ELENTELE DEFINITORII ALE LEGII FISCALE

Dreptul fiscal este totalitatea normelor j care reglementeaza relatii sociale legate de
stabilirea,punerea in aplicare,perceperea si administrarea platilor obligatorii care poarta
denumirea de impozite sit axe fiscale.
Dreptul fiscal,ca ramura a dreptului public,reglementeaza raporturile juridice ce se nasc in
procesul colectarii impozitelor si taxelor de la per f si j care obtin venituri sau detin bunuri
impozabile ori taxabile.
Particularitatile:
a)dreptul fiscal este o ramura a dreptului public,datorita raporturilor juridice fiscale care sunt
reglementate de norme juidice de drept public;
b)raporturile juridice fiscale apar in procesul colectarii impozitelor si taxelor si al administarii
acestora;
c)subiect al impunerii este orice persoana fizica sau juridical care realizeaza venituri sau detin
bunuri impozabile sau taxabile
d)obiect al impunerii sunt atit bunurile ,veniturile cit si activitatile impozabile sau taxabile
e)contribuabilul poate contesta orice act al organului fiscal sau orice actiune a functionarului
fiscal poate solicita instantei de judecata anularea actului administrative,suspendarea executarii
silite;
f)contribuabilul poate sa ceara statului despagubiri pentru impunere ilegala,pentru incalcarea
dreptului in procesul executarii silite a obligatiei fiskale.
Obiectul dreptului fiscal.-reprezinta totalitatea relatiilor sociale care se formeaza intre
contribuabil si stat ,precum si alti participanti in rap j fiscale in procesul functionarii al
statului.Obiectul dreptului fiscal il constitue veniturile fiscale ale bugetelor publice.Obiectul de
reglementare a d f reiese si din art 1 alin(2) CF si anume:relatiile ce tin de executarea
obligatiiuni lor fidkale in cea ce priveste impozitele si taxele generale de stat, stabilind
deasemenea principiile generale de determinare si perceperea impozitelor si taxelor.astfel
obiectul dr fiscal cuprinde o serie de reglementari referitoare la administrarea impozitului pe
venit, impozitul pe bunurile mobiliare impozitul privat,accizele .taxei pe valoare adaugata,taxele
vamale,taxele percepute in fondul rutier.obiectul dreptului fiscal este reglementat si de acetele
legislative si normative,si de reglementarile din acordurile internationale de evitare a dublei
impuneri.Deci obiectul dr fiscal are un character complex,el vizeaza nu orice acte sau
uoperattiuni ci numai acelea care formeaza ramura dreptului fiscal.,obiectul dreptului fiscal
include un grup de rap.sociale se formeaza intre stat contribuabili si alti participanti in
rap.fiscale in procesul functionarii ai statului.Rporturile sunt divizate:legate de stabilireab si
punerea in aplicare a impozitelor si taxelor;de percepere a impozitelo si taxelor,raporturile
legate de efectuarea controlului fiscal.
Metoda dreptului fiscal.Metoda dr fiscal este metoda imperativa .normele dreptului fiscal
impugn o conduita de la care nu se poate deroga,in caz de nerespectare putind fi aplicata forta
de constringere a statului.partile in relatii fiscale sunt pe pozitii de subordonare.totodata in dr
fiscal se aplica si metoda dispozitiva ,normele permitind contrabuabilul sasi aleaga singur
conduita in cadrul raporturilor din domeniul dr fiscal.Elementele metodei dr fiscal:cercul de
subiecti participanti care include contribuabilul si organelle cu atributii fiscale; temeiurile de
formare :aparitia obiectului de impozitare rezultatul activitatii economice;modul si conditiile de
executare a obligatiei fiscale;tipul platilor care urmeaza a fi effectuate si scopul acestora care
este public.specificul metodei asigura eglementare elementelor dispositive in procesul de
impunere se reglementeaza dreptul de proprietate.

Normele juridice fiscale

Normele juridice a dr fiscal sunt reguli de conduita instituita de stat,a caror aplicare este
asigurata prin constiinta juridica,iar la nevoie prin forta de constringere a statului.
Normele cu character fiscal sunt instituite atit de organelle puterii de stat,cit si cele ale
administratiei de stat si reglementeaza activitatea fiscala a statului,perceperea taxelor si
impozitelor.Structura : ipoteza dispozitia si sanctiunea.
Ipoteza-normele dr fiscal prevede conditiile sau imprejurarile in care urmeaza sa se aplice
dispozitiile cuprinse in acestea norme juridice.de exemplu in interpretarea art 6 alin 10 din CF
impozitele si taxele sunt surse ale bugetului de stat ,ale bugetelor unitatilor administrativeteritoriale,avind skop akumularea acestor venituri la fondurile bugetare.ipoteza trebue sa
cuprinda descrierea clara si precisa a obligatiilor fiscale ce le revin contribuabilor.
Dispozitia prevede conduita subiectilor vis a vis de acestea norme ,fie obligindui sa actioneze
intrun anumit fel ,fie permitindule sa efectueze anumite operatiuni fiscale sau sa savirseasca
anumite acte fiscale,fie interzicindule acestea.Dispozitiile sunt onerative permissive sau
prohibitive.onerative- impun subiectilor o conduita de la care acestea nu se pot abate.astfel de
dispozitii sunt acelea care reglementeaza onligatiile fiscale ale pers fizice si persoanele care
practica activitatea de antrepenoriat. De ex.art 8 alin 2 lit e din CF se prevede expres obligatia
fiecarui contribuabil de a achita complet si la termen bligatia calculate.Permisive sunt dispozitii
ce dau contribuabililor dreptul de a opta pentru o conduita sau alta.de ex.art 24 alin15 cf permite
deducerea cotizatiilor de membru de sindicate ,insa in marime de 0,15 din fondul restribuirii a
muncii.Prohibitive-sunt dipozitii ce interzice savirsirea unor actiuni,si anume art 23 din CF
interzice deducerea ceheltuelilor personale si de familie.
Sanctiunile .ca sanctiune specifica dreptului fiscal este amenda acestea sunt regelementate
potrivit interesul statului de a percepe complet si la termen de la per fizice si juridice impozitele
si taxele atit generale cit si locale.amenda este o masura cu character punitive care are ca skop
prevenirea savirsiri in viitor a unor incalcari ale legislatiei fiscale.in dependenta de incalcare se
pot aplica si sanctiuni contraventionale si penale.de exemplu pedeapsa pentru evaziune fiscala a
pers fizice sub forma de amemda contraventionala,cp prevede sanctiunea pentru evaziune fiscala
a intrerinderilor institutiilor sub forma de amenda penala sau privatiune de libertate.
PRINCIPIILE . Neutralitatea impunerii presupune asigurarea prin legislatie a conditii egale
investitorilor,capitalului autohton si strain.; b. Certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme
juridice clare, care s nu conduc la interpretri arbitrare, iar termenele, modalitatea i sumele de
plat s fie precis stabilite pentru fiecare pltitor, respectiv acetia s poat urmri i nelege
sarcina fiscal ce le revine, precum i s poat determina influena deciziilor lor de management
financiar asupra sarcinii lor fiscale; c. Echitatea fiscal la nivelul persoanelor fizice, prin
impunerea diferit a veniturilor, n funcie de mrimea acestora; d. stabilitatea fiscala prin
asigurarea stabilitii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel nct aceste prevederi s
nu conduc la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice i juridice, n raport cu
impozitarea n vigoare la data adoptrii de ctre acestea a unor decizii investiionale
majore..e)randamentul impozitelor-presupune perceperea impozitelor si taxelor cu minimum
de cheltueli cit mai acceptabile pentru contribuabili.

Izvoarele dr fiscal
Actele normative prin care sunt instituite normele dreptului fiscal, conform practicii legislative
actuale, sunt: legile, acordurile (conveniile) internaionale privind evitarea dublei impuneri,
hotrrile guvernului, precum i instruciunile Ministerului Finanelor. Legile sunt cele mai
importante acte normative emise pentru domeniul fiscal de ctre Parlament pentru a reglementa
prin legi impozitele i taxele i orice alte venituri ale bugetului de stat i ale bugetelor judeene,
oraelor i satelor. Acordurile (conveniile) internaionale privind evitarea dublei impuneri
sunt izvor de drept cu condiia ca Republica Moldova s fie parte la acest acord i acesta s fie
ratificat de Parlament. In acest caz, dac actele normative au alte prevederi, se aplic acordul
(convenia) internaional. Aceste acorduri (convenii) au ca scop evitarea dublei impuneri i
diminuarea excesiv a impunerii din partea ambelor state. Hotrrile Guvernului se emit pentru
organizarea executrii legilor i, deci, sunt acte normative prin care se instituie norme juridice
necesare pentru executarea dispoziiilor generale din Codul fiscal i din celelalte legi de
specialitate fiscal. Astfel, prin Hotrrea Guvernului nr.489 din 04.05.1998 despre aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de confirmare a donaiilor pentru scopuri filantropice sau
reglementat condiiile efecturii donaiilor filantropice i aplicarea dispoziiilor generale din
Codul fiscal referitoare la deduceri privind donaiile n scopuri filantropice. Instruciunile
Ministerului Finanelor sunt acte normative prin care se instituie norme juridice care dezvolt i
detaliaz cuprinsul dispoziiilor generale din Codul fiscal i din celelalte legi de specialitate
fiscal. Instruciunile Ministerului Finanelor sunt justificate de necesitatea de a ndruma ntr
un mod specializat aplicarea unitar a dispoziiilor generale din legi i celelalte acte normative
prin care se instituie normele dreptului fiscal. De exemplu: pentru aplicarea practic a
dispoziiilor generale din Codul fiscal titlul I i II sa emis, Instruciunea Ministerului
Finanelor Cu privire la modul de calculare i achitare a impozitului pe venit de ctre persoanele
ce practic activitatea de antreprenoriat nr. 1 din 23.10.1998, Instruciunea Cu privire la modul
de prezentare de ctre persoanele fizice a declaraiei cu privire la impozitul pe venit nr.2 din
23.10.1998 i alte instruciuni cu referire la aceste titluri din Codul fiscal.Deciziile
administratiilor publice locale sunt izvoare
ale dreptului fiscal in masura in care
reglementeaza impozitele si taxele
locale,stabilesc cotele acestora,modaliatea de
gestionare,facilitate fiscale.astfel prin decizia consilului municipal Chisinau nr 3/1 din 28 martie
2013 au fost aprobate sip use in aplicare taxele locale pe terit mun Chisinau.Acordurile
internatinale sunt izvoare ale dreptului fiscal in masura in care ele reglementeaza relatii
fiscale ,au fost semnate si ratificate corespunzator.

Legatura cu alte stiinte

Relaia dreptului fiscal cu dreptul constituional este determinat prin prisma importanei
dreptului constituional n oricare dintre sistemele de drept din statele moderne i, derivat,
datorit staturii constituionale a unor concepte fundamentale pentru domeniul dreptului fiscal.
Astfel, n contextul importanei noiunii i dispoziiei constituionale privind principiile generale
de organizare i conducere statal, drepturile i ndatoririle fundamentale ale cetenilor, autoritilor publice etc. Constituia Republicii Moldova statueaz, c: cetenii au obligaia s
contribuie prin impozite i prin taxe, la cheltuielile publice. Cu dreptul administrativ, dreptul
fiscal se afl ntro relaie foarte strns, cuprinznd normele referitoare la organizarea i
funcionarea tuturor organelor puterii executive, precum i norme privind conducerea,
organizarea i funcionarea organelor de control fiscal care fac parte din administraia de stat.
Dintre celelalte ramuri ale dreptului, dreptul fiscal are relaii i cu dreptul penal, n virtutea
dispoziiilor referitoare la constatarea infraciunilor n domeniul fiscal de ctre organele de
control fiscal . Cu dreptul muncii dreptul fiscal are legtur n virtutea rspunderii juridice de
natur material sau disciplinar pe care o pot aplica persoanele cu funcii de rspundere din
cadrul organelor de control fiscal. Relaia dreptului fiscal cu dreptul internaional public este
evideniat prin existena conveniilor interstatale determinate de necesitatea evitrii dublei
impuneri a veniturilor care se obin pe teritoriul Republicii Moldova i se transmit n alte state ori
invers. Sub aspecte generale aceste convenii dovedesc existena unor raporturi financiarfiscale
ntre state.

Actiunea legislatiei fiscale

Aplicarea in timp a legii fiscale se bazeaza pe principiu anualitatii impozitelor si taxelor.astfel
in confrmitate cu art 3 al CF impozitarea se efectueaza in baza actului normativ in vigoare pe o
perioada stabilita.de aici reiese aplicabilitatea nelimitata in timp a impozitelor si taxelor insa
desigur e necesar de a se conduce de anualitatea exerciutiului bugetar.in conditiile elaborarii si
executarii bugetelor de stat anuale,,in virtutea faptului ca bugetul statului este un act de
autorizare de autorizare a veniturilor publice, in mod rational se ajunge la ideia ca impozitele si
taxele se percep in baza legii de adoptare a bugetului de stat annual ,in limitele exercitiului
bugetar respective.in consecinta legislatia fiscala se aplica in timp cu periodicitate anuala
determinate de anualitatea exercitiului bugetar.
Aplicarea in spatiu a legislatiei fiscale. Se bazeaza pe principiul teritorialitatii impozitelor si
taxelor si cu principiul evitarii dublei impuneri .Astfel e necesar de a se evita situatiile cind o
persoana straina ,obtinind venituri si achitind impozitele intrun stat , la revenirea in statul de
bastina este nevoita sa achite impozitele pentru aceleasi venituri .pentru cetatenii rezidenti in
RM principiul teritorialitatii se aplica cu diferentieri pentru veniturile si bunurile impozabile
obtinute in RM fata de cele obtinute in strainatate si aduse in RM.veniturile si bunurile obtinute
in rm rezidenti se impotizeaza in conformitate cu prevederile cf si cu alte acte in domeniu
.veniturile obtinute in strainatate de catre cetatenii rezidenti in rm pot fi impozitate doar in
cazul aducerii lor in rm si doar in cazul lipsei conventiei de evitare a dublei impuneri.veniturile
obtinute pe teritoriul rm de catre cetatenii nerezidenti se impugn in conformitate cu prevederile
CF si doar sursele aflate in rm ,in cazul in care acordurile inernationale nu prevad altfel.in ceia
ce priveste aplicarea legislatiei fiscale asupra persoanelor,actiunea ae loc asupra acelor personae
care intrunesc conditiile stabilite de lege.de ex normele CF ce reglementeaza impozitul pe venit
se aplica asupra tuturor cetatenilor apatrizilor cetatenilor strain ice obtin venituri pe terit mold
precum si a cetatenilor ce obtin venituri in afar arm.Normele referitoare la impozit pe bunurile
imobiliare se aplica asupra acelor personae care au acestea bunuri.

CONTRIBUTII FISCALE PRINCIPALE

Teorii filosofico juridice referitoare la impozite sunt: a)teoria organica formulata si
sustinuta de filosofi clasici germani sustine ca statul sa nascut din insasi natura omeneasca
iar dreptul
de impunere reprezinta
un produs necesar
dezvoltarii
istorice a
popoarelor.b)teoria contractului social,dreptul de a institui impozite este un atribut recunoscut
ai statului de catre indivizi prin insasi contractul social care a dat nastere statului,ori ca statul,
fiind un produs al interesului social al solidaritatii sociale si nationale,impozitele reprezentind
contributii pecuniare pe care cetatenii le accepta si le suporta in virtutea solidaritatii sociale si
nationale.c)teoria echivalentei impozitelor sua teoria schimbului a fost formulate de adam
smith si continuata de montesque a carei esenta consta in faptul ca impozitele reprezinta pretul
serviciilor prestate de catre stat.d)teoria sacrificiului-este teoria care sustine ca ratiunea
impozitului este justificata prin insasi natura statului,acest fapt fiind un produs necesar al
dezvoltarii istorice.potrivit teoriei sociologice statul este stapinul absolute si reprezinta forta
minoritatii organizate in vederea impunerii asupra majoritatii absolute.
Definitia impozitului-o forma legala de transferare a unor parti din proprietatea pers fizice si
j in conditii de obligativitate ,gratuitate lipsita de un contraechivalent si o contraprestatie
directa si imediata asigurata prin norme de constringere a statului dar care nu are characterul
unei pedepse preluate in scopul realizarii exclusive publice.
Definitia legala. Impozitul este o plat obligatorie cu titlu gratuit, care nu ine de efectuarea unor
aciuni determinate i concrete de ctre organul mputernicit sau de ctre persoana cu funcii de
rspundere a acestuia pentru sau n raport cu contribuabilul care a achitat aceast plat
Caracterele juridice:a)contributie obligatory-toate persoanele fizice sau juridice care obtin sau
detin bunuri impozabile pe terit rm sunt obligate ca prin intermediul impozitelor achitate sa
contribute la formarea bugetului de stat.indatoris de a achita impozite este una fundamentala
prevazute in constitutie.b)forma pecuniara de percepere-intre stat si contribuabil se naste un
raport de creanta.c)contributii cu titlu nerambursabil-odata fiind achitata aceasta formeaza
bugetul public si urmeaza a fi folosite pentru intretinerea statului si satisfacerea intereselor
publice,nu insa a unor a unor interese individuale sa de grup.caracterul nerambursabil sau
definitive al impozitului rezulta din lipsa obligatiei a statului de a restitui contribuabilul sumele
percepute ,ele umreaza a fi folosite in scopuri publice.d)contribute fara vreo contraprestatie
imediata.e)caracterul abstract nu are ca scop acoperirea unei cheltueli individual
determinate .consta in faptul ca neefectuarea de catre stat a unei contraprestatii nu da naastere
a patrimoniului contribuabilului.f)caracterul procedural de percepere presupune perceperea
impozitelor si taxelor
atit benevola cit si silita
dupa o anumita procedura
prestabilita,reglementaa de actele normative in domeniu.

Functiile impozitelor.
Functia fiscala contributia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii,a
fondurilor fiscale este obligatia tuturor persoanelor fizice si juridice care obtin venituri
impozabile sau detin bunuri taxabile.aceasta functie are ca scop obtinerea veniturilor publice
aceasta asigura acumularea in buget a veniturilor publice.functia de redistribuire este functia
de preluare a unor resurse financiare in vederea repartizarii lor ,pentru satisfacerea unor
trebuinte acceptate In folosul atora decit posesorii initiali a resurselor.Fuctia de reglare- se are
in vedere reglarea unor fenomene economice sau sociale,impozitele fiind folosite ca
intrumente de stimulare sau frinare a unor activitati economice ,a consumului unor
marfuri.functia de control-permite de a verifica daca incasarile fiscale sunt colectate la timp
,correct si complet si in rezultat poate determina necessitates si directiile efectuarii reforme
fiscale.funtia stimulatorie se realizeaza prin acordarea unor facilitate ,inlesniri sau avantaje
fiscale si are ca effect crearea unor sisteme benefice care pot fi raportate la anumite categorii de
contribuabili.
Notiunea de taxa.sunt considerate platile effectuate de catre pers fizice si juridice si in legatura
cu prestarea unor servicii sau in legatura cu activitati de natura publica effectuate in favoarea
acestora de catre institutiile publice.
Particularitatile:a)existenta unei contraprestatii individual determinate ,taxele se achita in
legatura de catre stat platitorului acestuia a unor servicii publice.prezinta interes pentru
platitotu concret ,achitindtaxa acesta primeste licenta pt o anumita activitate.b)raporturi
oneroase ;c)aprecierea ei poate fi una contraventionala.d)taxa nu se achita pt serviciu dar in
legatura cu acesta;e)elementul vointei sau libertatea obtiunii.alegerea libera a platitorului exista
dorinta si motivarea platitorului dar aceasta libertate poate fi apreciata de la caz la caz ,aceasta
are un character relative ,este legata de exercitarea unor dr subiective cum ar fi de exemplu
accesul la inst.de j. dr de a dispune de libertate nu poate fi facut fara concursul statului acesta dr
este grevat de plata unei taxe.f)caracteul compensatoriu taxa are ca scop de a compensa
cheltuelile statului legate de serviciu public. g)componenta limitata a elementelor impunerii
deoarece taxa este ocazionala existenta acestor elemente se determina in functie de tipul taxei
scopul acesteia.h)taxele sunt anticipate obiectul taxarii apare dupa plata.
Caracterele: legalitatea taxelor-regimul juridic al oricarei taxe este stability prin dispozitii
legale chiar daca instituirea acestora este stabilita de alte autoritati.obligatoriu-in tot cazul
pentru serviciu solicitat daca insasi taxa presupuna plata obligatory.in caz contrar in cazul
neakitarii taxei survine raspunderea autoritatii publice precumsi a platitorului.forma baneasca.
Subiectul platitor este relative determinat .nu exista drepturi si obligatii colaterale legate de
prestarea servicului individual determinat este un raport bilateral insa priveste dr si obligatiile
partilor cu privire la plata taxei.raport juridic bilateral.

Diferenta taxa fiscala si impozitul.

in cazul impozitului lipseste total obligatia prestarii unui serviciu direct si imediat din partea
statului, situatia fiind inversa in ce priveste taxele;
cuantumul lor se determina diferit, la impozit in principal in functie de baza impozitata, iar
marimea taxei este influentata in general de natura serviciului prestat;
-termenele de plata sunt stabilite la date fixe pentru impozite, iar la taxe in momentul solicitarii
sau dupa efectuarea prestatiei serviciilor.
-caracterul compensatoriu in timp ce impozitul are scopul acoperirea cheltuelilor ,taxa are ca sop
de a compensa cheltuelile doar din sumele de incasare a reviciului public.acesta poate fi
apreciat in mod diferit de anumite imprejurari de exemplu cota taxa pentru extragere minerala.
Se poate determina prin gradul de influenta asupra mediului.
-componenta limitata a elementelor ,orice impozit include elemente speciale prin urmare
existenta acestora este obligatory in cazul taxelor componenta este limitata ,acesta se determina
in functie de tipul taxei.
-obiectul impunerii la impozite apare pina la plata obligatiei fiscale ,in situatia taxelor situatia
este invers obligatia fiscala apare dupa plata.
-subiectul impunerii are importanta la impozit in schim la taxa unde subiectul practice nare
importanta este de natura tipul serviciului prestat.
Diferenta dintre taxe fiscale si parafiscale.
-taxele fiscale nu au legatura cu interesul platitorului sau nevoile contribuabilului ,privesc
nemijlocit cheltuelilor publice care urmeaza a fi acoperite ,taxele parafiscale iau nastere ca
effect direct ai interesul platitorului;criteriu echivalentei taxele fiscale nu au nici un raprt cu
costul serviciului prestat,oferit tutturor platitorului iar taxele parafiscale esxista o legstura
directa dintre contraprestatie de serviciu;opereaza principiu ca daca in cazul taxelor platitorul
are dreptul sa opteze in raport cu nevoile si interesele lui, iar in cazul taxelor nu;taxa fiscala
presupune intodeauna o obligatie fiscaka in timp ce taxa parafiscala priveste modalitatea in care
platitoru isi exercita un drept;prin plata taxa fiscala stabileste din start elementele obligatiei
acestei plati,in schimb taxele parafiscale opereaza doar cu potentiali platitori pers f si
.;beneficiary in cazul taxelor fiscale poate fid oar statul si unit administrative teritoriale,orice alt
beneficiar este platitor al taxei parafiscale.taxa parafiscala se naste si se modidifica intr-un rapor
pe cind taxa fiscalla apare si se stinge in 2 raporturi.subiectul platitor este relative determinat in
cazul unei taxe fiscale ,este stability din start,iar in cazul taxei parafiscale aceasta estenu poate fi
stability din start dar din momentul solicitarii serviciului.

