Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EFICACITATEA DREPTULUI.
Gheorghe AVORNIC
Dr. habilitat,
Profesor universitar
1
Planul seminarului:
2
Obiectivele:
3
Conceptul de principiu al
dreptului ideile de bază ce se găsesc în întreaga legis¬laţie a
statului, ca stat de drept, în curs de consolidare.
Principiile dreptului
ideile conducătoare ale conţinutului tuturor
normelor juridice.s
ideile, tezele
fundamentale care stau se constituie în spiritul ideii de justiţie şi
la baza întregului exprimă elementele de conţinut cele mai
importante ale dreptului
sistem de drept,
determinate de relaţiile idei diriguitoare care se degajă, ca urmare
sociale, fiind expresia a raportului dintre Legea Fundamentală şi
celelalte legi, în principal din Constituţia
concentrată a valorilor
promovate şi apărate assînt acele idei generale, postulate
de drept – idei călăuzitoare sau precepte directoare care stau
la baza întregului sistem de drept dintr-o ţară,
diriguitoare ale orientînd reglementările juridice şi aplicarea
conţinutului tuturor dreptului
normelor juridice care sînt începuturile de bază, ideile fundamentale, care
orientează posedă universalitate, imperativitate şi importanţă
reglementările juridice generală supremă, for¬mează conţinutul principal al
dreptului, redau legităţile unei formaţii social-
şi aplicarea dreptului. economice, care organic sînt legate cu esenţa unui
tip concret de drept.
4
Sistemul principiilor dreptului
principiile • Principiul egalităţii;
fundamentale, • Principiul umanismului etc.
(generale)
• Principiul oralităţii;
asprincipiile
interramurale • Principiul contradictorialităţii etc.
5
Noţiunea de funcţii ale
dreptului, particularităţile lor.
• sînt arbitrare faţă de esenţa dreptului şi sînt determi-
Funcțiile dreptului 1.
nate de menirea dreptului în societate.
direcţii (orientări)
• sînt acele direcţii de influenţă asupra relaţiilor sociale,
fundamentale ale necesitatea înfăptuirii cărora dă naştere necesităţii
acţiunii mecanismului 2. existenţei dreptului ca fenomen social.
juridic, la îndeplinirea
cărora participă întregul • exprimă cele mai esenţiale, cele mai importante parti-
sistem al dreptului cularităţi ale dreptului şi sînt îndreptate la înfăptuirea
sarcinilor principale ce stau în faţa dreptului la etapa
(ramurile, instituţiile, 3. dată de dezvoltare a societăţii.
normele dreptului),
precum şi instanţele • reprezintă direcţiile acţiunii lui active, reglementînd un
anumit tip de relaţii sociale. De aceea, unul din
sociale special abilitate semnele de bază ale funcţiilor dreptului este
cu atribuţii în domeniul 4. dinamismul lor.
realizării dreptului.
• Permanenţa, ca unul din semnele necesare funcţiilor,
caracterizează con-tinuitatea, acţiunea lor îndelungată.
5.
6
Sistemul funcţiilor dreptului
Funcţiile dreptului:
Funcţiile dreptului:
1. Funcţii externe:
a) de reglementare; 1. funcţia de instituţiona-
lizare sau de formalizare
b) de apărare. juridică a organizării social-
politice;
2. Funcţii interne: 2. funcţia de conservare,
apărare şi garantare a
a) educativă; valorilor fundamentale ale
b) economică; societăţii;
c) politică. 3. funcţia de conducere a
societăţii;
4. funcţia normativă.
7
Eficacitatea dreptului. Metode de
determinare a eficacităţii
dreptului.
Eficacitatea
dreptului
Experimentul – încercarea de
a reglementa în alt mod
coraportul dintre relaţiile sociale şi evaluarea
obiectivele impactului acestor
(scopurile) normelor reglementări în comparaţie
cu reglementările
juridice şi rezultatul precedente.
acţiunii lor.
Metodele
Dacă realizarea anumitei
Evaluarea relaţiilor norme juridice nu atrage o
sociale înainte şi după schimbare în
punerea în aplicare a comportamentul general al
normei juridice, a subiectelor de drept
respectiv, norma nu este
actului normativ eficientă.s
8
Bibliografie:
Ciorănescu A. Dicţionarul etimologic al limbii romăne (DER). -
Bucureşti: SAICULUM I.O., 2002.
Dicţionarul sociologiei critice,
http://www.public.iastate.edu/%7Ermazur/dictionary.html, 2005.
Gheorghe Avornic, Tratat de Teoria Generală a Statului şi Dreptului,
vol.1, Chişinău, 2009.
Daghie Viorel, Ion Apostu. Elemente de drept public şi privat. -
Bucureşti: Naţional, 1998.
Geamănu Gr. Dreptul internaţional contemporan. - Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, 1965.
Instituţii şi reglementări în dreptul socialist român. - Bucureşti:
Editura Academiei RSR, 1969.
Munteanu R. Drept european (Evoluţie. Instituţii. Ordine juridică). -
Bucureşti: Oscar Print, 1996.
Popescu Sofia. Teoria generală a dreptului. - Bucureşti: Lumina Lex,
2000.
Zlătescu Victor-Dan. Geografie juridică contemporană. - Bucureşti:
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981.
9
Zlătescu Victor-Dan, Zlătescu Irina. Regulile metodei comparative în
studiul dreptului. În: Studii de drept românesc. - Bucureşti, 1989.
Zlătescu Victor-Dan. Panorama marilor sisteme contemporane de
drept. - Bucureşti: Continent XXI, 1994.
Аннерс Э. История европейского права. - Москва, 1994.
Васильев А.М. Правовые категории. - Москва, 1976.
Иноко Цунео. Современное право Японии. - Москва, 1981.
Кельзен Г. Общее учение о праве. - Вена, 1967.
Тиунова Л.Б. Системные связи правовой действительности. - Санкт
Петербург, 1991.
10