze astfel riscul de audit la un nivel minim acceptabil . Cunoasterea factorilor de risc va permite auditorului sa acorde atentia cuvenita de-a lungul misiunii sale erorilor posibile care pot avea o incidenta asupra situatiilor financiare ; aceasta cunoastere este insa foarte importanta in momentul planificarii unor lucrari de audit cu o cat mai mare eficacitate prin orientarea catre zonele unde riscurile de erori sunt cele mai probabile . Riscul de audit : consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta din cauza faptului ca in situatiile financiare sunt erori semnificative . Riscul de audit se divide in trei componente : -riscul inerent : - consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative , din cauza unui control intern insuficient -riscul legat de control : consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni nu este nici prevenita nici descoperita si corectata prin siistemul contabil si de control intern utilizate . Acesta nu poate fi in intregime eliminat . -riscul de nedescoperire consta in faptul ca , controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de opertiuni . 11. Proceduri de evaluare a riscului in audit Riscul de audit : consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta din cauza faptului ca in situatiile financiare sunt erori semnificative . Riscul de audit se divide in trei componente : -riscul inerent : - consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative , din cauza unui control intern insuficient Pentru a evalua riscul inerent , auditorul recurge la judecati profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca : - experienta si cunostintele cadrelor de conducere , eventualele schimbari intervenite in cursul exercitiului la nivelul conducerii ; - presiuni exercitate asupra conducerii si alte imprejurari de natura a incita la prezentarea unor situatii financiare inexacte(numar mare de intreprinderi falite in sectorul de activitate );

38

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I - natura activitatilor desfasurate de intreprindere (uzura morala a tehnologiei , echipamentelor , produselor si serviciilor ) -factori influentand sectorul din care face parte intreprinderea : conditii economice si concurentiiale , inovatii tehnologice , evolutia cererii si practicile contabile ; - situatii financiare care pot sa contina anomalii : conturi continand ajustari privind exercitiile anterioare sau estimari ; - vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnari ; - inregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe , mai ales la sfarsitul exercitiului . -riscul legat de control : consta in faptul ca o eroare semnificativa intrun cont sau intr-o categorie de operatiuni nu este nici prevenita nici descoperita si corectata prin siistemul contabil si de control intern utilizate . Acesta nu poate fi in intregime eliminat avand in vedere limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern . In general auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand : - sistemele contabile si de control intern nu sunt plicate correct - sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca insuficiente . Cand evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus , auditorul va trebui sa documenteze elementele pe care se sprijina in concluziile sale . -riscul de nedescoperire consta in faptul ca , controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni . Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului ; riscul de nedetectare nu poate fi eliminate in totalitate , oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor . Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit . Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurilor legate de control . De exemplu daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate , trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus , astfel incat sa fie redus cat mai mult riscul de audit si invers , daca riscurile inerente si cele legate de control sunt sunt slabe , auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat , reducand astfel riscul de audit . Pe de alta parte , trebuie sesizata si relatia de invers proportionalitate dintre caracterul semnificativ si riscul de audit ; cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers . Daca , de exemplu , auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil este redus , riscul de audit creste ; atunci auditorul va putea : - Sa reduca nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau suplimentare ; - Sa reduca riscul de nedescoperire modificand natura , calendarul si intinderea controalelor proprii . Grupa II categoria X 12. Organizarea controlului intern : reglementare , caracteristici pentru entitati mici , exemple

39

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare. Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o serioas prezumie asupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i realitate. Elementele de baza ale sistemului de control intern sunt : a). Existenta unui plan de organizare,cuprinzand : - definirea cat mai precisa a sarcinilor ( fiecare trebuie sa stie ce trebuie sa faca) - definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a carei autoritate este indiscutabila ; - circulatia informatiilor : circuitele documentelor trebuie sa fie suficient de precise si elaborate pentru a exclude neglijenta si fantezia. b). Competenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ales la nivelul directiunii ; deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le duc c). Existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la : - producerea informatiilor : este recomandata existenta unor instructiuni scrise, sub forma, de exemplu, a unui manual de proceduri ; - arhivarea informatiilor : memoria unei intreprinderi este un element esential al controlului intern care,de altfel, conditioneaza toate controalele ulterioare. Obiectivele controlului intern sunt : A). Protejarea activelor intreprinderii B). Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile C).Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii D) Promovarea eficacitatii exploatarii Conform Legii privind societatile comerciale nr. 31/1990 , cu modificarile ulterioare , auditul intern este obligatoriu de organizat doar de societatile ale caror situatii financiare sunt supuse auditarii , potrivit legii sau hotararii actionarilor (fiind destinat mai ales societatilor care intocmesc un set complet de situatii financiare ) , pe cand controlul intern trebuie organizat de toate societatile care aplica OMFP 3055 /2009 . Scopul controlului intern este sa asigure coerenta obiectivelor , sa identifice factorii cheie de reusita si sa comunice conducatorilor entitatii , in timp real informatiile referitoare la performante si perspective . 13. Audit intern : definitie , caracteristici , reglementare Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efectuata de un profesionit contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opiinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii ) . 40

CECCAR FILIALA VRANCEA Nume si prenume TUFANOIU ADRIANA CRISTINA Stagiari anul I Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru aceasta ; acesta face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiectiv de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern . Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia , si in acest caz auditorul intern face parte din structurile functiionale ale entitatii economice sau sociale ; auditul intern se poate realize sip e baze contractuale cu o firma de expertiza contabila , alta decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acelei entitati . Principalele obiective ale auditului intern sunt : - Protejarea activelor intreprinderii , - Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile - Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii - Promovarea eficacitatii exploatarii . 14. Paralela intre control intern - audit intern Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor si la realizarea lui participa intreg personalul entiitatii respective . Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respectiva si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte din structura si sistemul de control intern al acelei entitati ; el poate fi rrealizat si de firme specializate de expertiza contabila (prin externalizare ) . Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru aceasta ; acesta face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiectiv de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern .

41