Princiupiul impunerii echitabile

a)Princiupiu impunerii echitabile.in functie de categoriile de subiecti asupra carora
actioneaza impozitul aceasta poate fi generala si parti ala.cea generala rezulta din obligatiile
constitutionale ,aceasta se extinde asupra tuturor categoriilor sociale corespunzatoare unui grup
concret de contribuabili,impozitarea este partiala atunci cind doar unele categorii de subiecti din
cadrul chiar aceluiasi grup de beneficiary de un regim distinct in raport cu majorarea sau
acordarea unor inlesniri facilitate.Egalitatea in fata impozitelor- presupune ca impunere sa se
faca in acelasi mod pentreu toate persoanele fizice si juridice ,indifferent de locul unde
domiciliaza sau unde isi are sediul.impunerea e necesar sa se faca in acelasi mod pentru toate
activitatile economice ,indifferent de forma juridical inncare sunt organizate sau functioneaza
intreprinderile mari sau mici ,rezidenti sau nerezidenti.egalitatea prin impunere se afla in
opozitie cu egalitatea in fata impozitului si presupune diferentierea sarcinii fiscale de la o
persoana la alta in dependenta de un sir de factori: marimea absoluta a materiei
impozabile,situatia persoanala a subiectului impozabil.
b)Principiul politicii financiare la introducerea unui nou impozit aceasta trebuie sa posede
citeva caracteristici :sa aiba un randament fiscal ridicat,sa fie stabil si elastic.pentru ca impozitul
sa aiba un randament fiscal ridicat este necesar ca acesta sa fie universal ,urmind a fi achitat de
toti contribuabilii care realizeaza venituri similare sau poseda acelasi gen de avere.un impozit
este stabil atunci cind nu este influentat de situatia socioeconomica din stat,randamentul fiscal
al acetuia raminind stabil atit in cazul sporirii productiei si a veniturilor cit si in perioada de
criza.un impozit se considera elastic daca acesta poate fi adaptat nevoilor bugetare .poate fi
majorat cind cheltuelile bugetare cresc si respective micsorind cind cheltuelile bugetare se
reduc.c))Princiupiul politicii economice presupune utilizarea impozitelor de catre stat nu
doar ca un mijloc de acoperirea cheltuelilorbugetare ,ci si ca un mijloc de influentarea a unor
ramuri a economieii,in sensul dezvoltarii sau restringerii unora pentru a stimula sporirea
productiei sau consumul unui anumit produs.

RAPORTUL JURIDIC DE DREPT FISCAL

Rportul juridic-o totalitate de relatii sociale reglementate de legislatia fiscala care
apar intre subiecti in legatura cu preceperea si administrarea impozitelor si taxelor.
Elementele specifice:apar in procesul activitatii statului ,in procesul de percepere si
administrare a impozitelor si taxelor;apar intre contribuabil si stat; apar in procesul executarii
obligatiei fiscale;nasterea se efectueaza la initiative subiectului cit si la initiative organului
fiscal.;nasterea obligatiei fiscale se efectueaza la circumstante care prevad nasterea raportului
de drept fiscal.;caracterul public si obligatoriu se exprima prin faptul ca obligatia de ac achita
impozitele si taxele se exercita de toti subiectii supusi impotizarii supusi de o obligatiune
constitutionala.;raporturile j f se nasc in momentul aparitiei obiectului impotizarii si nici nu pot
fi modificate de catre parti ,fiind strict reglementate de lege.
Conform doctrinei putem identifica doua tipuri de circumstante legale care duc la
aparitia,modificarea sau stingerea unui raport juridic:actiuni si evenimente.Actiunile din
cadrul raport j fiscal pot fi atit din partea subiectilor publici cit si ce private de ex din partea
sub public(decizia de a efectua un control fiscal ,deciziua de trsagere la rs contribuabilul in caz
de incalcare a prevederilor legale) la initiative subiectui privat(desfasurarea unor activitati care
poate produce un venit impozabil ,achizitionarea unui bun impozabil.evenimentele sunt
circumstante care nu depend de vointa subiectelor pentru apartia sau stingerea raportului
juridic .modificarea raportului pote fi realizate prin diferite metode stabilite de legiitor:spre
exemplu
in cazul individualizarii
obligatiei fiscale-modificarea situatiei juridice
a
contrbuabilului,modificarea termenelor de ralizare a obligatiei fiscale.Stingera raportului
juridic fiscal
survine o data cu stingerea obligatiei fiscale:achitarea impozitelor si
taxelor,executarea silita,presciptie,anularea,scaderea ,compensarea.
Structura raportului juridic de dr fiscal.
In ansamblul raporturilor juridice fiscale se recunosc trei elemente fundamentale ale acestor raporturi:1) subiectele participante;2) coninutul;3) obiectul.Subiectele participante n raporturi
juridice fiscale sunt, n primul rnd, organele de control fiscal iar ca al doilea subiect
participant pot ntreprinderile de stat, persoanele fizice i juridice care desf-oar activiti
de antreprenoriat etc. i crora le revin drepturi i obligaii prevzute de dreptul fiscal.In cadrul
raporturilor juridice din domeniul fiscal subiectele participante au o poziie juridic dife-rit,
chiar i n ipoteza n care ambele subiecte participante sunt organe de stat, ntreprinderi de
stat.Subiecti care au obligatia de plata:contribuabili ;platitori de taxe.Subiecti care
contribute la plata impozitelor :persoane care retin la surse ;institutuu financiare care
contribute la plata impozitelor.si subiecte care contribute la efectuarea administarii
obligatiei fiscale:Organele administrativ fscale de stat, participnd la aceste raporturi n
exercitarea atribuiilorautoritare cu care sunt investite, au o poziie juridic de reprezentant al
intereselor financiarfiscale destat sau publice. Astfel, aceste organe de stat au competena de a
pretinde celuilalt subiect participant respectarea legislaiei fiscale n vigoare.Asfel Serviciul
fiscal de stat si unitatile teritoariale au competenta generala de administrare cu exceptiile
prevazute de lege :organelle vamale exercita drepturi ce tin de asigurarea stingerii obligatiilor
fiscale aferente trecerii froniterei vamale si plasarii marfurilor in regim vamal potrivit. Cit
priveste competenta teritoariala Inspectoratul Fiscal principal de stat isi exercita atribuiile pe
intreg teritoriul al RM iar inspectoratul fiscal de stat territorial in raza teritoriala de activitate
stabilita de legislatie.Poziia autoritar de reprezentant al intereselor fnanciarfiscale de stat a
primului subiect partici-pant este o expresie a regimului de drept public al raporturilor juridice ce
se stabilesc n temeiul i naplicarea normelor fiscale.persoane terte care dispun de surse de
informare privind purtatorul de impozit sau taxa ,acestea sunt bancile comerciale
,notarii,serviciile locative ,in cazul controlului fiscal pot intervene si experti specialistii

.persoane care reprezinta interesele contribuabilului de executare a obligatiei fiscale.astfel

subiectul poate participa in cadrul raporturilor de drept fiscal atit personal cit si prin intermediu
institutiei de reprezentare.
Coninutul raporturilor juridice fiscale l constituie drepturile i obligaiile privind plata i
ncasa-rea impozitelor i taxelor. Contribuabilul are dreptul:a) s obin pe gratis de la
inspectoratul fiscal de stat teritorial i serviciul de colectare a impozitelor i taxelor locale
informaii despre impozitele i taxele n vigoare, precum i despre actele normative care
reglementeaz modul i condiiile de achitare a acestora;b) s se bucure de o atitudine corect din
partea organelor cu atribuii de administrare fiscal i a persoanelor cu funcii de rspundere ale
acestora;c) s-i reprezinte interesele n organele cu atribuii de administrare fiscal personal sau
prin intermediul reprezentantului su; s obin amnarea, ealonarea, trecerea n cont a
impozitelor n modul i n condiiile prevzute de prezentul cod;f) s prezinte organelor cu
atribuii de administrare fiscal i persoanelor cu funcii de rspundere ale acestora explicaii
referitoare la calcularea i achitarea impozitelor i taxelor; 2) Contribuabilul este obligat:a) s
respecte modul stabilit de nregistrare (renregistrare) de stat i de desfurare a activitii de
ntreprinztor;b) s se pun la eviden la organul fiscal n a crui raz i are sediul stabilit n
documentele de constituire (nregistrare) i s primeasc certificatul de atribuire a codului fiscal.
Aceste prevederi nu se aplic persoanelor al cror numr de identificare de stat reprezint codul
fiscal; d) s prezinte informaii veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de
ntreprinztor, precum i despre alte obiecte ale impunerii;Obiectul raporturilor juridice se
stabilete n temeiul i n aplicarea normelor dreptului fiscal.Acesta se identific potrivit
concepiei din teoria general a dreptului care susine c obiectul rapor-turilor juridice este
aciunea, bunul material sau valorile vizate de drepturile i obligaiile subiectelorparticipante.Din
acest punct de vedere obiectul celor mai multe dintre raporturile juridice din domeniul fiscall
reprezint sumenele de bani ce se individualizeaz i se ncaseaz ca impozite i taxe. Alturat
acestora,obiectul raporturilor juridice fiscale l reprezint aciunile sau operaiunile de executare
silit i altele.

Clasificarea raoporturile j fiscale

1)CONFORM sursei
de reglemntarea a raportului juridic fiscal:raporturi juridice
reglementate de acte juridice internationale;raporturi juridice reglementate de acte juridice
nationale.2) conform sursei de aparatie a raportului juridic fiscal:ca urmare executarii actelor
normative fiscale;ca urmare a neexecutarii actelor normative fiscale.3)conform mecanismului
de realizare a intrumentelor fiscale:raporturi juridice fiscale de drept material ,se caracterizeaza
prin stabilirea intrumntelor fiscale ex(stabilirea sursei veniturilor contribuabilului;)raporturi
juridice fiscale de drept procedural-se caracterizeaza prin realizarea procedurii de executare a
obligatiei fiscale,care cuprinde totalitatea actiunilor de executare a obligatiei fiscale (de ex
control fiscal,examinarea cazurilor de incalcare a legislatiei fiscale).4)conform tipului obictului
raportului juridic fiscal:ce tin de prestarea activitatii comerciale,ce tin de patrimonial drepturi
reale; ce tin de venituri.5) confoem subictilor raportului juridic fiscal:dintre stat si persoana
fizica nerezidenta/rezidenta;dintre stat si persoana juridical resident/nerezident.6) conform
continutului rap j fiscal: de stabilire modificare si de stingere a obligatiei fiscale; de acordare
scutire ,facilitatilor; de evidenta a contribuabilor; de contro a contribuabililor;de aplicare a
sanctiunilor;de aparare a drepturilor contribuabililor.
Trasaturile raportului j de dr fiscal
-sunt raporturi de drept public intrucit se stabilesc intre parti dintre care unul obligatoriu este
statul (reprezentat prin intermediul organelor sale conform legii;
- se realizeaza intrun anumit domeniul cel al impozitarii;
-Din momentul nasterii acestuia acesta sunt obligatorii pentru parti;
-sunt componenta relatiilor social-economice;
-sunt reglementate de norme uridice fiscale ,izvorul obligatiei fiscale va fi inodeauna legea;
-poarta un character active,contribuabilul fin obligat sa achite impozitul/taxa iar autoritatea
competenta sa ceara executarea obligatiei fiscale;
-sunt de natura determinat intrucit impozitele si taxele colectate in umra realizarii obligatiei
fiscale sunt utilizate pentru formarea bugetului de stat;
-contine o obligatie unilaterala-codul fiscal defineste notiunea de impozit prin care explicit
prevede lipsa unei contravalori a obligatiei de achitare a impozitelor datorate, iar taxele pot
prevedea atit obligatiunea unei contravalori cit si lipsa unei contravalori directe si immediate.
-este posibila cesiunea de creanta vizeaza latura pasiva.
-sunt legate de valorile banesti si achitarea acestora in beneficial statului;
- au ca effect drepturi si obligatii fiscale ,precum si sanctiuni pentru nerespectarea legislatiei
fiscale;

- au o executare garantata deoarece statul intervine prin forta sa de contringere pentru a asigura
realizarea acestor raporturi

ELEMNTELE LEGII FISCALE

1.
Definirea elementelor legii fiscal.
Pentru executarea efectiva a obligatiilor fiscal, respective pentru incasarea efectiva in buget a
platilor fiscal obligatorii, cum sunt impozitele si taxele, ultimile trebuie sa fie legal determinate.
In acest scop in continutul actului legislative care stabileste si reglementeeaza perceperea
impozitelor si taxelor se determina in mod obligatoriu anumite elemente de continut care poarta
denumirea de elemente substantiale ale legii fiscal. Elementele obligatorii ale legii fiscal
reprezinta initati functionale initiale care in totalitate lor formeaza constructia juridical a oricarui
impozit sau taxa.
Art.6alin.(9) din codul fiscal al Republicii Moldova, care prevede ca la stabilirea impozitelor si
taxelor se determina urmatoarele elemente: obiectul impunerii, subiectul impunerii, sursa de plata
a impozitului sau taxei, unitatea de impunere, cota de impunere, termenele de achitare a
impozitelor sau taxelor, facilitatile fiscal.
Doctrina prevede o clasificare aditionala a elementelor impozitelor si taxelor: orgale fiscal,
subiectul impunerii, obiectul impunerii, sursa de plata a impozitului, material impozabila baza de
impozitare, unitatea de impunere. Etc. in dependent de de faptul daca aceste elemente sunt sau nu
obligatorii si definitorii pentru dernimarea impozitulu sau taxei, aceasta se clasifica in elemente
obligatorii si facultative.
Elementele substantiale (obligatorii) sunt considerate esentiale pentru determinarea impozitului
intrucit lipa unui sngur elementdin aceasta catogorie din legea fiscal duce la imposibilitaea
stabilirii si determinarii obligatiei fiscal si prin urmare, la impozibilitatea stabilirii si determinarii
obligatiei fiscal si, prin urmare urmare, la imposibilitatea realizarii acesteia.
Elementele facultative in afara de elementele substantiale specific legii fiscal, de ducem si
existenta unor elemente facultative. In cazul elementelor facultative, lipsa unuia dintre ele in
cantinutul actului legislative care reglementeaza un anumit tip de impozit sau taxa nu influenteaza
gradul de determinare si individualizare a acelei obligatii fiscal, dar poate influenta asupra
calitatii executarii acesteia . caracterul facultative al acestor elemente este determinat si se
constata doar in raport de elementele obligatorii ale legii fiscal.
2.

Subiectul impunerii
Subiectul impunerii este primul element obligatoriu al legii fiscal prevazut de art.6 din codul
fiscal. Subiectul impunerii este persoana care are obiligatia juridical de a achita din contul
mijloacelor proprii stabilite de legislatia fiscal impozitul sau taxa respectiva. Subiect al impunerii
poate fi orce persoana juridical sau fizica care detine un obiect impozabila sau a realizat o actiune
impozabile .
In cadrul dreptului fiscal, subiectul impunerii mai poarta denumirea de de contribuabil care este
persoana care, conform legislatiei fiscal este obligate sa calculeze sis a achite la buget orce
impozite sit axe, penalitati si amenzile respective. Pentru subiectul impunerii sunt caracteristice
mai multe elemente care, odata determinate contribute la aplicarea corecta de catre organelle de
administrare fiscal a legislatiei fiscal.
In special , aceste elemente se refera la capacitatea fiscala, statutul juridic al subiectului, rezidenta
fiscala a subiectului.
Literatura de specialitate analizeaza capacitatea fiscal drept capacitate juridica estimate a unui
contribuabil de a achita impozitele si taxele, pentru crearea in final a bugetului national pentru
acoperirea cheltuelilor publice.
Din interpretarea literalmente a definitiei legale a subiectului impunrii expuse mai sus urmeaza sa
definim notiunea de persoana care poate fi atit fizica cit si juridical.
Persoana fizica este orice cetatean al RM,cetatean strain apatrid sau forma organizatorica cu
statut de persoana fizica ,inclusive intreprinzatoru individual ,gospodaria taraneasca.Persoana
juridical ca fiind orice societate comerciala,cooperative ,intreprindere,institutie fundatie, inclusiv
create cu participarea unei personae straine..
Spre deosibire de alte ramuri publice, unde determinate si relevante sunt legaturile politicojuridice dintre persoana si stat, in cadrul dreptului fiscal, pentru determinarea locului unde a
aparut obiectul impozabil si prin urmare a locului unde aceasta va suporta in consecinta obligatia
fiscal, inainte de toate se vor lua in considerare legaturile economice dintre persoana si stat. in
principal, aceste legaturi se determina prin intermediul rezidentei fiscale.
Conform prevederilor legii fiscal a RM art 5 alin %, orice persoana fizica se considera in scopuri
fiscale rezidenta a RM daca corespunde uneia din urmatoarele cerinte:
- Are domiciliu permanent in RM , chiar daca se afla la tratament sau la odihna, sau la invatatura,
sau se afla in deplasare peste hotare este persoana cu functie de raspundere a RM, aflata in
exercitiul functiunii peste hotare
- Se afla in RM cel putin 183 de zile pe parcursul anilui fiscal
Persoana fizica nerezidenta este orce persoana care nu corespunde cerintelor de mai sus ori desi
apparent corespunde uneia din ele, acesta se afla in RM in calitate de persoana cu statut
diplomatic sau consular ori in calitate de membru al familiei unei alte persoane.

Persoana juridical sau forma organizatorica cu statut de persoana fizica se considera rezidenta a
RM dac:
- Activitatea acesteia este organizata sau gestionata in RM ori
- Al carei loc de baza de desfasurare a activitatii este RM
Notinea de nerezident este definite in codul fiscal ca fiind orce persoana juridical sau forma
organizatorica cu statut de persoana fizica :
- A carei activitate nu este organizata sau gestionata in RM ori
- Al carei loc de baza de desfasurare a activitatii nu este RM
Exista 2 conceptii
In statul al carei legislatie fiscal a fost influntata de conceptia teritoriala vor fi supuse impunerii
toate veniturile si bunurile daca isi au sursa pe teritoriul pe care statul respective isi exercita
suveranitatea fiscala. In cadrul aceste conceptii importanta decisive are sursa venitului sau locul
situarii bunului impozabil si nu beneficiarul acesteia, indifferent de statul in care isi are resedinta.
In statul al carei legislatie fiscal a fost influentata de conceptia globala vor face obiectul impunerii
toate veniturile si bunurile persoanelor si fizice si juridice care au rezidenta sau sediul in staul
respective . in cadrul acestei conceptii nu are importanta de unde provin acele venituri sau de
unde sunt situate bunurile acestor persoane.
Conventia model OCDE nu defineste notiune de resident ca atare ci se refera la expresia
prevazuta la art 4 si anume: resident al unui stat contractant inseamna orice persoana care in
virtutea legislatiei acelui stat, este supusa impozitariii in acel stat datorita domiciliului,
rezidentei , loculuyi conducerii effective al acesteia sau potrivit oricarui alt criteriu de natura de
natura similara. Daca o persoana fizica este rezidenta a ambelor state contractante, atunci statutul
sau va fi determinat dupa cum urmeaza:
a)
Aceasta va fi considerate rezidenta numai a statului in care ea are o locuinta permanenta
la dispozitia sa in ambele state ea va fi considerate rezidenta numaia a statului cu care reletiile
sale personale si economice sunt mai strinse.
b)
Daca statul, in care aceasta are central intereselor sale vitale poate fi determinat sau daca
ea nu are o locuinta permanenta la dispozitia sa in niciun stat, ea va fi considerate rezidenta a
statului in care ea locueste in mod obisnuit
c)
Daca aceasta locueste in mod obisnuit in ambele state sau in niciunul din ele ea va fi
considerate rezidenta a statului al carui national este
d)
Daca aceasta este nationala al ambelor state sau al niciunuia dintre acestea, autoritatile
competente ale statelor contractante vor rezolva probla printr-o intelegere amabila
Conventia Model OCDE prevede si urmatoarea situatie: daca o persoana, alta decit o persoana
fizica, este rezidenta a ambelor state contrectante atunci ea va fi considerate rezidenta numai a
stului contractant in care este situate locul conducerii sale effective.
Atit prevederile legislatiei fiscale a RM cit si din literature de specialitate rezulta urmatoarele
criteria generale ale Reprezentantii Permanente:
Reprezentanta permanenta-reprezinta locul fix de afaceri prin care nerezidentul desfasoara
integral sau partial ,activitatea de intreprinzator in rm fie direct fie printrun agent cu statut
dependent.
- Existent unui loc de afaceri, adica un punct geographic pe teritoriul statului
- Locul de afeceri trebuie sa fie fix, respective, sa posede o adresa exacta sis a posede un anumit
grad de permanenta
- Activitatea de intreprinzator a nerezidentului sa se efectueze prin intermediul acelui loc fix de
afaceri, adica personalul care realizeaza activitatea sa lucreze efectiv in statul in care se afla locul
fix de afaceri

