ÎNTREBĂRI PENTRU EXAMEN LA DISCIPLINA

BAZELE STATULUI ŞI DREPTULUI

1. Definiți conceptul statului și enumerați trăsăturile lui.
Statul- este o organizatie politica a societatii, constituita pe un teritoriu determinat si care isi
exercita puterea politica fata de populatie.
Trasaturile statului:
–   organizaţie politică a societăţii cu ajutorul căreia se realizează conducerea societăţii;
–   organizaţie care deţine monopolul creării şi aplicării dreptului;
–   organizaţie care exercită puterea pe un teritoriu determinat al unei comunităţi umane;

2. Definiți noțiunea de drept și enumerați ramurile dreptului.

Dreptul cuprinde totalitatea normelor de conduită instituite și sancționate de stat,ce constituie
un sistem complex,format din numeroase ramuri și instituții juridice.
Ramurile dreptului:
Dreptul constituțional dreptul mediului
Dreptul administrativ dreptul civil
Dreptul contravențional dreptul procesual civil
Dreptul penal dreptul muncii
Dreptul procesual penal dreptul protecției sociale
Dreptul execuțional penal dreptul familiei
Dreptul vamal dreptul internațional privat
Dreptul financiar și fiscal dreptul bancar.

3. Definiți noțiunea de suveranitatea, conţinutul suveranităţii şi limitele ei.

Suveranitate- este puterea poporului de asi decide soarta.
Pe plan intern, suveranitatea este limitată prin Constituţie, care fixează   cu   stricteţe  atribuţiile 
organelor  puterii  de  stat  care   o exercită.

4. Definiți elementele constitutive și funcțiile statului.

Teritoriul-partea din globul pământesc ce cuprinde solul, subsolul, apele şi coloana de aer de
deasupra solului şi apelor asupra cărora statul îşi exercită puterea sa suverană.
Puterea-putere politică a unui grup social, prin intermediul căreia grupul expune în realitate
voinţa poporului, asigură realizarea acesteia prin mijloace specifice în exclusivitate statului. 
Populatia- este o comunitatea de indivizi, care se află pe un teritoriu strict determinat al statului
şi asupra căreia se exercită puterea de stat.
Functiile:
a) Pe plan intern:
1. Funcţia economică. Formarea bugetului de stat şi controlul asupra realizării lui;
determinarea programelor generale de dezvoltare socială a ţării;
2. Funcţia socială. Acordarea mijloacelor pentru dezvoltarea medicinii, învăţământului,
construcţia drumurilor, locuinţelor.
3. Funcția de conducere.
4. Funcţia ecologică. Un sistem de măsuri din partea statului orientate spre păstrarea,
restabilirea şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor
b) Pe plan extern:
1. Colaborarea internationala cu alte State;
2. Participarea la organisme internationale,
3. Apararea teritoriului national.
 5. Enumerați izvoarele formale ale dreptului: cutuma, jurisprudența, actul normativ.
Izvor de drept –formă de exprimare a normelor juridice ,modalitate principală prin care dreptul
devine cunoscut de cei al caror comporta îl prescrie.
Dreptul:
1. Izvoare scrise – actul normativ, jurisprudenţa; au o formulare strictă. Sunt izvoarele
dreptului, a căror expunere firească este prin înscrisuri.
2.Izvoare nescrise – cutuma; poate fi transmis şi verbal. Pentru izvoarele nescrise ale dreptului
relevante sunt nu expunerile textuare, ci soluţiile ce se conţin în aceste norme de comportament.
 CUTÚMĂ-Normă de drept consfințită printr-o practică îndelungată;
 JURISPRUDÉNȚĂ-Totalitatea hotărârilor pronunțate de organele de jurisdicție într-un
anumit domeniu.
 Actul normativ este un izvor de drept creat de organele autorităţii publice, care conţine
reguli generale şi obligatorii a căror aplicare, la nevoie, este asigurată prin forţă de
constrîngere a statului.

6. Enumerați și caracterizați principiile dreptului.

Principiile dreptului sînt ideile care întemeiază legislația și care orientează elaborarea și realizarea
dreptului. 
1)Principiul libertății  exprimă ideea de a face sau de a nu face ceva,potrivit liberei voințe și
conform prevedilor legislației în vigoare. Libertatea unei persoane încetează acolo unde începe
libertatea altei persoane
2)Principiul egalitatea este ideea potrivit căreia toate persoanele sunt pe aceeași poziție,fără
deosebiri în fața legii.
3)Principiul legalității regula esențială care impune respectarea legislației de către stat și cetățeni.
4)Principiul justiția exprimă ideea de echilibru a părților intr-un întreg. De exemplu ,unitate și
egalitate între drepturi și obligații,fapta săvîrșită și pedeapsa aplicată.
5)Principiul responsabilității este ideea de asumare a conștientă a tuturor consecințelor,faptelor
săvîrșite, dar și pentru emoțiile și stările sufletești.

