Contractul de asigurare obligatorie de

asistență medicală

Au realizat:
Corolenco Sergiu
Țurac Mihaela
Bargan Ion
Melinte David
A verificat:
Chibac Natalia, doctor în drept, lector
universitar
 Noțiuni Generale

Contractul de asigurare este actul juridic consensual, aleatoriu, sinalgamatic,

cu titlu oneros şi cu executare succesivă, prin care asiguratul se obligă să
platească o anumită sumă de bani numită primă de asigurare, în schimbul căreia
asigurătorul işi asumă obligaţia că la producerea evenimentului(riscul asigurat) să
platească asiguratului sau beneficiarului despăgubirea şi onorarea obligaţiilor
deraspundere civilă ce revin asiguraţilor faţă de terţi.

Contractul de asiguare este un contract personal, consensual, sinalagmatic,

unic, oneros, cuexecutare succesiva, aleatoriu si de adeziune.
 Subiecții asigurării

Căt ține de subiectul nostru putem face referință la Articolul 1. Noțiunea de asigurare obligatorie de asistență medicală

identificăm că: ,, Asigurarea obligatorie de asistență medicală reprezintă un sistem autonom garantat de stat de protecţie

financiară a populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin constituirea, pe principii de solidaritate, din contul primelor de

asigurare,a unor fonduri bănești destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stărilor condiționate de survenirea

evenimentelor asigurate (maladie sau afecțiune). Sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală oferă cetățenilor

Republicii Moldova posibilităţi egale în obţinerea asistenţei medicale oportune şi calitative.”

Confotm legii date identifică următorii subiecții ai asigurării:
Articolul 4.
 (1) Subiecți ai asigurării obligatorii de asistență medicală sunt:
a) asiguratul ;
b) persoana asigurată;
c) asigurătorul;
d) prestator de servicii medicale şi farmaceutice.
 Principiile de organizare a asigurării obligatorii

Articolul 5
(1) Sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se organizează şi funcţionează avînd la bază următoarele principii:
a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală bazat pe
aceleaşi norme de drept;
b) principiul egalităţii, potrivit căruia tuturor participanţilor la sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (plătitori de
prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, prestatori de servicii medicale și farmaceutice și beneficiari de asistență medicală
și farmaceutică) li se asigură un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
c) principiul solidarităţii, potrivit căruia plătitorii primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achită contribuţiile
respective în funcţie de venit, iar persoanele asigurate beneficiază de asistenţă medicală şi farmaceutică în funcţie de necesităţi;
d) principiul obligativităţii, potrivit căruia asiguratul are, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul asigurării obligatorii de
asistenţă medicală, iar drepturile de asigurări medicale se exercită corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;
e) principiul contributivităţii, potrivit căruia fondurile de asigurări medicale se constituie pe baza primelor de asigurare achitate de
către plătitorii stabiliţi de legislaţie;
f) principiul repartiţiei, potrivit căruia fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală realizate se redistribuie pentru plata
obligaţiilor ce revin sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală, conform legii;
h) principiul transparenţei, potrivit căruia fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală se gestionează transparent, prin
informarea subiecților asigurării obligatorii de asistență medicală și a persoanelor interesate cu privire la executarea veniturilor și
cheltuielilor.
 Drepturile și Obligațiile Asiguratului