Totodata codul fiscal prevede la art 5 pct20 si notinea de reprezentanta. Aceasta notiune include
cazurile in care nerezindetului desfasoara in RM anumite genuri de cu character pregatitor ,
auxiliary sau de alt character , in lipsa criteriilor de reprezentanta permanenta ,activitatii care sunt
reglementate in mod exhaustive de catre CF. faptul desfasurarii de catre nerezident a activitatilor
incadrate in categoria de reprezentata nu va avea ca effect impozitarea acestui nerezident..
Un alt element al definitiei subiectului impunerii sunt sintagmele persoana responsabila direct
pentru a realizarea obligatiei fiscal si persoana obligate sa retina sau sa perceapa de la alta
persoana taxa /impozitul sis a asigure achitarea la buget .
Totodata un element legat de subiectul impunerii il constitue persoanele interdependente. Codul
fiscal prevede, la art.5 alin.12 ca persoana interdependent reperezinta membru al familiei care
controleaza contribuabilul, este controlat de contribuabil sau se afla impreuna cu aceasta sub
controlul unui tert.
3.
Obiectul impunerii.
Obiectul impunerii este un alt element obligatoriu al legii fiscal. In general, legeislatia fiscal
prevede ca obiecte ale impunerii veniturile, bunurile sau anumite activitati ale subiectului. Astfel,
legislatia fiscal stabileste pentru fiecare categorie de impozit si taxa obiecte ale impunerii
distincte : spre exemplu in cazul impozitului pe venit obiectul impunerii il constitue veniturile
obtinute din orce surse aflate pe teritoril RM : , in cazul TVA valoarea impozabila a livrarilor de
marfuri servicii, effectuate de catre subiectii impozabili , inclusive importul marfurilor si
serviciilor in RM; in cazul impozitului pe bunuri imobiliare obiectl impunerii il constitue
cladirile, terenurile, constructiile, apartamentele, casele de locuit.
Obiectul impunerii reprezinta un fapt juridic care este prevazut de legislatie ca temei pentru
aparitia la un contribuabil individual determinat a obligatiei de plata a unui anumit tip de impozit
sau taxa.
Conform doctrine , prin el insusi , obiectul impunerii nu poate naste obligatii fiscal in sarcina
unui subiect individual determinat doar daca exista o legatura juridical directa intre acel subiectsi
faptul juridic prevazut de legislatia ca temei pentru aparitia acelei obligatii fiscal, adica: obtinerea
efectiva de catre acel subiect asupra unui bun, punerea in circulatie de catre acesta a unui bun sau
desfasurarea unei activitati de catre aceasta .
Totodata , fiind doar un fapt juridic , obiectul impunerii nu poate avea prin el insusi caracteristici
valorice , fizice sau de alta natura pentru a fi posibila calcularea efectiva a obligatiei fiscal. Astfel
de carcteristici le poate avea doar material impozabila , adica insusi venitul , bunul sau insasi
activitatea impozabila.divizarea intre notiunile de obiect al impunerii si cea de materie impozabila
este determinate de necesitatea de a separa din totalitatea de obiecte asemenatoare si chiar
asemenatoare ale lumii materiale anume a aceluia de care legiitorul leaga nemijlocit aparitia
efectelor fiscale.obiectul impunerii va fi insusi faptul desfasurarii activitatilor ,iar material
impozabila va fi rezultatul
economic obtinut in urma desfasurarii
unei anumite
activitati.diferentele dintre obiectul impunerii si material impozabila sunt mai pronuntate si
reliefate in cazul impozitarii bunurilor in cazul veniturilor obiectul poate sa coincide cu baza
impozabila de exemplu in cazul sumelor dividentelor,ale dobinzilor.
elementele
Material impozabila reprezinta un fenomen al lumii material avind I anumita caracteristica
fizica , valorica sau de alta natura care se afla intro anumita legatura si raport cu subiectul.
Unitatea de impunere aceasta reprezinta unitatea de masura care exprima demensiunea obiectului
impozabil
Baza im pozabila exprima cantitativ material impozabila exprima cantitativ material impozabila
In concluzie reesind din prevederile legislatiilor fiscale ale statelor modern, obiectele impunerii
pot fi reduse in trei categorii de baza:

a)
b)
c)

Drepturi ale subiectelui

Actiuni ale subiectului
Rezultatele actiunilor subiectului

4.
Sursa de plata a impozitului sau taxei
Perceperea impozitelor si taxelor trebuie sa aiba o justificare ecomonica , respective sa fie
fundamentate economic.
In sens economic exista doar doua surse din care pot fi achitate sumele impozitelor sau taxelor
din venitul contribuabilului si din capitalul contribuabilului . Sursa de plata a impozitului indica
de fapt , din ce anume se plateste impozitul .
Literature de specialitate defineste sursa de plata a impozitului ca fiind activitatea , activele etc
care produc adica dau nastere veniturilor.
Doctrina mentioneaza ca in anumite cazuri , sursa de plata a impozitului poate sa coincide cu
obiectul impozitului .Spre exemplu , in cazul impozitului pe venit sursa impozitului intotdeauna
va coincide cu obiectul impozitului.
5.
Cotele impozitelor si taxelor
Cotele procentelor si taxelor reprezinta procentul , suma fixa ori ansamblul de procente si sume
fixe cu ajutorul carora se calculeaza cuantumul banesc al fiecarui impozit. Cota impozitului se
aplica asupra unei unitati de impunere contrete stabilite de legiuitor in functie de tipul impozitului
sau taxei . Impozitul poate fi stabilit intro cota fixa sau in cote procentuale.
Coat fixa este o suma absoluta, invariabila pe unitatea de masura. Cota procentuala este cel mai
raspindit mod de calculare a cuantumului banesc al impozitelor, acesta aplicinduse in cazul in
care obiectul il constitue venitul realizat de catre contribuabil sau valoare obiectulu detinut de
catre acesta.
Cota procentuala poate fi:
- Cota procentuala proportional este compusa dintrun sinur procent, unic, aplicabil, bazei de
impozitatre indicate in lege.
- Cota procentuala progresiva include mai multe cote procentuale stabilite pe trepte aplicabile
progresiv pe masura ce creste cuamtumul bazei de impozitare
- Caota pocentuala regresiva este compuse din mai multe dispuse in ordine descrescatoare,
aplicabile regresiv pe masura ce creste cuantumul bazei de impozitare.
Codul fiscal al RM stabileste in mod exhaustive si direct marimea cotelor pentru fiecare categorie
de taxe si impozite stability.

6.Termenele de achitare a impozitelor si taxelor

Conform art.9 lit. f) din codul fiscal, termenul de achitare a impozitelor sau taxelor reprezinta
perioada in decursul careia contribuablilul este obligat sa achite impozitul sau taxa sub forma de

interval de timp sau zi a platii .La art. 129 pct(8) din codul fiscal este data termenul de stingere a
obligatiei fiscal in care trebuie sa fie executata obligatia iscala , incluzind si ultima sa zi in orele
de program ale organului fiscal.
Termenele pot sa apara ca interval de timp in care sumele trebuei varsate la buget in acest caz
scadenta este ultima zi a acestei perioade sau pot sa apara ca date fixe la care obligatiunile trebuie
achitate atunci cind scadenta coincide cu termenul de plat
7.
Facilitatile privind impozitele si taxele
Literature de specialitate defineste facilitatile fiscal drept prioritati acordate unor categorii
determinate de subiecti ai impunerii in raport cu alti subiecti ai impunerii, inclusive posibilitatea
de scutire totala de achitare a impozitelor/taxelor sau reducerea acestora. Astfl prin facilitate fiscal
intelegem posibilitatea acordata de legislatia fiscal care vizeaza eliberarea totala sau partial de la
plata impozitelor sau taxelor, reducera acestor platiprecum si orce alta atenuare a sarcinii fiscal a
contribuabilului.
Conform art.6 alin (9)lit.g)din CF facilitatile fiscal sunt elemente de care se tine suma la
estimarea obiectului impozabil, la determinarea cuantumului impozitului sa taxei, precum si la
incasarea acestuia sub forma de :
- Scutirea totala sau partial de impozit sau taxa
- Scutirea partiala sau totala de la plata impozitelor si taxelor
- Cote reduse a impozitelor sau taxelor
- Reducerea obiectului impozabil
- Aminari ale termenului de achitare a impozitului sau taxelor
- Esalonari ale obligatiilor fiscal
Facilitatile fiscale se deosebesc intre ele dupa mecanizmul aplicarii lor. Astfle in dependent de
tipul acestora precum si in functie de cum se modifica in urma aplicarii lor unele elemente ale
legii fscale acestea pot fi clasificate in:
- Excluderi din obiectul impozabil; facilitate fiscal care are la baza mecanizmul excluderilor, are
ca scop excluderea de la impunere a unor materii impozabile
- Reduceri ascest tip de facilitatti se aplica asupra reducerii bazeii impozabile
- Scutiri- sint facilitatile care se aplicca asupra cotei de impozitare sau asupra subiectului .
O alta impozitare prevede ca inlesnirile se pot manifesta dupa cum urmeaza: scutiri, reduceri,
bonificatii, aminari si esalonari:
- Scutirile se aplica in vederea fovarizarii anumitor facilitate care folosecs forta de munca cu
randament scazut
- Reducerile vizeaza atit scopuri sociale cit si economice cum este cazul reducerii bazei
impozabile la impozitul pe venit reinvstit in anumite scopuri prevazute de lege
- Bonificatiile se acorda pentru a stimuli anutit platitorii de impozite sit axe sa-si achite obligatiile
inainte de expirarea termenelor prevazute de lege , de regula , pina la primul termen de plata
- Aminarile si esalonarile au in vedere modificarea termenelor de plata a obligatiei fiescale si
respective , fragmentarea sumei de plata in mai multe transe ce urmeaza sa fie varsate la buget.

8.
Clasificare impozitelor sI a taxelor
Conform art.6 alin.1 din CF impozitul reprezinta o plata obligatoriecu titlu gratuity care nu tine
de efectuarea unor actiuni determinate si concrete de catre organul imputernicit sau de catre

persoana cu functie de raspundere a acestuia pentru sau in raport cu contribuabilul care a achitat
aceasta plata .
Atit legislatia in vigoare cit si doctrina ofera criteria de clasificare a imppizitelor si taxelor:
a)
Dupa forma de percepere a impozitelor , putem stabili :
- Impozite pecuniare au avut o aplicare izolata in orinduirea sclavagista si au devenit fregvente si
specific odata cu extinderea relatiilor marfa-bani.
- Impozite natural se prezinta sub forma prestatiilor sau darilor in natura, fiind specific si
fregvente in orinduirile sclavagiste si feudale
b)
In raport cu debitorul real si obligatiile fiscal
- Impozite directe ele se incaseza direct de la contribuabili la anumite termene. Characteristic
acestor impozite este faptul ca persoana care plateste impozitul este si persoana care efectiv il
suporta.
- Impozite indirect- impozitele indirect sunt acele impozite care se stabilesc asupra vinzarii
bunurilor sau asupra prestarii unor servicii .
c)
In functie de fregventa cu care se percep la bugetul de stat
- Impozite permanente sunt impozite percepute cu regularitate fiind parte a politicii bugetarfiscale , care contribute in mod direct la formarea bugetului public annual .
- Impozitele ocazionale sunt impozite instituite de catre stat in mod incidental, atunci cind se
constata o necessitate stringent
d)
In functie de institutia care administreaza impozitele si taxele
- Impozite generale de stat si impozitele locale- art 6 alin.5 din CF specifica impozitele si taxele
generale de stat: impozitul pe venit, tax ape valoare adaugata, accizele , importul privat , taxa
vamala.
Alin6. Stabileste impozitele si taxele locale : impozitul pe bunuri imobiliare , taxele pentru
resursele naturale etc.

Controlul fiscal la fata locului este cea mai complexa si efectiva forma a controlului
fiscal.aceasta forma este directionata spre depistarea incalcarilor legislatiei fiscale care nu au
fost si nu pot fi depistate in cadrul controlului fiscal cameral.acesta are ca scop Controlul fiscal la
faa locului are drept scop verificarea respectrii legislaiei fiscale de contribuabil sau de o alt
persoan supus controlului, care se efectueaz la locurile aflrii acestora de ctre funcionarii
fiscali sau de persoane cu funcie de rspundere ale altor organe cu atribuii de administrare
fiscal.
Procedura . Controlul fiscal la faa locului poate fi efectuat numai n temeiul unei decizii scrise a
conducerii organului care exercit controlul.Contribuabilul este obligat dupa caz sa asigure
conditii adecvate pentru efectuarea controlului si sa participle la efectuarea lui.Controlul fiscal la
fata locului se efectueaza in orele de program ale organelor care exercita controlul fiscal si/sau
cele a contribuabilului.Controlul fiscal asupra diviziunilor structurale fara pers.juridica ale
contribuabilului se efectueaza de catre org.fiscal de lalocul de evidenta fiscala a intreprinderii de
baza. La finalizarea controlului fiscal la faa locului, se ntocmete un act de control fiscal. Actul
de control fiscal este un document ntocmit de funcionarul fiscal sau alt persoan cu funcie de
rspundere a organului care exercit controlul, n care se consemneaz rezultatele controlului
fiscal. n act se va descrie obiectiv, clar i exact nclcarea legislaiei fiscale i/sau a modului de
eviden a obiectelor impunerii, cu referire la documentele de eviden respective i la alte
materiale, indicndu-se actele normative nclcate. n act va fi reflectat fiecare perioad fiscal n

parte, specificndu-se nclcrile fiscale depistate n ea.Contribuabilul este obligat sa semneaza

actul de control fiscal chiar si in cazul dezacordului cu acesta.Totodata in caz de dezacord el este
obligat sa prezinte in scris in termen de pina la 15 zile calendaristice argumentarea
dezacordului anexind si documentele.
Durata controlului fiscal la fata locului nu trebue sa depaseasca
doua luni
calendaristice.Termenul respective se calculeaza din momentul aducerii la cunostinta
contribuabilului a deciziei de control. n cazuri excepionale, conducerea organului care exercit
controlul fiscal poate s decid prelungirea duratei n cauz cu cel mult 3 luni calendaristice sau
s sisteze controlul. Perioada sistrii controlului i prezentrii documentelor nu se include n
durata efecturii controlului, ultima fiind calculat din ziua nceperii lui pn la ziua semnrii
actului respectiv, inclusiv.decizia de sistare se intocmeste in scris si urmeaza a fi adusa la
cunostinta contribuabilului.
Faptul solicitarii si prezentarii documentelor suplimentare constitue unul dintre cazurile de
sistare a controlului fiscal la fata locului. Deci acestea documente pot fi:primirea informatiilor
de la organelle competente din alte state referitoare la activitatea contribuabilului in acele
state;primirea documentelor si informatii cu care contribuabilul a aviut raporturi economice
.totodata codu fiscal nu prevede expres acestea cazuri dar indicind doar ca acestea sunt
exceptionale.deci acestea pot fi cazuri ce tin de obiectul controlului si sunt in imposibilitate sa
conduca la imposibilitatea realizarii controlului fiscal.Controlul fiscal la faa locului referitor la
un contribuabil poate cuprinde att unul, ct i mai multe tipuri de impozite i taxe. n cursul
unui an calendaristic se admite efectuarea unui singur control fiscal la faa locului pe unele i
aceleai tipuri de impozite i taxe pentru una i aceeai perioad fiscal. Aceast restricie nu se
extinde asupra cazurilor cnd controlul fiscal la faa locului se efectueaz n legtur cu
reorganizarea sau lichidarea contribuabilului; cnd dup efectuarea controlului se depisteaz
semne de nclcri fiscale; cnd acesta este o verificare prin contrapunere; cnd controlul ine de
activitatea posturilor fiscale; cnd controlul se efectueaz la solicitarea organelor de drept i a
celor prevzute la art.131 alin.(5) sau n legtur cu auditul activitii organului fiscal de ctre
organul ierarhic superior; cnd necesitatea controlului a aprut n urma examinrii cazului cu
privire la nclcarea fiscal sau n urma examinrii contestaiei.Astfel in acestea cazuri org fiscal
este in drept sa efetueze repetat c.f.la fata.loc. asupra unora si aceleasi imp.sau taxe.
Postul fiscal .Instituirea postului fiscal este o modalitate de control fiscal la fata locului. Postul
fiscal se creeaz de organul fiscal n scopul prevenirii i depistrii cazurilor de nclcare fiscal,
inclusiv a cazurilor de eschivare de la stingerea obligaiilor fiscale, precum i n scopul exercitrii
altor atribuii de administrare fiscal. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat hotrte asupra
instituirii posturilor fiscale, stabilete tipul i locul de amplasare, iar n cazul postului fiscal
electronic i tehnologia de comunicare electronic.In temeiul ordinului IPFS ,de catre Ifs
territorial se va emite in termen de 1 zi din data receptionarii ordinului,un ordin privind
desemnarea functionarilor fiscali responsabili de activitatea pot fiscale.Functionarea post fisc va
incepe odata cu receptionarea a ordinului emis de IPFS sau din data mentionata expres in ordin.
Sunt 3 tipuri de posturi fiscale: stationare ,mobile si electronice. Postul fiscal staionar este
amplasat ntr-un loc stabil i special amenajat, unde i exercit atribuiile. Postul fiscal mobil,
asigurat cu mijloace tehnice, inclusiv de transport, se deplaseaz, dup caz, n raza teritoriului
controlat. Postul fiscal electronic reprezint o soluie tehnico-informaional de transmitere i
stocare n mod electronic a informaiei care poate fi utilizat n mod direct sau indirect la
determinarea obligaiei fiscale. Postul fiscal staionar sau postul fiscal mobil este constituit din cel
puin un funcionar fiscal i, n funcie de caz i de modul de efectuare a controlului, din angajai
ai organelor afacerilor interne sau ai altor organe. Postul fiscal electronic este constituit din

soluia tehnico-informaional de transmitere a informaiei n form electronic, folosind reelele

de comunicaii, de la contribuabil ctre sistemul informaional al Serviciului Fiscal de Stat si
poate fi folosita in mod indirect sau direct la determinarea obligatiei fiscale,
Modalitatile speciale de verificare aplicate in cadrl controlului foscal la fata loului.
. Cumprtura de control este o modalitate de control, care se realizeaza prin metoda verificarii
faptice si are ca scop direct fizarea faptului realizarii fara utilizarwa masinilor de casa si de
control cu memorie fiscala a marfurilor si serviciilor, exprimat n crearea artificial de ctre
funcionarul fiscal a situaiei de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de
executare a lucrrilor sau de prestare a serviciilor fr scopul de a le achiziiona (consuma) sau de
a le comercializa. Cumprtura de control poate fi efectuat att n moned naional, ct i n
valut strin. Contribuabilul (reprezentantul su n persoana vnztorului, casierului sau altei
persoane mputernicirile de a aciona n numele contribuabilului la realizarea bunurilor materiale,
la primirea comenzii de executare a lucrrilor sau de prestare a serviciilor, care rezult din situaia
sau din documente confirmative) este informat despre aplicarea cumprturii de control dup
efectuarea acesteia. Mijloacele bneti, inclusiv valuta strin, obinute de la comercializarea
bunurilor materiale, de la primirea comenzii de executare a lucrrilor i a serviciilor urmeaz a fi
restituite funcionarului fiscal care a efectuat cumprtura de control. Bunurile materiale se
restituie contribuabilului. Ca probe ale comiterii nclcrii n timpul efecturii cumprturii de
control pot servi nregistrrile audio, foto, video, precum i dispozitivele de nregistrare.

Metodele i sursele indirecte de estimare a sumei obligaiei fiscale.Scopul aplicarii acesteia

consta in verificarea si determinarea corectitudinii calcularii sumei obligatiei fiscale.Prin
metoda directa de estimare se intelege o metoda de determinare a veniturilor impozabil
estimate prin intermediul analizei situatiei fiscale a persoanei,utilize=ind informatii de la sursa de
plata a venitului si din alte surse decit darile de seama.Pentru organul fiscal sursa indirecta de
informatie poate fi orice sursa pasibila sa furnizeze documente informatii referitoare la
situatiile similare
produse in conditii similare
relevante pentru estimarea venitului
impozabil.Utilizarea de catre organul fiscal a acestor metode se efectueaza pentru pers juridice
in urmatoarele cazuri:a)daca in timpul controlului fiscal sumele impozitelor si taxelor care
urmau sa fie varsate la buget nu pot fi determinate din lispa de evidenta contabila;b0daca
contribuabilul sau persoana lui cu functie de rs nu prrezinta in totalitate sau in parte
documenteke de evidenta si sarile de seama fiscale.Astfel metodele si sursele idirecte include:
a) tipul i natura activitilor practicate de contribuabil;
b) mrimea capitalului contribuabilului;
c) veniturile din vnzri ale contribuabilului, inclusiv cele constatate n cadrul posturilor fiscale;
d) numrul de angajai ai contribuabilului, precum i fondul de remunerare a muncii i alte
recompense;
e) categoria clienilor contribuabilului i numrul lor;

f) diferena dintre caracteristicile cantitative i cele calitative ale materiei prime, ale altor
materiale procurate i ale celor folosite n producie;
g) analiza schimbrii valorii nete a proprietii contribuabilului;
h) chiria imobilului folosit de contribuabil n afaceri;
Acesta mdalitate mai poarta denumirea si de cronometrala fiscala.astfel aceasta consta in
observarea directa a obiectelor si proceselor si fenomenelor in cercetarea si analiza activitatii
contribuabilului,aceasta are si sarcina de a constata situatiile care nu sunt reflecatate sau care nu
rezulta din documente .Scopul aceste modalitati consta in estimarea veniturilor din vinzari a
unui contribuabil concret ca urmare a instiruirii si functionarii la acesta a unui post fiscal.Pentru
realizarea estimarii in acest mod a veniturilor contribuabilului este necesara respectarea
cumulative a urmatoarelor conditii:postu fisc au fost instituite cel putin de doua ori pe parcusul
anului fiscal;perioadele de functionare a post f sunt de 30 de zile ;livrarile de marfuri si service
in medie pe zi pina si intre perioadele de functionare a post fiscale sunt mai mare de 70% fata
de livrarile medii pe zi inregistrate pe perioadele de functionare a post f,.

Ridicarea documentelor si/sau a masinilor de casa si control. Documentele i/sau mainile

de cas i de control se ridic n cazurile:a) necesitii de a proba prin documente nclcarea
fiscal;b) probabilitii dispariiei acestora;c) n alte cazuri expres prevzute de legislaia
fiscal.ex(n cazul n care contribuabilul sau o alt persoan supus controlului nu dispune de
sediu sau de oficiu ori sediul lui se afl la domiciliu, n alte cazuri cnd nu exist condiii adecvate
de lucru, in aceste cazuri controlul fiscal se efectueaza la ofociul organului care exercita
controlul fiscal inclusive prin ridicarea de catre ultimul de la contribuabil a documentelor
necesare.
Conditii de ridicare:se ridica documentele i/sau mainile de cas i de control indiferent de
apartenena i de locul aflrii lor, asigurnd pstrarea lor n organul fiscal; riidicarea documentelor
i/sau mainilor de cas i de control se efectueaz n prezena persoanei de la care acestea se
ridic, iar dac ea lipsete sau refuz s participe la procedura de ridicare, n prezena a doi
martori asisteni; Asupra cazului de ridicare a documentelor i/sau mainilor de cas i de control
se ntocmete un proces-verbal, Procesul-verbal este semnat de persoana care l-a ntocmit i de
persoana de la care s-au ridicat documentele i/sau mainile de cas i de control ori de martorii
asisteni. Dac persoana de la care se ridic documentele i/sau mainile de cas i de control
refuz s semneze procesul-verbal, n el se va consemna refuzul.

