UNIVERSITATEA DE STAT „BOGDAN PETRICEICU HASDEU” DIN CAHUL

FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

CATEDRA DE DREPT

EVALUARE FINALĂ I
Disciplina : ORGANELE DE OCROTIRE A NORMELOR DE DREPT

APROB_______________________
Şef Catedra de Drept, asistent universitar STUDENTUL:Mocanu Gheorghe
_________________
Ciudin Oxana Grupa: D.2002 ________________________
Data: 19.01.2021 ________________________
EXAMINATOR lect. univ, dr. Rusu Lucia
_____________
TEST Nr. 3

1. Dispoziţii generale privind organele de ocrotire a normelor de drept.( 15 p.)

2. Principiul ”Colegialitatea şi unipersonalitatea examinării cauzelor în instanţele

judecătoreşti.” ( 15 p.)

3. Sarcinile şi atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie. ( 20 p.)

4. Procuraturile teritoriale şi specializate. ( 15 p.)

5. Poliţia. Sarcinile şi funcţiile poliţiei. ( 20 p.)

6. Atribuţiile avocaţilor parlamentari. ( 15 p.)

BAREM:
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3-2
Puncte 91-100 81-90 71-80 66-70 61-65 51-60 41-50 0-40
Ex.1.

Disciplina oond in calitate de obiect de studiu are o serie de organe numite doctrinar oond ce fac parte
din mecanismulstatului ca instantele judecatoresti, organele procuraturii, organele politiei precum si alte
organe publice cum ar fiavocatura, arbitrajul, procuratura, notariatul, aceste organe sunt create cu
autorizarea statului insa nu fac parte dinmecanismul acestuia. Obiectul de studiu dupa volum este
impartit in : sens general si sens nemijlocit. Obiectul generalinclude studierea premiselor politico –
juridice ale aparitiei si evolutiei organelor statelor si care au scopdistinct respectarea normelor juridice.
Obiectul de studiu il constituie talitatea normelor juridice din diferite care reglementeaza organizarea,
structura si directiile principale de activitate a organelor de stat. Obiectul nemijlocit a disciplinei studiaza
normele juridice care reglementeaza modul de formare si structura diferitor organe precum si a
normelor ce stabilesc competenta generala a acestor organe. Disciplina oond are un obiect de studiu
inter-ramural datorita diversitatii normelor juridice. OOND are drept scop studierea unor elemente ale
mecanismului statului si el este o continuare a cursului de TGD si dr. constitutiona

Ex.2.

În sens tehnico-juridic, principiul colegialităţii presupune că judecata trebuie efectuată de mai mulţi
judecători. Argumentul efectuării justiţiei constituţionale într-un complet de judecată serveşte:
garantarea imparţialităţii şi prevenirea erorilor datorită controlului reciproc dintre judecători, garantarea
pronunţării unor decizii cât se poate de corecte datorita schimbului de idei între membrii completului.

Potrivit art.6 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea este constituită din 6 judecători.

Curtea Constituţională îşi exercită jurisdicţia în şedinţe plenare (plen). Plenul Curţii Constituţionale, pe
lângă exercitarea jurisdicţiei, conduce activitatea Curţii în ansamblu. Cvorumul pentru plenul Curţii
Constituţionale este de două treimi din numărul judecătorilor Curţii. Curtea Constituţională este în drept
să se convoace în plen numai după ce au fost numiţi cel puţin 4 judecători din partea tuturor
autorităţilor competente. Judecătorul nu este în drept să se eschiveze de la şedinţe. Cauza este judecată
de Curtea Constituţională în una şi aceeaşi componenţă. În cazul în care judecătorul nu poate participa,
din motive întemeiate, la procesul deja început, examinarea cauzei continuă în aceeaşi componenţă,
dacă se păstrează cvorumul.

Totodată, judecătorul Curţii Constituţionale nu poate participa la examinarea cauzei şi urmează să fie
recuzat dacă:

1. a participat ca factor de decizie la adoptarea actului sesizat, excepţie făcând elaborarea şi

adoptarea Constituţiei;

2. şi-a expus în public părerea despre constituţionalitatea actului contestat.

Recuzarea judecătorului Curţii Constituţionale se efectuează, după ascultarea lui, printr-o decizie
motivată a Curţii.

Ex.3.
Justiţia în Republica Moldova se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie şi prin alte instanţe
judecătoreşti în conformitate cu Constituţia, Legea privind organizarea judecătorească, Legea cu privire
la statutul judecătorului şi alte acte legislative.

Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească supremă care asigură aplicarea corectă şi
uniformă a legislaţiei de către toate instanţele judecătoreşti, soluţionarea litigiilor apărute în cadrul
aplicării legilor, garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.

Prin activitatea sa Curtea Supremă de Justiţie asigură respectarea principiului prezumţiei nevinovăţiei şi
principiului supremaţiei legii, contribuie la constituirea unui stat de drept.

Curtea Supremă de Justiţie este unica instanţă judecătorească supremă.

Ex.4.

Ðn categoria procuraturilor teritoriale intră procuraturile unităţii teritoriale autonome Găgăuzia

(denumită ðn continuare UTA Găgăuzia), ale municipiului Chişinău, ale raioanelor, municipiilor, oraşelor
şi sectoarelor. Procuratura UTA Găgăuzia exercită atribuţiile Procuraturii ðn teritoriul respectiv şi este
ierarhic superioară procuraturilor teritoriale din UTA Găgăuzia. Procuratura municipiului Chişinău
exercită atribuţiile Procuraturii ðn teritoriul respectiv şi este ierarhic superioară procuraturilor de sector
din municipiu. Ðn categoria procuraturilor specializate intră procuraturile care activează ðn anumite
domenii speciale. Procuratura anticorupţie este specializată ðn combaterea infracţiunilor de corupţie şi
ðşi exercită atribuţiile pe ðntreg teritoriul ţării.Procuraturile militare, prin procurorii militari.

Ex.5

Poliţia este o instituţie publică specializată a statului, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care
are misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei prin activităţi de menţinere,
asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, de prevenire, investigare şi de descoperire a
infracţiunilor şi contravenţiilor. Poliţia activează în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu
prezenta lege, cu alte acte normative în vigoare şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova
este parte.Poliţia apără viaţa, integritatea corporală, sănătatea şi libertatea persoanei, proprietatea
privată şi publică, alte drepturi legitime ale persoanei şi comunităţii.

Ex.6.

Avocatii Parlamentari examineaza sesizarile cetatenilor R.M. cetatenilor straini si apatrizilor care locuesc
permanent sau se afla temporar pe teritoriul ei, denumiti in continuare petitionari ale caror drepturi si
libertati au fost incalcate in R.M. Prin derogarea de la prevederile legii, avocatul parlamentar pentru
protectia drepturilor copilului si in lomitele competentei, este in drept sa sanctioneze din propria
initiativa.