Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
2
Subiectul 2:Dreptul bugetar
2.1.Definiti notiunea de buget(inclusiv conf legislatiei RM):
Bugetul reprezintă un procedeu economic-financiar, cu caracter evalutiv, programatic şi
comparativ, compus din două părţi, respectiv din partea de venituri şi partea de cheltuieli, care se
întocmeşte pentru o perioadă determinată, în legătură cu resursele financiare ale oricărei
persoane fizice sau juridice.
Se poate observa că ne referim la buget, în general, ca instrument de lucru în munca financiară
de evidenţiere a veniturilor ce se poate realiza şi a cheltuielilor ce urmează a fi efectuate într-o
perioadă determinată de timp de către orice persoană fizică sau juridică, indiferent dacă sunt
persoane de drept public sau de drept privat.
Noţiunea de buget public a fost definită de lege ca fiind ‘documentul prin care sunt prevăzute şi
aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de
sistemul de finanţare a instituţiilor publice’. Deşi legea arată că se referă, în aceşti termeni, la
noţiunea de buget, din cuprinsul acestei definiţii rezultă că, de fapt, ea se referă la noţiunea
de buget public, aşa cum am prezentat-o.
În literatura de specialitate este consacrată ideea că bugetul public reprezintă actul juridic necesar
pentru stabilirea şi autorizarea prealabilă a veniturilor şi cheltuielilor publice .
Conform legislatiei prin buget se intelege un document(o lege votata de Parlament) in care sunt
inscrise cheltuielile statuuli si veniturile necesare pentru acoperirea acestora.Bugetul de stat este
elaborat annual de catre Guvern si aprobat ulterior de Parlament.Bugetul de stat mai este numit si
Legea finantelor.
5.Si pe criteriul formei de manifestare (cu/ fără contraprestaţie; definitive/ provizorii; speciale/
globale)
6.Clasificaţia după rolul cheltuielilor publice în reproducţia socială – pot fi: cheltuieli publice
negative (reale) şi cheltuieli publice pozitive (economice)
Test 2
Subiectul 1:Circulatia monetara
1.1.Relatati despre functiile monedei:
Functiile monedei au evoluat in timp odata cu dezvoltarea productiei si schimbul de marfuri. La
aparitie moneda a servit ca masura a valorii si mijloc de circulatie a marfurilor: incepand a fi
practicate apoi vanzarile de credit si imprumutul de capital, ea dobandeste si rolul de mijloc de
plata, pentru ca in cele din urma, odata cu crearea pietei mondiale, sa indeplineasca functia de
bani universali, slujind in circulatia internationala a valorilor materiale ca mijloc general de
schimb.
Test 4
Subiectul 1:Finantele publice
1.1.Definiti notiunea de finante publice
Notiunea de finante provine din limba latina, corespondentul fiind termenul “finis” ce poate fi
interpretat prin a termina, a incheia un diferend, o scadenta. De asemenea, expresia “financia
pecuniaria” se poate traduce ca plata unei sume de bani in cadrul unei tranzactii.
Folosirea acestor termeni se va produce in jurul sec. XV in Franta, unde termenul “finance”
desemna o suma de bunuri, resurse banesti sau venit al statului. In dreptul englez, notiunea de
finante desemna o administrare publica de bani, suportul financiar al unei intreprinderi sau
resursele financiare ale unui stat, companii ori persoane.3
In Germania secolelor XV si XVI, se foloseau in mod frecvent termenii de “finanz” ce
presupunea efectuarea unei plati in bani si “finanzer” care-l desemna pe camatar.
Inca din secolul al XIX-lea, in Romania s-a uzitat notiunea de “fisc”, care denumea organul
financiar insarcinat cu efectuarea unor operatiuni specifice precum incasarea impozitelor, a
taxelor si amenzilor, precum si alte operatiuni similare.
Odata cu trecerea timpului, termenul de finante a capatat o conotatie variata si diversa incluzand
bugetul statului, creditul, operatiunile bancare si de bursa, relatiile cambiale si altele.