Documentele ridicate, dup utilizare, snt restituite persoanei de la care au fost ridicate sau, n
lipsa acesteia, persoanei care o nlocuiete.
Mainile de cas i de control ridicate snt restituite, dup verificarea softului instalat n acestea,
persoanei de la care au fost ridicate sau, n lipsa acesteia, persoanei care o nlocuiete.
Examinarea incperilor contribuabilului.este vorba de efectuarea in cadrul controlului fiscal la
fata locului a incaperilor utilizate de catre contribuabil exclusive ca spatii de roductie
,depozitare,localuri de comert .Organul fiscl are dreptul sa deschida sa intre sis a examineze
precum si dupa caz sa sigileze incaperile date.efectuarea acestor actiuni se permite doar in
timpul orelor de lucru a contribuabilului.scopul examinarii acestora consta in verificarea
autencitatii datelor din documentele contabile ,din darile de seama,declaratiilor fiscale.totodata
organul fiscal poate proceda la :verificarea documentelor gasite in incaperi ;ridicarea de
documente ,verificarea oricarui mijloc de transport aflat in incapere.la efectuarea acestor actiuni
in afara orelor de lucru se procedeaza doar prin incheiere judecatorului de
insctructie.Examintarea domiciliului si residintei persoanei fizice folosite pentru obtinerea
de venituri sau pastrarea obiectelor impozabile sau a documentelor se poate efectua doar cu
acordul persoanei in lipsa acesteia in baza incheierii.in caz de refuz a persoanei organul fiscal va
intocmi actu de control fiscal,in baza caruia va intenta o actiune in inst de judecata.

Metodele de efectuare a controlului fiscal:

Verificarea faptic se aplic n cazul controlului fiscal la faa locului i const n observarea
direct a obiectelor, proceselor i fenomenelor, n cercetarea i analiza activitii contribuabilului;
Verificarea documentar se aplic att n cazul controlului fiscal cameral, ct i al celui la
faa locului i const n confruntarea drilor de seam fiscale, documentelor de eviden i altei
informaii prezentate de contribuabil cu documentele i cu informaiile referitoare la acesta de
care dispune organul care exercit controlul fiscal.
Verificarea total se aplic n cazul controlului fiscal la faa locului asupra tuturor actelor i
operaiunilor de determinare a obiectelor (bazei) impozabile i de stingere a obligaiilor Fiscale n
perioada de dup ultimul control fiscal.
Verificarea parial se aplic att n cazul controlului fiscal cameral, ct i al celui la faa
locului i const n controlul asupra stingerii unor anumite tipuri de obligaii fiscale, asupra
executrii unor alte obligaii prevzute de legislaia fiscal dintr o anumit perioad, verificnduse, n tot sau n parte, documentele sau activitatea contribuabilului.
Verificarea tematic se aplic att n cazul controlului fiscal cameral, ct i al celui la faa
locului i const n controlul asupra stingerii unui anumit tip de obligaie fiscal sau asupra

executrii unei alte obligaii prevzute de legislaia fiscal, verificndu-se documentele sau
activitatea contribuabilului.
Verificarea operativ se aplic ncazul controlului fiscal la faa locului, observndu-se
procesele economice i financiare, actele i operaiunile aferente, pentru a constata autenticitatea
lor, pentru a depista i a preveni nclcarea legislaiei fiscale. Verificarea operativ se face
inopinat, prin verificare faptic i/sau documentar. Dac se constat vreo nclcare a legislaiei
fiscale, iar verificarea circumstanelor necesit mai mult timp, materialele se transmit
subdiviziunilor respective ale organului cu atribuii de control fiscal pentru efectuarea unui
control fiscal prin alte metode tehnice.
Verificarea prin contrapunere se aplic att n cazul controlului fiscal cameral, ct i al celui la
faa locului i const n controlul concomitent al contribuabilului i al persoanelor cu care acesta
are sau a avut raporturi economice, financiare i de alt natur, pentru a se constata autenticitatea
acestor raporturi i a operaiunilor efectuate

EXECUTAREA SILITA
1.notiunea si caracterele executarii silite
Executarea silita-consta in actiunile intreprinse de catre organul fiscal pentru perceperea fortata
a restantei.
Caracterele:a)temeiul trecerii la executarea silita este neexecutarea obligatiei fiscale de catre
contribuabil in cuatumul si termenul stability de lege,adica existenta restantei.b)executarea silita
reprezinta o cale exceptionala de recuperare a creantelor fiscale,ea porninduse numai in cazul
neachitarii in cuatumul si termenelor legale a impozitelor si taxelor inclusive sumele aferente
ale acestora.c)reprezinta o constringere neconditionata de efectuare a platilor ce deriva dintr-o
obligatie constitutional-publica .obligatia fiscala a contribuabilului precum si dr statulu de a
cere executarea acestei obligatii nu reiese dintr-o intelegere sau conventie dar exclusive din
lege.d)Procedura de executare silita desfasurata de organelle fiscale nu este precedata de o alta
procedura cu character judiciar-este o forma de percepere extrajudiciara a datoriilor.
2.Conditiile declansarii executarii silite a obligatiei:
a)existenta restantei adica sum ape care contribuabilul era obligat sa o plateasca la buget
ca impozit,taxa,care nu a fost platita in temen precum si suma majorarii de intirziere si/sau
amenzii.aplicarea pentru sumele amenzilor aferente sau neaferente unor impozite sit axe a
modalitatilor de executare silita se efectueaza,daca decizia prin care a fost aplicata aceasta
sanctiune nu a fost executata benevol de catre contribuabil in termen de 30 de zile din data
pronuntarii acesteia.b)neexpirarea termenul de prescriptie prevazute de codul fiscal.este
vorba in primul rind despre neexpirarea termenului de prescriptie pentru stingerea obligatiei
fiscale. impozitele, taxele, majorrile de ntrziere n cel mult 4 ani de la ultima dat stabilit
pentru prezentarea drii de seam fiscale respective sau pentru plata impozitului, taxei, majorrii
de ntrziere (penalitii), n cazul n care nu este prevzut prezentarea unei dri de seam
fiscale; sanciunile fiscale aferente unor impozite i taxe concrete n cel mult 4 ani de la
ultima dat stabilit pentru prezentarea drii de seam fiscale privind impozitul i taxa
menionat sau pentru plata impozitului i taxei n cazul n care nu este prevzut prezentarea
unei dri de seam fiscale; ) sanciunile fiscale neaferente unor impozite i taxe concrete n
cel mult 4 ani din data svririi nclcrii fiscale. Dac determinarea obligaiei fiscale a avut loc
n termen sau n perioada stabilit la art.264, ea poate fi stins prin executare silit de ctre
organul fiscal n conformitate cu prezentul titlu sau de ctre instana judectoreasc, ns numai

n cazul n care aciunile organului fiscal sau sesizarea instanei judectoreti au avut loc pe
parcursul a 6 ani de dup determinarea obligaiei fiscale.
c)necontestarea faptului existentei restantei si a marimii acesteia. In urmatoarele doua
cazuri:cind in privinta contribuabilului a fost aplicata modalitatea de executarea silita prin
urmarirea bunurilor contribuabilului;cind a fost aplicata modalitatea de executare silita prin
urmarirea datoriilor debitoare ale contrbuabilului.
d)contribuabilul nu se afla in
procedura de lichidare
sau in process de
insolvabilitate ,cu exceptia obligatiilor fiscale curente.

Subiectii si modalitatile de executare silita a obligatiei fiscale

Regula generala in cazul executarii silite a obligatiilor fiscale consta in faptul ca aceasta
se efectueaza de catre organul fiscal.Prin aceasta se intelege:1.executarea silita efectuata de catre
IPFS-efectueaza executarea silita a marilor contribuabili din momentul dobindirii a acestu statut.
2) executarea silita efectuata de catre inspectoratul fiscal territorial.Daca este vorba de
executarea silita de catre serviciu de colectare a impozitelor si taxelor locale ,executarea silita a
acestor obligatii se face doar in comun cu rganul fiscal.Executarea silita a obligatiilor fiscale
restante se efectueaza in toate cazurile de organul fiscal de la locul de evidenta si asistenta a
contribuabilului. Dac bunurile sau debitorii contribuabilului se afl n diferite uniti
administrativ-teritoriale, executarea silit a obligaiei fiscale o efectueaz organul fiscal de la
locul de eviden sau asisten a contribuabilului i, dup caz, cu participarea funcionarului
fiscal de la locul aflrii bunurilor sau de la sediul (domiciliul) debitorului. n cazul n care
contribuabilul a fost trecut, complet sau parial, la evidena sau asistena unui alt organ fiscal,
dosarul lui i hotrrea de executare silit a obligaiei fiscale se remit acestuia n termen de pn
la 10 zile lucrtoare n vederea continurii procedurii.
Totodata este necesar de mentionat ca legislatia fiscala prevede o derogare de la regula
generala:executarea silita a obligatiei fiscale se efectueaza doar prin intermediul unei hotariri
emise de catre organul fiscal,daca persoana nu permite accesul in domiciliu pentru ai fi
sechestrate bunurile ,organul fiscal vaintenta o actiune in instanta de judecata,dup ace instanta de
judecata emite o hotarire de executare silita a obligatiei ,aceasta va fi executata in conformitate
cu prcedura civila.Astfel instanta de judecata nu poate fi considerate subiect al executarii
silite hotarirea instantei de judecata constitue doar un mijloc de realizare de catre organul fiscal
a executarii silite la care poate recurge ultimul in anumite imprejurari.
Subiectii:organul fiscal,serviciu de colectare a impozitelor si taxelor locale;contribuabili
pers
fizice(inregistrati
ca
intreprinzatori
individuali,care
desfasoaraactivitati
profesionale,cetateni);personae juridice.

Modalitati: a) ncasare a mijloacelor bneti, inclusiv n valut strin, de pe conturile

bancare ale contribuabilului, cu excepia celor de pe conturile de credit i provizorii (de
acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);
b) ridicare de la contribuabil a mijloacelor bneti n numerar, inclusiv n valut strin;
c) urmrire a bunurilor contribuabilului, cu excepia celor consemnate la lit.a) i b);
d) urmrire a datoriilor debitoare ale contribuabililor prin modalitile prevzute la lit.a), b)
i c).
Prima modalitate se efectueaza in baza ordinului incaso ce are valoare de document
executoriu.acesta se intocmeste si se emite de catre organul fiscal.celelate se efectueaza numai in
temeiul unei hotariri emise de catre conducerea organului fiscal care are valoare de document
executoriu.

Incasarea mijloacelor banesti de pe conturile bancare ale contribuabilului.

In raport cu celelalte modalitati acesta este de regula cea mai rapida modalitate,si se realizeaza cu
cheltueli minime de executare.in acest mod urmarirea efectuata prin celelalte modalitati se va
realize subsidiar si doar in caz de lipsa sau ineficienta a mijloacelor banesti pe conturile
bancare a contribuabilului.
Acesta modalistate se aplica doar in privinta persoanelor jurdice si persoanelor fizice inregistrate
ca intreprinzator individual.
Incepind cu ziua urmatoare celei in care a aparut restanta s-au in care sa aflat despre aparitia
ei ,organul fiscal este in drept sa inainteze ordine incaso la conturile bancare a contribuabilul
,daca acesta dispune de ele si daca organul fiscal le cunoaste.pentru toate categoriile de conturi
bancare inscrise in registrul fiscal de stat ,ordinele incaso se emit in moneda nationala.astfel
daca ordinul incaso este depus la contul contribuabilul in valuta straina atunci executarea
acestuia de catre institutia financiara se va efectua prin cumpararea de catre banca a valutei
straine contra monedei nationale aplicind cursul stability de ultima.
De la aplicarea acestei modalitati sunt exceptate urmatoarele conturi:
-conturile de imprumut;conturile bancare deschise conform prevederilor acordurilor de
imprumut;conturile provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau
majorarea capitalului social);conturile persoanelor fizice care nu sunt subiecti ai activitatii de
intreprinzator. n cazul n care contribuabilul deine la contul su bancar mijloace bneti,
instituia financiar (sucursala sau filiala acesteia) este obligat s execute, n limita acestor
mijloace, ordinul incaso a organului fiscal n decursul a 24 de ore din momentul n care a fost
primit.
n cazul n care n ziua sau anterior recepionrii ordinului incaso privind ncasarea
mijloacelor bneti de pe conturile bancare ale contribuabilului au fost naintate alte documente
executorii i/sau n aceeai zi au fost naintate alte ordine incaso pentru acelai cont/conturi
bancare, emise de organele legal abilitate, i mijloacele bneti disponibile n aceste conturi nu
snt suficiente pentru executarea integral a ordinelor incaso i a documentelor executorii

indicate, acestea (ordinul incaso i documentul executoriu) se remit de ctre instituia financiar
(sucursal sau filial) n aceeai zi primului executor judectoresc emitent, pentru ncasarea i
distribuirea mijloacelor bneti n ordinea satisfacerii creanelor i conform procedurii stabilite
de Codul de executare. . n aceeai zi, instituia financiar (sucursala sau filiala) va informa n
scris i/sau prin alte metode legale organul fiscal despre existena altor ordine incaso i/sau
documente executorii i despre remiterea acestora executorului judectoresc corespunztor.
In acest caz organul fscal va putea sa se alature la executare.
) n urma alturrii realizate i dup expirarea termenului de alturare stabilit la art.92 din
Codul de executare, executorul judectoresc va comunica, n termen de 3 zile, organului fiscal
despre toate aciunile i actele care trebuie sau au fost realizate cu aceast ocazie, n special cele
care vizeaz gradul de prioritate a creanelor care concureaz pentru mijloacele bneti aflate pe
conturile debitorului ce snt implicate n procedura de executare respectiv i va solicita avizul
organului fiscal n acest sens.
Repartizarea sumelor ncasate de pe conturile debitorului (n speele care vizeaz i creanele
statului) se va realiza conform prevederilor legale n vigoare i doar n baza avizului pozitiv al
organului fiscal.
n cazul primirii refuzului privind ordinea de repartizare a sumelor, actele ulterioare n acest
sens ale executorului judectoresc snt lovite de nulitate, executorul judectoresc fiind obligat s
se conformeze prescripiilor privind modul de repartizare a sumelor indicate de ctre organul
fiscal, innd cont de prevederile legislaiei n vigoare.
n cazul n care contribuabilul nu deine la contul su bancar mijloace bneti pentru a stinge,
total sau parial, obligaia fiscal i nu exist situaiile de inaintare a altor documente executorii,
instituia financiar (sucursala sau filiala acesteia) remite organului fiscal, n termen de 3 ore
ordinului incaso facind pe el mentiune despre lipsa totala sau partiala a mijloacelor.. n cazul
suspendrii operaiunilor la contul bancar pentru nestingerea obligaiei fiscale, instituia
financiar (sucursala sau filiala acesteia) informeaz imediat organul fiscal despre nscrierea n
contul contribuabilului a mijloacelor bneti.
Prevederile date nu se aplic n cazul n care n contul bancar al contribuabilului snt
nscrise mijloace bneti ncasate de la comercializarea bunurilor gajate, n limita sumelor
direcionate spre plata cheltuielilor aferente vnzrii bunului gajat i n limita creanelor care se
pltesc din produsul vnzrii bunului gajat.
De asemenea in cazul lipsei sau insuficientei mijloacelor banesti in conturile bancare a
platitorului,organul fiscal poate proceda concomitant la aplicarea altor modalitati de executare
silita in acest caz organul fiscal va emite o hotarire de executare silita si va proceda la urmarirea
bunurilor.

Perceperea restantelor din contul altor bunuri ale contribuabilului.

Aceasta se face doar printr-o hotarire de executare silita emisa in acest scop de catre
organul fiscal.Aceasta seefectueaza ntre orele 6.00 i 22.00. Executarea silit n alt timp se
admite n cazul n care contribuabilul sau debitorul lui se eschiveaz de la ea. Prin hotarirea
respective organul fiscal poate proceda fie la una ,fie concomitant la urmatoarele modalitati de
executare silita a obligatiei fiscale:ridicarea
de la contribuabil
a mij.banesti in
umerar;urmarirea bunurilor conrbuanilului ;urmarirea datoriilor debitoare ale
contribuabililor.
Procedura ridicarii de la contribuabil a mij.banesti in numerar. Executarea silit a
obligaiei fiscale prin ridicarea de mijloace bneti n numerar este aplicat contribuabilului
persoan juridic sau persoan fizic subiect al activitii de ntreprinztor.
Pentru ridicarea de la contribuabil a mijloacelor bneti n numerar, inclusiv n valut
strin, funcionarul fiscal controleaz locurile i localurile n care contribuabilul pstreaz
numerarul, precum i reeaua lui comercial.In cazul in care contribuabilul sau reprezentantul lui
refuza la participarea la ridicare, se efectueaz n prezena a 2 martori asisteni si colaboratorii
politiei. Pn la sosirea acestora din urm, funcionarul fiscal sigileaz locurile i localurile.acest
fapt este consemnat in acte semnate de cei prezenti. Actele se ntocmesc n dou exemplare.
Exemplarul al doilea se remite contribuabilului sau reprezentantului acestuia contra semntur pe
primul exemplar sau se expediaz recomandat contribuabilului n aceeai zi sau n urmtoarea zi
lucrtoare.
Funcionarul fiscal pred mijloacele bneti ridicate instituiei financiare (sucursalei sau
filialei acesteia) proxime, care este obligat s le primeasc i s le transfere la bugetele
respective pentru stingerea restanelor. Dac depunerea mijloacelor bneti n numerar la
instituia financiar (sucursala sau filiala acesteia) n ziua ridicrii lor este imposibil, ele vor fi
predate casieriei organului fiscal pentru ca aceasta s le transmit instituiei financiare (sucursalei
sau filialei acesteia) n urmtoarea zi lucrtoare.

Urmarirea bunurilor contribuabililor.Aceasta se face prin comercializare,sechestrare si

ridicare a acestora.
Sechestrarea bunurilor contribuabililor.reguli generaleaceasta fiindo masura
asiguratorie ,poate fi aplicata si separate nu doar in cadrul executarii silite, Sechestrare a
bunurilor aciuni ntreprinse de organul fiscal pentru indisponibilizarea bunurilor persoanei.
ndeplinirea hotrrii organului fiscal de sechestrare a bunurilor contribuabilului se
efectueaz, dac legislaia nu prevede altfel, n prezena contribuabilului (a reprezentantului
acestuia), a persoanei lui cu funcie de rspundere, iar n cazul n care contribuabilul este
persoan fizic nenregistrat ca subiect al activitii de ntreprinztor a unui membru major al
familiei lui. Dac contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcie de rspundere
se eschiveaz de a fi prezeni la sechestrarea bunurilor, aceasta se efectueaz fr consimmntul
sau n absena lor(cu exceptia sechestrarii pers fizice). Deschiderea fr consimmntul
contribuabilului (reprezentantului acestuia), al persoanei lui cu funcie de rspundere ori n lipsa
acestora a ncperilor i a altor locuri n care se afl bunurile, precum i sechestrarea lor, se
efectueaz n prezena a doi martori asisteni.
Dac bunurile contribuabilului se afl la domiciliul sau la reedina lui sau a unor alte
persoane, sechestrarea bunurilor se va face numai cu consimmntul contribuabilului sau al
persoanei creia i aparine domiciliul sau reedina
Sub aspect procedural.sechestrarea bunurilor in temeiul hotaririi de executare silita este
efectuata de catre functionaru fiscal,care inainte de a proceda la sechestrare are urmatoarele
obligatii in raport cu contribuabilul: se remite o copie de pe hotrrea privind executarea silit a
obligaiei fiscale i li se aduce la cunotin, n scris sau oral, ce drepturi i obligaii au n timpul
sechestrrii, ce rspundere prevede legea pentru nendeplinirea obligaiilor
Contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcie de rspundere snt
obligai s prezinte spre sechestrare toate bunurile, inclusiv cele date unor alte persoane la
pstrare sau n folosin, precum i documentele confirmative ale dreptului de proprietate asupra
bunurilor, i s comunice n scris: a) informaii despre bunurile care nu aparin contribuabilului i
despre proprietarii acestora; b) informaii despre bunurile care aparin contribuabilului i care au
fost date unor alte persoane la pstrare sau n folosin; c) informaii despre bunurile gajate;
d) informaii despre bunurile sechestrate de alte autoriti publice.

