Partea general DPP Subiectul 1 1.

Definiti notiunea procesul penal i particularitile In literatura de specialitate procesul penal este o activitate reglementata de lege desfasurata de orgnalele kompetente ku participarea partilor si altor persoane in skopul konstatarii la timp si in mod komplet a acelor fapte care konstituie infractiuni in asa fel incit orice persoana care o savirsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana vinovata sa nu fie atrasa la raspundere penala. Denumirea de proces provine din latinescu procesus. Conform legislatiei in vigoare si anume conform Codului de procedura penala procesul penal reprezint activitatea organelor de urmrire penal i a instanelor judectoreti cu participarea prilor n proces i a altor persoane, desfurat n conformitate cu prevederile prezentului cod si are ca scop protejarea persoanei, societii i statului de infraciuni, precum i protejarea persoanei i societii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcii de rspundere n activitatea lor legat de cercetarea infraciunilor presupuse sau svrite, astfel ca orice persoan care a svrit o infraciune s fie pedepsit potrivit vinoviei sale i nici o persoan nevinovat s nu fie tras la rspundere penal i condamnat. Particularitile : este o activ a organelor speciale a stat, este o activ reglementat de lege, desfurarea procesului penal are loc intr-o cauza penal, in activitatea procesuala desfasurata de organele de urm p si inst de judecata participa partile si alte persoane, procesul penal este o activitate ce limiteaza unele dr si libert fundamentale ale om. 2.determinati forma procesuala si particularitatile acesteia in cadrul formelor istorice ale procesului penal Formele procesului penal sint determinate de anumite trasaturi specifice care definesk pe acesat ca un fenomen neomogen. In diferite etape de dezvoltare asocietatii tinind cont de rolul acelor organe care desfasoara anumite activitati procesuale, de mijloacele de proba, si aprecierea acestora, de sarcina pe care o are probatiunea in procesul penal si alti factori deosebim ca forma a procesului penal: privat- acuzatoriala, inkizitoriala, acuzatoriala, contradictoriala, mixta. Pentru fiicare tip istorik de proces penal sint caracteristice mai multe forme iar una dinele este cea dominanta. De exemplu in procesul penal sklavagist- forma privat acuzatoriala, iar in cel feudalinkizitoriala. Procesul privat acuzatorial catrasatura specifica acestuia este acea ca ecest proces se deklanseaza iar invinuirea este sustinuta de catre acele persoana care au suferit in urma infractiunii sau de catre orice cetatean. Aici procesul nu poate fi intentat din oficiu de catre judecator kiar si in cadrul infractiunilor evidente. Desfasurarea procesului se efectua cu vointa partilor. Invinuitul se afla de regula in stare de libertate, isi pregatea apararea singur sau prin intermediul judecatorului. Procedura de judecata era deskisa iar partile prezentau acele probe care erau necesare si se desfasura in conditii de contradictorialitate fapt ce se aseamana cu procesul penal actual al RM si anume prin principiul contradictorialitatii si inceperea urmarii penale la plingerea prealabila a victimei. Procesul inkizitorial aici se exclue egalitatea partilor si se neaga drepturile principale ale invinuitului kare este supus anumitor kinuri. Elementului procesulu inkizitorial se foloseau pentru infractiunile flagrante si infractiunilor de invinuire obsteasca. O trasatura specifica este ca nu se admite incetarea procesului prin impacarea prealabila a partilor kiar si in situatia cind sa pornit procesul in baza plingerii victimei. Recunoasterea vinovatiei decatre invinuit incadrul acestui proces era important si era considerat ca regina probelor iar pentru obtinerea acestora se foloseau kinurile. La fel nu se aplica principiul prezumtiei de nevinovatie iar invinuitul trebuia sa dovedeaska nevinovatia. Acesta exclude contradictorialitatea si exclude participarea aparatorului. Procesul acuzatorial se acorda procurorului mai multe imputerniciri pentru sustinerea invinuirii. Incadrul acestui proces se trece la probele legale adika la principiul liberei aprecieri a probelor. Sarcina probatiunii le revenea procurorului si partiicivile care aveau obligatia sa dovedeaska savirsirea infractiunii si prejudiciiul cauzat. Daca nu se dovedea invinuitul putea beneficia de prezumtia de nevinovatie.