Articolul 10. Asiguratul
(1) Asiguratul este în drept să obţină de la asigurător informaţii despre îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor sale legale
faţă de persoanele asigurate.
(2) Asiguratul,  este obligat:
a) în cazul unităților și al persoanelor fizice, altele decît cele înregistrate de către organul înregistrării de stat, al mediatorilor,
al notarilor, al avocaților, al executorilor judecătorești și al experților judiciari care activează în cadrul unui birou de
expertiză judiciară, al interpreților și traducătorilor, al administratorilor autorizați, să se înregistreze ca plătitor de prime de
asigurare obligatorie de asistență medicală la agenția teritorială a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină în termen
de o lună de la data eliberării deciziei de înregistrare, a atestatului de mediator, a licenței de notar, de avocat, de executor
judecătoresc sau de expert judiciar care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, a autorizației pentru activitatea
de interpret și/sau traducător, administrator autorizat;
b) să achite primele de asigurare în mărimea, în modul şi în termenele stabilite de legislaţie;
c) să nu împiedice realizarea măsurilor de depistare și studiere a factorilor cu influență nefavorabilă asupra sănătății
contingentului care urmează să fie asigurat (sau este deja asigurat) și, în limitele competenței sale, să întreprindă măsuri de
înlăturare a lor.
d) să prezinte asigurătorului, utilizînd metode automatizate de raportare electronică, prin intermediul instituţiilor abilitate,
indicate la art. 4 alin. (9), listele de evidenţă nominală a persoanelor asigurate, conform modelului stabilit de asigurător,
precum şi modificările survenite în acestea, pînă la data de 7 a lunii următoare celei în care au avut loc schimbările.
 Drepturile și obligațiile persoanei asigurate
Articolul 11. Persoana asigurată
(1) Persoana asigurată are dreptul:
a) să-și aleagă medicul de familie;
b) să i se acorde asistenţă medicală şi farmaceutică pe întreg teritoriul Republicii Moldova;
c) să beneficieze de servicii medicale şi farmaceutice în volumul și de calitatea prevăzute de Programul unic, indiferent de mărimea
primelor de asigurare achitate;
d) să intenteze acțiuni asiguratului, asiguratorului, prestatorului de servicii medicale şi farmaceutice inclusiv pentru a obține
compensarea materială a prejudiciului cauzat din culpa acestora.
 (2) Persoana asigurată este obligată:
a) să prezinte actul de identitate conform prevederilor actelor normative în vigoare, la momentul adresării către prestatorul de
servicii medicale şi farmaceutice;
b) să achite direct prestatorului de servicii medicale, la momentul acordării asistenței medicale, acea parte din costul serviciilor
medicale ce i-au fost acordate peste volumul prevăzut de Programul unic;
b1) să achite contribuția personală a diferenței dintre prețul de vânzare cu amănuntul al medicamentului compensat și suma
compensată de asigurător;
c) să fie înregistrată la un medic de familie.
 Practică Judiciară

În urma analizei dosarului nr. 2ra-1634/19, ce ține de încheierea dată de Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al
Curţii Supreme de Justiţie, țin să menționez că a avut loc examinarea admisibilității recursului declarat de Natalia Hîrtie, prin
intermediul avocatului Stanislav Bordian, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Compania Naţională de Asigurări
în Medicină, Agenţia Teritorială Centru împotriva Nataliei Hîrtie cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală şi a penalităţilor aferente, împotriva deciziei din 27 martie 2019 a Curţii de Apel Chişinău, prin care a fost admis apelul
declarat de Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Agenţia Teritorială Centru, casată hotărârea din 15 octombrie 2018 a
Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, fiind pronunţată o nouă hotărâre de admitere a acţiunii.

În cele din urmă conform speței în cazuză Natalia nu a achitat în decurs de trei ani suma necesară pentru asigurarea obligatorie de
asistență medicală, în urma căreia sa trezit cu cerere de chemare în judecată. În cele din urmă Compania Naţională de Asigurări în
Medicină, Agenţia Teritorială Centru a cerut să fie achitate aceste sume care au vost abuziv neplătite de către Natalia Hârtie plus la
aceasta fiindu-I adăugate și penalitățile survenite în urma neachitării sumei necesare pentru achitare. Natalia Hârtie nu a onorat obligaţia
de a achita prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în termenul legal stabilit, înregistrând datorii la fondurile asigurării
obligatorii de asistenţă medicală pentru anii 2015, 2016, 2017 în sumă de 15031,54 lei, compusă din prima de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală în sumă de 12168 lei şi a penalităţilor aferente în suma de 2863,54 lei.
 Ce a decis instanța de fond

Instanța de fond a decis:

Compania Naţională de Asigurări a solicitat instanței

de judecată printr-o cerere de judecată să fie
achitate sumele din partea nataliei, însă aceasta nu
a avut loc deoarece prin hotărârea din 15 octombrie
2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, a fost
respinsă ca neîntemeiată acţiunea înaintată de
Compania Naţională de Asigurări în Medicină,
Agenţia Teritorială Centru, împotriva Nataliei Hîrtie.
 Decizia Curții de Apel și a CSJ
Curtea de Apel a decis:

Prin decizia din 27 martie 2019 a Curţii de Apel Chişinău, a fost admis apelul declarat de Compania Naţională de Asigurări în Medicină,
Agenţia Teritorială Centru, casată hotărârea din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, fiind pronunţată o nouă hotărâre
de admitere a acţiunii. S-a încasat de la Natalia Hîrtie, fondator al ÎI „Hîrtie Natalia”, în beneficiul Companiei Naţionale de Asigurări în
Medicină, datoria la primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru anii 2015, 2016 şi 2017 în mărime de 12168 (doisprezece
mii una sută şaizeci şi opt) lei şi majorarea de întârziere în sumă de 2863 (două mii opt sute şaizeci şi trei) lei 54 bani, iar în total suma de
15031 (cincisprezece mii treizeci şi unu) lei 54 bani. S-a încasat de la Natalia Hîrtie în beneficiul statului taxa de stat în sumă 450 (patru sute
cincizeci) lei 94 bani.