7. Definiți conceptul și trăsăturile raportului juridic.

Raportul juridic-este relația socială reglementată prin intermediul normelor juridice.
Trăsătur:
Este un raport social-are un caracter social, fiind expresia relatiilor sociale existente la un moment dat.
Este un raport valoric- are la baza valorile esentiale ale societatii.
Este o valoare istorica- rezultă in urma evolutiei relatiilor sociale existente la un moment dat.
Elementele raportului juridic:
a)subiecții raportului juridic (participanții).
b)obiectul raportului juridic(elementele de legătură ce leagă subiecții ).
c)conținutul raportului juridic(totalitatea drepturilor și obligațiilor subiectelor ce participa la raportul juridic

8. Enumerați etapele elaborării actelor normative.

1..Inițierea proiectuli de act normative
2.Crearea unui grup de lucru în vederea elaborării proiectului de act normative.
3.Expertizarea și avizarea proiectului de act normativ .
9. Enumerați părțile constitutive ale actelor normative.
1)Titlul actului normativ — elementul de indentificare a actului normativ trebuie să fie scurt și
explicit .
2)Preambul-  partea introductivă de motivare a necesității elaborării actului normative,care arată
premisele de elaborare a actului normative.
3)Principiile sau dispozițiile generale
4)Articolul este format din norma si aliniat ;
6)Dispoziții finale 

10. Care este structura logică a normei juridice.

Norma juridică-norma socială adaptată și asigurată de către stat în vederea reglementării unui tip de
relații sociale.
Structura logică a normei juridice:
-ipoteză  – este elementul logic care arată condițiile împrejurările,cercul de persoane în prezența
cărora are loc dispoziția normei juridice.
-dispoziții- arată conduita destinatarului normei juridice. Astfel zis dispoziția normei oferă răspuns
la întrebările ce pot face,ce trebuie să fac.
-sancțiuni -arată consecințele legale ale faptei posibili , reacția statului în caz de respectare sau
nerespectare,executare sau neexecutare,a prevederilor dispozițiilor normei juridice.

11. Definiția, condițiile și formele răspunderii juridice.

Răspunderea juridică este un raport juridic instituit de regulă de către un organ competent de stat
,în urma săvîrșirii unei fapte ilicite,de către un făptuitor ,cel din urmă fiind ținut să execute o
sancțiune juridică corespunzătoare faptei săvîrșite.
Forme ale răspunderii juridice:
a) răspunderea juridică penală;
b) răspunderea juridică contravenţională;
c) răspunderea juridică disciplinară;
d) răspunderea juridică civilă;
f) răspunderea juridică materială ş. a.

 Condiţiile răspunderii juridice:

1. Fapta ilicită  (acţiunea sau inacţiunea)
2 .Rezultatul prejudiciabil 
3.Legătura cauzală dintre fapta ilicită şi  prejudiciul produs.
4.Vinovăţia făptuitorului  
12. Enunțați mecanismele de realizare directă a suveranităţii poporului.
Mecanismele de realizare directă a suveranităţii poporului sunt:
Dreptul de a alege.  Conform legislaţiei Republicii Moldova dreptul de a alege îl au cetăţenii
Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepţia celor
privaţi de acest drept în modul stabilit de lege.
Dreptul de a fi ales. Dreptul de a fi aleşi îl au cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care
întrunesc condiţiile prevăzute de codul electoral.
Revocarea  are loc atunci când un număr de semnături pe o petiţie (de la 20% până la 30%) cere
organizarea şi desfăşurarea alegerilor speciale pentru îndepărtarea din funcţie a unei anumite
oficialităţi alese în prealabil.

13. Conceptul, reglementarea normativă şi principiile aplicabile cetăţeniei.

Cetătenia este legatura dintre stat si cetatean.
Cetăţenia îşi găseşte reglementarea normativă fundamentală în:
–         Constituţia Republicii Moldova;
–         Legea Republicii Moldova
–         Convenţia europeană cu privire la cetăţenie.