Pentru depistarea bunurilor contribuabilului, funcionarul fiscal este n drept s cerceteze

locurile n care se presupune c se afl acestea, iar n cazul domiciliului i reedinei cu acordul
persoanei creia i aparine sau n baza hotrrii instanei judectoreti.
Nu snt sechestrabile urmtoarele bunuri:
a) produsele agricole perisabile, conform unei liste aprobate de Guvern;
b) bunurile gajate pn la momentul sechestrrii;
c) bunurile personale ale persoanei fizice care, conform Codului de executare, nu snt
urmribile;
d) bunurile sechestrate de alte autoriti publice;
e) alte bunuri care, conform legislaiei, snt neurmribile. (BUNURILE DIN DOMENIU
PUBLIC)
) Pentru determinarea cantitii suficiente de bunuri ce urmeaz a fi sechestrate, n
momentul sechestrrii se stabilete preul de sechestru al bunurilor dup valoarea lor contabil, n
conformitate cu datele contabilitii contribuabilului. n cazul cnd persoanele care, conform
legislaiei, nu in eviden contabil i cnd contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui
cu funcie de rspundere se eschiveaz de a fi prezeni la sechestru sau lipsesc, preul de
sechestru al bunurilor l stabilete funcionarul fiscal, lund n considerare starea lor tehnic i
alte caracteristici. Pentru constatarea strii tehnice pot fi invitai, dup caz, specialiti n
domeniu. Valorile mobiliare snt sechestrate la preul lor nominal. Cota-parte ntr-o societate se
determin conform documentelor ei de constituire.
Bunurile sechestrate se las spre pstrare n locul aflrii lor la momentul sechestrrii: la
contribuabil sau la o alt persoan. n cel de al doilea caz, se admite remiterea bunurilor spre
pstrare nemijlocit contribuabilului, care este obligat s le primeasc. La decizia funcionarului
fiscal, bunurile pot fi remise spre pstrare unor alte persoane n baz de contract de exemplu:
Bijuteriile i alte obiecte de aur, argint, platin i de metale din grupa platinei, pietrele preioase
i perlele, precum i reziduurile din astfel de materiale, snt depuse spre pstrare la instituia
financiar (sucursala sau filiala acesteia) de ctre funcionarul fiscal. Responsabili de pstrarea
bunurilor sechestrate snt contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcie de
rspundere sau persoana care o suplinete, crora li s-a adus la cunotin faptul sechestrrii, sau
persoana creia i-au fost ncredinate sub semntur bunurile sechestrate.
Actul de sechestru conine somaia c dac, n termen de 30 zile lucrtoare din data aplicrii
sechestrului, contribuabilul nu va plti restanele, bunurile sechestrate se vor comercializa.
n cazul sechestrrii valorilor mobiliare, organul fiscal va remite copia de pe actul de
sechestru registratorului independent sau persoanei care ine evidena lor. Acetia vor consemna
n registrul respectiv, imediat dup primirea copiei, sechestrarea valorilor mobiliare. Din acest
moment, nu se va mai face, fr acordul organului fiscal, nici o operaiune cu valorile mobiliare
sechestrate.
n cazul sechestrrii bunurilor imobiliare, organul fiscal va remite, n aceeai zi sau n ziua
urmtoare, copia de pe actul de sechestru i hotrrea de executare silit a obligaiei fiscale
oficiilor cadastrale teritoriale pentru notarea aplicrii sechestrului.
Dac contribuabilul nu dispune de bunuri care, conform legislaiei, snt sechestrabile,
funcionarul fiscal ntocmete un act de caren

Sechestrarea bunurilor care se afla la alte persone.

Particularitatile sechestrarii acestora variaza si se efectueaza in functie de urmatoarele
situatii :
Daca cntribuabilul a comunicat despre bunurile care se afl la alte persoane n baza unor
contracte de mprumut, de arend, de nchiriere, de pstrare etc. acestea se includ n lista
bunurilor sechestrate n baza documentelor de care dispune contribuabilul referitor la aceste
bunuri. Dup semnarea actului de sechestru, persoanei la care se afl bunurile i se remite o
somaie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului, despre obligaia ei de a asigura
integritatea lor i despre interdicia de a le transmite contribuabilului sau unor teri fr acordul
organului fiscal. Bunurile snt examinate, dup caz, la locul aflrii lor.
Dac, n cadrul unor controale, se descoper c bunurile contribuabilului snt deinute de o
alt persoan i c ele nu au fost sechestrate anterior, acesteia i se remite o somaie despre
sechestrarea bunurilor contribuabilului, despre obligaia ce-i revine de a asigura integritatea lor i
despre interdicia de a le transmite contribuabilului sau unor teri fr acordul organului fiscal.
Concomitent, se va ntocmi o list a acelor bunuri, fiecare pagin fiind semnat de funcionarul
fiscal i de deintorul bunurilor (reprezentantul lui).
Dup semnarea listei bunurilor deinute de o alt persoan, funcionarul fiscal o va verifica
dup documentele de eviden contabil ale contribuabilului. Dup identificarea bunurilor, se va
ntocmi un act de sechestru.
Particularitattile sechestrarii bunurilor persoanelor fizice
neinregistrate ca
intreprinzator individual.
Este de mentionat faptul legislatia fiscala prevede o derogare de la regula generala in este
ca executarea silita se face numai in baza unei hotariri emise de catre organul fiscal.Astfel daca
persoana fizica nu permite accesul in domiciliu sau in resedinta pentru ai fi sechestrate
bunurile ,functionarul fiscal consemneaza aceasta intrun act,si astfel organul fiscal va intenta o
actiune in instanta de judecata .De mentionat ca ca in acest caz organul fiscal porneste o actiune
instanta nu pentru a permite accesul in resedinta sau domiciuliu dar pentru a putea percepe
suma obligatiilor fiscale.Procedura prealabila se va considera respectata daca functionaru fiscal
vaprezenta actul prin care contribuabilul pers fizica nu permite accesul in domiciuliu.

Particularitatile sechestrarii bunurilor agricole nerecoltate.

-Organul fiscal este in drept sa sechestreze productia Agricola nerecoltata cu exceptia
produselor agricole perisabile. Aplicarea sechestrului nu absolv contribuabilul de cultivare,
recoltare i/sau pstrare a produciei.
In cazul sechestrarii productiei agricole nerecoltate ,perioada de conformare benevola a
contribuabilului ,in parte ce tine de achitarea sumelor obligatiilor fiscale la buget se va extinde
pina la aparitia in natura a obiectului sechestrului.adika pina in momentu recoltarii.acesta
constitue o derogare de la termenul de 30 de zile,la a carui expirare organul fiscal poate trece la
comercializarea bunurilor.prin urmare in cazul sechestrarii productiei agricole nerecoltate
organul fiscal va putea recolta obtinuta doar daca la momentul obtinerii acestia contribuabilul
nu sia onorat obligatiile fiscale restante.
Pentru determinarea in lista bunurilor sechestrate a volumul productiei sechestrate organul
fiscal va solicita de la contribuabil in momentul sechestrarii anumite documente confirmative
din evidenta contabile care prevad suprafata,volumul si pretul eventual de comercializarea
productiei viitoare .
In momentul intocmirii listei bunurilor sechestrate ,organul fiscal va asigura inscrierea in
lista a bunului sechestrat ,asigurind corelatia dintre bunul sechestrat ca accesoriu si terenul
agricol ca bun principal,indicinduse cod cadastral al ultimului.organul fiscal va prezenta
oficiului cadastral territorial, organul fiscal va remite, n aceeai zi sau n ziua urmtoare, copia
actului de sechestru i hotrrea de executare silita in vederea notarii in registrul cadastral al
bunurilor immobile a sechestrului asupra productiei agricole viitoare.
organul fiscal va remite, n aceeai zi sau n ziua urmtoare, copia actului de sechestru i
hotrrea de executare silit a obligaiei fiscale autoritilor administraiei publice locale de
nivelul al doilea pentru notarea aplicrii sechestrului n Registrul produciei agricole sechestrate,
conform modului i formularului aprobat de Ministerul Finanelor i Ministerul Agriculturii i
Industriei Alimentare. Din acest moment, contribuabilului i este interzis s efectueze fr
acordul organului fiscal tranzacii de nstrinare a produciei agricole nerecoltate sechestrate.
Imediat dupa recoltare ,organul fiscal va intocmi un act de constare la fata locului prin care
va determina cantitatea recoltei.
Cazuri de ridicare a sechestrului aplicat pe bunuri.
a) stingerii, totale sau pariale, a obligaiei fiscale i al recuperrii de ctre contribuabil a
cheltuielilor de executare silit;
b) stingerii, totale sau pariale, a obligaiei fiscale i al recuperrii cheltuielilor de executare
silit prin alte modaliti de executare silit;
c) necesitii sechestrrii unor alte bunuri, solicitate pe pia, n vederea urgentrii plii
restanelor;
d) nstrinrii sau dispariiei bunurilor;
e) imposibilitii comercializrii bunurilor;
f) emiterii unei decizii n acest sens de ctre autoritatea care examineaz plngerea dac se
ncalc procedura de sechestrare;
g) ncheierii cu organul fiscal a contractului privind modificarea termenului de stingere a
obligaiei fiscale cu recuperarea pn la semnarea contractului a cheltuielilor legate de executarea
silit suportate anterior semnrii contractului;
h) emiterii unei ncheieri/hotrri a instanei de judecat.
n cazul stingerii pariale a obligaiei fiscale, organul fiscal va dispune ridicarea sechestrului
de pe bunuri i imediat va aplica sechestru pe bunurile contribuabilului n msur suficient

pentru a asigura stingerea restanelor existente i compensarea cheltuielilor de executare silit

suportate sau eventuale, precum i a impozitelor i taxelor aferente comercializrii bunurilor.

Comercializare bunurilor sechestrate.

Comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaz la licitaii, organizate de org fiscal.
Evaluarea bunurilor sechestrate se face de catre organul fiscal prin intermediu
evaluatorilor care dispun de licenta pentru activitatea respective.selectarea acestora are loc prin
concurs organizat de org,fiscal
. Plata serviciilor de acestea persoane nu poate depi 10% din mijloacele bneti obinute
din comercializarea bunurilor sechestrate.
In anumite cazuri pentru sechestrarea unor anumite categorii de bunuri este efectuata de
org fiscal evaluarea si ulterior comercializarea acestora se face de catre alte autoritati.Axcestea
sunt:fonduri fixe ale intreprinderilor si alte obiecte cuprinse in programul de privatizare;valori
mobiliare sechestrate ,bunuri calificate drept marfuri bursiriereb,bunuri cu valoare mai mica de
10000 lei.Prima se organizeaza de catre Agentia Proprietatii publice de pe linga ministerul
economiei.A doua se face prin Bursa de valori ,in acest scop organul fiscal va remite bursei de
valori documentele aferente sechestrarii valorilor mobiliare,iar bursa de valori va organiza
ulterior comercializarea accestora.A treia se efectueaza de catre bursei de marfuri .A patra se
efectueaza de catre mandatari prin intermediu unitatilor comerciale.
Pentru
a organiza comercializarea
prin intermediu licitatiilor
a bunurilor
sechestrate,evaluatorul transmite organului fiscal dosarele loturilor de bunuri care au constituit
obiectul evaluarii.Din acest moment organul fiscal efectueaza urmatorele actiuni:examineaza
dosarele loturilor de bunuri;decide asupra scoaterii bunurilor la licitatie;aproba componenta
comisiei de licitatie si numeste presedintele ei;determina modul de comercializare a
patrimoniului sechestrat.
Licitatia se desfasoara in baza unui comunicat informativ ,care urmeaza sa aiba loc la cel
putin 15 zile de la data publicarii acestuia.Aceasta se efectueaza in localitatea de resedinta a
organului fiscal territorial in a carui raza au fost sechestrate bunurile. Pentru comercializarea
bunurilor sechestrate, la fiecare licitaie se formeaz o comisie n a crei componen intr cel

puin 5 membri dintre reprezentanii organului fiscal i ai autoritilor administraiei publice

locale i experi independeni. . Licitatorul nu este membru al comisiei de licitaie.
Comisia de licitaie are urmtoarele atribuii:
a) primete i verific dosarele loturilor scoase la licitaie, alte documente;
b) perfecteaz documentele aferente licitaiei;
c) organizeaz familiarizarea prealabil a participanilor cu bunurile scoase la licitaie;
d) elibereaz bilete de participant, nregistreaz participanii la licitaie;
e) ine licitaia;

Condiiile de participare la licitaie

La licitaie au dreptul s participe persoanele care au depus la timp cerere de participare, au
prezentat documentele necesare i au pltit, n modul stabilit, acontul de 10% din preul iniial al
bunurilor. Primirea cererilor i a documentelor se ncheie cu 3 zile nainte de data licitaiei.
Datele despre persoanele care au depus cereri de participare la licitaie i numrul acestora snt
confideniale. Cu cel puin 2 zile nainte de data licitaiei, organul fiscal va prezenta, iar comisia
de licitaie va examina documentele. Persoana are dreptul s-i retrag cererea de participare,
adresnd un demers n scris cu 3 zile nainte de data licitaiei. n acest caz, ei i se va restitui
acontul. Dac a fost nregistrat un singur participant, comisia de licitaie va duce cu acesta, n
ziua licitaiei, negocieri directe. Dup stabilirea preului de comercializare a bunurilor i dup
semnarea procesului-verbal referitor la rezultatele negocierilor directe, materialele vor fi remise
organului fiscal organizatoare a licitaiei pentru a se ncheia contractul de vnzare-cumprare.
Bunurilesechestrate se comercializeaza prin intermediu licitatiilor cu strigare si al licitatiilor
cu reducere.
Incheierea contracului de vinzare cumparare si achitarea pretului bunurilor
comercializate.
La ncheierea licitrii unui lot, comisia de licitaie va negocia direct cu ctigtorul lotului
asupra modului i termenelor lui de plat, fapt care se consemneaz n procesul-verbal privind
rezultatele licitaiei. Dup semnare, un exemplar al procesului-verbal se remite, n 24 de ore,
contribuabilului.
(2) n cazul n care comisia de licitaie i cumprtorul au convenit ca achitarea preului
lotului s se efectueze printr-o sum unic, ultimul pltete integral preul lotului n termen de 7
zile din data semnrii contractului de vnzare-cumprare.
(3) n cazul n care comisia de licitaie i cumprtorul au convenit ca achitarea preului
lotului s se fac ealonat, n acelai termen de 7 zile cumprtorul vars prima tran, de cel
puin 40%, din preul indicat n procesul-verbal, iar restul n termenul stabilit n contractul de
vnzare-cumprare, care nu va depi 60 de zile din data ncheierii licitaiei. Pentru aceast

perioad, cumprtorul achit suplimentar o majorare de ntrziere, calculat, n modul stabilit,

pentru suma ealonat n funcie de perioada ealonrii, iar contribuabilul este absolvit de
majorarea de ntrziere (penalitatea) respectiv.
(4) Cetenii strini i apatrizii, persoanele care nu au raporturi cu sistemul bugetar al
Republicii Moldova achit integral preul lotului n termen de 7 zile din data semnrii
contractului de vnzare-cumprare.
(5) La cumprarea lotului, acontul depus de cumprtor este inclus n suma stabilit n
contractul de vnzare-cumprare. Cu excepiile stabilite de legislaia fiscal, celorlali participani
li se va restitui acontul n termen de 3 zile lucrtoare din data ncheierii licitaiei.

Ridicarea bunurilor. Dup semnarea contractului de vnzare-cumprare i achitarea

integral a preului lotului, organul fiscal va ridica bunurile sechestrate spre a le remite
cumprtorului. Din momentul semnrii actului de ridicare a bunurilor sechestrate, dreptul de
proprietate asupra acestora trece la cumprtor, iar cheltuielile de pstrare i de transportare a
bunurilor, de perfectare a titlurilor de proprietate le suport noul proprietar. Tranzaciile n urma
crora bunurile sechestrate au fost nstrinate fr acordul scris al autoritii fiscale pot fi
declarate nule de instana judectoreasc din momentul ncheierii lor. Rspunderea pentru
pierderile suportate de acestea o poart contribuabilul sau persoana care a nstrinat bunurile sau
a decis nstrinarea lor.
Ridicarea bunurilor sechestrate se efectueaz n prezena contribuabilului (a reprezentantului
acestuia), a persoanei lui cu funcie de rspundere i a cumprtorului (a reprezentantului
acestuia). n cazul absenei nemotivate a contribuabilului (a reprezentantului acestuia), a
persoanei lui cu funcie de rspundere, ridicarea bunurilor se efectueaz n prezena a 2 martori
asisteni. n cazul mpiedicrii aciunilor de ridicare a bunurilor, organul fiscal va efectua
ridicarea lor foratn timpul ridicrii bunurilor sechestrate sau n cel mult 24 de ore dup
semnarea actului de ridicare, contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcie de
rspundere snt obligai s remit organului fiscal sau nemijlocit cumprtorului toate
documentele referitoare la bunurile ridicate dac aceste documente nu au fost ridicate de organul
fiscal o dat cu sechestrarea bunurilor.n temeiul contractului de vnzare-cumprare, al actului de
ridicare a bunurilor sechestrate i al certificatului de achitare integral eliberat de organul fiscal,
cumprtorul nregistreaz la organele de resort, n cazurile prevzute de legislaie, bunurile
ridicate. Cumprtorul poate folosi bunurile i pn la nregistrare (cu excepia scoaterii lor din
Republica Moldova) n baza contractului de vnzare-cumprare i a actului de ridicare. Dup
expirarea termenului de plat stabilit n contractul de vnzare-cumprare, bunurile nu vor mai
putea fi folosite n baza documentelor menionate.
Urmarirea datoriei debitoare ale contribuabilului.h
Urmrirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu n Republica Moldova se face n
baza listei debitorilor, prezentate de contribuabil, sau a altor informaii de care dispune organul

fiscal. n conformitate cu tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte, pot fi
urmrite datoriile debitoare de la persoane din strintate, precum i de la debitorii autohtoni n
beneficiul contribuabililor strini.
(2) Urmrirea datoriei debitoare se efectueaz i atunci cnd nsui debitorul are restane.
(3) Pentru urmrirea datoriei debitoare, contribuabilul este obligat s prezinte organului
fiscal lista debitorilor, semnat de el (de reprezentantul su), de persoana sa cu funcie de
rspundere. La cererea organului fiscal, datele din list snt confirmate documentar. n baza
datelor furnizate de contribuabil, organul fiscal verific dac datoriile debitoare au devenit
scadente i dac contribuabilul are dreptul s cear plata lor. n cazul n care dreptul de a cere
plata este confirmat, organul fiscal remite debitorului somaia c, la data primirii ei, asupra
sumelor pe care el le datoreaz contribuabilului s-a aplicat sechestru n cuantumul obligaiei
fiscale a acestuia i c debitorul este obligat s sting obligaia fiscal.
) Persoana care a primit somaia este obligat ca, n termen de 10 zile lucrtoare, s
confirme sau s infirme, parial ori total, datoria debitoare a contribuabilului indicat n somaie.
Dac datoria este infirmat, la scrisoare se anexeaz copiile de pe documentele de rigoare.
(6) Dac suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost confirmat sau dac ea a fost
infirmat fr anexarea documentelor de rigoare, precum i dac, la expirarea a 10 zile lucrtoare
de la primirea somaiei, nu i s-a rspuns organului fiscal, aceasta are dreptul s aplice debitorului,
n modul corespunztor, modalitile de executare silit a obligaiei.
Procedura de distribuire in faza de executare silita a sumeor incasate si categoriile
creantelor.
Dac sumele obinute din executare nu snt suficiente pentru stingerea creanelor, ele se
distribuie creditorilor, n modul stabilit de prezentul cod, proporional creanei fiecruia n
modul stabilit de lege, pn la satisfacerea total a creanelor acestora.
Creanele fiecrei categorii ulterioare se satisfac dup ce au fost satisfcute creanele
categoriei anterioare.
Sumele distribuite creditorilor gajiti , precum i cele distribuite n temeiul titlurilor
executorii de asigurare a aciunii, vor fi eliberate doar dup prezentarea documentului executoriu
i n mrimea stabilit de acesta.
( Sumele distribuite se elibereaz dup expirarea a 5 zile de la data adoptrii ncheierii
privind distribuirea lor, cu excepia cazurilor de contestare.
Sumele pot fi eliberate prin derogare si fara prezentarea doc executoriu n cazul n care
debitorul i creditorii solicit, prin cerere, acest lucru. Prile care au consimit s li se elibereze
sumele pn la expirarea termenului de contestare snt deczute din dreptul de a contesta
ncheierea de distribuire. Suma rmas dup satisfacerea tuturor creanelor se restituie
debitorului.
Categorii de creante. La categoria nti de creane snt atribuite creanele privind:
a) plata pensiei de ntreinereb) plile ce decurg din raporturile de munc;
c) reparaia prejudiciilor cauzate prin schilodire sau prin o alt vtmare a sntii,
precum i n legtur cu pierderea ntreintorului;d) reparaia prejudiciilor cauzate persoanelor
fizice prin infraciune sau contravenie; e) contribuiile obligatorii de asigurri sociale de stat.
(3) La categoria a doua de creane snt atribuite creanele privind:
a) impozitele, taxele i alte pli aferente bugetului public naional;
b) taxele de stat, amenzile i penalitile aferente bugetului public naional;
Cheltuielile de executare se restituie n ordine prioritar nainte de satisfacerea tuturor
creanelor.

(2) Creanele garantate prin gajsau ipotec constituite asupra bunurilor vndute se pltesc din
suma obinut, n ordine prioritar, nainte de satisfacerea celorlalte creane.

1) Executarea silit a obligaiei fiscale se consider imposibil dac:

a) persoana lichidat nu are succesor i nu posed bunuri pasibile urmririi;
b) persoana se afl n proces de lichidare (dizolvare) sau n procedur de insolvabilitate;
c) exist act judectoresc ce suspend executarea deciziei organului fiscal asupra cazului de
nclcare fiscal sau de executare silit pe perioada valabilitii actului de suspendare;
d) exist actul respectiv al instanei de judecat sau al executorului judectoresc potrivit
cruia perceperea restanei este imposibil.
(2) Perioada aflrii obligaiilor fiscale la eviden fiscal special constituie:
a) pentru cazurile indicate la alin. (1) lit. a) perioada termenului de prescripie prevzut la
art. 265;
b) pentru cazurile indicate la alin. (1) lit. b) din data emiterii deciziei instanei de judecat
i pn la definitivarea procesului;
c) pentru cazurile indicate la alin. (1) lit. c) i d) din data emiterii actului i pn la
expirarea valabilitii acestuia.
Suma obligaiei fiscale a crei executare silit este imposibil, precum i suma obligaiilor
fiscale stinse prin scdere snt luate la o eviden special, care este parte component a
evidenei generale, n modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. n cazurile
prevzute la art. 186 alin. (5), sumele luate la eviden special se restabilesc. n cazul n care
instana judectoreasc emite o decizie de anulare a declarrii persoanei fizice moart sau
disprut fr veste ori o decizie de recunoatere a capacitii depline de exerciiu, aciunea
obligaiilor fiscale stinse anterior prin scdere se restabilete, fr a se aplica majorrile de
ntrziere i amenzile pentru perioada cuprins ntre momentul declarrii persoanei fizice moart
sau disprut fr veste, sau lipsit de capacitate de exerciiu, sau cu capacitate de exerciiu
restrns i data emiterii deciziei respective.