Procesul contradictorial. Urmarireapenala se desfasura de pe pozitia invinuirii si de pe pozitia pararii iar judecatorul avea rolulsa sanctioneze kuo serie de masuri ku karacterde constringere (aducerea fortata, arest). Audierea martorilor la urmarirea penala sa facea in prezenta invinuiului si acuzatorului. Organele de stat care desfasoara urmarirea penala nu au obligatia sa adune probe in favoarea invinuitului. Daca invinuitul recunoaste vina la acuzare anketa judecatoreaska nu se desfasoara. Daca invinuitul nega ca a savirsit iar acuzatorul nu a prezentat probesuficiente persoana era akitata. Specific mai era posibilitatea de inkeia un akord de rekunoastere a vinovatiei si care presupunea ca akuzarea va califica fapta ca fiind mai usora iar invinuitul sa rekunoaka ka a savirsit aceasta. Forma mixta a procesului care provine de la procesul inkizitorial care este nepublic, scris, lipsea contradictorialitatea si include elementele procesului contradictorial. In RM procesul penal este contradictorial. 3.Estimati oportunitatea respectarii formei procesuale in cadrul procesului penal si propuneti metode de perfectionare a ei. Formele reglementate de lege in cadrul careise desfasoara procesul penal se numesk forme procesuale. Forma proceusale a procesului penal include o totalitate de konditii indicate in legea procesuala pe baza carora are lok desfasurarea procesului penal la general si adoptarea a unor hotariri in cauza care determina raportul si succesiunea actiunilor efectuate cu solutiile date. Forma procesuala exclude artibtrariul in proces si stabileste un regim juridik imperativ in kare se desfasoara aceasta activitate incluzinduse ka o garantie contra abuzurilor. Forma generala a procesului penal include efectuarea actiunilor procesuale in baza acelor reguli unice si parcurgerea succesiva a tuturor fazelor obligatorii ale procesului penal pentru a garanta o desfasurare echitabila a procesului. De asemenea este oportun de a respecta formele speciale in cadrul procesului penal.De exemplu in cazul infractiunilor savirsite de catre minori fata de acestia se aplika garantii suplimentare la cele generale. Minorul ca o garantie suplimentara nu poate fi retinut mai mult de 4 luni, audierea acestuia se face doar in prezenta reprezentantului legal, aparatorul si psihologul si nu poate dura mai mult de 2 ore fara intrerupere si 4 ore pe zi pentru a garanta respectarea drepturilor minorilor, pentru a nu fi influentat de exterior, si aflinduse la o virsta frageda sar putea aduce un naumit prejudiciu psihicului minorului. O alta forma speciala este procedura de reparare a prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale instantelor judecatoresti. Daca ar lipsi forma in cauza sar produce incalcari grave din partea organelor de urmarire penala sau u instanta de judecata fapt care ar influenta justa solutinare a cauzei. Subiect 2 1.1.Definiti si descrieti functiile procesual penale Functiile in procesul penal si interactiunea dintre ele sint elemente de bazade realizare a principiului egalitatii in fata legii si a principiului contradictorialitatii. Daca acest echilibru se incalca exista posibilitatea de a depasi limitele unui proces ekitabil si contradictoriu in cardul caruia judecatorul infaptueste justitia, procurorul acuza iar avocatul apara interesle persoanei invinuite. Exista 3 funtii in procesul penal: functia apararii, acuzarii si functia judecarii. Functia aprarii care consta ca apararea exista si se realizeaza de catre avocati pentru asigurarea unui proces penal echitabil. Functia acuzarii este realizatade catre procuror, insa laacest proces mai contribuie si organele de urmarire penala. Procurorul conduce urmarirea penala, fiind acuzator de stat si reprezinta acuzarea in numele statului. Functia judecatii este reazlizata numai de catre instantele judecatoresti, organe de stat care datorita organizarii si functionarii realizeaza o activitate desolutionare a unui konflict generat de o fapta prevazuta de CP. 1.2.Evidentiati formele functiei acuzarii in procesul penal si legatura lor cu plingerea prealabila Functia acuzarii in proces p este realizata de catre procuror.Procurorul exercita urmarirea penala in fata inst de j este acuzator de stat si reprezinta acuzarea in numele statului. Legea proces p