Decizia CSJ

În cele din urmă Natalia s-a adresat la Curtea Supremă de Justiție cu recurs de a fi casată integral hotărârea ca fiind una neîntemeiată, ilegală
și nefondată. În cele din urmă Curtea Supremă de Justiția a declarant inadmisibil recursul declarat de Natalia Hîrtie, prin intermediul
avocatului Stanislav Bordian, această încheierea devenind irevocabilă. Spre final recursul Nataliei sa finalizat cu eșec, instanța respingândui
recursul menținând ceea ce a dispus Curtea de Apel, în final fiind nevoită să achite acele plăți de care sa eschivat cu rea credință în jur de 3
ani de la plata obligatorie pentru asistență medicală
Ce înseamnă prima de asigurare?

Conform art. 17 alin. (1) din Legea cu privire la

asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585-
XIII din 27.02.1998, prima de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală reprezintă o sumă fixă sau o
contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense,
pe care asiguratul este obligat să o plătească
asigurătorului pentru preluarea riscului asigurat al
persoanei, conform prevederilor legislaţiei.
 Mărimea primei de asigurare

Aliniatele (3) şi (4) stipulează că, mărimile

primelor de asigurare în formă de sumă fixă și în
formă de contribuție procentuală la salariu și la alte
recompense se stabilesc anual în legea fondurilor
asigurărilor obligatorii de asistență medicală.

-Mărimea primei de asigurare în sumă fixă este

stabilită prin Legea fondurilor asigurării obligatorii
de asistenţă medicală, adoptată în fiecare an de
Parlament. Pentru anul 2021, mărimea primei va fi
de 4056 de lei.
 Categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie
procentuală la salariu şi la alte recompense / în sumă fixă, care se asigură în mod individual

Prin anexa nr. 1 la Legea cu privire la mărimea,

modul şi termenele de achitare a primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală, au
fost stabilite categoriile de plătitori ai primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală în
formă de contribuţie procentuală la salariu şi la
alte recompense, iar la anexa 2 la această lege au
fost incluse categoriile de plătitori ai primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală în
sumă fixă, care se asigură în mod individual, şi
anume:
 Anexa 1. Angajaţii, inclusiv:

a) persoanele care deţin funcţii elective ori care activează în organizaţii sindicale sau patronale, în autorităţi executive, legislative sau de drept;

b) persoanele angajate în proiecte, instituţii şi organizaţii internaţionale care îşi desfăşoară activitatea în Republica Moldova

d) cetăţenii Republicii Moldova angajaţi în ambasade, consulate şi alte misiuni permanente, situate pe teritoriul Republicii Moldova;

e) persoanele angajate de către întreprinzătorii individuali şi de către alţi angajatori persoane fizice;

f) persoanele angajate de către mediatori, notari, avocaţi, executori judecătoreşti, experţi judiciari care activează în cadrul unui birou de

expertiză judiciară, interpreţi şi traducători, administratori autorizaţi.

4. Persoanele fizice care primesc alte recompense, inclusiv audienții cursurilor de formare inițială a judecătorilor și a procurorilor.
 Anexa 2. Persoanele fizice neangajate, cu domiciliul în Republica Moldova, care se includ în una din următoarele
categorii:

1. Proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă, excepţia grădinilor şi loturilor pentru legumicultură, indiferent de faptul dacă
au dat sau nu aceste terenuri în arendă sau folosinţă pe bază de contract;

2. Mediatorii, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, experţii judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză
judiciară, interpreţii, traducătorii

3. Alţi cetăţeni ai Republicii Moldova care nu sînt angajaţi şi nu fac parte din nici una din categoriile enumerate şi nu sînt
asigurate de Guvern, conform art.4 alin.(4) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, care fac
dovada aflării în Republica Moldova pentru cel puţin 183 de zile(pe parcursul anului bugetar).