OBLIGATIA FISCALA
1.
Notiubea de obligatie fiscala.
Atit obligatia civila cit sic ea fiscal au un fundament economic comun. Aceasta deriva din
faptul ca atit normele dreptului civil cit si normele dreptului fiscal reglementeaza reletiile juridice
legate de distribuirea unor valori. Cu toate acetea scopul utilizarii in cadrul legislatiei fiscal a
notiunii obligatie fiscala consta doar in exprimarea cit mai precisa a specificului si
contunutului economic al obligatiei fiscal. Or esenta executarii obligatiei fiscale consta in plata la
buget a unor sume banesti reprezentind impozite sit taxe ultimile avind ultimile avind exclusiv o
natura jurididica publica.
Prin urmare, pe linga caracterul patrimonial comun al ambeleo tipuri de obligatii care
apparent aseamna obligatia fiscal cu cea civila, obligatia fiscal se diferentiaza de categoric de cea
civila prin anmite caractere specifice .
- Obligatia fiscal are un continut pozitiv-prevede doar obligatia contribuabilului de a
savirsi anumite actiuni (achitarea impozitelor , prezentarea darii de seama fiscale, declararea
bunurilor si veniturilor ). Prin esenta obligatia fiscal nu presupune abtinereade la aceste actiuni
legal stabilite.
- Obligatia fiscal este unilaterala-obligatia de plata a impozitului nu-i este contrapusa o
obligatie reciproca din partea creditorului.
- Dreptul subiectiv al creditorului de a cere executarea obligatiei are o natura autoritara ,
deoarece rezida de la o autoritate de stat care nu poate sa renunte la executarea obligatieide catre
debitor .
- In cadrul obligatiei fiscal statul nu poate cesiona creanta sa.
Conform prevederilor art.129 pct 6) din cocodul fiscal prin obligatie fiscal se intelege
obligatia contribuabilului de a plati la buget o anumita suma ca impozit, taxa, majorarea de
intirziere.
Prin urmare notiunea de obligatie fiscal poate fi examinata in sens restrins si in sens
larg
In sens restrins, obligatia fiscal semnifica doar obligatia contribuabilului de a achita
impozitul sau taxa..
In sens larg , notiunea de obligatie fiscal include obligatia contribuabilului precum si a altor
persoane, care se naste in temeiul legislatiei fiscal si in virtutea careia aceste persoane au
obligatia de a plati impozitul in buget precum si de a savirsi alte actiuni prevazute de legislatia
fiscal.

2.
Nasterea obligatiei fiscale.
conform prevederilor art.169 alin(1) din codul fiscal , obligatia fiscal se naste in
momentul aparitiei circumstantelor , stabilite de legislatia fiscal, ce prvad stingerea ei .
aceste circumstante constau in producerea unor fapte juridice in raport de care legislatia
fiscal leaga nasterea obligatiei fiscal. Astfel de fapte pot fi obtinerea venitului a bunurilor ,
efectuare unor livrari de bunuri servicii sau lucrari etc.
prin urmare legislatia fiscal leaga aparitia obligatiei de a achitaimpozitul sau taxa de
faptul aparitiei la contribuabila obiectului impunerii corespunzator unui tip de impozit sau
taxa.
De asemenea, obligatia fiscal se poate naste si ca urmare a savirsirii unor actiuni
procedural de catre insusi organul fiscal.
Totodata deoarece legislatia fiscala include in continutul obligatiei fiscal pe linga
sumele mpozitelor si taxelor sip e cele ale majorarilor de intirziere si/sau amenzilor,
respective vor aparea obligatii fiscal si la producerea unor fapte juridice ilicite care au
generat calcularea acestor sume. Spre exemplu, neplata in termen a impozitului,
neprezentarea informatiei despre sediul subdiviziunilorstructurale , neprezentarea
declaratiei fiscal ,impiedicarea actiunilor de control fiscal .
In concluzie , referitor la circumstantele in functie de care legislatia fiscal leaga
nasterea obligatiei fiscal , mentionez ca legiuitorul nu le enumera in mod expres,
specificind doar ca acestea sunt stablite de legislatia fiscala

3. Executarea obligatiei fiscal.

Fiind un proces complex, executarea obligatiei fiscal consta in faptul ca platitorului I se
impune o conduit obligatorie incepind cu momentul nasterii obligatiei fiscal si pina in momentul
platii effective a smelor impozitului sau taxei in bugetul de stat. Prin urmare, executarea
obligatiei fiscale consta in indeplinireade catre persoana obligate a unei totalitati de actiuni
determinate si obligatorii, directionate exclisiv spre asigurarea platii effective a impozitului sau
taxei. Printer acestea se includ urmatoarele:
Obligatia de inregistrare fiscala a contribuabilului
Obligatia de calculare a sumei impozitului sau taxei
Obligatia de evident si raportare fiscala
Obligatia de inregistrare fiscala.
Conform prevederilor art.8 alin(2)lit.b) din codul fiscal contribuabilul este obligat sa se
puna la evidenta la organul fiscal in a carui raza isi are sediul stabilit in documentele de
constituiresi sa primeasca certificatul de atribuire a codului fiscal.
Evident fiscala a contribuabilului se efectueaza de catre organul fiscal prin atribuirea si
includerea in registrul fiscal de stat a codurilor fiscale . Registrul fiscal de stat este un registru
public, constituit si administrat de organul fiscal, in care se inscriu codurile fiscale atribuite.
Actualizarea Registrului fiscal de stat se efectueaza la cererea contribuabilului, precum si in
temeiul materialelor de controlale organelor fiscale.
Coduri fiscale se atribuie:
a)Oricarei persoane juridice, intreprinderi cu statut de persoana fizica
b)Oricarei persoane fizice- cetatean al Replublicii Moldova, cetatean strain sau apatrid-care
dispune de obiecteimpozabile sau care are obligatii fiscale , conform legislatiei fiscale , sau care
a obtinut dreptul de a exercita o anumita activitate in baza patentei de intreprinzator
c)Oricarei persoane juridice sau organizatii cu statut de persoana fizica nerezidente care
dispune de obiecte impozabile pe teritoriul republicii moldovasau care are obligatii fiscale in
conformitate cu legislatia fiscala.
Totodata persoanele juridice constituite in baza actelor normative , precum si in baza
tratatelor international ratificate de RM li se atribuie cod fiscal si li se elibereaza certificatul de
atribuire a codului fiscal in termen de trei zile lucratoare de la data depunerii cererii
corespunzatoare, la care se anexeaza actul ce constata acest fapt , iar persoanele care activeaza in
baza tratatelor international- si certificatul de confirmare eliberat de autoritatea publica
competent.
Se considera cod fiscal:
a)Pentru persoanele juridice si intreprinderile cu statut de persoana fizica , supuse
inregistrarii de stat , conform prevederilor Legii nr. 220-XVI din 19 octombrie2007 privind
inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali si ale Legii nr.837XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociatiile obstesti numarul de indentificare de stat atribuit de
entitatea abilitata cu dreptul de inregistrare de stat si indicat in certificatul de inregistrare/decizia
de inregistrare .
b)Pentru persoanele juridice , supuse inregistrarii de stat de alte organe , precum si pentru
gospodariile tarenesti codul atribuit de organul fiscal

c)Pentru notarii publici ,cabimetul avocatului , oricare persoana care practica activitatea
particulara de detective si de paza , oricare executor judecatoresc , birou individual al
mediatorului codul personal(IDNP) indicat in documentul ce permite practicarea activitatii
profesionale.
d)Pentru persoanele juridice sau organizatii cu statut de persoana fizica nerezidente care
detin obiecte impozabile pe teritoriul RM sau care au obligatii fiscale- codul fiscal atribuit de
organul fiscal
e)Pentru persoanele fizice , cetateni ai RM-codul personal indicat pe verso-ul buletinului de
identitate
f) Pentru persoanele fizice , cetateni ai RMcare nu dispun de bulletin de identitate , codul
fiscal reprezinta seria si numarul pasaprotului , iar daca nu detin pasaport seria si numarul
certificatului de nastere sau al altui act de identitate.
Trecerea codului fiscal in registrul fiscal de stat confirma faptul luarii persoanei la evident
fiscala.
Inregistrearea deschiderii, modificarii sau incheerii conturilor bancare
Institutia financiara dechide conturi contribuabililor numai daca acestia prezinta certificatul
de atribuire a codului fiscal sau documentul recunoscut ca atare. De la informare privind
atribuirea codului fiscal sunt exceptate urmatoarele conturi bancare:
- De credit si imprumut
- De deposite la termen
- Provizorii
- Conturi trezoriale de venituri
Despre deschiderea conturilor bancare institutia financiaraeste obligate sa informeze in
aceeasi ziorganul fiscal prin sistemul informational automatizat..
In cazul deschiderii contului bancar in strinatate, contribuabilii persoane juridice si
inteprinderile cu statut de persoana fizica rezidente au obligatia sa comunice, in termen de 15 zile
de la data deschiderii acestuia, organului fiscal despre faptul deschiderii acestuia comunicind si
datele corespunzatoare..
Obligatia de calculare a sumei impozitului sau taxei.
Calcularea impozitului consta dintr-o totalitate de actiuni al persoanei care calculeaza
impozitul, vizind determinarea sumei impozitului sau taxei care urmeaza a fi platite , in procesul
calcularii impozitului se pot evidential urmatoarele faze successive:
- Determinarea obiectului impozarii
- Determinarea bazei impozabilele
- Aplicarea cotei legale de calculare a impozitului
- Calcularea sumei impozitului .
In functie de subiectul care are obligatia legala de a calcula impozitul sau taxa, acestea se
pot diviza in:
- Impozite sau taxe calculate de organul fiscal
- Impozite sau taxe calculate de contribuabil personal
- Impozite sau taxe calculate de alte persoane.
1)Pentru persoanele fizice , in anumite cazuri, exista un system simplificat de calculare si
plata a impozitului, constind in calculare acestuia de catre organelle fiscale sau catre SCITL
2)De regula persoanele juridice , in calitate de contreibuabili, sunt obligate , potrivit
legislatiei fiscale , sa calculeze sis a achite de sine statator sumeleimpozitelor ce urmeaza a fi
platite . Plata impozitelor in acest caz se efectueaza prin prezentarea la institutiile financiare a

ordinelor de plata in vederea transferarii sumelor impozitelor si taxelor pe conturile curente ale
acestora, deschise in societatile bancare si conturi trezoriale respective al bugetului.
3)In alte cazuri , obligatia de calculare si plata a impozitelor taxelor in sarcina unor
persoane , care constitue sursa platii unor sume.
Dintre cazurile de calculare si plata a impozitului prinprin retinerea la sursa platii de catre
alte persoane putem specifica urmatoarele:
a)Cazul cacularii si platii impozitului pe venit de catre angajator pentru salariatii lor, in
baza contractului de munca conform art.88 din CF
b)Cazul prevazut de art.90 din CF privind retinerile din platile effectuate in folosul
rezidentului
c)Cazul prevazut de art.90dinCF privind retinerea finala de catre platitor a impozitului din
anumite tipuri de venit achitat decatre unor categorii de beneficiary
d)Cazul retinerilor din platile effectuate de catre un resident, in conditiile art.91 din CF.
Obligatia de evidenta si raportare fiscala
Conform prevederilor art.8 alin (2) lit.c0 din CF, contribuabilul este obligat sa tina la
evident contabila conform formelor si modului stability de legislatie, sa intocmeasca sis a
prezinte organului fiscal si seviciului colectare a impozitelor si taxelor lcale darilor de seama
fiscale prevazute de legislatie , sa asigure integritatea documentelor de ividenta contabila in
conformitate cu cerintele legislatiei..
Contribuabilul prezinta darile de seama fiscale organului fiscal unde este la evident.
Legislatia fiscala a RM include in categoria darilor de seama fiscale orce
declaratie,informative, calcul, nota informative , alt document, care suntprezentate sau trebuie sa
fie prezentate organului fiscal, privindcalcularea, achitarea retinerea impozitelor, taxelor,
majorarilor de intirziere si/sai amenzilor, inclusive de catre intreprinzatorul individual si
gospodaria taraneasca, ori privind alte fapte ce tin de nasterea modificarea sau stingerea
obligatiei fiscale.
Obligatia de raportare include si prezentarea de catre contribuabil si a altor documente decit
darile de seama fiscale.
Modalitatea de prezentare si de confirmare a receptionarii darilor de seama fiscale.
Darea de seama fiscala se considera prezentata la data la care organul fiscal o primeste,
daca este intocmita in modul stability de legislatia fiscala si daca este perfectata in modul
reglementat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
In present, legislatia fiscala prevede doua modalitati de prezentare a darilor de seama
fiscale:
a)Pe support de hirtie
b)In format electronic
Confirmarea receptionarii darilor de seama fiscale se efectueaza in mod distinct, dupa cum
acesta a fost prezentata pe support de hirtie sau in format electronic. Darea de seama prezentat pe
support de hirtie se considera prezentata in unul dintre urmatoarele cazuri:
- Daca exemplarul contribuabilului cotine mentiunea de receptionare a organului fiscal
- Daca organul fiscal a eliberat o recipisa de confirmare a receptionarii
- Confirmarea receptionarii se face intrun aviz postal
Contribuabilul persoana lui cu functie de raspundere semneaza darea de seama fiscala,
asumindu-si raspunderea prevazuta de lege pentru prezentarea de date si informatii false sau
eronate.

4. Cazuri speciale de executare a obligatiei fiscale

Obligatiile fiscale ale persoanei in curs de lichidare le stinge, din contul mijloacelor ei
banesti, inclisiv din veniturile obtinute din comercializarea activelor ei, organul, organizatia,
persoana, responsabili, conform legislatiei, de lichidare acesteia.
Obligatiile fiscale ale persoanei reorganizate le stinge succesorul ei. Stingera obligatiei
fiscale a persoanei reorganizate este impusa succesorului ei infiferent de faptul daca acesta a stiut
ori nu, inainte de finalizarea reorganizarii, ca persoana reorganizata nu a stis sau a stins partial
obligatia fiscala. Responsabilitatea asumata de succesorul persoanei reorganizate devine obligatia
lui fiscala care, in cazul reorganizariiacestuia, trece la succesorii lui. Astfel, in cazul reorganizarii
persoanei prin:
- Contopirea mai multor persoane, persoana astfel create este considerate successor al
fiecarei persoane contopite in stingerea obligatiilor fiscale
- Absorbtie , persoana absorbanta este considerate succesorul acesteia in stingerea
obligatiei ei fiscale
- Divizarea, persoanele astfel create sunt considerate succesorii primei in stingerea
obligatiilor ei fiscale proportional cote ice le apartine
- Separare, persoana reorganizata si persoana care s-a constituit in urma separarii vor fi
responsabile de stingerea obligatiilor fiscale a persoanei reorganizate proportional cote ice le
apartine.
- Transformarea , persoana astfel create este considerate succesorul celei dintii in stingerea
obligatieiei fiscale.
Persoana care dobindeste o proprietate este responsabila pentri stingerea restantei persoanei
care ii transmite proprietatea . astfel daca o persoana care are restanta transmite o proprietate unei
alte persoane , iar acestea sunt interdependente, persoana care primeste proprietatea este
reponsabila de stingerea restantei in marime dea diferentei dintre valoarea de piata a proprietatii
dobindite si suma platita efectiv pntru ea.
Obligatiile fiscale ale persoanelor fizice decedate, declarate moarte, disparate fara veste,
lipsite de capacitate de exercitiusau cu capacitate de exercitiu restrinsa se sting in urmatorul mod:
a)Obligatia fiscala a persoanei fizice decedate sau declarate moarte o stinge fiecare
mostenitor si proportional partii sale de mostenire
b)Obligatia fiscala a persoanei fizice declarate disparuta fara veste se stnge de catre
tutorele numit sa administreze bunurile disparutului din contul acestora
c)Obligatia fiscala a persoanei fizice, inclusive a minorului, recunoscute, in conformitate cu
legislatia incapabila sau cu capacitatea de exercitiu restrinsa , o sting parintii, inferiorii, tutarele
sau curatorul din contul bunurilor acestueia

5. Cazuri de suspendare a executarii obligatiei fiscale

Suspendarea executarii obligatiei fiscale se efectueaza la intervenirea unuia dintre cazurile
prevazute pentru suspendarea termenuli de prescriptie pentru stingerea obligatiilor fiscale .
cazurile la a caror intervenire se suspenda termenul de prescriptie pentru stingerea obligatiilor
fiscale sunt urmatoarele
a)Contribuabilul persoana fizica se afla sub arest sau este condamnat la privatiune de
libertate- pe perioada aflarii sub arest sau a privatiunii de libertate
b)Contribuabilul persoana fizica lipseste din RM mai mult de 6 luni-pe perioada absentei
lui
c)Persoana cu functie de raspundere a contribuabilului persoana juridical lipseste din RM
mai mult de 6 luni-pe perioada absentei lui
d)A fost acordata a aminare sau esalonare a stingerii obligatiei fiscale-pe perioada aminarii
sau esalonarii stingerii
e)Contribuabilul se afla in procedura de insolvabilitate
Cazurile supuse se aplica obligatiilor fiscale curente
Din ziua incetarii circumstantelor indicate mai sus, termenul de prescriptie isi reia cursul,
iar obligatia fiscala anterior suspendata va fi pasibila se executare.

Modificarea obligatiei fiscale

Modificarea obligatiei fiscale reprezinta schimbarea cuantului acesteia generata de
modificarea circumstantelor , stabilite de legislatia fiscala in functie de care a fost calculata
obligatia.
Astfel este vorba despre modificarea obligatiei fiscale care initial a fost stabilita de catre
contribuabil sau de catre organul fiscal.Deci obligatia fiscala sufera anumite schimbari a marimii
cuantumului acesteia. Iar obligatia fiscala se poate modifica din urmatoarele motive: statutul
juridic fiscal al contribuabilului , activitatea economica concreta desfasurata de catre
contribuabil, de cota de impunere, de inlesnirile acordate contribuabilului conform legislatiei
fiscale..etc.
Ceea ce duce la schimbarea cuantumului obligatiei fiscale sunt:
1.obtinerea sau pierderea intre momentul calcularii obligatiei fiscale si momentul stingerii
acesteia a dreptului la anumite inlesniri fiscale.
2.recalcularea unor cheltuieli permise spre deducerea din venitul brut impozabil.
3.schimbarea statutului juridic fiscal al contribuabilului avind ca efect modificarea
regimului fiscal aplicabil acestuia.
4. constatarea de catre organul fiscal a unor venituri suplimentare nedeclarate anterior de
catre contribuabil ca urmare a efectuarii controlului fiscal, inclusiv ca urmare a estimarii
obligatiilor fiscale ale contribuabilului prin metode si surse indirecte.
Astfel pot fi considerate circumstante de natura sa modifice o obligatie fiscala calculata
initial:modficarea unor elemente prevazute de legislatia fiscala in raport cu care sa efectuat
individualizarea obligatiei fiscale, modificarea situatiei juridice a contribuabilului sau acordarea
pe parcurs a carorva inlesniri fiscale prevazute de lege.
Modificarea unor elemente prevazute de legislatia fiscala in raport cu care sa efectuat
individualizarea obligatiei fiscale in sensul reducerii sau cresterii acesteia poate avea loc si ca
urmare:
- a admiterii unor eventuale contestatii, formulate de contribuabil atunci cind obligatia
stabilita initial va fi modificata conform deciziei adoptate de organul fiscal, fie conform hotaririi
adoptate de instante de judecata, in sensul reducerii obligatiei acordarii unor inlesniri sau
neaplicarii unor sanctiuni sau reducerii cuantumului acestora.
-ca urmare a controlului efectuat de organul fiscal.Actul de control si decizia pe marginea
acestuia , intocmita de catre organul fiscal, poate modifica obligatia determinata initial de
contribuabil sau de insusi organul fiscal.

Modificarea termenului obligatiei fiscale

Modificarea termenului obligatiei fiscale poate avea loc ca urmare a:
-aminarii termenului de stingere a obligatiei fiscale
-esalonarii termenului de stingere a obligatiei fiscale
-acordarii creditului fiscal.
Conorm legislatiei fiscale in RM modifcarea termenului obligatiei fiscale se face
prin:
-aminarea stingerii obligatiei fiscale
-esalonarea stingerii obligatiei fiscale
Prin aminare se intelege prelungirea termenului de stingere a obligatiei fiscale pentru
o perioada mai indelungata , la a carei implinire stingerea obligatiei fiscale se va face
printr-o plata unica.
Prin esalonare se intelege aminarea termenului de stingere a obligatiei fiscale pentru
o perioada mai indelungata cu posibilitatea repartizarii si achitarii obligatiei fiscale in rate.
Conditia acordarii aminarii sau esalonarii consta in stingerea obligatiei fiscale
curente in perioada termenului stabilit in cazul aminarii sau esalonarii.
Aminarea sau esalonarea fara calcularea unei majorari de intirziere se acorda
contribuabilului in cazul:
-prejudicierii lui materiale in urma unei calamitati naturale, catastrofe tehnogene sau
a altor circumstante inevitabile si exceptionale.
-restructurarii intreprinderii in baza unui acord-memorandum, incheiat intre
contribuabil si Consiliul-Creditorilor in conformitate si drepturile acestuia.
-este o persoana ce dispunde de scutire personala.
Pina la expirarea termenului de aminare sau esalonare, organul fiscal nu este in drept
sa intreprinda careva actiuni de executare silita asuora obligatiei fiscale. Concomitent
esalonarea sau aminarea poate fi asigurata cu drept de gaj sau prin aplicarea sechestrului
asupra bunurilor contribuabilului.

Restituirea din buget a sumelor impozitelor si taxelor

Restituirea din buget are loc in cazul sumelor platite in plus si in cazul sumelor
rambursabile contribuabilului.
Sume platite in plus sunt cele platite ca impozit, taxa, majorare de intirziere, si/sau amenda
prin varsare sau incasare, inclusiv prin executare silita, in cuantum mai mare decit cel prevazut
de legislatia fiscala.
Acele sume care urmeaza a fi restituie contribuabilului sunt sumele constate ca fiind
rambursabile ca urmare a modului specific de calculare, determinare si administrare fiscala a
impozitelor , inclusiv si ca urmare a facilitarii de catre stat a unor activitati.
Astfel restituirea se efectueaza doar la cererea contribuabilului si doar in cazul cind acesta
nu are restante. Cererea de compensare sau restituirea poate fi depusa de contribuabil in termen
de 6 ani din data efectuarii sau aparitiei acesteia.
Restituirea din buget a sumelor platite cum ar fi impozite si taxe se efectueaza in cadrul a
doua termene , respectiv 37 zile si 45 zile. Ambele termene se calculeaza din data depunerii
cererii de restituire de catre contribuabil. Termenul de 37 de zile este termenul de baza la a carui
expirare urmeaza sa fie restitiute sumele in plus, iar termenul de 45 de zile se utilizeaza pentru
restituirea sumelor in plus aferente unor anumite tipuri de impozite oprevazute de legislatie.
Depasirea de catre organul fiscal a oricarui dintre termenele de restituire date va avea ca
efect nasterea dreptului contribuabilului si obligatia organului fiscal la plata unei dobinzi
calculate pentru perioada cuprinsa intre data primirii cererii si data restituirii efective sau
compensarii de catre Trezoraria de Stat a sumei in plus.
Termenul de restituire poate fi si suspendat in cazul in care contribuabilul care solicita
restituirea sumei platite in plus si sumei care conform legislatiei urmeaza a fi restituita
contribuabilului , iar acesta fiind invinuit de savirsirea unei infractiuni prin intermediul
tranzactiilor economice care a condus la aparitia dreptului de restituire a acestei sume, si fata de
acesta a fost pornita urmarirea penala, astfel termenul se suspenda pina la pronuntarea unei
sentinte definitive de incetare a urmaririi penale.
Transferarea sumei in plus se efectueaza pentru contribuabil persoana juridica in contul
bancar al acestuia iar pentru persoana fizica la contul bancar sau in numerar.
Pentru a se efectua eventuala restituire si rambursare este nevoie de careva conditii si
anume:
-lipsa la momentul cesiunii a datoriilor catre buget a contribuabilului cedent
-contribuabilul cedent sa dispuna de decizia organului fiscal de restituire a sumei in plus
-sumele in plus aprobate sa spre restituire sa reprezinte exclusiv sume ale TVA sau accize
-incheiere intre contribuabil in calitate de cedent si creditorul sau in calitate de cesionar a
contractului de cesiune a creantei
-notificarea organului fiscal despre cesiunea creantei si solicitarea efectuarii stingerii
datoriilor fata de stat ale creditorului
- ca urmare a cesiunii pot fi stinse doar datorii fata de bugetul public national.