reglement 2 forme: acuzarea publica si privat. Acuzarea privat n viziunea contemporan reprezint situaiile din diferite reglementri procesual-penale, n care urmarirea penal se pune n micare la depunerea plingerii de catre victima unei infraciuni i intervin organele statului organele de urm p si procuratura care n baza legii preiau i continu urmr p. Acuzarea public reprez pornirea i desfurarea proc p indiferent de voina victimei. Principiul oficialitii oblig organele responsabile sa descopere infract i sa atraga la rsp p fptuitorii indiferent de dorinta de rzbunare a victinei.acuzarea public este prezent n majoritatea infractiunilor prevzute in CP.n aceast situatie org de urm p pornesc actiunea penal independent de faptul depunerii plingerii prealabile de ctre victim despre savirs unei infractiuni Acuzarea privat-public in acest caz procesul penal porneste doar la depunerea plingerii prealabile de ctre partea vtmat, dar nu nceteaz la retragerea ei. 1.3.Proiectati o situatie prin care se demonstreaza influenta ponderii functiilor proces p asupra desfaurrii proces. Penal Un exemplu ar servi incalcarea functiei procesuale de acuzare n acest mod ar i influena desfurarea unui proces penal echitabil ,spre ex ar fi situatia in care organul de urmarire pen ala in mod abuziv, fara ordonanta procurorului sau incheierea judecatorului de instructie patrunde ilegal in domiciliul persoanei pentru a efectua perkezitia. In cazul dat are lok incalcarea functiei procesuale de acuzare lezind principiul legalitatii si inviolabilitatii domiciliului. Daca e sa ne referim la functia apararii o situatie de incalcare a acestei functii aducindu-se atingere a unui principiu al procesului penal ar fi cazul in care procurorul sau organul de urmarire penala neacordind posibilitatea banuitului, invinuitului de a beneficia de dreptul sau legitim de aparare, acestuia nu i se acorda un aparator dinoficiu sau posibilitatea de a alege un aparator la propria dorinta. Incazuldat se incalca principiul legalitatii si principiul asigurarea dreptului la aparare. In fine daca e sa ne referim la functia judecarii o incalcare a acesteia ar fi in cazul in care judecatorul printr-o incheiere nemotivata, neintemeiata a decis desfasurarea procesului in sedinta inchisa. De asemenea a pronuntat sentinta in sedinta inchisa. In cazul dat s-a incalcat principiul publicitatii in sedinta de judecata conform caruia judecarea cauzei n edina nchis trebuie argumentat i efectuat cu respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare.n toate cazurile, hotrrile instanei de judecat se pronun n edin public. Subiect 3 1.1.Definiti si descrieti garantiile procesuale in procesul penal Sunt mijloace juriidce care asigura realizarea drepturilor si obligatiilor in procesul penala ale tuturor subiectilor..Orice elemente carecontribuie la rezolvarea cauzei conform legii,conform adevarului si conform scopului politicii penale.In sens restrins prin garantii procesuale se intelege acele mijloace legale care permit exercitarea reala a drepturilor procesuale in raport cu interesele legitime ale fiecarei persoane. 14.Clasificati garantiile procesuale Dupa natura lor pot fi clasificate in: 1. mijloace care asigura posibilitatea executarii obligatiilor si imputernicirilor de catre organele statului si persoane cu functie de raspundere pentru realizarea scopului procesului penal. 2. mijloace ce asigura realizarea de catre participanti a drepturilor procesuale si pararea intereselor si libertatilor legitime ale cetatenilor. Garantiile ce tin de realizarea scopului procesului penal: a) Caracterul obligatoriu al ordonantelor procurorului sau hotaririlor instanttei in legatura cu desfasurarea procesului pt toate pers fizice si juridice