4. Străinii cărora li s-a acordat dreptul de şedere provizorie pe teritoriul Republicii Moldova pentru reîntregirea familiei,
pentru studii, pentru activităţi umanitare sau religioase şi care nu sînt angajaţi, dacă tratatele internaţionale nu prevăd altfel.
 Sunt obligați cetățenii R. Moldova care locuiesc în străinătate să achite prima
de asigurare obligatorie de asistență medicală?

Cetățenii R. Moldova care au un loc permanent de trai peste

hotare și nu sunt rezidenți ai R. Moldova, nu au obligația de
a achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală.
Acest lucru se întâmplă în cazul în care ei nu se află pe
teritoriul R. Moldova mai mult de 183 de zile. În acest caz,
ei au legătură statornică cu alt stat. Cetățenii R. Moldova
care au un loc permanent de trai în țările Uniunii Europene,
plătesc, de obicei, prime de asigurare în țara în care trăiesc.
Cei care au plecat în vacanță, chiar dacă vacanța a durat mai
mult timp, oricum sunt obligați să achite prima de asigurare
obligatorie de asistență medicală.
 În cât timp după achitarea primei în sumă fixă CNAM
oferă statutul de asigurat?

Statutul de persoană asigurată în mod individual este acordat de

CNAM din data achitării primei în sumă fixă, însă nu mai devreme de
1 ianuarie. În cazul în care prima este plătită după data de 31 martie,
statutul de asigurat este acordat peste 7 zile din momentul achitării
primei şi a penalităţilor aferente acesteia.

Statutul de persoană asigurată în mod individual este valabil până la

data de 31 decembrie a anului de gestiune pentru care a fost achitată
prima de asigurare medicală obligatorie.
 Reduceri la prima de asigurare

Persoanele care se asigură în mod individual beneficiază de reduceri în mărime de 50%, 60% sau 75% din valoarea
primei.

Astfel, în 2021, proprietarii de teren agricol vor putea beneficia de reduceri de 75% şi achita 1014 lei.educeri de 75% şi
achita 1014 lei. La rândul lor, persoanele fizice care desfăşoară activitate independentă în domeniul comerţului cu
amănuntul, cu excepţia comerţului cu mărfuri supuse accizelor, vor beneficia de reduceri de 60% şi vor achita 1622,40
lei.

Totodată, fondatorii de întreprindere individuală, deţinătorii de patentă, arendaşii, arendatorii, alţi cetăţeni care nu sunt
angajaţi şi nu sunt asiguraţi de Guvern, cetăţenii străini cu drept de şedere provizorie în Republica Moldova vor achita
2028 de lei, ceea ce reprezintă 50% din prima de asigurare medicală.Persoanele care se asigură în mod individual
beneficiază de reduceri în mărime de 50%, 60% sau 75% din valoarea primei.
 Ce se întâmplă în cazul neachitării?

Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare

a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală,
prevede în art.30 și 31 , neachitarea în termen a primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală atrage după sine
calcularea unei penalităţi în mărime de 0,1 % din suma datoriei
pentru fiecare zi de întîrziere.
Penalitatea nu se va calcula pentru perioada aflării la examinare
a documentelor privind transferul primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală de la un cont la altul.
Iar nerespectarea ordinii şi a modului de calculare şi achitare,
neachitarea, achitarea incompletă sau cu întîrziere a primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală atrag răspunderea
persoanelor fizice, inclusiv a celor care au calitatea de
angajator, și a persoanelor cu funcţii de răspundere din unităţi în
conformitate cu Codul contravenţional şi Codul penal.
CORAPORTUL CU ALTE STATE ÎN CEEA CE ȚINE
CONTRACTUL DE ASIGURARE OBLIGATORIU

