I.

ELEMENTE INTRODUCTIVE
A. Notiunea de drept
1. Acceptiunile notiunii de drept
drept obiectiv = NJ adoptate de stat
o drept pozitiv = totalitatea NJ aflate in vigoare la un
moment dat
drept subiectiv = posibilitatea unei persoane de a avea o
anumita conduita si de a pretinde persoanelor sa se comporte
corespunzator dreptului sau
stiinta dreptului
2. Diviziunea si ramurile dreptului
Drept public = NJ care guverneaza organizarea statului,
raporturile dintre stat si particulari si raporturile dintre diferitele
organisme ale statului; in raporturile cu cetatenii, statul isi
exercita puterea suverana (raporturi de subordonare)
o drept constitutional
o drept administrativ
o drept financiar si fiscal
o drept penal
o drept procesual penal
o drept international public
Dreptul privat = NJ care guverneaza raporturile dintre particulari,
de regula raporturi de egalitate juriica (si statul poate participa,
dar tot in calitate de simplu particular)
o drept civil
o drept comercial
o drept familial
o drept al muncii
o drept international privat
B. Norma juridica
1. Notiunea si trasaturile normei juridice
Generalitate = se aplica in orice situatie
Impersonalitate = vizeaza pe toti membrii societatii in mod egal
Obligativitate = impune o conduita de la care nu se poate abate
nimeni
Coercitie = respectarea conduitei este asigurata prin mijloacele
de constrangere exercitate de stat
2. Structura normei judirice
i. Structura interna (logico-juridica)
a) Ipoteza = arata imprejurarile in care se va aplica NJ
b) Dispozitia = prescrie conduita partilor (actiunea sau
inact.)
c) Sanctiunea = stabileste consecintele nerespectarii
ii. Structura externa (tehnico-legislativa) = forma de exteriorizare a
NJ in texte concise fie sub forma unui articol sau a mai multor
articole dintr-un act normativ
3. Clasificarea normelor juridice
Dupa tipul de conduita:
o Norme imperative conduita obligatorie
onerative = impun o actiune
prohibitive = interzic o actiune

Norme dispozitive recomanda o conduita

permisive = nu obliga nici nu interzic conduita
supletive = reglementeaza o anumita conduita
(urmeaza sa fie aplicata in mod subsidiar, daca
persoanele nu si-au determinat-o ele insele)
Dupa criteriul sferei de aplicare:
o Norme generale au sfera cea mai larga de
aplicabilitate intr-o ramura
o Norme speciale se aplica unei sfere restranse de
relatii, deroga de la dreptul comun si au prioritate fata de
normele generale
o Norme de exceptie reglementeaza situatii deosebite
care necesita derogari de la conduita prescrisa de normele
generale sau speciale, pe care le completeaza fara a
aduce atingere ordinii de drept
Dupa tehnica de alcatuire:
o Norme determinate continutul lor este exprimat clar in
actul normativ si cuprind cele 3 elemente
o Norme de trimitere fac trimitere la un alt act normativ
sau la o alta norma
o Norme in alb urmeaza a fi intregite printr-un act
normativ ce va fi adoptat in viitor, in vederea aplicarii lor
Dupa criteriul fortei juridice a actului normativ in care
sunt cuprinse:
o Constitutie
o Legi
o Decrete
o Ordonante de guvern
o Hotarari de guvern
o Ordine ale ministrilor
o Hotarari ale autoritatilor publice autonome centrale
sau locale
o etc.
4. Interpretarea normelor juridice
Interpretare oficiala realizata de o autoritate publica
competenta si are forta juridica (este obligatorie)
o Autentica (cand este realizata de insasi autoritatea care
a edictat NJ)
o Cazuala (realizata de instantele judecatoresti sau de
organele administrative in procesul de aplicare a NJ)
Interpretare neoficiala realizata in doctrina juridica
(literatura juridica) sau in pledoariile avocatilor si este facultativa
(nu are forta juridica)
5. Actiunea normei juridice in timp, spatiu si asupra persoanelor
i. In timp NJ se aplica atata timp cat este in vigoare, si nu este
retroactiva; iese din vigoare prin ajungerea la termen, caderea in
desuetudine sau prin abrogare
ii. In spatiu NJ se aplica pe intreg teritoriul statului care a
edictat-o (exceptii fac teritoriile unei misiuni diplomatice unde se
aplica legea statului reprezentat de misiune SAU la bordul
o