Modalitati de asigurare a stingerii obligatiilor fiscale

Organul fiscal se asigura de stingerea obligatiei fiscale de catre contribuabil prin:
-majorari de intirziere/penalitate
-suspendarea operatiunilor la conturile bancare
-sechestrarea bunurilor.
Pe linga acestea legislatia fiscala mai prevede si:
-gaj legal si conventional in conformitate cu legislatia cu referire la gaj
-fidejusiune
-scrisoare de garantie bancara.
Aceste masuri de asigurare pot fi clasificate in:
-masuri benevole de aigurare a stingerii obligatiilor fiscale(gajul, fidejusiunea, garantia)
-masuri fortate de asigurare a obligatiei fiscale(sechestru asupra bunurilor, penalitati..etc.)
Majorare de intirziere/penalitate este o suma calculata in functie de cuantumul impozitului,
taxei si de timpul scurs din ziua in carea acestea trebuiau platite, indiferent de faptul daca au fost
sau nu calculate la timp.Aplicarea majorarii de intirziere se efectueaza pentru perioada care
incepe dupa scadenta impozitului, taxei si care se incheie in ziua platii acesteia efective.
Penaliatea reprezinta o parte din obligatia fiscala si se percepe in modul stabilit pentru impunerea
fiscala.
Astfel majorarea de intirziere are un caracter compensatoriu si nu constituie o sanctiune.
Deosebirea dintre majorarea de intirziere si sanctiune:
a)temeiul calcularii majorarii de intirziere in constituie faptul existentei restantei adica
depasirii termenului de plata pe cind sanctiunea fiscala aplicinduse in cazul incalcarilor fiscale.
b)calcularea majorarii de intirziere se aplica contribuabilului si in lipsa vinovatiei acestuia
pe cind in cazul sanctiunii acesta fiind conditia de baza a aplicarii sanctiunii.
c)majorarea de intirziere are o functie compensatorie iar sanctiunea fiscala avind un
caracter preventiv si reprimator fata de contribuabil.
d)aplicarea concomitenta a sanctiunii fiscale si a penalitatii nu poate avea ca efect
incalcarea principiului unicitatii pedepsei.Astfel in acest caz nu se aplica doua sanctiuni
concomitent dar se va aplica o sanctiune si o majorare de intirziere a executarii obligatiei fiscale.
e)marimea majorarii de intirziere ca modalitate de asigurare a executarii obligatiei fiscale
este prevazute de legislatie spre deosebire de marimea sanctiunii fiscale.
Cuantumul majorarii de intirziere se determina in functie de rata de baza satabilita de BNM
in luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune.
La cererea contribuabilului, in cazul prezentarii documentelor confirmative, organele cu
atrbutii de administrare fiscala nu vor aplica penalitati in urmatoarele cazuri:
a)contribuabilii care au depus depus documentele pentru transferul de pe un cont pe altul, al
sumelor platite in cadrul unui buget-pentru perioada de la data achitarii si pina la data
transferului efectiv, in limitele sumei achitate.
b)contribuabilii care au depus documentele pentru transferul sumelor platite din contul unui
buget, la contul altui buget-pentru perioada de la data intrarii documentelor la organul respectiv
si pina la data transferului respectiv.

c)contribuabilii care au depus cererea pentru compensarea datoriilor fata de buget din
contul restituirii TVA sau accizelor-pentru perioada de la data adoptarii deciziei si pina la data
transferului efectiv.
d)contribuabilii care efectueaza cheltuieli compensate de la buget prin finantarea directa ori
care furnizeaza marfuri, executa lucrari si/sau presteaza servicii institutiilor finantate de la buget,
in limitele alocatiilor aprobate pentru aceste scopuri-pe perioada existentei datoriei fata de
contribuabil la obligatiile fiscale care nu vor depasi cuantumul acestor datorii.
Suspendarea operatiunilor la conturile bancare ale contribuabilului este o masura prin
care organul fiscal limiteaza dreptul contribuabilului de a folosi mijloacele banesti care se afla
si/sau se vor depune la conturile lui bancare si de a folosi noile conturi, deschise in aceeasi sau in
alta institutie financiara. De la aplicarea acestei masuri de asigurare sunt exceptate urmatoarele
conturi bancare:
-de imprumut
-deschise conform prevederilor acordurilor de imprumut incheiate intre RM si donatorii
externi
-provizorii( de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea cpitalului
social)
-a persoanelor fizice care nu sunt subiecti ai activitatii de intreprinzator.
Suspendarea operatiunilor la conturile bancare se efectueaza de catre organul fiscal prin
emiterea dispozitiei privind suspendarea operatiunilor la conturile bancare ale contribuabilului
care are valoare de document executoriu.
In toate cazurile dispozitia de suspendare se emite de catre organul fiscal, de la locul de
evidenta a contribuabilului.
Dispozitia privind suspendarea operatiunilor la conturile bancare ale contribuabilului poate
fi emisa in doua cazuri:
-pentru comiterea de catre contibuabil a unor incalcari pentru care legislatia fiscala prevede
aplicarea masurii de suspendare a operatiunilor pe conturile bancare
-in cazul nestingerii in termenul stabilit a obligatiei fiscale si urmaririi sumei debitoare a
contribuabilului restantier
Sechestrarea bunurilor-reprezinta actiunile intreprinse de organul fiscal pentru
indisponibilizarea bunurilor persoanei.
Fiind o masura asiguratorie, sechestrarea bunurilor contribuabililor se aplica in scopul
asigurarii stingerii obligatiei fiscale si pentru neadmiterea delapidarii, instrainarii, substituirii sau
tainuirii de catre contribuabilul restantier a bunurilor ce-i apartin cu drept de proprietate.
Sechestrarea bunurilor se va face in cazurile:
-incheierii contractelor de aminare/esalonare a obligatiei fiscale
-emiterii deciziei asupra cazului de incalcare si neexpirarii termenului de 30 zile din data
pronuntarii acesteia.
-contestarii deciziilor si actiunilor privind executarea silita a obligatiei fiscale
-ridicarii sechestrului de pe bunurile necomercializate in rezultatul licitatiilor petrecute, ca
urmare a acomercializarii prin proceduar de execuater silita a bunurilor iar contribuabilul nu
detine alte bunuri pasibile sechestrarii
-efectuarii controlului fiscal la contribuabil si existentei suspiciunii ca bunurile
contribuabilului sau debitorului acestuia pot fi instrainate pina la emiterea deciziei asupra
cazului.
-monitorizarii agentului economic in perioada de functionare a postului fiscal si existentei
suspiciunii ca contribuabilul va inregistra obligatiuni fata de buget pe care nu le va onora.

Modalitati de stingere a obligatiei fiscale

Stingerea obligatiei fiscale consta in totalitatea actiunilor intreprinse de contribuabil sau alt
subiect al raporturilor juridice fiscale, in scopul platii si inacasarii reale a impozitului in bugetul
respectiv.
In cazul in care contribuabilul are simultan mai multe obligatii fiscale scadente, acesta va
asigura stingerea obligatiilor fiscale conform legislatiei fiscale.
Stingerea obligatiei fiscale se efectueaza prin urmatoarele modalitati:
-achitare;-anulare;-prescriptie;-scadere;-compensar-executare silita
Stingerea obligaiei fiscale prin achitare se efectueaz n moned naional, dac prezentul
cod sau alte acte legislative ce in de domeniul fiscal nu prevd altfel. Achitarea poate avea loc
prin plat direct sau prin reinere la surs. Plata direct se face prin virament, inclusiv prin
intermediul cardului de plat, prin folosirea altor instrumente de plat, sau n numerar.
Plata in numerar poate fi efectuata prin intermediul:
-organului fiscal
-autoritatile administratiei publice locale
-operatorilor de posta
-institutiilor financiare sau filialele acestora.
Sumele trecute la scaderi din contul bancar al contribuabilului pentru stingerea obligatiei
fiscale se transfera de institutia financiara la buget in ziua lucratoare in care au fost trecute la
scadere.
Sumele incasate in numerar de la contribuabili pentru stingerea obligatiei fiscale se
transfera de catre institutia financiara la buget in ziua lucratoare in care au fost incasate.
Data stingerii obligatiei fiscale se considera:
-data la care sumele au fost inscrise la buget in contul obligatiei fiscale respective
-in cazul achitarii prin intermediul cardurilor de plata, data a stingerii obligatiei fiscale se
considera data zilei lucratoare in care a fost debitat contul de card, din care a fost emis cardul
utilizat pentru plata obligatiei fiscale.
-data emiterii deciziei privind derularea procesului de lichidare sau a hotaririi de intentare a
procesului de insolvabilitate.
Stingerea obligaiei fiscale, inclusiv a restanelor, prin anulare se efectueaz prin acte cu
caracter general sau individual, adoptate conform legislaiei.
Stingerea obligaiei fiscale, inclusiv a restanelor, prin anulare se efectueaz prin actele
organelor de drept, n mod obligatoriu definitive i irevocabile, adoptate conform legislaiei.
Stingerea obligaiei fiscale prin prescripie
Dac nu a fost exercitat n termenele prevzute de prezentul cod, dreptul statului de a
determina obligaia fiscal sau de a o executa silit se stinge prin prescripie n modul stabilit de
Guvern. Concomitent, se stinge i obligaia fiscal a contribuabilului. Stingerea obligaiei fiscale
n urma survenirii termenelor de prescripie se face n baza unei decizii scrise a conducerii
organelor cu atribuii de administrare fiscal care administreaz obligaia fiscal respectiv, iar n
cazul serviciului de colectare a impozitelor i taxelor locale n baza deciziei adoptate de ctre
consiliul local.

Stingerea obligaiei fiscale prin scdere

(1) Stingerea obligaiei fiscale prin scdere are loc n situaiile n care contribuabilul
persoan fizic:
a) a decedat;
b) este declarat mort;
c) este declarat disprut fr veste;
d) este declarat lipsit de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns.
(2) n cazurile enumerate la alin.(1), stingerea prin scdere se face n mrimea ntregii
obligaii fiscale dac persoana nu a lsat (nu dispune de) bunuri sau n mrimea prii
nestinse din obligaia fiscal dac averea lsat de ea (averea existent) este insuficient.
(3) Stingerea prin scdere a obligaiei fiscale a contribuabilului persoan juridic are loc n
urma ncetrii activitii lui prin lichidare, inclusiv pe cale judiciar, sau prin reorganizare.
(4) Stingerea obligaiei fiscale prin scdere are loc n temeiul unei decizii a conducerii
organului cu atribuii de administrare fiscal care administreaz obligaia fiscal respectiv,
inclusiv n cazul cnd stingerea ei prin executare silit n conformitate cu prezentul cod este
imposibil. Decizia inspectoratului fiscal de stat teritorial privind stingerea obligaiei prin scdere
poate fi verificat, modificat sau anulat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. n cazul
serviciului de colectare a impozitelor i taxelor locale, decizia se adopt de ctre consiliul local
Stingerea obligaiei fiscale prin compensare
(1) Stingerea obligaiei fiscale prin compensare se efectueaz prin trecerea n contul
restanei a sumei pltite n plus sau a sumei care, conform legislaiei fiscale, urmeaz a fi
restituit.
(2) Compensarea se efectueaz la iniiativa organului fiscal sau la cererea contribuabilului
dac legislaia fiscal nu prevede altfel.
(3) n termen de pn la 30 de zile de la apariia circumstanelor respective sau de la
primirea cererii contribuabilului, organul fiscal ntocmete documentul de plat i l transmite
Trezoreriei de Stat spre executare, n modul stabilit de Ministerul Finanelor.
(4) n termen de 7 zile de la data primirii documentului de plat, Trezoreria de Stat trece,
dup caz, dintr-un cont al bugetului n alt cont al aceluiai buget sau n contul unui alt buget
sumele consemnate n documentul de plat. Dup executarea documentului de plat, Trezoreria
de Stat remite, dup caz, organului fiscal sau Serviciului Vamal extrasul din conturile trezoreriale
de venituri.
(5) Dup ce a primit extrasul din conturile trezoreriale de venituri, organul fiscal face
nscrierile de rigoare n contul personal al contribuabilului, iar Serviciul Vamal remite extrasul
cel trziu a doua zi unitilor sale.
(6) Excedentul sumei compensate, la cerere, poate fi restituit contribuabilului sau lsat n
contul stingerii unei viitoare obligaii fiscale de alt tip. n caz de nedepunere a cererii, excedentul
se las n contul stingerii obligaiei fiscale de acelai tip.
(7) Excedentul sumei compensate se restituie contribuabilului sau se utilizeaz, conform
prevederilor art.101 alin.(8), art.1011 alin.(4) sau art.125 alin.(5), n cazul stingerii restanelor
fa de bugetul public naional. n acest scop, suma neachitat a obligaiilor fiscale n cuantum de
pn la 100 lei inclusiv nu se consider restan fa de bugetul public naional.

(8) n scopul atestrii lipsei restanelor fa de buget, n scopul beneficierii de reducere cu

50% a amenzii pentru nclcarea fiscal, n scopul anulrii dispoziiei de suspendare a
operaiunilor la contul bancar al contribuabilului emise pentru asigurarea ncasrii restanelor,
precum i n cazurile admiterii de erori la perfectarea documentelor de plat, se vor considera
stinse sumele de impozite, taxe, alte pli, majorri de ntrziere (penaliti) i/sau amenzi pentru
care, la data examinrii contului personal generalizat al contribuabilului, documentele
trezoreriale de plat privind stingerea obligaiilor fiscale prin compensare au fost perfectate i
remise organului corespunztor spre executare.
(9) Stingerea obligaiei fiscale prin compensare se efectueaz n modul stabilit de Guvern.
Stingerea obligaiei fiscale prin executare silit are loc prin aciunile ntreprinse de
organul fiscal pentru perceperea forat a restanelor n conformitate cu legislaia fiscal.
Condiiile declanrii executrii silite a obligaiei
fiscale
Condiiile declanrii executrii silite a obligaiei fiscale snt:
a) existena restanei, inndu-se cont de prevederile art.252;
b) neexpirarea termenelor de prescripie stabilite n prezentul cod;
c) necontestarea faptului de existen a restanei i mrimii ei n cazurile prevzute la
art.194 alin.(1) lit.c) i d);
d) contribuabilul nu se afl n procedur de lichidare (dizolvare) sau n proces de
insolvabilitate conform prevederilor legislaiei n vigoare.
Modalitile de executare silit a obligaiei
fiscale
(1) Executarea silit a obligaiei fiscale se efectueaz prin:
a) ncasare a mijloacelor bneti, inclusiv n valut strin, de pe conturile bancare ale
contribuabilului, cu excepia celor de pe conturile de credit i provizorii (de acumulare a
mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);
b) ridicare de la contribuabil a mijloacelor bneti n numerar, inclusiv n valut strin;
c) urmrire a bunurilor contribuabilului, cu excepia celor consemnate la lit.a) i b);
d) urmrire a datoriilor debitoare ale contribuabililor prin modalitile prevzute la lit.a), b)
i c).
(2) Urmrirea bunurilor se face prin sechestrare, comercializare i ridicare.
(3) n cazul n care, dup ce s-au aplicat modalitile de executare silit, obligaia fiscal a
contribuabilului care desfoar activitate de ntreprinztor nu a fost stins n totalitate, iar
aplicarea ulterioar a executrii silite este imposibil, organul fiscal are dreptul s iniieze
aplicarea modalitilor de depire a insolvabilitii n conformitate cu legislaia. Obligaia fiscal
a persoanei fizice nenregistrate ca subiect al activitii de ntreprinztor se stinge n modul
prevzut de prezentul cod.
CONTROLUL FISCAL

Notiunea de control fiscal:

Controlul fiscal reprezinta o verioficare a corectitudinii cu care contribuabilul
executa obligatia fiscale si alteobligatii prevazute de legislatia fiscala inclusiv
verisficarea altor persoane sub aspectul legaturii lor cu activitatea contribuabilului
prin metode, forme si operatiuni prevazute de legisl fiscala.

Procedura controlului fiscal consta intrun ansamblu de metode operatiuni de

organizare si desfasurare a controlului fiscal, precum si valorificarea rezultatelor
lui.
Scopul controlului fiscal este de a verifica modul in care contribuabilul respecta
legisl fiscala intro anumita perioada sau in citeva perioade fiscale.
Delimitarea controlului fiscal de controlul asupra respectarii legislatiei fiscale:
Aceste notiuni seamana dupa scopul lor dar se deosebesc atit dupa componenta
autoritatilor care excercita controlul fisc cit si dupa continutul acestuia.Astfel
controlul asupra respectarii prevederilor legislatiei fiscale poate fi efectuat in afara
de organele legale ale caror functii prevad asigurarea legalitatii in general inclusiv
in domeniul fiscal (CNA, Curtea de conturi,inspectia finaciara, organele
procuraturii etc). Tot odata controlul fiscal urmeaza a fi distins de alte forme de
verificari si de control exercitate de organul fiscal in cazul realizarii altor functii
decit cele fiscale.
Vizita fiscala-un procedeu de asistenta fiscala care consta in aplicarea legislatiei
fiscale ce consta in explicarea legislatiei fiscale, cu careacter consultativ si/sau in
stabilirea unor date de ordin general despre activitatea contribuabilului. Scopul
vizitei fiscale se deosebeste de scopul controlului fiscal, ultimul efectuinduse
pentreu verificarea respectarii prevederilor legisl fisc iar vizita fisc constituie o
actiune de asistenta si consultanta fiscala.
Formele si metodele de efectuare a controlului fiscal
Forma-modalitatea concreta de e xprimare si organizare a activitatii de control.
Metoda-procedeele, modalitatile tehnice,operatiunile si mijloacele aplicate si
exercitate in procesul efectuarii controlului fiscal de catre functionarul organului
fiscal care efectueaza controlul.
Controlul fiscal este exercitat prin urmatoarele forme:
1)la oficiul organului fiscal(control fiscal cameral)
2)la fata locului
Controlul fiscal cameral
Este o forma distincta si specifica a controlului fiscal. Tot odata este forma de baza
a controlului fiscal si se efectueaza prin:
1.verificarea corectitudinii intocmirii darilor de seama fiscale, a altor documente
prezentate de contribuabil care servesc drept temei pt calcularea si achitarea
impozitelor.
2.verificarea altor circumstante ce tin de respectarea legisl fisc.
Scopul controlului cameral este:
1.constatarea erorilor si omisiunilor admise la inticmirea darilor de seama fiscale.
2.prevenirea si constatarea incalcarilor fiscale si aplicarea dupa caz a raspunderii.
3. selectarea conventionala a contribuabililor in scopul efectuarii controlului fiscal
la fata locului.
Caracteristici ale controlului fiscal cameral
-este efectuat doar din oficiul organului fiscal si doar de catre organul fiscal de la
locul de evidenta a contribuabilului

-consta in verificarea corectitudinii intocmirii darilor de seama fiscale si a altor

documnte, precum si in verificarea altor circumstante ce tin de respectarea legisl
fisc.
- pentru initierea si efectuarea contorlului fiscal nu este necesara adoptarea unei
decizii scrise a conducerii oranului care efectueaza controlul.
Modalitatea de prezentare si confirmare a receptionarii darilor de seama
Darea de seama fiscala se considera prezentata la data la care oranul fiscal o
primeste,daca este intocmita in modul stabilit de legisl fisc si daca este perfectata
in modul reglementat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
Exista 2 modalitati de prezentare:
-pe supor de hirtie
-in format electronic
Darea de sema prezentata pe supor de hirtie se considera prezentata in unul din
urmatoarele cazuri:
-daca exemplarul contribuabilului contine mentiunea de receptionare a organului
fiscal
-daca organul fiscal a eliberat o recipisa de confirmare a receotionarii
-confirmarea receptionarii se face printrun aviz postal.
Etapele controlului fiscal:
-verificarea prezentarii tuturor darilor de seama fisc prevazute de legis fisc pt
fiecare impozit sau taxa
-verificarea vizuala a corctitudinii intocmirii darilor de seama fiscale
- verificarea aritmetica a informatiilor si datelor prezentate in cuprinsul darii de
seama fiscale
-verificarea prezentarii termenului legal stabilit a darii de seama fiscale
-verificarea coretitudinii aplicarii cotelor de impunere si a inlesnirilor
-verificarea corectitudinii determibarii si calcularii bazei de impunere.
Controlul fiscal cameral se efectueza rpin metodele:
-verificarea documentara
-verfic partiala
-verfi tematica
-verificare prin contrapunere.
In cadrul controlului fiscal cameral de regula nu se intocmeste actul de
control fiscal.