b) Atributiile organelor de urmarire penalace actiuni de urmarire penala independent c) Atributiile org de urmarire dea retine persona 72 ore fara mandatul instantei d) Atributiile org de urmarire de a cita si ascultia orice persoana ca martor e) Atributia procurorului de a permiten actiunile de urmarire penala ce limiteaza dreptul de a parasi localitatea f) Atributiile instantei de a aplica amenda judiciara g) Reglementarea raspunderii penale pentru nerespectarea obligatiilor procesuale de catre martori,partea vatamata,expert Garantii privind respectarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanei: a) Obligatiile persoanelor care desfasoara procesul penal de a instiint aparticipantii despre dreptuirle procesuale si de a asigur realizarea lor b) Obligatia org de urmarire de a cerceta circumstantele cauzei sub toate aspectele c) Obligatia org de urmarire si a instantei de a emite hotariri legale,intemiate si motivate d) Exercitarea controlului respectarii legii in fazade urmarire penala de procuror si instanta e) Atributia procurorului de a anula ordonantele ilegale si repunerea in drepturi a persoanelor lezate de actiunile organelor de urmarire penala si ofiterilor de urmarire penala f) Atributia instantei de a aanula unele hotariri ilegale ale org de urmarire penala g) Posibilitatea partilor de a ataca hotaririle si actiunile organelor de urmarire penala la judecatorul de instructie, in instanta si in cea ierarhic superioara. h) Dreptul partilor de a avea aparator sau reprezentant. i) Dreptul partii de lua cunostinta de materialele cauzei si de a intra in posesisa unei copii a unei hotariri procesuale j) Dreptul persoanei la reparare prejudiciului cauzat prin intermediul actiunilor org de urmarire penala si a instantei k) Reglementarea raspunderii disciplinare si penale in cazul abaterilor disciplinare care sunt savirsite de persoanele care desfasoara procesul penal. 15.Proiectati o situatie in care sunt afectate garantiile procesuale Este situatia cind persoane datorita faptului ca persoana beneficiaza de dreptul la aparare, in cazul retinerii acesteia nu ia sa acordat aparator in termen de o ora de la momentul retinerii. Subiect 4 1.1.Definiti tipurile si sistemul izvoarelor interne si internationale ale dr proc penal Prin izvor al dr proc penal se intelege acel ansamblu de normejuridiceobligatorii careinintregul lor sau aparte contin reglementari cu privire ladesfasurarea procesului penal, competenta instantelor de judecata, dr si oblig partilor si altor persoane participante la proces. Izvoareledreptului procesual penal se clasifica in 2 mari categorii: interne si externe Izvoarele interne ale dr proc pen sint : Constitutia RM care este legea suprema si nici olege sau alt act juridic care contrvine prevederilor ei nu are putere juridica; Codul de procedura penala; Legea cu privire la secretulde stat, secretul comercial, protectia martorilor si altor participanti la process, organizarea judecatoreasca, procuratura, statutul judecatorului etc. Din izvoarele externefac parte: tratatele internationale la care Rm este parte ( Conventia pt aparare dr omuluisi libertatilor fundamntale)In cazul judecarii cauzelor instantele de judecata trebuie sa verifice daca legea sauactul care urmeaza a fi aplicat si care reglementeaza dr si libertatile garantate de Conventie sint compatibile cu prevederile acesteia, in cazde incompatibilitate instnta va aplica direct prevederile Conventiei mentionind aceasta in hotarirea sa. Conform Constitutiei RM

seobliga sa respectecarta ONU si tratatele lacare este parte si sasi bazeze relatiile cu alte state pe principiile si normele unanim recunoskute ale dr international. 1.2.Clasificati si explicati formele de interpretare a normelor juridice procesual penale Din punct de vedere din punct de vedere care efectueaza interpretarea ea poate fi legala, care este facuta de catre organul care a adoptat legea si care se realizeaza in cadrul actului legislativ in care se afla norma juridica. Interpretarea legala este obligatorie iar forta normei interpretative este aceasi ca si a normei interpretate. Interpretarea judiciara se realizeaza de instantele judecatoresti la aplicarea normei juridice procesuale fara ca sa aiba un caracter obligatoriu si pentru alte instante judiciare. Aceasta interpretare se face la solutionarea oricarei kauze si are un caracter permanent. Interpretarea doctrinara