In opinia unor autori, finantele reprezinta relatiile aparute in procesul de asigurare si repartizare a
fondurilor necesare statului exprimate valoric sub forma de bani. Aceste relatii se concretizeaza
in transferuri banesti de la agentii economici, institutii si persoane fizice la bugetul de stat, de la
bugetul de stat catre agentii economici, intre institutii si chiar in interiorul unor structuri
economice, cu prilejul formarii sau utilizarii diferitelor fonduri.4
O alta definitie a finantelor publice o propune D. D. Saguna sub urmatoarea forma:“totalitatea
relatiilor sociale de natura economica ce apar in procesul realizarii si repartizarii in forma
baneasca, a resurselor necesare statului pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale”.5
Tot in sensul definirii finantelor publice, profesorul I. Condor afirma ca:
4
5
“sunt caracterizate ca relatii referitoare la formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ce se
acumuleaza in bugetele publice si se utilizeaza in mod nerambursabil pentru satisfacerea
nevoilor generale ale societatii”.6
Subiectul 2:Creditul
2.1.Definiti notiunea de credit si elementele lui
Termenul de credit îsi are etimologia în latinescul creditum, participiul trecut al verbului credere
semnificând încrederea celui care da unei persoane anumite bunuri, lucrari sau servicii, ca va
primi în schimb valori corespunzatoare.
În limba româna, notiunea de credit a patruns în secolul al XVIII- lea. Putem afirma ca
aparitia creditului a depins de un anumit stadiu de dezvoltare a schimbului, când vânzatorul
oferea cumparatorului valori de întrebuintare în schimbul unei promisiuni ca va primi în curând
o valoare.
De asemenea, creditul a aparut din necesitatea stingerii obligatiilor dintre diferiti agenti
economici în care moneda lichida nu poate face fata.
6
Creditul reprezinta suma de bani pe care o banca o acorda unei persoane fizice sau juridice pe o
anumita perioada de timp, pîna la o anumita data numita scadenta si pentru care primeste o
dobânda.
Raportul de credit priveste doua parti: o parte care acorda creditul, numita creditor si o parte care
îl primeste, numita debitor.
Unii economisti considera ca încrederea este principalul continut al creditului si de aceea îl
definesc ca fiind o categorie subiectiva, psihologica. Creditul mai este definit si ca o forma
particulara a schimbului; operatiunile de creditreprezentand de fapt operatiuni de schimb
caracterizate prin existenta unui interval de timp care separa efectuarea prestatiei de efectuarea
contraprestatiei.
Elementele creditului:
1.Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in ce priveste
apartenenta la structurile social-economice, motivele angajarii in raport de credit si durata
angajarii sale etc.
2.2.Clasificati creditul:
Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt:
1.Creditul commercial-reprezinta creditul pe care sil acorda egentii economici la vinzarea marfii
sub forma aminarii platii.Creditul commercial se manifesta sub 2 forme:
-Creditul comparator;
-Creditul vinzator.
2.Creditul bancar-participantii la creditul bancar sunt reprezentati de un agent
nebanbcar(producatorul sau agentul economic),pe de o parte,si banca-pe de alta parte.
Dupa calitatea debitorului se face distinctia intre:
-Credite acordate PF
-Credite acordate PJ
PF li se acorda urmatoarele forme de credit:
-credite de trezorerie;
-credite pentru constructii de locuinte,pe termen lung cu garantii ipotecare;
Creditele acordate PJ(agentilor economici) pot aparea sub urmatoarele forme:
-credite de exploatare;
-credite de investitii;
-credite speciale.
Din punct de vedere al calitatii debitorului si creditorului,se face distinctia intre:
1.Creditul privat-in care participantii la raportul de credit sunt subiect de dr privat;
-Creditul public-in cadrul caruia debitorul este reprezentat de stat,iar populatia si agentii
econmici apar in calitate de creditori.
In functie de scopul acordarii creditelor:
1.Credite de productie,care pot fi:
-credite de exploatare;
-credite de investitii;
-credite de speculatii;
-credite de circulatie;
-credite de consum.
Dupa natura garantiilor,se intilnesc urmatoarele forme de credite:
1.Credite reale-sunt cele pentru care garantia se prezinta sub forma de:
-garantie imobiliara concretizata intr-un contract de ipoteca asupra terenului sau cladirilor;
-garabtie mobiliara,care consat in valori mobiliare;
2.Credite personale-au la baza garantii morale,care se pot prezenta astfel:
-credite in alb acordate PF fara nici o formalitate;
-credite personale cu gaj individual,caz in care o persoana terta garanteaza rambursarea cu
propria-I raspundere morala;
-credite persoanale cu gaj colectiv.
Dupa intinderea drepturilor creditorului:
1.Credite denuntabile-care s emanifesta atunci cind creditorul isi rezerva dreptul ca
oricind,inainte de scadenta,sa ceara rambursarea acestui credit,cu sau fara avizarea debitorului.
2.Credite nedenuntabile-cind creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai la o scadenta
dinainte stabilita.