Principiile de bază a reglementării cetăţeniei:

1.Dreptul fiecărei persoane la o cetăţenie;
2.Nediscriminarea cetăţenilor, indiferent de temeiurile dobândirii cetăţeniei;
3.Inadmisibilitatea privării arbitrare a persoanei de cetăţenia ei, de dreptul de a-şi schimba cetăţenia
4.Evitarea apatridiei;
5.Neproducerea de efecte prin schimbarea cetăţeniei unuia dintre soţi asupra cetăţeniei celuilalt soţ
sau asupra cetăţeniei copilului dacă nu există o cerere scrisă în acest sens a părinţilor.

14. Caracterizați modalitățile de dobândire a cetăţeniei.

Cetăţenia Republicii Moldova se dobândeşte prin:
1.Naştere- Copilului născut pe teritoriul Republicii Moldova din părinţi care au cetăţenia unui alt
stat sau unul dintre care este apatrid, iar celalalt cetăţean străin, dacă statul acela nu acordă copilului
cetăţenie, i se acordă cetăţenia Republicii Moldova .
2.Recunoaştere- Sânt recunoscuţi ca cetăţeni ai Republicii Moldova persoanele care au dobândit şi
au păstrat aceasta cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare, precum şi persoanele care au dobândit
cetăţenia conform legii.
3.Înfiere- Copilul apatrid dobândeşte automat cetăţenia Republicii Moldova prin înfiere dacă
înfietorii (înfietorul) sânt cetăţeni ai Republicii Moldova.
4.Redobândire- Persoana care a avut anterior cetăţenia Republicii Moldova o poate
redobândi la cerere, păstrându-şi, la dorinţă, cetăţenia străina, dacă nu cade sub incidenţa
restricţiilor prevăzute de lege.
5.Naturalizare-daca persoana domiciliază legal pe treriul RM timp de cel putin 10 ani ,cunoaște
limba de stat , poate sa solicite cetățenie.
6.Căsătoria-Dacă două persoane doresc să se căsătorească și măcar unul are cetațenia RM atuci
celălalt poate devein și el cetățeanul acestui stat.
15. Caracterizați modalitățile de pierdere a cetăţeniei.

 Renunţarea la cetăţenie - Renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova se aproba persoanei care a

împlinit vârsta de 18 ani, cu excepţia cazului in care nu va prezenta adeverinţa deţinerii sau
dobândirii cetăţeniei unui alt stat, ori garanţia dobândirii unei alte cetăţenii.
Retragerea cetăţeniei - Cetăţenia Republicii Moldova poate fi retrasa persoanei care:
 - a dobândit cetăţenia Republicii Moldova in mod fraudulos.
- s-a înrolat benevol în forţe armate străine.
- a săvârşit fapte deosebit de grave prin care se aduc prejudicii esenţiale statului.

16. Enumerați drepturile social-economice stipulate în Constituția RM.

Drepturile social-economice stipulate în Constituția RM:

 Dreptul la muncă,
 Dreptul la odihnă,
 Dreptul la învăţătură,
 Dreptul la asigurarea materială şi bătrâneţe, boală sau incapacitate de muncă,
 Drepturi tinerilor la asigurare din partea statului a condiţiilor necesare dezvoltării
aptitudinilor lor fizice şi intelectuale,
 Dreptul la proprietate,
 Dreptul la moştenire,
 Dreptul la un nivel de trai decent,
 Dreptul de a te bucura de cea mai bună sănătate fizică şi mintală pe care o poţi atinge.

17. Descrieți locul Parlamentului în regimul reprezentativ al ţării.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al Republicii Moldova, unica autoritate
legislativă a statului, fiind o structură unicamerală compusă din 101 deputați aleși pe liste,
pentru o perioadă de 4 ani. Parlamentul este ales prin vot universal, egal direct, secret și
liber exprimat. Președintele Parlamentului Republicii Moldova este ales de parlament, cu
minim 52 de voturi. În prezent această funcție este îndeplinită de deputatul PSRM, Zinaida
Greceanîi.