BARGAN ION
GRUPA 1807
NOȚIUNEA
Legea cu privire la asigurări din 21.12.2006,
defineşte asigurarea ca un transfer al unui risc
eventual,inclusiv al riscului unei pierderi
financiare şi/sau al unei pagube materiale, de la
asigurat la asigurător,în conformitate cu
contractul de asigurare. Aceasta defineşte, de
asemenea, noţiunea de activitate de
asigurare, care reprezintă, conform art. 1
activitate care constă, în principal, din:
oferirea, negocierea şi încheierea de contracte
de asigurare şi reasigurare, încasarea de prime,
lichidarea de daune, efectuarea de acţiuni de
regres şi de recuperare. Din noţiunea
menţionată tragem concluzia că existenţa
asigurării este indisolubil legată de necesitatea
constituirii unui fond de resurse băneşti,
destinat acoperirii pagubelor provocate de
anumite fenomene(evenimente), aceasta fiind o
condiţie necesară pentru desfăşurarea activităţii
de asigurare de către organizaţiile de asigurare.
• Un aspect important îl constituie contractul în baza căruia agentul de asigurare îşi
desfăşoară activitatea. Legea cu privire la asigurări se rezumă doar la precizarea
denumirii contractului încheiat între asigurător şi agentul de asigurare, fără a-i oferi o
reglementare proprie.

• Spre cercetare a fost supusă legislația Republicii Moldova cu privire la contractual de

asigurare obligatoriu și legislația română, din aceste considerente putem spune, reieșind
din legislația română, că, expresia “încheierea contractului” semnifică realizarea
acordului de voinţe a părţilor asupra clauzelor contractuale, care reprezintă intersectarea
– în deplină concordanţă – a celor două componente ale voinţei de a contracta: oferta
făcută de către o parte şi, respectiv, acceptarea acesteia de către cealaltă parte.
• Contractul de asigurare nu constituie o excepţie în ceea ce priveşte
regula general care reclamă: oferta, acceptarea, acordul părţilor şi
intenţia de a stabili o relaţie legală, respectiv un raport juridic
contractual, care oblige ambele părţi. În art. 2199 a Codului Civil al
României, regăsim că prin contractul de asigurare, contractantul
asigurării sau asiguratul se obligă să plătească o primă
asigurătorului, iar acesta din urmă se obligă ca, în cazul producerii
riscului asigurat, să plătească o indemnizaţie, după caz,
asiguratului, beneficiarului asigurării sau terţului păgubit.
Contractantul asigurării este persoana care încheie contractul pentru asigurarea unui
risc privind o altă persoană ori pentru bunuri sau activităţi ale acesteia şi se obligă
faţă de asigurător să plătească prima de asigurare. Pentru a putea fi dovedit,
contractul de asigurare trebuie să fie încheiat în scris. Contractul nu poate fi probat
cu martori, chiar atunci când există un început de dovadă scrisă. Dacă documentele
de asigurare au dispărut prin forţă majoră sau caz fortuit şi nu există posibilitatea
obţinerii unui duplicat, existenţa şi conţinutul lor pot fi dovedite prin orice mijloc de
probă. De aici deducem că forma contractului de asigurare atât în legea română cât
și cea RM, prevede forma scrisă a contractului, și anume art. 1830 a CC al RM.
Deducem că diferă doar interpretarea acestor dispoziții ale legiuitorului. Putem vorbi
și atribui la subiectul dat LEGEA Nr. 1585 din 27-02-1998 cu privire la asigurarea
obligatorie de asistenţă medicală care consacră că subiecții a acestui contract sunt:
asiguratul ; persoana asigurată; asigurătorul; prestator de servicii medicale şi
farmaceutice.
POLIȚA DE ASIGURARE

Referitor la polița de asigurare, de asemenea, ambele legi, reglementează aceleași

dispoziții cu privire la conținutul acestora, adică, art. 1831 CC al RM - în polița de
asigurare se va indica: numele sau denumirea, domiciliul sau sediul părților
contractante; după caz, numele sau denumirea, domiciliul sau sediul asiguratului
și/sau beneficiarului; după caz, denumirea și sediul agentului de asigurare; obiectul
asigurării; riscurile ce se asigură; termenul contractului de asigurare (durata
asigurării) și perioada de asigurare; suma asigurată și, dacă s-a convenit, partea din
prejudiciu pe care asigurătorul nu o despăgubește (franșiza); prima de asigurare,
locul și termenele de plată; alte date, conform legii sau acordului dintre părți. CC al
României - numele sau denumirea, domiciliul ori sediul părţilor contractante,
precum şi numele beneficiarului asigurării, dacă acesta nu este parte la contract;
obiectul asigurării; riscurile ce se asigură; momentul începerii şi cel al încetării
răspunderii asigurătorului; primele de asigurare; sumele asigurate.
HOTĂRÂREA
A fost supus cercetării dosarul nr. 2ra-1510/18 din 12 septembrie 2018, a Colegiului civil, comercial şi de contencios
administrativ al Curţii Supreme de Justiţie