3.Credite legate-caz in care creditorul conditioneaza acordara creditului de folosirea sa in
anumite scopuri convenite de debitor.
Dupa modul de rambursare:
1.Credite neamortizabile-pentru care rambursarea se face integral la scadenta.
2.Credite amortizabile-caz in care rambursarea se face in transe egale sau neegale,formate din
rate de rambursta si dobinzi.
Dupa termenul de rambursare:
1.Credite pe termen scurt-de la 1 luna-pina la 12 luni.
2.Credite pe termen mediu-a caror rata de rambursare este de la 1 an la 5 ani.
3.Credite pe termen lung-a caror rata de rambursare depaseste 5 ani.
4.Credite overnight-o banca ce se afla pe un continent ce este z ice crediteaza o alta banca de pe
un alt continent(SUA-Europa).
3.2.Clasificati impozitele:
Există şi se folosesc numeroase impozite. Gruparea lor în clase după trăsături comune constituie
o necesitate deopotrivă teoretică şi utilitară.
a) După forma în care se percep, impozitele se clasifică
- impozite în natură: nu sunt specifice activităţii financiare. S-au practicat preponderent în
societăţile precapitaliste, îmbrăcând forma prestaţiilor şi dărilor în natură.
- impozite în bani: s-au folosit sporadic în orânduirile vechi. Cunosc mare amploare în
capitalism, când relaţiile băneşti devin predominante, iar serviciile publice se dezvoltă.
Constituie baza fiscală a statului modern.
b) După obiectul impunerii, impozitele se grupeaza in :
- impozite pe avere: care afectează bunurile de natură mobiliară sau imobiliară ale
contribuabililor (impozitul pe clădiri, pe terenuri,
- impozite pe venit: care vizează veniturile persoanelor fizice sau pe cele ale societăţilor
comerciale (impozitul pe profit).
- impozite pe consum (cheltuieli): care vizează cheltuielile de consum (accizele, taxa pe valoare
adăugată).
c) În funcţie de scopul urmărit există:
- impozite financiare (cu caracter fiscal): care se instituie în vederea realizării de venituri
necesare acoperirii cheltuielilor publice. Sunt incluse în această categorie aproape toate
impozitele.
- impozite de ordine: introduse cu intenţia limitării unor acţiuni sau pentru atingerea unui ţel ce
nu are caracter fiscal. De exemplu, prin impozite ridicate pe importul unor produse se urmăreşte
protejarea produselor autohtone de concurenţa străina; practicarea de impozite mari pe tutun,
alcool, etc are ca scop protejarea sănătăţii populaţiei, şi exemplele pot continua.
d) În raport cu frecvenţa realizării lor, impozitele pot fi:
- permanente: adică se instituie şi se încasează periodic, prezintă o anumită regularitate (sunt
anuale, trimestriale, lunare, chenzinale, decadale, etc), cuprinzând impozitele obişnuit practicate.
- incidentale (întâmplătoare): se introduc şi se percep o singură dată (de pildă, impozitul pe
averea şi câştigul de război).
e) După instituţia care le administrează, impozitele se pot clasifica în:
- impozite de stat: care în statele de tip federal sunt ale federaţiei, ale statelor, provinciilor sau
regiunilor acesteia, iar în statele de tip unitar aparţin administraţiei centrale de stat. Cele mai
numeroase şi importante impozite sunt incluse în această categorie.
- impozite locale: care sunt comunale şi ale organului teritorial administrativ. Sunt considerate
impozite de interes local.
f) În funcţie de aria de cuprindere a materiei supuse impozitării, impozitele pot fi grupate în:
- impozite sintetice: care se aşează asupra ansamblului materiei impozabile aparţinând unei
persoane fizice ori juridice, fără consideraţiuni privind natura componentelor. Avem de a face, în
acest caz, cu impozitul general, fie pe venit, fie pe consum (pe cifra de afaceri).
- impozite analitice: care se instituie asupra fiecărei componente a materiei impozabile în
proprietatea unui contribuabil. Acestea sunt impozite particulare, adică atâtea impozite câte
venituri obţine o anumită persoană sau câte elemente de patrimoniu există.
g) După incidenţa asupra plătitorilor, impozitele pot fi:
- impozite directe (convenţionale): se caracterizează prin incidenţa directă asupra
contribuabililor, ele fiind stabilite nominal, în funcţie de mărimea veniturilor şi/sau a veniturilor
acestora.
