Universitatea de stat din Cahul ,, Bogdan Petriceicu Hasdeu’’

Facultatea de Drept si Administratie Publică

Specialitatea : Drept

Capitolul:

,,Justitia si principiile ei democratice’’

Elaborat : student Mocanu Gheorghe

Grupa: D.2002

Eximinator: Rusu Lucia

Cahul 2020
 1. Notiunea de justitie și particulalitățile ei.
Justiție-- 1. Totalitatea organelor de jurisdicție dintr-un stat; ansamblul legilor și
al instanțelor judecătorești; sistemul de funcționare a acestor
instanțe. 2. Activitate fundamentală a statului, care constă în soluționarea
litigiilor.
2. Principiile justitiei.
 Justiţia se înfăptuieşte în numele legii;
 Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii ;
 Hotărârile instanţelor judecătoreşti se pronunţă în numele legii şi se execută în numele
Preşedintelui României ;
 Accesul la justiţie este liber ;
 Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări .
Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie ;
 Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi
aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului cu pactele şi cu celelalte
tratate la care România este parte . Dacă există neconcordanţă între pactele şi tratatele
privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, şi legile interne, au
prioritate reglementările internaţionale ;
 Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale prevede în art. 6
că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen
rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va
hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei
oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa ;
 Justiţia este organizată pe sistemul triplului grad de jurisdicţie . Împotriva hotărârilor
judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac , în condiţiile legii ;
3. Principiul Legalității.
principiul legalităţii, regulă esenţială care impune respectarea legii
fundamentale şi a celorlalte acte normative existente de către toate organele de
stat, de toate persoanele juridice de drept public sau privat şi de toţi cetăţenii; în
cadrul procesului civil acest principiu presupune ca, atât în privinţa organizării
justiţiei, cât şi în cea a înfăptuirii ei, să se respecte cu stricteţe şi de toţi cei
interesaţi legea fundamentală şi celelalte acte normative subordonate ei.
4. Înfăptuirea justiției numai de instantele de judecată.
Justiţia se înfăptuieşte prin intermediul următoarelor instanţe judecătoreşti:
a) Curtea Supremă de Justiţie;
b) curţile de apel;
c) judecătorii
5. Principiul egalității in fața legii și autoritățile judecatorești.
 Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului. 
Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice,
fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie,
apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”
6. Independenta,imparțialitatea si inamovabiilitatea judecatorilor.
Personalitatea judecătorului este inviolabilă. Inviolabilitatea judecătorului se
extinde asupra locuinţei şi localului lui de serviciu, vehiculelor şi mijloacelor de
telecomunicaţie folosite de el, asupra corespondenţei, bunurilor şi documentelor
 lui personale. Judecătorul nu poate fi tras la răspundere pentru opinia sa
exprimată în înfăptuirea justiţiei şi pentru hotărârea pronunţată dacă nu va fi
stabilită, prin sentinţă definitivă, vinovăţia lui de abuz criminal.
7. Accesul liber la justiție.
Accesul la justiție este un principiu fundamental absolut aplicabil
drepturilor și libertăților constituționale, importanța căruia nu poate fi
contestată, odată ce este o cucerire și un instrument al statului de drept, în
măsura în care garantarea sa nu este altceva decât consecința ideii de
preeminență a dreptului. Or, în opinia profesorului universitar R. Chiriță,
această preeminență a dreptului implică un control eficace a oricărei
ingerințe etatice în exercitarea drepturilor fundamentale ale persoanei din
partea unei puteri judiciare care beneficiază de toate garanțiile de
independență și imparțialitate.
8. Colegialitatea și unipersonalitatea examinării cauzelor in instanțele
judecătorești.
Procedura de judecare a cauzelor civile în instanţele judecătoreşti de drept
comun este stabilită de Constituţia Republicii Moldova, de hotărîrile şi
deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului, de hotărîrile Curţii
Constituţionale, de prezentul cod şi de alte legi organice. Normele de drept
procedural civil din alte legi trebuie să corespundă dispoziţiilor
fundamentale ale Constituţiei Republicii Moldova şi prezentului cod.  În
caz de coliziune între normele prezentului cod şi prevederile Constituţiei
Republicii Moldova, se aplică prevederile Constituţiei, iar în caz de
discordanţă între normele prezentului cod şi cele ale unei alte legi
organice, se aplică reglementările legii adoptate ulterior.
9. Egalitatea părților și caracterul contradictoriu al dezbaterilor judiciare.
În toate instanţele, şedinţele de judecată sînt publice. În şedinţa de judecată nu se
admit minorii de pînă la vîrsta de 16 ani dacă nu sînt citaţi în calitate de
participant la proces sau de martor.
Pot avea loc şedinţe închise numai în scopul protejării informaţiei ce constituie
secret de stat, taină comercială ori a unei alte informaţii a cărei divulgare este
interzisă prin lege.
Instanţa de judecată poate dispune judecarea pricinii în şedinţă secretă pentru a
preveni divulgarea unor informaţii care se referă la aspectele intime ale vieţii,
care lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională ori la alte
circumstanţe care ar putea prejudicia interesele participanţilor la proces, ordinea
publică sau moralitatea.
Şedinţa poate fi declarată secretă pentru întregul proces sau numai pentru
efectuarea unor anumite acte procedurale.
Privitor la examinarea pricinii în şedinţă secretă, instanţa judecătorească emite o
încheiere motivată.
Şedinţa secretă se desfăşoară în prezenţa participanţilor la proces, iar în caz de
necesitate la ea asistă de asemenea martorul, expertul, specialistul şi interpretul.
Instanţa judecătorească ia măsurile de rigoare în vederea păstrării secretului de
stat, tainei comerciale, informaţiei despre viaţa intimă a persoanei. Participanţii
la proces şi alte persoane care asistă la actele procesuale în cadrul cărora pot fi
divulgate date ce constituie astfel de secrete sînt somaţi de răspunderea în cazul
divulgării lor.
 Judecarea pricinii în şedinţă secretă se efectuează cu respectarea tuturor
regulilor de procedură civilă.
Hotărîrile şedinţei secrete se pronunţă publice.
 În cazul dezbaterii pricinii în şedinţă secretă, pot fi eliberate unor alte persoane
decît părţile copii de pe încheieri, rapoarte de expertiză sau declaraţii ale
martorilor doar cu permisiunea dată de preşedintele şedinţei.
10. Prezumția Nevinovăției.
-reprezintă o cutumă legală utilizată în majoritatea statelor civilizate, care
implică o presupunere că o persoană este considerată ca fiind inocentă
până la proba contrarie. Scopul prezumției de nevinovăție este acela de a
proteja individul împotriva măsurilor abuzive, prin
garantarea libertății individuale, prin stimularea căutării adevărului de către
autoritățile statului și prin evitarea convingerii că persoana împotriva
căreia se exercită o acțiune penală este vinovată . 

