Speţa 1

Analizaţi argumentele: Preşedintelui Parlamentului şi ale deputatului în coroborare cu

prevederile Constituţiei!

În art.64 alin(3) din Constituția Republicii Moldova este prevăzut că

„ Vicepreşedinţii se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu consultarea
fracţiunilor parlamentare.” Dacă vine să luăm in considerația faptul că
vicepreşedinții parlamentului indeplinesc atribuțiile preşedintelui la rugamintea sau
in absența sa putem afirma că consultarea fracțiunilor parlamentare este o sugestie,
fiindcă fracțiuni nu pot influența deciziile luate de preşedintele parlamentului asupra
numirii in functia a candidatului de vicepreşedinte. Deputatul afirmă că s-au incalcat
prevederile Constituției dar de fapt dacă fracțiunile votau contra, aceasta nu schimba
nicicum situația. Din asta facem concluzie că prevederile Constituției nu sau incalcat.

Cum trebuie soluţionată cererea deputatului şi cererea Preşedintelui Parlamentului ?

Consider că cererea preşedintelui de a numi in funcție de vicepreşedinte cetațeanul X

urmează să fie aprobată, deoarece este dreptul său constituțional. Cererea
deputatului va fi respinsă.

Speţa 2
Analizaţi contestaţiile deputaţilor X şi Y, precum şi acţiunile Preşedintelui Republicii Moldova
în coroborare cu Constituţia!

Deputatul X a constatat inacţiunea Preşedintelui de a dizolva Parlamentul potrivit alin. 2 art. 85

din Constituţie. Potrivit articolului 85 alin(2) din Constituţie: Parlamentul poate fi dizolvat,
dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la
prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Aceasta
contestaţie nu este constituţională deoarece 1 candidat nu a fost respins, el nici nu a reuşit să îşi
prezinte programul. În acest caz a fost respins numai un candidat şi Parlamentul nu poate fi
rezolvat in conformitate cu articolul 82 alin(2).

Contestaţia deputatului Y este constituţională. In conformitate cu Hotarârea Curţii

Constituţionale din 01.10.2013 privind Dizolvarea Parlamentului în cazul imposibilității
formării Guvernului timp de cel mult trei luni, termenul de trei luni pentru dizolvarea
Parlamentului se referă la blocarea procedurii de adoptare a legilor ŞI la imposibilitatea
formării Guvernului;

Acţiunile Preşedintelui nu sunt constituţionale din cauza că pentru a dezolva Parlamentul

Preşedintele este obligat să se consulte cu fracţiuni parlamentare şi să se adreseze către Curtea
Constituţională ca să constate circumstanţele de dizolvare a Parlamentului. Dacă nu se respectă
una din condiţii Preşedintele nu poate adopta decretul respectiv.

Ce trebuie să decidă Curtea Constituţională?

Curtea Constituţională va decide că decretul Preşedintelui nu este constituţional.

Speţa 3
Care este termenul în care Preşedintele poate contesta în Curtea Constituţională legea X?

Preşedintele promulgă legile şi este in drept in cazul in car are obiecţii asupra unei legi să o
trimită spre reexamenare Parlamentului in termen de cel mult 2 săptămâni de la data inregistrării
ei in Aparatul Preşedintelui. Dacă Parlamentul îşi menţine hotărârea adoptată anterior,
Preşedintele este obligat să promulge legea. Deci, termenul pentru contestarea in Curtea
Constituţională legii X este la fel 2 săptămâni.

Care vor fi consecinţele în cazul confirmării constituţionalităţii legii X? Dar dacă se va constata
neconstituţionalitatea legii X?

Dacă se confirmă constituţionalitatea legii X ea urmează a fi promulgate, dacă

constituţionalitatea nu se confirmă Preşedintele nu va fi obligat să promulge legea X.