La rândul lor, impozitele directe pot fi grupate în:
impozite reale (obiective): se caracterizează prin aceea că se stabilesc asupra obiectivelor
impozabile, fără a ţine seamă de situaţia personală a subiectului impozitului. Din
categoria impozitelor reale fac parte: impozitul funciar; impozitul pe clădiri; impozitul pe
activităţile industriale comerciale, profesiile liberale; impozitul pe capitalul mobiliar.
impozite personale (subiective): sunt aşezate asupra veniturilor sau averilor
contribuabililor şi ţin seama de situaţia personală a acestora. În această categorie sunt
incluse: impozitul pe veniturile persoanelor fizice şi impozitul pe veniturile societăţilor
de capital; impozitele pe avere: impozitul pe averea propriu-zisă, impozitul pe circulaţia
averii şi impozitul pe sporul de avere.
-impozite indirecte (neconvenţionale): impozite care se percep cu ocazia vânzărilor de bunuri,
prestărilor de servicii sau executării de lucrări.
Data a stingerii obligatiei fiscale prin anulare este considerata data indicata în actul de anulare
sau data întrarii în vigoare a actului legislativ privind anularea obligatiei fiscale.Înscrierile în
conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin anulare se efectueaza în temeiul
documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, precum si tinînd
cont de lamuririle date organelor fiscale privind particularitatile executarii pentru fiecare act
legislativ privind anularea obligatiei fiscale.
Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cu
atributii de administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva.Înscrierile în conturile
personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza în temeiul
documentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în scopul
reflectarii în sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a deciziei conducerii organului
fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, în functie de
faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.În cazul serviciului de colectare a
impozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza în baza
deciziei adoptate de catre consiliul local.
Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cu
atributii de administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva.Înscrierile în conturile
personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza în temeiul
documentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în scopul
reflectarii în sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a deciziei conducerii organului
fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, în functie de
faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.În cazul serviciului de colectare a
impozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza în baza
deciziei adoptate de catre consiliul local.
Test 5
Sunt relaţii cu caracter economic, întrucât ele apar în procesul formării, repartizării şi
utilizării produsului social.
Apar în formă bănească, deoarece în cadrul producţiei de mărfuri şi al acţiunii legii
valorii, produsul de producţie, reproducţie şi de circulaţie a mărfurilor, repartiţia
produsului social, relaţiile de schimb, retribuirea muncii, precum şi relaţiile dintre agenţii
economici sau dintre aceştia şi persoanele fizice, se exprimă prin intermediul banilor, în
cadrul unor relaţii băneşti. Noţiunea de finanţe publice sau relaţii financiare nu poate fi
confundată cu cea de bani sau relaţii băneşti. Banii reprezintă o marfă, iar finanţele sunt
relaţii de constituire, repartizare şi utilizare a mijloacelor băneşti.
Sunt relaţii fără echivalent, adică nu presupun în mod necesar o contraprestaţie directă
din partea subiectului beneficiar al mijloacelor băneşti.
Mijloacele băneşti repartizate şi utilizate de subiectele beneficiare nu se rambursează.
Noţiunile de finanţe publice şi private sunt adecvate situaţiei din ţările cu economie de piaţă, în
care cea mai mare parte a mijloacelor de producţie se află în proprietate privată, fapt care face
posibilă realizarea unei delimitări nete între sectorul public şi cel privat.
Între finanţele publice şi cele clasice există o serie de deosebiri după cum urmează:
funcţia de repartiţie
funcţia de control
Funcţia de repartiţie se manifestă în procesul repartiţiei produsului social (produsului intern brut)
şi cuprinde două faze:
În prima fază are loc formarea fondurilor publice de resurse băneşti, acţiune la care participă
societăţi comerciale, regii autonome, instituţii publice, alte persoane juridice şi persoanele fizice,
indiferent dacă sunt rezidente sau nerezidente.
Fondurile publice de resurse se constituie în mai multe forme concrete cum sunt:
impozite
taxe
contribuţii petru asigurări sociale
amenzi
majorări şi penalizări de întârziere
vărsăminte din profitul regiilor autonome
vărsăminte din veniturile instituţiilor publice
redevenţe şi chirii din concesiune şi închirieri de terenuri şi alte bunuri proprietate de stat
venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat şi a bunurilor fără stăpân
rambursări ale împrumuturilor de stat acordate
dobânzi aferente şi ajutoare primite
Resursele din care se constituie fondurile publice provin din toate ramurile economice şi din
toate sectoarele sociale: public, privat, cooperatist, mixt. În proporţie covârşitoare, resursele
băneşti ale finanţelor publice sunt mobilizate cu titlu definitiv şi fără contraprestaţie.