Controlul fiscal la fata locului este cea mai complexa si efectiva forma a controlului
fiscal.aceasta forma este directionata spre depistarea incalcarilor legislatiei fiscale care nu au
fost si nu pot fi depistate in cadrul controlului fiscal cameral.acesta are ca scop Controlul fiscal la
faa locului are drept scop verificarea respectrii legislaiei fiscale de contribuabil sau de o alt
persoan supus controlului, care se efectueaz la locurile aflrii acestora de ctre funcionarii
fiscali sau de persoane cu funcie de rspundere ale altor organe cu atribuii de administrare
fiscal.
Procedura . Controlul fiscal la faa locului poate fi efectuat numai n temeiul unei decizii scrise a
conducerii organului care exercit controlul.Contribuabilul este obligat dupa caz sa asigure

conditii adecvate pentru efectuarea controlului si sa participle la efectuarea lui.Controlul fiscal la

fata locului se efectueaza in orele de program ale organelor care exercita controlul fiscal si/sau
cele a contribuabilului.Controlul fiscal asupra diviziunilor structurale fara pers.juridica ale
contribuabilului se efectueaza de catre org.fiscal de lalocul de evidenta fiscala a intreprinderii de
baza. La finalizarea controlului fiscal la faa locului, se ntocmete un act de control fiscal. Actul
de control fiscal este un document ntocmit de funcionarul fiscal sau alt persoan cu funcie de
rspundere a organului care exercit controlul, n care se consemneaz rezultatele controlului
fiscal. n act se va descrie obiectiv, clar i exact nclcarea legislaiei fiscale i/sau a modului de
eviden a obiectelor impunerii, cu referire la documentele de eviden respective i la alte
materiale, indicndu-se actele normative nclcate. n act va fi reflectat fiecare perioad fiscal n
parte, specificndu-se nclcrile fiscale depistate n ea.Contribuabilul este obligat sa semneaza
actul de control fiscal chiar si in cazul dezacordului cu acesta.Totodata in caz de dezacord el este
obligat sa prezinte in scris in termen de pina la 15 zile calendaristice argumentarea
dezacordului anexind si documentele.
Durata controlului fiscal la fata locului nu trebue sa depaseasca
doua luni
calendaristice.Termenul respective se calculeaza din momentul aducerii la cunostinta
contribuabilului a deciziei de control. n cazuri excepionale, conducerea organului care exercit
controlul fiscal poate s decid prelungirea duratei n cauz cu cel mult 3 luni calendaristice sau
s sisteze controlul. Perioada sistrii controlului i prezentrii documentelor nu se include n
durata efecturii controlului, ultima fiind calculat din ziua nceperii lui pn la ziua semnrii
actului respectiv, inclusiv.decizia de sistare se intocmeste in scris si urmeaza a fi adusa la
cunostinta contribuabilului.
Faptul solicitarii si prezentarii documentelor suplimentare constitue unul dintre cazurile de
sistare a controlului fiscal la fata locului. Deci acestea documente pot fi:primirea informatiilor
de la organelle competente din alte state referitoare la activitatea contribuabilului in acele
state;primirea documentelor si informatii cu care contribuabilul a aviut raporturi economice
.totodata codu fiscal nu prevede expres acestea cazuri dar indicind doar ca acestea sunt
exceptionale.deci acestea pot fi cazuri ce tin de obiectul controlului si sunt in imposibilitate sa
conduca la imposibilitatea realizarii controlului fiscal.Controlul fiscal la faa locului referitor la
un contribuabil poate cuprinde att unul, ct i mai multe tipuri de impozite i taxe. n cursul
unui an calendaristic se admite efectuarea unui singur control fiscal la faa locului pe unele i
aceleai tipuri de impozite i taxe pentru una i aceeai perioad fiscal. Aceast restricie nu se
extinde asupra cazurilor cnd controlul fiscal la faa locului se efectueaz n legtur cu
reorganizarea sau lichidarea contribuabilului; cnd dup efectuarea controlului se depisteaz
semne de nclcri fiscale; cnd acesta este o verificare prin contrapunere; cnd controlul ine de
activitatea posturilor fiscale; cnd controlul se efectueaz la solicitarea organelor de drept i a
celor prevzute la art.131 alin.(5) sau n legtur cu auditul activitii organului fiscal de ctre
organul ierarhic superior; cnd necesitatea controlului a aprut n urma examinrii cazului cu
privire la nclcarea fiscal sau n urma examinrii contestaiei.Astfel in acestea cazuri org fiscal
este in drept sa efetueze repetat c.f.la fata.loc. asupra unora si aceleasi imp.sau taxe.
Postul fiscal .Instituirea postului fiscal este o modalitate de control fiscal la fata locului. Postul
fiscal se creeaz de organul fiscal n scopul prevenirii i depistrii cazurilor de nclcare fiscal,
inclusiv a cazurilor de eschivare de la stingerea obligaiilor fiscale, precum i n scopul exercitrii
altor atribuii de administrare fiscal. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat hotrte asupra
instituirii posturilor fiscale, stabilete tipul i locul de amplasare, iar n cazul postului fiscal
electronic i tehnologia de comunicare electronic.In temeiul ordinului IPFS ,de catre Ifs
territorial se va emite in termen de 1 zi din data receptionarii ordinului,un ordin privind

desemnarea functionarilor fiscali responsabili de activitatea pot fiscale.Functionarea post fisc va

incepe odata cu receptionarea a ordinului emis de IPFS sau din data mentionata expres in ordin.
Sunt 3 tipuri de posturi fiscale: stationare ,mobile si electronice. Postul fiscal staionar este
amplasat ntr-un loc stabil i special amenajat, unde i exercit atribuiile. Postul fiscal mobil,
asigurat cu mijloace tehnice, inclusiv de transport, se deplaseaz, dup caz, n raza teritoriului
controlat. Postul fiscal electronic reprezint o soluie tehnico-informaional de transmitere i
stocare n mod electronic a informaiei care poate fi utilizat n mod direct sau indirect la
determinarea obligaiei fiscale. Postul fiscal staionar sau postul fiscal mobil este constituit din cel
puin un funcionar fiscal i, n funcie de caz i de modul de efectuare a controlului, din angajai
ai organelor afacerilor interne sau ai altor organe. Postul fiscal electronic este constituit din
soluia tehnico-informaional de transmitere a informaiei n form electronic, folosind reelele
de comunicaii, de la contribuabil ctre sistemul informaional al Serviciului Fiscal de Stat si
poate fi folosita in mod indirect sau direct la determinarea obligatiei fiscale,
Modalitatile speciale de verificare aplicate in cadrl controlului foscal la fata loului.
. Cumprtura de control este o modalitate de control, care se realizeaza prin metoda verificarii
faptice si are ca scop direct fizarea faptului realizarii fara utilizarwa masinilor de casa si de
control cu memorie fiscala a marfurilor si serviciilor, exprimat n crearea artificial de ctre
funcionarul fiscal a situaiei de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de
executare a lucrrilor sau de prestare a serviciilor fr scopul de a le achiziiona (consuma) sau de
a le comercializa. Cumprtura de control poate fi efectuat att n moned naional, ct i n
valut strin. Contribuabilul (reprezentantul su n persoana vnztorului, casierului sau altei
persoane mputernicirile de a aciona n numele contribuabilului la realizarea bunurilor materiale,
la primirea comenzii de executare a lucrrilor sau de prestare a serviciilor, care rezult din situaia
sau din documente confirmative) este informat despre aplicarea cumprturii de control dup
efectuarea acesteia. Mijloacele bneti, inclusiv valuta strin, obinute de la comercializarea
bunurilor materiale, de la primirea comenzii de executare a lucrrilor i a serviciilor urmeaz a fi
restituite funcionarului fiscal care a efectuat cumprtura de control. Bunurile materiale se
restituie contribuabilului. Ca probe ale comiterii nclcrii n timpul efecturii cumprturii de
control pot servi nregistrrile audio, foto, video, precum i dispozitivele de nregistrare.

Metodele i sursele indirecte de estimare a sumei obligaiei fiscale.Scopul aplicarii acesteia

consta in verificarea si determinarea corectitudinii calcularii sumei obligatiei fiscale.Prin
metoda directa de estimare se intelege o metoda de determinare a veniturilor impozabil
estimate prin intermediul analizei situatiei fiscale a persoanei,utilize=ind informatii de la sursa de
plata a venitului si din alte surse decit darile de seama.Pentru organul fiscal sursa indirecta de
informatie poate fi orice sursa pasibila sa furnizeze documente informatii referitoare la
situatiile similare
produse in conditii similare
relevante pentru estimarea venitului

impozabil.Utilizarea de catre organul fiscal a acestor metode se efectueaza pentru pers juridice
in urmatoarele cazuri:a)daca in timpul controlului fiscal sumele impozitelor si taxelor care
urmau sa fie varsate la buget nu pot fi determinate din lispa de evidenta contabila;b0daca
contribuabilul sau persoana lui cu functie de rs nu prrezinta in totalitate sau in parte
documenteke de evidenta si sarile de seama fiscale.Astfel metodele si sursele idirecte include:
a) tipul i natura activitilor practicate de contribuabil;
b) mrimea capitalului contribuabilului;
c) veniturile din vnzri ale contribuabilului, inclusiv cele constatate n cadrul posturilor fiscale;
d) numrul de angajai ai contribuabilului, precum i fondul de remunerare a muncii i alte
recompense;
e) categoria clienilor contribuabilului i numrul lor;
f) diferena dintre caracteristicile cantitative i cele calitative ale materiei prime, ale altor
materiale procurate i ale celor folosite n producie;
g) analiza schimbrii valorii nete a proprietii contribuabilului;
h) chiria imobilului folosit de contribuabil n afaceri;
Acesta mdalitate mai poarta denumirea si de cronometrala fiscala.astfel aceasta consta in
observarea directa a obiectelor si proceselor si fenomenelor in cercetarea si analiza activitatii
contribuabilului,aceasta are si sarcina de a constata situatiile care nu sunt reflecatate sau care nu
rezulta din documente .Scopul aceste modalitati consta in estimarea veniturilor din vinzari a
unui contribuabil concret ca urmare a instiruirii si functionarii la acesta a unui post fiscal.Pentru
realizarea estimarii in acest mod a veniturilor contribuabilului este necesara respectarea
cumulative a urmatoarelor conditii:postu fisc au fost instituite cel putin de doua ori pe parcusul
anului fiscal;perioadele de functionare a post f sunt de 30 de zile ;livrarile de marfuri si service
in medie pe zi pina si intre perioadele de functionare a post fiscale sunt mai mare de 70% fata
de livrarile medii pe zi inregistrate pe perioadele de functionare a post f,.

Ridicarea documentelor si/sau a masinilor de casa si control. Documentele i/sau mainile

de cas i de control se ridic n cazurile:a) necesitii de a proba prin documente nclcarea
fiscal;b) probabilitii dispariiei acestora;c) n alte cazuri expres prevzute de legislaia
fiscal.ex(n cazul n care contribuabilul sau o alt persoan supus controlului nu dispune de
sediu sau de oficiu ori sediul lui se afl la domiciliu, n alte cazuri cnd nu exist condiii adecvate
de lucru, in aceste cazuri controlul fiscal se efectueaza la ofociul organului care exercita

controlul fiscal inclusive prin ridicarea de catre ultimul de la contribuabil a documentelor

necesare.
Conditii de ridicare:se ridica documentele i/sau mainile de cas i de control indiferent de
apartenena i de locul aflrii lor, asigurnd pstrarea lor n organul fiscal; riidicarea documentelor
i/sau mainilor de cas i de control se efectueaz n prezena persoanei de la care acestea se
ridic, iar dac ea lipsete sau refuz s participe la procedura de ridicare, n prezena a doi
martori asisteni; Asupra cazului de ridicare a documentelor i/sau mainilor de cas i de control
se ntocmete un proces-verbal, Procesul-verbal este semnat de persoana care l-a ntocmit i de
persoana de la care s-au ridicat documentele i/sau mainile de cas i de control ori de martorii
asisteni. Dac persoana de la care se ridic documentele i/sau mainile de cas i de control
refuz s semneze procesul-verbal, n el se va consemna refuzul.
Documentele ridicate, dup utilizare, snt restituite persoanei de la care au fost ridicate sau, n
lipsa acesteia, persoanei care o nlocuiete.
Mainile de cas i de control ridicate snt restituite, dup verificarea softului instalat n acestea,
persoanei de la care au fost ridicate sau, n lipsa acesteia, persoanei care o nlocuiete.
Examinarea incperilor contribuabilului.este vorba de efectuarea in cadrul controlului fiscal la
fata locului a incaperilor utilizate de catre contribuabil exclusive ca spatii de roductie
,depozitare,localuri de comert .Organul fiscl are dreptul sa deschida sa intre sis a examineze
precum si dupa caz sa sigileze incaperile date.efectuarea acestor actiuni se permite doar in
timpul orelor de lucru a contribuabilului.scopul examinarii acestora consta in verificarea
autencitatii datelor din documentele contabile ,din darile de seama,declaratiilor fiscale.totodata
organul fiscal poate proceda la :verificarea documentelor gasite in incaperi ;ridicarea de
documente ,verificarea oricarui mijloc de transport aflat in incapere.la efectuarea acestor actiuni
in afara orelor de lucru se procedeaza doar prin incheiere judecatorului de
insctructie.Examintarea domiciliului si residintei persoanei fizice folosite pentru obtinerea
de venituri sau pastrarea obiectelor impozabile sau a documentelor se poate efectua doar cu
acordul persoanei in lipsa acesteia in baza incheierii.in caz de refuz a persoanei organul fiscal va
intocmi actu de control fiscal,in baza caruia va intenta o actiune in inst de judecata.

Metodele de efectuare a controlului fiscal:

Verificarea faptic se aplic n cazul controlului fiscal la faa locului i const n observarea
direct a obiectelor, proceselor i fenomenelor, n cercetarea i analiza activitii contribuabilului;
Verificarea documentar se aplic att n cazul controlului fiscal cameral, ct i al celui la
faa locului i const n confruntarea drilor de seam fiscale, documentelor de eviden i altei

informaii prezentate de contribuabil cu documentele i cu informaiile referitoare la acesta de

care dispune organul care exercit controlul fiscal.
Verificarea total se aplic n cazul controlului fiscal la faa locului asupra tuturor actelor i
operaiunilor de determinare a obiectelor (bazei) impozabile i de stingere a obligaiilor Fiscale n
perioada de dup ultimul control fiscal.
Verificarea parial se aplic att n cazul controlului fiscal cameral, ct i al celui la faa
locului i const n controlul asupra stingerii unor anumite tipuri de obligaii fiscale, asupra
executrii unor alte obligaii prevzute de legislaia fiscal dintr o anumit perioad, verificnduse, n tot sau n parte, documentele sau activitatea contribuabilului.
Verificarea tematic se aplic att n cazul controlului fiscal cameral, ct i al celui la faa
locului i const n controlul asupra stingerii unui anumit tip de obligaie fiscal sau asupra
executrii unei alte obligaii prevzute de legislaia fiscal, verificndu-se documentele sau
activitatea contribuabilului.
Verificarea operativ se aplic ncazul controlului fiscal la faa locului, observndu-se
procesele economice i financiare, actele i operaiunile aferente, pentru a constata autenticitatea
lor, pentru a depista i a preveni nclcarea legislaiei fiscale. Verificarea operativ se face
inopinat, prin verificare faptic i/sau documentar. Dac se constat vreo nclcare a legislaiei
fiscale, iar verificarea circumstanelor necesit mai mult timp, materialele se transmit
subdiviziunilor respective ale organului cu atribuii de control fiscal pentru efectuarea unui
control fiscal prin alte metode tehnice.
Verificarea prin contrapunere se aplic att n cazul controlului fiscal cameral, ct i al celui la
faa locului i const n controlul concomitent al contribuabilului i al persoanelor cu care acesta
are sau a avut raporturi economice, financiare i de alt natur, pentru a se constata autenticitatea
acestor raporturi i a operaiunilor efectuate

2.1 Contrlul fiscal repetat

Controlul fiscal poate fi efectuat atit in cazul controlului fiscal cameral, cit si in
cazul controlului fiscal la fata locului. Organele cu atributii de administrare fiscala
pot efectua controlul fiscal repetat in urmatoarele cazuri:
a) Daca rezultatele controlului fiscal exerciatat anterior sunt neconcludente,
incomplete sau nesatisfacatoare
b) Daca ulterior au fost depistate circumstante ce atesta existent unor semen de
incalcare fiscala si , prin urmare se impune un nou control fiscal
c) In procesul examinarii contestatiilor impotriva deciziei organului fiscal sau
actiunii functionarului fiscal si , in alte cazuri la decizia conducerii
organelor cu atributii de administrare fiscala
In virtutea formelor distinct de control , controlul fiscal fiscal la fat locului in
raport cu cel cameral , nu poate fi considerat ca fiind un control fiscal repetat.
Termenul de prescriptie pentru efectuarea controlului fiscal pentru perioadele
fiscale anterioarese determina in mod individual pentru fiecare tip de impozit sau
taxa . aceasta se calculeaza in functie de perioada fiscala concreta a fiecarui

impozit sau taxa, precum si in functie de termenul legal de prezentare a darii de

seama fiscale pentru aceste impozite sau taxe.
Astfel pentru obligatiile fiscale cu perioade lunare de prezentare a darii de seama
fiscale , termenul in care organul fiscal va avea dreptul sa efectueze controlul fiscal
al acestora, incepe a curge din prima zi a zilei urmatoare celei in care in care a
expirat termenul de raportare si se finalizeaza dupa expirarea termenului de 4 ani .
Pentru obligatii fiscale cu perioade trimestriale de prezentare a darii de seama
fiscale , termenul in care organul fiscal va avea dreptul sa efectueze controlul fiscal
al acestora, incepe a curge din prima zi a lunii urmatoare celei in care clei in care a
expirat trimestrul si se finalizeaza dupa expirarea termenului de 4 ani . pentru
obligatiile fiscale cu perioade anuale de prezentare a darii de seama fiscale
termenul in care organul fiscal va avea dreptul sa efectueze controlul fiscal al
acestora incepe a curge din prima zi a lnii urmatoare celi in care legislatia a
determinat ultima data de prezentare a darii de seama fiscale si se finalizeaza dupa
expirarea termenului de 4 ani.
Se considera ca darea de seama fiscala contine informatii ce induc in eroare in
cazul in care organul fiscal a ajuns la aceasta concluzie ulterior , si anume in
momentul verificarii perioadelor fiscale ulterioare atunci cind:
- A depistat cereri sistematice legate de determinarea si calcularea unui anumit
tip de impozit sau taxa
- A depistat legaturi permanente cu anumiti parteneri de afaceri prin
intermediul carora contribuabilul readuce in baza de impunere aferenta unui
anumit tip de impozit sau taxa
- In procesul aplicarii unor procedure analitice interne asupra darilor de seama
curente a depistat caracteristicile unei erari fiscale permanente care apare in
darile de seama fiscale o perioada indelungata de timp
3. documentele aferente controlului fiscal
1. actul de control
2. citatia la organul fiscal
3. citatia bancara
4. instiintarea privind instituirea postului fiscal
Actul de control fiscal- este un document intacmit la finalizarea controlului fiscal
la fata locului de catre functionarului fiscal sau alta persoana cu functie de
raspundere a organului care exercita controlul , in care se consemneazarezultatele
controlului fiscal efectuat.
Citatia la organul fiscal este un inscris in care persoana este invitata la organul
fiscal ca sa depuna documente sau sa prezinte alt gen de informative, relevante
pentru determinarea obligatiei fiscale
In citatie se indica scopul citarii, data , ora si locul unde trebuie sa sa prezinte
persoana ciatata , obligatiile si responsabilitatea ei.
In cazul citarii, trebuie respectate urmatoarele reguli:
a) Citatia sa fie semnata de conducerea organului fiscal

b) Citatia sa fie inmonata cu cel putin 3 zile lucratoare inainte de data la care
persoana citata trebuie sa se prezinte, daca legislatia nu prevede altfel
c) In ciatie sa fie specificate documentele de evident sau un alt gende
informative daca urmaeaza sa fie prezentate
d) La cererea persoanei citate , organul fiscal poate schimbate data ora sau
locul
Citatia bancara reprezinta o cerere specifica adresata in scris institutiei financiare
prin intermediul sistemului informational automatizat de creare si circulatie a
documentelor electronice
Citatia bancara trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:
- Sa fie un model aprobat de inspectoratul fiscal principal de stat
- Sa fie remis , dupa caz institutiei finaciare respective sau filialei in care
contribuabilul are deschis un cont bancar
- Sa indice perioada examinariidocumentelor specificate in ea , perioada care
va dura cel mult 10 zile din data primirii documentelor
Instiintarea privind instituirea postului fiscal este un document inminat contra
semnatura de catre organul fiscal , prin care ultimul adduce la cunostinta
administratiei agentului economic si/sau subdiviziunii la care este instituit postul
fiscal , amplasate in alta localitate decit sediul agentului economic , despre
instituirea postului fiscal sau despre prelungirea termenului de fnctionare a acestuia
4. contestarea actiunilor si actelor de control fiscal
Conform prevederilor art. 8 alin (1) lit.g) cin CF contribuabilul este in drept sa
conteste , in modul stability de legislatie , deciziile actiunile sau inactiunile
organelor cu atributii de administrare fiscala si ale persoanelor cu functie de
raspundere a acestora.
- Prezentarea dezacordului cu actul de control fiscal
- Contestarea deciziilor emise in baza actelor de control
Prezentarea dezacordului cu de control fiscal reprezinta o contestare a actiunilor
de control effectuate de catre functionarul fiscal. In caz de dezacord cu faptele
indicate si constatate in actul de control fiscal, contribuabiul este obligat sa
prezinte in scris, in termen de pina la 15 zile calendaristice .
Conform prevederilor art.246 alin (1) din CF, cazul de incalcare fiscala fiscala
reflectat in actul de control fiscal se examineaza de catre organul fiscal in termen
de 15 zile din data
a) Prezentarii dezacordului- daca a fost prezentat la timp
b) Expirarii termenului de prezentare a dezacordului daca nu a fost prezentat
sau daca acesta a fost prezentat cu intirziere
Contestarea deciziilor emise in baza actelor de control fiscal decizia organului
fiscal sau actiunea functionarului fiscal sau actiunea functionarului fiscal poate fi
contestata numai de persoana vizata in decizie sau impotriva careia a fost

interprinsa actiunea . conform art.268 alin.(1) din CF , contestatia poate fi depusa

in decursul a 30 de zile de la dat receptionarii acesteia.
Contestatia impotriva deciziei se depune la organul fiscal eminent a deciziei sau al
carei functionar a intreprins actiune contestata.
Conform prevederilor art.271 din CF , ca urmare a exainarii contestatiei impotriva
deciziei organului , ultimul pote sa emita una din urmatoarele deciziei privind
a) Respingerea contestatiei si mentinerea deciziei contestate
b) Satisfacera partial a contestatiei si modificarea deciziei contestate
c) Satisfacera contestatiei si anularea deciziei contestate
d) Suspendare aexecuatrii decizieii contestate si efectuarea unui control repetat