Temei: examinarea admisibilității recursului declarat de Compania Națională de Asigurări în Medicină,în cauza civilă la cererea
de chemare în judecată depusă de Compania Națională de Asigurări în Medicină împotriva lui Vadim Pereverzev cu privire la
încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalităților aferente, împotriva deciziei din 14 noiembrie
2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat deCompania Națională de Asigurări în Medicină și s-a
menținut hotărârea din 14 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Se iau în considrație următoarele circumstanțe :
La 15 decembrie 2016 Compania Națională de Asigurări în Medicină a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui
Vadim Pereverzev cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalităților aferente.
Motivarea acțiunii
Reclamanta a indicat că, potrivit informației plasate pe site-ul oficial al Camerei de Înregistrare de Stat al RM, www.webinfo.cis.gv.md, Vadim Pereverzev
este fondator al ÎI „Vadim Pereverzev” și, prin urmare, în conformitate cu pct.1 al Anexei nr.2 la Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de
achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr. 1593 din 26 decembrie 2002,se atribuie la categoria de plătitori ai primelor de
asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă care se asigură în mod individual. A menționat că, conform art.22 alin.(1) din Legea nr.1593 din
26 decembrie 2002, persoanele atribuite la categoria sus-menționată au obligația să achite integral prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în
sumă fixă în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală pe anul respectiv (redacția Legii
1593din 26 decembrie 2002 modificată prin Legea nr. 243 din 29 decembrie 2015 publicat în Monitorul Oficialnr.1 din 6 ianuarie 2016 unde termenul de
achitare a fost modificat și stabilit până la31 martie a anului de gestiune). La acel moment prima de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anul
2015, calculată în sumă fixă în valoare absolută, conform alin. (3) art. 4 din Legea nr. 74 din 12 aprilie 2015, constituia suma de 4056 de lei. Se susține în
același timp că pe parcursul anilor 2014, 2015, 2016, Vadim Pereverzev, fondator al ÎI „Vadim Pereverzev” nu și-a onorat obligația prevăzută de legislație
de a achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în termenul legal stabilit. Sunt importante în acest sens, explicațiile pe care le dau colegiile
CSJ, adică faptul că asigurarea obligatorie de asistență medicală are un caracter obligatoriu pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Pentru obținerea
statutului de persoană asigurată nu se semnează contractul de asigurare și nu se negociază condițiile de asigurare. Persoana devine asigurată prin efectul
legii la momentul executării obligației de achitare a primei de asigurare.
Decizia instanței de fond

Vadim Pereverzev, fondatorul ÎI „PereverzevVadim”, pe parcursul anilor 2014, 2015, 2016 nu și-a
onorat obligația prevăzută de legislație de a achita prima de asigurare obligatorie de asistență
medicală în termenul stabilit, în sumă totală de 12168 de lei, prin ce pârâtul intimat a încălcat
drepturile și interesele legale a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, la primirea plății
pentru primele de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anii respectivi și corect a încasat
din contul luiVadim Pereverzev, fondatorul ÎI „PereverzevVadim”, prima de asigurare obligatorie de
asistență medicală pentru anii 2014, 2015, 2016 în mărime de 12168 de lei, adică câte 4056 de lei
pentru fiecare an.
Decizia instanței de apel
• neexecutarea obligației prevăzute de lege în modul corespunzător, care
include și executarea tardivă, este pasibilă de aplicarea sancțiunii
penalității, în temeiul legii. Argumentul reclamantei potrivit căruia
instanța de fond în mod eronat a aplicat speței prevederile art.268 Cod
civil, deoarece acestea sunt norme generale în raport cu prevederile
art.30 alin.(1), (2), art.17 alin.(4) al Legiinr.1593 din 26 decembrie 2002,
cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală și prevederile art.14 alin.(1)
al Legii nr.1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie
de asistență medicală, instanța de apel l-a apreciat ca fiind neîntemeiat,
deoarece norma art.268 conține o prevedere specială care
reglementează termenele speciale de prescripție. A remarcat că,
instanța de fond a aplicat în mod legal prevederile Codului civil care
reglementează termenul special de prescripție pentru litigiile privind
încasarea penalității.
Decizia instanței de recurs

• Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios

administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că
recursul declarat de Compania Națională de Asigurări în
Medicină nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă.Astfel, argumentele
invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurenteicu soluţia pronunţată de către instanţa de apel,
însă nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate. Recursul este declarat ca
inadmisibil.