în cadrul aceluiaşi tip de proprietate, când are loc un transfer de resurse băneşti între stat
şi unităţile sale în ambele sensuri
cu schimbarea titlului de proprietate când transferul are loc între stat pe de o parte şi
agenţii economici cu capital privat sau mixt şi populaţie pe de alta parte, şi invers.
Redistribuirea se poate realizea şi pe plan extern, prin contractarea de împrumuturi externe,
acordarea de împrumuturi externe, achitarea cotizaţiilor şi contribuţiilor către organisme
internaţionale de către stat sau alte instituţii publice, primirea sau acordarea de ajutoare externe
de către stat, etc.
Funcţia de control a finanţelor publice se justifică deoarece fondurile publice aparţin întregii
societăţi. Sfera de manifestare a funcţiei de control este mai larga decât cea a funcţiei de
repartiţie, deoarece vizează, pe lângă constituirea şi repartizarea fondurilor financiare publice, şi
modul de utilizare a resurselor.
Aceasta etapa incepe in cursul anului . Astfel incit pina la finele fiecarui exercitiu bugetar sa se
ajunga la adoptarea de catre parlament a budgetului elaborate. Elaborarea proectului budgetului
de stat ii revine Min. Finante astfel din punct de vedere metodologic la elaborarea proectului
budgetului de stat rolul important revine evaluarii sau estimarii si calculul evaluarii sau estimarii
si calcului veniturilor si cheltuielilor bugetare precum si metodele utilizate in acest scop. In
vederea estimarii veniturilor si cheltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode:
metoda autonoma
matoda majorarii
metoda evaluarii directe
Metoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor si cheltuelilor ultimului
buget al carui exercitiu este incheiat si se efectueaza evaluarile formate care sunt influentate de
modificarile in legislatia financiar-fiscala.Aceasta metoda nu necesita un volum mare de lucru
dar prezinta un dezavantaj care este rupt de realitate, din motivul ca functiile economice si
sociale care au fost 2 ani in urma nu se mentin pe perioada elaborarii budgetului de stat.
Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat pentru ultimii ani
determinindu-se ritmul de crestere sau dupa caz de descrestere a veniturilr si cheltuelilor
bugetare.
Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru
fiecare categorie de cheltuieli. In ceea ce priveste propunirele de buget in R.M.care sunt
reprezentate de autoritatile publice conform structurii si continutului determinat de catre
Min.Finante cuprind :veniturile si cheltuelile realizate in anul bugetar trecut, veniturile si
cheltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 2 ani dupa anul viitor. In desfasurarea
procedural a elaborarii proectului bugetar de stat un rol deosebit ii revine Min.Serviciilor pentru
elaborarea proectelor bugetare(Potrivit art. 17 a legii cu privire la sistemul bugetar si procesul
bugetar, actiunile de baza necesare pentru elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta
Min. Finantelor de catre Min. Economiei care prezinta prognoza indicatorilor macro-economici
pentru anul bugetar viitor, prognnoza indicatorilor asigurarii sociale de stat este prezentata de
catre C.N.A.S. precum si de Ministerul Sanatatii si a protctii sociale .Indicatorii Fondurilor
Asigurarii Obligatorii de Asistenta Medicala, Banca Nationala prezinta prognoza balanta de plati
a creditelor, si a obligatiilor externe .Ministeru Finante primeste propunerile de buget inaintate
de autoritatile publice si la o data stabilita de catre Ministru le examineaza de comun accord cu
reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de a decide in ultima instant revenindui Ministerului ,
inainteaza toate veniturile si cheltuelile financiare. Proectul bugetului de stat impreuna cu nota
explicativa inainteaza si cu anexele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un au.
Veniturile bugetului de stat, reprezintă acea parte a veniturilor publice cuvenită puterii centrale a
statului, pentru a fi folosită apoi în scopul îndeplinirii obiectivelor şi programelor puterii
centrale, pe perioada ultimului an bugetar.
Realizarea veniturilor bugetare se face în funcţie de necesitatea repartiţiei venitului naţional,
structura economiei naţionale, gradul de dezvoltare teritorială a ţării şi nivelul de dezvoltare a
forţelor de producţie.
3.3.Evaluati compartimentul venituri fiscale ale Legii bugetului de stat pentru anul 2005:
Test 6
Subiectul 1:Dreptul financiar:
1.1.Indentificati obiectul si metoda de reglementare dreptului financiar.
Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiile
sociale ce apar la constituirea , administrarea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti a
statului destinate satisfacerii sarcinilor si necesitatilor social-economice ale statului.
Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii financiare si mai
putem atribui fixarea sistemului financiar, distribuirea competentei in acest domeniu intre
administratia central si cea locala in domeniul de activitate financiara a statului. Obiectul de
reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii sociale ce apar in procesul
constituirii,administrarii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si sunt
reglementate de normele dreptului financiar
Metoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau matoda subordonarii
partilor in raportul juridic , esenta ei consta in faptul ca unul dintre subiecte impune o anumita
conduit celuilalt, adica nu are loc egalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a se
conforma celuilalt subiect.
Subiectul 2:Creditul
1.1.Relatati despre functiile creditului.
Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii:
Functia distributive consta in redistribuirea resurselor banesti, disponibile la un moment
dat in economie si acordarea de imprumuturi in alte sectoare, svere de activitate care au
nevoe de resurse financiare.
Functia de transformare a economiiei in investitii care se realizeaza conform regulei
E=investitiile, adica prin intermediul creditului sunt puse la dispozitia intreprinderilor
economiile inactive.
Functia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei de credit bazata pe increderea
intre participanti la actul economic a fost create moneda fiduciara cu o valoare fictive
bazata pe incredere, iar ulterior determinate de nevoile schimbului de marfuri apar si alte
instrumente si tehnici de plata.
Functia de asigurare a stabilitatii pretutilor, ea se realizeaza prin reglarea dimensiunilor
cererei si ofertei, marfurilor si serviciilor creditindu-se pe deoparte consumul sip e de alta
parte stocarile.
Obligaţiunile utilizatorilor
- Utilizatorii sînt obligaţi:
a) să-şi doteze subdiviziunile cu MCC de modele incluse în Registrul unic al maşinilor de casă
şi control
b) să înregistreze/reînregistreze (să pună în evidenţă) MCC, în modul stabilit, la organul fiscal
şi să primească Registrul MCC şi Registrul asistenţă tehnică, care se restituie după legalizare,
precum şi Cartela de înregistrare a MCC perfectată în modul stabilit;
c) să ţină pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, un registru (Registrul
MCC) şi să-l legalizeze (consemneze) la organul fiscal în care este înregistrată (reînregistrată)
MCC.
e) să utilizeze MCC în stare bună de funcţionare, care să fie sigilate de către organul fiscal
în modul stabilit.
h) să afişeze la vedere anunţuri despre obligativitatea prezenţei bonurilor de casă la
examinarea reclamaţiilor consumatorilor şi cererea de a prelua şi păstra bonurile de casă. În cazul
în care la tranzacţia comercială se anexează şi alte documente probatoare, anunţurile vor face
referire la acestea;
i) să exploateze maşinile de casă şi control conform Regulamentului cu privire la modul de
exploatare a maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală;
j) să asigure păstrarea documentaţiei de exploatare pe toată perioada de exploatare a MCC, iar
a rapoartelor de închidere zilnică (lipite în Registrul MCC) şi a benzilor de control - nu mai puţin
de 5 ani de la momentul emiterii acestora;
l) să ofere colaboratorilor organelor abilitate cu funcţii de control, în limitele competenţelor
acestora, acces liber la MCC, la informaţia şi documentaţia de exploatare a lor.
Obligaţiunile consumatorilor
Consumatorul se obligă să prezinte, la examinarea reclamaţiei depuse de el, precum şi la
cererea organelor de control în cadrul controalelor efectuate de acestea, bonul de casă
(echivalentul lui) înmînat la tranzacţia comercială respectivă.
Executia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestiu buget in viata publica
este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a sistemului
contabil unificat al economiei nationale
Executia bugetului public national presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea
cheltuielilor aprobate prin legea bugetului anuala sa se faca sub controlul unor organe de stat
cu raspundre in activittea de stat
Controlul executarii bugetare se efectuiaza de:
1 Parlamenutl RM
2 Curtea de conturi
3 Ministerul finantelor
Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaya la intocmira darii de seama contabile
7
Conform art. 93 alin.(l) din Constituţia Republicii Moldova .Preşedintele Republicii Moldova
promulgă legile".