11. Publicitatea dezbaterilor juridiciare.

Principiul publicității ședințelor de judecată. Acest articol consacră principiul
publicității ședințelor de judecată în procesul civil, conform căruia, de regulă,
ședințele de judecată sunt publice. La orice ședință de judecată, accesul
publicului este permis în limitele determinate de capacitatea sălii de judecată și
de necesitatea asigurării ordinii și solemnității ședinței. 
    Norma analizată reia o dispoziție de principiu cuprinsă în art. 12 din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, conform căreia ședințele de
judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege, iar pronunțarea
hotărârilor se face în ședință publică, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
Totodată, principiul publicității dezbaterilor judiciare a fost consacrat și
constituțional prin art. 127 din Constituție.
12. Dreptul la aparare.
Dreptul la apărare cuprinde totalitatea drepturilor şi regulilor procedurale ce pot fi
folosite de o persoană pentru materializarea apărării împotriva învinuirilor şi acuzaţiilor
ce i se aduc, pentru apărarea drepturilor sale, precum si posibilitatea de a-şi valorifica
cererile sau de a dovedi netemeinicia pretenţiilor adversarului Dreptul la apărare, într-o
accepţiune largă, cuprinde totalitatea drepturilor şi regulilor procedurale ce pot fi
folosite de o persoană pentru materializarea apărării împotriva învinuirilor şi acuzaţiilor
ce i se aduc, sau tentativelor de încălcare a drepturilor, precum şi posibilitatea de a-şi
valorifica cererile sau de a dovedi netemeinicia pretenţiilor adversarului. Dreptul la
apărare este un drept fundamental al omului consacrat în documentele internaţionale
sau regionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, cât şi în legea
fundamentală a fiecărui stat. Dreptul la apărare este garantat atât în documente interne
cât şi internaţionale. Dreptul la apărare este consacrat în Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului, Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - ca o garanţie a dreptului la un proces
echitabil al oricărei persoane, precum şi în principiile constituţionale prin care se
instituie obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, inclusiv
garantarea dreptului la apărare al părţilor în tot cursul procesului. DUDO în art.11
prevede că orice persoană acuzată de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul
să fie presupusă nevinovată în mod legal în cursul unui proces public în care i-au fost
asigurate toate garanţiile necesare apărării sale.
13.Folosire căilor de atacin procesul de înfăptuire a justiției.
Împotriva hotărîrilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat
competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
14. Limba de procedură și dreptul la interpret.
Limba oficială în procesul penal este limba română.
Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în
limba maternă în faţa instanţelor de judecată, actele procedurale întocmindu-se în
limba română.
Părţilor şi subiecţilor procesuali care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română ori
nu se pot exprima li se asigură, în mod gratuit, posibilitatea de a lua cunoştinţă de
piesele dosarului, de a vorbi, precum şi de a pune concluzii în instanţă, prin
interpret. În cazurile în care asistenţa juridică este obligatorie, suspectului sau
inculpatului i se asigură în mod gratuit posibilitatea de a comunica, prin interpret,
cu avocatul în vederea pregătirii audierii, a introducerii unei căi de atac sau a
oricărei altei cereri ce ţine de soluţionarea cauzei.
În cadrul procedurilor judiciare se folosesc interpreţi autorizaţi, potrivit legii. Sunt
incluşi în categoria interpreţilor şi traducătorii autorizaţi, potrivit legii.