navelor sau aeronavelor la bordul careia se aplica legea statului

de care apartin)
iii. Asupra persoanelor NJ se aplica cetatenilor romani,
apatrizilor cu domiciliu in Romania si cetatenilor straini aflati pe
teritoriul Romaniei (exceptie face personalul diplomatic)
C. Izvoarele dreptului afacerilor
1. Notiune
Izvor de drept in sens material = conditiile materiale ale
societatii la un moment dat care au stat la baza vointei
legiuitorului de a reglementa un anumit domeniu
Izvor de drept in sens formal = forma de exteriorizare a NJ
2. Clasificarea izvoarelor dreptului afacerilor
Izvoare scrise actele normative sau contractul normativ
Izvoarele nescrise obiceiul juridic (cutuma, practica generala
relativ indelungata si repetata)
Deciziile CC, ICCJ, Curtea Europeana de Justitie, CEDO
II.

RAPORTUL JURIDIC DE DREPT AL AFACERILOR (notiunea, definitia si

structura)
1) Notiune si caracterele juridice
RJ sunt acele relatii sociale personal-nepatrimoniale si patrimoniale
care sunt reglementate de NJ
RJ este un raport social si are caracter dublu volitional, in sensul ca pe
de o parte este expresia vointei legiuitorului, pe de alta parte se naste
prin vointa partilor implicate
2) Structura
A. Subiectele raportului juridic
1.
Notiune subiectele de drept, adica titularii drepturilor subiective si
obligatiilor corelative
2.
Clasificare
i.
Persoana fizica
Omul privit individual, ca titular de drepturi si obligatii
Participarea sa la viata juridica a societatii si deci incheierea
de RJ are loc in temeiul capacitatii juridice, care cuprinde:
Capacitatea de folosinta
Aptitudinea generala si abstracta a unei PF de
a avea drepturi si obligatii civile
Inceputul acesteia coincide cu nasterea si se
sfarseste la moarte
Ingradiri ale capacitatii de folosinta:
Cu caracter de sanctiune
Cu caracter de protectie
Capacitatea de exercitiu
Aptitudinea omului de a adobandi si exercita
drepturi civile si de a-si asuma si executa
obligatii civile prin incheierea de acte juridice
civile

ii.

Pentru a o avea, PF trebuie sa aiba

discernamant:
0 14 ani: absenta capacitatii de
exercitiu
14 18 ani: capacitate de exerciriu
restransa
Peste 18 ani: capacitate de exercitiu
deplina
Daca PF isi pierde discernamantul, este pusa
sub interdictie judecatoreasca
In cadrul RJ, PF se identifica prin atribute sau
mijloace de identificare care reprezinta
drepturi personal-nepatrimoniale:
Numele
Domiciliul
Starea civila
Codul numeric personal
Cetatenie

Persoana juridica
Un colectiv de oameni care, intrunind conditiile cerute de
lege, este titular de drepturi subiective si obligatii civile
Este o abstractiune creata de legiuitor pentru a desemna
calitatea de subiect de drept civil pe care o poate avea un
colectiv ce intruneste 3 conditii esentiale:
Organizare de sine statatoare altacuirea
colectivului de oameni fie ca un tot unitar, fie ca o
structura compartimentata, cu organe de
conducere si control, precum si existenta unor
reprezentanti in raporturi
Patrimoniu propriu totalitatea drepturilor si
obligatiilor patrimoniale ce au ca titular insasi PJ
(distinct de patrimoniul membrilor)
Scop propriu obiect de activitate; scop
determinat, real, licit si conform cu bunele moravuri
si interesul general al societatii
Capacitatea de folosinta
Se dobandeste la data infintarii
Infiintarea se poate face prin:
o Act de dispozitie al autoritatii de stat
o Act recunoscut sau prin act autorizat
o Alt mod reglementat de lege
Capacitate de exercitiu
Presupune in mod obligatoriu desemnarea
organelor de conducere ale PJ
Reorganizarea unei PJ se poate face prin:
o Fuziune (absorbtie/contopire)
o Divizare (totala/partiala)
PJ poate lua sfarsit fie prin una din modalitatile de
reorganizare cu efect extinctiv, fie prin dizolvare,
care poate fi:

o Voluntara
o Silita
Efectul dizolvarii consta in intrarea PJ in lichidare in
vederea realizarii activului si platii pasivului
In cadrul RJ, PJ se identifica prin atribute sau
mijloace de identificare care reprezinta drepturi
personal-nepatrimoniale:
Denumirea
Sediul
Numarul de inregistrare in registrele
autoritatilor competente
Codul PJ
Contul bancar
Nationalitatea
B. Obiectul raportului juridic bunurile
1.
Notiune Obiectul RJ consta in actiunile sau inactiunile la
care este indreptatit subiectul activ (creditorul) si de care este
tinut subiectul pasiv (debitorul)
2.
Definitie bunul reprezinta o valoare economica necesara
persoanei si susceptibila a fi insusita prin intermediul drepturilor
patrimoniale
3.
Clasificarea bunurilor
a) Dupa natura lor:
o Bunuri imobile
Prin natura lor
Prin destinatie
Prin obiectul la care se aplica
o Bunuri mobile
Prin natura lor
Prin teterminarea legii (ex: actiuni sau parti
sociale)
Prin anticipatie (ex: recolte inca neculese)
b) Dupa modul de individualizare:
o Bunuri certe
o Bunuri de gen (se indivitualizeaza prin masurare,
numarare, cantarire)
c) Dupa cum sunt sau nu producatoare de fructe:
o Bunuri frugifere
Fructe naturale ex: merele din padure
Fructe industriale ex: merele din livada
Fructe civile ex: chiria, dobanda, arenda,
renta, dividentele, etc.
o Bunuri nefrugifere
d) Dupa posibilitatea inlocuirii prin altele:
o Bunuri fungibile
o Bunuri nefungibile (unicate)
e) In masura in care un bun poate sau nu sa fie folosit
in mod repetat:
o Bunuri consumptibile
o Bunuri neconsumptibile
f) Dupa cum pot fi impartite sau nu in natura lor:

Bunuri divizibile
Bunuri indivizibile
modul in care pot fi percepute:
Bunuri corporale
Bunuri necorporale (abstracte)
corelatia dintre ele:
Bunuri principale
Bunuri accesorii
modul in care pot fi instrainate:
Bunuri aflate in circuitul civil
Bunuri scoase din circuitul civil (nu pot face obiectul
unui AJ)
j) Dupa titularul dreptului de proprietate asupra lor:
o Bunuri aflate in domeniul public (apartin statului)
Inalienabile nu pot fi instrainate prin AJ
Insesizabile nu pot fi dobandite
Imprescriptibile statul le poate revendica
oricand
o Bunuri aflate in domeniul privat
o
o
g) Dupa
o
o
h) Dupa
o
o
i) Dupa
o
o

C. Continutul raportului juridic

Continutul RJ este formad din drepturile subiectului activ si
obligatiile subiectului pasiv
i.
Drepturile subiective
1. Definitie posibilitatea subiectului activ de a avea
o anumita conduita si de a pretinde subiectului
pasiv o conduita corespunzatoare
2. Clasificare
a. In functie de gradul de opozabilitate:
o Drepturi absolute
o Drepturi relative
b. In functie de natura continutului:
o Drepturi personal-nepatrimoniale
o Drepturi patrimoniale
Drepturi de creanta
Drepturi reale (confera si drept
de urmarire si drept de
preferinta)
Drept real principal
Drept real accesoriu
ii.
Obligatiile
1. Definitie indatorarea subiectului pasiv de a avea
o anumita conduita
2. Clasificare
a. in functie de obiectul lor:
o Obligatii de a da
o Obligatii de a face
o Obligatii de a nu face
b. in functie de intinderea obligatiei:
o Obligatia de rezultat
o Obligatia de mijloace (de prudenta /
diligenta)