Promulgarea legii bugetare anuale este operaţiunea finală a procedurii legislative şi ea permite
şefului statului să investească legea cu formulă executorie, obligînd autorităţile publice de
specialitate financiară şi cu atribuţii financiare să procedeze la executarea prevederilor legii
bugetului de stat pe anul următor de gestiune. Conform art. 94 alin.(l) din Constituţia statului
nostru statuează, că decretul de promulgare a legii bugetare anuale emis de Preşedintele
Republicii "Moldova sînt obligatorii pentru executarea pe întreg teritoriul statului, avînd caracter
normativ. Decretele Preşedintelui Republicii Moldova se promulgă într-un termen de două
sâptămini :
Uneori. Preşedintele statului, printr-o scrisoare de remitere, poate cere Parlamentului
reexaminarea legii bugetare anuale pentru orice motive, incepind cu inacceptabilitateat unor
texte şi terminind cu îndreptarea unor erori materiale. Reexaminarea legii bugetare anuale poate
fi cerută de către şeful stalului numai a singură dată şi nu sint obligatorii pentru Parlament. In
acest sens. trimiterea de către Preşedintele Republicii Moldova a legii
bugetare anuale, cu obiecţiile sale, spre reexaminare Parlamentului înseamnă, de fapt. refuzul
şefului statului de a o promulga.
în cazul adoptării repetate de către Parlament a legii .bugetare anuale, cu sau" fără luarea în
consideraţie a obiecţiilor expuse în scrisoarea cte remitere de şeful statului. Preşedintele
Republicii Moldova este obligai de a promulga legea bugetară anuală. Ulterior, Decretul cu
privire la promulgarea legii bugetare anuale se publică în Monitorul Oficial.
Atributiile CCCEC:
A) să dispună, în legătură cu examinarea cererii sau comunicării, înregistrate în modul stabilit,
despre infracţiunile ce ţin de competenţa sa ori în legătură cu urmărirea penală a acestor
infracţiuni, efectuarea unor revizii economico-financiare,
1) în procesul controalelor fiscale efectuate în cadrul urmăririi penale, să dispună de drepturile
organelor fiscale, iar angajaţii săi - de drepturile funcţionarului fiscal, inclusiv de dreptul de a
calcula obligaţia fiscală şi de a o transmite organului fiscal pentru executare silită;
3) să suspende operaţiunile persoanelor juridice, precum şi ale persoanelor fizice subiecte ale
activităţii de întreprinzător, pe conturi în bănci şi în alte instituţii financiare şi să sechestreze
mijloacele băneşti, bunurile materiale, datoriile debitoare şi alte active ale acestor persoane în
cazul depistării unor fapte de activitate economică ilicită, neonorării obligaţiilor faţă de buget
sau să sisteze executarea operaţiunilor financiare limitate sau suspecte;
4) să solicite şi să primească din partea autorităţilor publice, instituţiilor financiare, agenţilor
economici şi persoanelor fizice informaţiile şi documentele necesare pentru îndeplinirea
atribuţiilor ce îi revin;
5) să efectueze expertize criminalistice şi de altă natură, precum şi cercetări ce ţin de
competenţa sa, să solicite autorităţilor publice, întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor de
stat antrenarea de specialişti şi experţi la verificări sau expertize, la elucidarea unor probleme de
specialitate;
6 ) să efectueze fotografierea, înregistrarea sonoră şi video, dactiloscopia şi înregistrarea
persoanelor reţinute sau ţinute sub arest, conform legislaţiei;
8) să constate încălcarea legislaţiei economico-financiare, fiscale şi să aplice sancţiunile
prevăzute de lege;
10) să ridice, în cazurile ce nu suferă amînare, documentele contabile ale subiecţilor de
antreprenoriat, documentele cu falsuri înscrise, bunuri fără stăpîn, obiecte şi documente, în baza
informaţiilor operative, pînă la soluţionarea definitivă a cazului;
11) să iniţieze acţiuni de citare în faţa instanţei de judecată în conformitate cu legislaţia;
12) să participe la elaborarea şi perfecţionarea cadrului legislativ vizînd preîntîmpinarea şi
contracararea infracţiunilor economice şi a corupţiei;
13) să solicite şi să primească din partea autorităţilor publice suportul informaţional şi
consultativ necesar efectuării expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a
proiectelor de acte normative ale Guvernului;
14) să înainteze, conform legii, sesizări privind înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care au
favorizat comiterea de infracţiuni a căror contracarare ţine de competenţa sa;
15) să efectueze schimb de informaţii despre relaţiile economice ale persoanelor juridice şi
fizice din Republica Moldova cu cele din alte ţări în baza tratatelor interstatale;
16) să folosească mijloacele de informare în masă pentru stabilirea circumstanţelor în care s-au
comis infracţiunile, precum şi pentru urmărirea persoanelor care se eschivează de la urmărire
penală şi judecată.