18. Enumerați funcţiile şi atribuţiile Parlamentului RM.

Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:

 adoptă legi, hotărîri şi noţiuni;
 declară referendumuri;
 interpretează legile şi asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării;
 aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului;
 aprobă doctrina militară a statului;
 ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor internaţionale încheiate de
Republica Moldova;
 aprobă bugetul statului şi exercită controlul asupra lui;
 alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege;
 aprobă ordinele şi medaliile Republicii Moldova;
 declară starea de urgenţă, de asediu şi de război;
 iniţiază cercetarea şi audierea oricăror chestiuni ce se referă la interesele societăţii;
 suspendă activitatea organelor administraţiei publice locale, în cazurile prevăzute de
lege;
 adoptă acte privind amnistia;

Funcţiile Parlamentului RM:

-reprezentarea;
–  recrutarea personalului guvernamental si altor persoane care urmează sa îndeplinească
unele prerogative;
–  determinarea cadrului general al politicii externe;
–  declanşarea procedurii judiciare fata de anumite persoane;
–  informarea;
– controlul;
–  deliberarea.

19. Analizați statutul juridic, mandatul şi procedura de alegere a Preşedintelui

Republicii Moldova.

Statutul juridic:
 Preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii,
independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.
Mandatul:
Mandatul Președintelui Republicii Moldova durează 4 ani și se exercită de la data depunerii
jurămîntului. Șeful statului își exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către
Președintele nou-ales. Mandatul Președintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin
lege organică, în caz de război sau de catastrofă, însă nici o persoană nu poate îndeplini
funcția de Președinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate
consecutive.
Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova:
 Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber
exprimat.

20. Enumerați funcţiile şi atribuţiile Preşedintelui Republicii.

Atribuțiile Președintelui RM:

1.  Convocarea Parlamentului
2. Dreptul la inițiativă legislativă
3. Mesaje Parlamentului
4. Atribuții în domeniul politicii externe
5. Atribuții în domeniul apărării
6. Numirea judecătorilor
Președintele Republicii Moldova îndeplinește și următoarele atribuții:
1. conferă decorații și titluri de onoare
2. acordă grade militare supreme prevăzute de lege
3. soluționează problemele cetățeniei Republicii Moldova și acordă azil politic
4. numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege
5. acordă grațiere individuală
6. poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința asupra problemelor
de interes național
7. acordă ranguri diplomatice
 8. conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii și
altor categorii de funcționari, în condițiile legii
9. suspendă actele Guvernului, ce contravin legislației, până la adoptarea hotărârii
definitive a Curții Constituționale
10. exercită și alte atribuții stabilite prin lege (articolul 88 din Constituție).
Funcțiile Presedintelui: reprezintă țara pe plan internațional și asigură garanția
de suveranitate, independență națională, unitate și integritate teritorială a țării.

21. Enumerați funcţiile şi atribuţiile Guvernului.

Funcțiile
1.Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea
generală a administraţiei publice.
2.În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de
Parlament

Principalele atribuții ale Guvernului în exercițiu (demisionar):

 asigură transpunerea în viață a legilor, indiferent de domeniul reglementat de
acestea;
 exercită funcția de conducere generală și control asupra activității organelor
centrale de specialitate;
 realizează programele de dezvoltare economică și socială a țării;
 asigură securitatea statului și a cetățenilor lui, îndeplinind funcții de
administrare a treburilor publice;
 întreprinde orice activitate de conducere și gospodărire în chestiuni ce privesc
întreaga societate.

22. Indentificați ierarhizarea instanțelor în sistemul judecătoresc din Republica

Moldova.

Ierarhizarea instanțelor în sistemul judecătoresc din Republica Moldova.

a) Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova;
b) 5 Curţi de Apel (Chişinău, Bălţi, Cahul, Comrat, şi Bender cu sediul temporar în or.
Căuşeni);
c) Judecătorii  (judecătorii raionale şi de sector al mun. Chişinău).

23. Dreptul civil ca ramură de drept: definirea, obiectul şi metode de reglementarea,

scopul şi
sarcinile, corelaţia cu alte ramuri de drept.

Drept civil ca ramură de drept este o totalitate de norme juridice care

reglementează relaţiile sociale ,personale sau patrimoniale,stabilite între persoane
fizice sau juridice,aflate pe poziţie de egalitate juridică precum şi conduita lor
 
Prin obiectul de reglementare a dreptului civil se înţeleg relaţiile care sunt exprimate de
normele acestui drept, deci este un domeniu comun de relaţii sociale asupra cărora îşi
exercită funcţia normele care alcătuiesc ramura dreptului civil.
Dreptul civil are scopul de ocrotire a valorilor economice ,sociale şi juridice ,a drepturilor
subiective patrimoniale şi personale nepatrimoniale a persoanelor fizice şi juridice.
Dreptul civil are următoarele funcţii:
1)Urmăresc realizarea unui echilibru social.
2)Funcţia socială şi tehnică .
3)Funcţia de reglementare şi apărare a intereselor subiectelor sale.
Dreptul civil coreleaza si cu alte ramuri de drept cum ar fi:
Dreptul muncii – ambele dispun de metoda egalităţii juridice.
Dreptul familiei- ambele dispun de metoda egalităţii juridice.
Dreptul commercial. -ambele reglementează raporturi patrimoniale şi personale
nepatrimoniale.