c. in functie de structura raportului

obligational:
o Obligatii pure si simple
o Obligatii complexe
Afectate de modalitati
De termen
De conditie
Plurale
Cu pluralitate de obiecte
Obl. alternative
Obl. facultative
Cu pluralitate de subiecte
Obl. divizibile
Obl. indivizibile
Obl. solidare
3. Transmiterea si transformarea obligatiilor
Transmiterea raportului obligational
cesiunea de creanta si subrogatia in
drepturile creditorului prin plata creantei
Transformarea raportului obligational
novatia
4. Stingerea obligatiilor
Se sting dupa executarea lor
Executare voluntara si in natura
Executarea silita

III.

PATRIMONIUL SI FONDUL COMERTULUI

A. Patrimoniul
1.
Notiune
2.
Caractere juridice
3.
Functiile patrimoniului
4.
Patrimoniul de afectatiune
B. Fondul de comert
1.
Definitie
2.
Caractere juridice
3.
Structura fondului de comert
4.
Operatiuni reglementate
4.1. Vanzarea-cumpararea
4.2. Transmiterea fondului de comert ca aport la
constituirea unei societati comerciale
4.3. Locatiunea fondului de comert
4.4. Garantia reala mobiliara asupra fondului de
comert
4.5. transmiterea pe cale succesorala

IV.

IZVOARELE RAPORTULUI JURIDIC CONCRET

1. Notiune si clasificare
A. Faptele juridice
1) Fapte juridice licite
i.
Gestiunea de afaceri

ii.
Plata lucrului nedatorat
iii.
Imbogatirea fara justa cauza
2) Fapte juridice ilicite (delicte)
a) Notiune
b) Formele raspunderii
delictuale
3) Raspunderea persoanei juridice
i.
Raspunderea directa pentru faptele
organelor sale de conducere
ii.
Raspunderea indirecta pentru
faptele angajatilor sai
B. Actul juridic
i.
Definitie
ii.
Clasificare
iii.
Conditiile actului juridic
iv.
Nulitatea actului juridic
v.
Modalitatile actului juridic
vi.
Proba faptelor si actelor juridice

V.

CONTRACTUL
1.
2.
3.
4.

Notiune
Clasificarea contractelor
Formarea (incheierea) contractului
Efectele specifice contractelor sinalagmatice

Dreptul afacerilor este o disciplin compozit, care reunete un ansamblu de norme i

de instituii juridice diverse, care n mod tradiional se regsesc n cuprinsul unor ramuri de
drept privat, ct i al unor ramuri de drept public, unite prin aceea c slujesc aceluiai
obiectiv: reglementarea desfurrii afacerilor.
La baza ntregului sistem de drept se afl norma juridic, element fundamental ce se
concretizeaz ntr-un text concis realizat, fie sub forma unui articol de lege, fie a unui ntreg
act normativ (denumit generic lege).
Normele speciale i normele de excepie sunt de strict interpretare
i aplicare, coninutul lor neputnd fi extins prin analogie i la alte
situaii de fapt.
Interpretarea normelor juridice constituie un proces logico-raional de lmurire
i explicare a coninutului regulilor de drept, de determinare a sensului pe care la avut n vedere legiuitorul cnd a elaborat i adoptat legea, n vederea unei
aplicri ct mai juste a acestora i ncadrarea ct mai corect a diferitelor situaii
concrete.

Scopul interpretrii normelor de drept const n identificarea voinei reale a

legiuitorului.
Nu constituie izvor de drept:

1. Doctrina reprezint literatura juridic.

2. Jurisprudena reprezint totalitatea hotrrilor judectoreti.