Test 8
Subiectul 1:Creditul
1.1.Definiti creditul public:
CREDITUL PUBLIC=ansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a resurselor cu caracter
temporar si rambursabil in scopul acoperirii cheltuielilor publice.
Creditul public reprezinta o relatie contractuala prin care creditorul transmite in proprietatea
statului mijloace cu conditia rambursarii acestuia de catre stat la expirarea termenului pentru care
au fost acordate.
- Controlul posterior – se realizeaza, dupa cum arata si numele, dupa efectuarea operatiunilor
economice. Acest tip de control este exercitat de catre organe specializate prin studierea datelor
inregistrate in documentele si evidentele institutiei care fac obiectul controlului.
- Controlul partial vizeaza doar cateva sectoare, eventual cele care fac obiectul unor suspiciuni.
- Controlul total si prin sondaj. Controlul total vizeaza o analizare in profunzime a tuturor
documentelor si operatiunilor efectuate de catre institutie, in timp ce controlul prin sondaj se
realizeaza prin alegerea unor documente sau operatiuni considerate reprezentative pentru
institutia respectiva.
- Controale repetate – au rolul de a tine sub control activitatea unei unitati economice prin
urmarirea evolutiei acesteia intr-o perioada de timp determinata.
- Controale sub forma de ancheta –au la baza sesizari sau reclamatii, fiind efectuate in cazuri
speciale. In acest caz, controlul este mai complex, putand implica inclusiv organe de cercetare
penala.
- Controlul faptic – reprezinta una dintre cele mai eficiente forme de control prin faptul ca
implica inventarierea, putandu-se descoperi astfel posibile lipsuri. Acest tip de control presupune
cercetarea la fata locului a documentelor si operatiunilor financiare.
- Control din interiorul unei unitati – este obligatoriu si este realizat de catre conducerea
institutiei economice
- Control financiar exercitat din afara unitatii – subsumeaza acele verificari efectuate la cererea
organelor superioare de control, precum Curtea de Conturi sau Ministerul Finantelor.
Procedura controlului financiar este alcătuita dintr-un ansamblu de acte si operaţiuni privind
organizarea, desfasurarea si valorificarea rezultatelor actiunii de control.
Cea de-a doua etapa este prezentarea la unitatea in care urmeaza sa se efectueze controlul.
Organele de control cer conducerii unitatii sprijinul pentru efectuarea controlului in bune
conditii, prin a li se pune la dispozitie toate materialele necesare.
Controlul are la baza in primul rand date din evidentele contabile, insa nu sunt suficiente, de
aceea se controleaza si celelalte documente si evidente care nu sunt de natura contabila. Prin
controlul tematic al documentelor si evidentelor se poate obtine un tablou complet asupra
continutului operatiunilor si proceselor economice ale unitatii controlate. Procesele economice se
reflecta insa clar in indicii sintetici si analitici cuprinsi in bugetele de venituri si cheltuiieli.
Organele de control, in cazul constatarii unor fraude, deplasari, lipsuri in gestiune sau daca
documentele sunt dubioase, trebuie sa se realizeze un control incrucisat. Pentru aceasta este
necesar sa se ridice documentele cercetate, lasandu-se in locul lor copii. Este foarte important ca
documentele sa fie ridicate imediat pentru ca acestea sa nu fie modificate sau distruse.
In timpul controlului, in caz ca se descopera abateri, comise in mod constient sau inconstient,
vinovatilor li se va cere sa dea explicatii in legatura cu acea problema.
Putem trage concluzia ca daca se tine cont de toate aceste momente in realizarea controlului,
acesta va avea eficienta dorita, descoperindu-se la timp deficientele, asigurandu-se luarea
in mod operativ a masurilor ce se impun.
Continutul bugetului public national este format din veniturile publice si cheltuielile publice.
Veniturile publice sunt mijloacele practice de constituire a fondurilor banesti ale statului.
Acestea sunt formate din venituri ordinare (curente) si venituri extraordinare. Veniturile ordinare
sunt reprezentate prin taxe si impozite. Veniturile extraordinare sunt constituite din imprumuturi
(datoria publica), suplimentarea masei monetare aflate in circulatie printr-o noua emisiune
monetara, emiterea de bonuri de tezaur si vanzarea unei parti din rezervele de aur ale statului.
1.Bugetul de stat;
2.BASS
3.Bugeturile locale
1.Sai acorde statului acel volum de resurse financiare care sa asigure pe deplin organelle in
vederea exercitarii functiilor care le revin.
2.Sa asigure asa cheltuieli bugetare care sa corespunda sferelor de activitate a acestor organe.