Dreptul procesual civil - dreptul civil nu poate să existe fără dreptul procesual civil şi

invers.

24. Descrieți principiile şi izvoarele dreptului civil.

1)Principiul inviolabilităţii proprietăţii. Cel mai important drept real este dreptul de
proprietate care întotdeauna a avut reglementare specială fiind inclus în Constituţie. 
2)Principiul libertăţii contractuale. În baza acestui principiu subiectele pot şi au dreptul să-
şi aleagă persoane cu care să încheie acte juridice.
3)Principiul inadmisibilităţii imixtiunii în afacerile private. Exprimă ideea că statul şi
organelle nu pot face parte la afacerile private , decît doar în cazurile prevăzute de lege.
4)Principiul egalităţii în faţa legii civile. Are o mare importanţă în dreptul civil deoarece
raporturile de drept se bazează pe egalitatea participanţilor.
5)Principiul exercitării cu bună credinţă a drepturilor. Acest principiu aduce ideea că
participanţii la raporturile juridice se exprimă cu bună credinţă şi sunt loiali, de asemenea îşi
exercită drepturile şi libertăţile.

Izvoarele dreptului civil

1.Constituţia R.M. este adoptată de autoritatea legislativă supremă şi serveşte drept bază
pentru constituirea tuturor ramurilor de drept inclusive a celei civile. Ea are o forţă juridică
superioară căreia se subordonează celelalte acte normative.
2.Codul Civil – lege amplă, complexă , este considerat principalul izvor de drept civil. El de
asemenea nu are superioritate faţă de alte legi organice.

25. Noțiunea și elementele constitutive ale persoanei juridice.

Persoana juridică este o colectivitate de persoane fizice care urmărește un scop comun legal
,se organizează într-o formă organizatorică juridică,în baza unui act constitutive și care are
capacitate juridică.
Semnele de identificare a persoanei juridice:
a)Denumire
b)Formă
c)Sediu,Filiale,Reprezentanti.
d)Patrimoniu (cont bancar ).

26. Elementele de identificare ale persoanei fizice.

a)Nume,Prenume
b)Pseudonim,porecla
c)Domiciliu,resedinta

27. Capacitatea juridică civilă a persoanei.

Capacitatea de folosinta-aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii.

Aparitieia capacitatii de folosinta:
Persoane fizice-nasterea si din momentul conceperii copilului,cu exceptia ca acesta se naste
viu.
Persoane juridice-din momentul inregistrarii prin contractual de constituire si obtinerii
actului de infiintare .
Incetarea capacitatii de folosinta
Persoane fizice –moartea
Personae juridice –din momentul lichidarii din Registru de Stat
Capacitatea de exercitiu-este aptitudinea persoanei de a dobandi drepturi si de a si asuma
obligatii prin actiunile sale .
Capacitatea de exercitiu apare odata cu atingerea majoratului-18 ani ,dar poate aparea si mai
devreme la 16 ani cu incheierea casatoriei si prezentarea contractului individual de munca.

28. Enumerați modalitățile de dobândire a moștenirii.

Modalitățile de dobândire a moștenirii:
1Testamentara- se recunoaşte dreptul fiecărei persoane de a decide soarta bunurilor sale în
cazul survenirii decesului, prin manifestarea ultimei voinţe
2 Legala-la mostenire au dreptul doar rudele de gradul 1 si 2.

29. Definiți noțiunea și izvoarele dreptului procesual civil.

Dreptul procesual civil este acea ramură  de drept care include totalitatea normelor juridice
aranjate într-un sistem strict stabilit, destinate sa reglementează examinarea şi soluţionarea
litigiilor in cadrul raportului de drept processual civil,apărute între subiecţi .
Izvoarele dreptului procesual civil
-Constitutia ;
-Codul de procedura civila;
-Codul civil ;
-Codul muncii;
-Izvoarele internationale;

30. Enumerați subiecții dreptului procesual civil.

1Instanta de judecata ;
2Grefier;
3Partile in process
În prima instanță este
Reclamantul-este cel care adreseaza cererea de chemare in judecată
Reclamat –  Împotriva căruia cineva se ridică prin intermediul unui organ juridic.
În instanța de apel se numeste appellant
4Acei care participa dar nu infaptuiesc Justitia si nici drepturile nu se inculcate:
-martorul
-expertul
-traducatorul
-interpretul
31. Definiți acțiunea civilă.
Acţiunea civilă este mijlocul legal cel mai important de apărare a drepturilor încălcate sau a
intereselor ocrotite de lege, prin intermediul căruia se inițiază activitatea instanței de
judecată cu privire la examinarea și soluționarea litigiului.
32. Definiți conceptul infracțiunii și trăsăturile ei.
Infractiune-este cea mai periculoasa fapta sociala ,savarsita cu vinovatie prevazuta de legea
penala.
33. Enumerați categoriile de infracțiuni.
  Infractiuni usoare-până la 2 ani inclusive
 Infractiuni mai putin grave-până la 5 ani inclusiv
 Infractiuni grave -5-12ani
 Infractiuni deosebit de grave –peste 12 ani
 Infractiuniexceptional de grave-detentie pe viata

34. Specificați cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.

 Legitima aparare
 Extrema necessitate
 Constrangerea psihica sau fizica
 Retinerea infractorului
 Executarea ilegala a ordinului

35. Enumerați pedepsele ce pot fi aplicate persoanelor fizice sau juridice.

Persoanele fizice:
1. Amenda
2. Munca neremunerata in folosul statului
3. Retragerea gradului militar
4. Închisoarea
Persoanele juridice:
Interzicerea de a desfășura o anumita activitate.

36. Specificați care sunt semnele componenței de infracțiune.

Semnele objective
Obictul-valorile sociale ocrotite si protejate
Latura obiectiva-fapta de prejudiciabila,urmarile prejudiciabile și legatura cauzală dintre
faptă si urmari.
Semnele subiective
Subiectul-persoana fizica sau juridica
Latura subiectiva-atitudinea volitiva constiincioasa ,ceea ce se intampla in creirul
persoanei in momentul savarsirii infractiunii.

37. Vinovăția și formele acesteia.

Vinovăția- atitudinea psihică a celui care comite o faptă ilicită faţă de fapta sa şi de
consecinţele acesteia.
Vinovăția este de 2 tipuri :
Prin intenție:
-Directă
-Indirectă
Din inprudență:
-Sine increderea-atuci când persoana îsi da seama de urmări dar crede că vor fi neglijate
-Neglijenta-atunci când persoana nu își dă seama de faptă,dar poate sa prevada urmarile.

38. Enumerați cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecințele

condamnării.
Amnistia-act al puterii de stat prin care se inlatura raspunderea penala ,executarea
pedepsei,consecintele condamnarii pentru o infractiune.
Gratierea - are ca efect înlăturarea, în totul sau în parte, a executării pedepsei .
Împacarea-este o procedura care poate fi efectuata la orice etapa a procesului penal ,dar
nu si in timpul dezbaterii penale .

39. Definiți pedeapsa penală.

Pedeapsa penala-este o masură de constrangere statală si un mijloc de reeducare a
condamnatului ce se aplică de instanta de judecată.
40. Definiți noțiunea și izvoarele dreptului procesual penal.
Dreptul procesual penal – prezintă totalitatea normelor juridice care reglementează
desfăşurarea procesului penal.
Izvoarele dreptului procesual penal
 Constituţia 
 Legea
 Codul Procesual Penal
 Codul penal
 Codul de procedură civilă
 Codul Civil şi Codul Familiei
 Legile de organizare a instanţelor judecătoreşti.
 Tratatele şi convenţiile internaţionale

41. Enumerați principiile dreptului procesual penal.

1.P.egalitatii in fata organului de drept si a autoritatilor publice;
2.P.legalitatii procesului penal
3.P.prezumtiei nevinovatiei
42. Enumerați raporturile juridice familiale.
1) Raporturile de căsătorie
2) Raporturile care rezultă din rudenie.
3) Raporturile ce rezultă din adopţie şi alte forme de ocrotire a copiilor orfani şi a celor
lipsiţi de grija părintească.

43. Definiți instituția căsătoriei.

44. Enumerați actele de stare civilă.

-Certificat de nastere
-Stabilirea paternitatii
-Certificatul de divort
-certificatul de casatorie
-Certificatul de adoptare
-certificatul de decer