este realizata de specialisti, cercetatori in domeniul dreptului. Aceasta se bazeaza pe argumente stiintifice si se include in manuale,monografii, articole stiintifice. Din punct devedere a metodei interpretarea poate fi: gramaticala care include explicarea continutului normelor juridice, prin intelegerea exacta a intelesului termenelor folositi. Aceasta include descifrarea sensului etimologic al cuvintelor si legatura dintre partile unei propozitii. Interpretarea sistematica care contribuie la intelegerea continutului unei norme juridice prin raportarea cu alte dispozitii din aceasi ramura sau alte ramuri de drept. Interpretarea logica care include explicarea intelesului unei norme juridice pe baza rationamentelor logice. Dupa rezultat interpretarea poate fi: declarativa- se face prin redarea fixa a textului de lege interpretat daca se constata ca redactarea este corecta si precisa; restrictiva- este atunci kind se konstata ka in textul legii interpretate sa spus mai mult dekit sa dorit; extensiva- este atunci kind se konstata ka textul legii spune mai putin dekit a dorit sa spuna. 1.3Proiectati o situatie in care sa demonstrati modul de functionare al exceptiei de neconstitutionalitate in procesul penal Dac, n procesul judecrii pricinii, se constat c norma de drept ce urmeaz a fi aplicat sau care a fost deja aplicat este n contradicie cu prevederile Constituiei Republicii Moldova, iar controlul constituionalitii actului normativ este de competena Curii Constituionale, instana de judecat este n drept s sesizeze, n conformitate cu prevederile Codului jurisdiciei constituionale, Curtea Constituional pentru a verifica constituionalitatea actului respectiv. Sesizarea Curii Constituionale de ctre instana de judecat este admisibil numai n cazul n care actul normativ este aplicat sau urmeaz a fi aplicat conform opiniei instanei n pricina concret pe care o examineaz. Din momentul emiterii de ctre instan a ncheierii cu privire la ridicarea excepiei de neconstituionalitate i pn la adoptarea hotrrii de ctre Curtea Constituional, procedura de examinare a cazuei sau de executare a sentintei pronunate se suspend. Daca Curtea Constitutionala admite exceptia, norma juridica asupra careia a fost ridicata nu va mai fi aplicata in cauza concreta si nu isi va mai produce efectele juridice pentru viitor - textul de lege devine "mort". Subiectul 5 1.1.analiza principiul legalitatii in procesul penal Conform principiului legalitatii procesul penal se desfoar n strict conformitate cu principiile i normele unanim recunoscute ale dreptului internaional, cu tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte, cu prevederile Constituiei Republicii Moldova i ale prezentului cod. Dac exist neconcordane ntre prevederile tratatelor internaionale n domeniul drepturilor i libertilor fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte i prevederile prezentului cod, prioritate au reglementrile internaionale. Dac, n procesul judecrii cauzei, instana stabilete c norma juridic naional ce urmeaz a fi aplicat contravine prevederilor tratatelor internaionale n domeniul drepturilor i libertilor fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte, instana va aplica reglementrile internaionale n direct, motivnd hotrrea sa i informnd despre aceasta autoritatea care a adoptat norma naional respectiv i

Curtea Suprem de Justiie. Hotrrile Curii Constituionale privind interpretarea Constituiei sau privind neconstituionalitatea unor prevederi legale snt obligatorii pentru organele de urmrire penal, instanele de judecat i pentru persoanele participante la procesul penal. 1.2.Distingeti situatii cind jurisprudenta este o parte componenta a sistemului de drept Precedentul judiciar poate deveni izvor dedrept in situatia in care acesta nu va contraveni prevederilor legale si va avea ca scop interpretarea detaliata a normelor procesuale si materiale. Cea mai mare importanta precdentul judiciar poate avea in probatiunea penala in special in acele cazuri legate de asigurarea drepturilor acelor subiecti care sint implicati in administrarea probelor si solutionarea problemelor ce tin de aceasta administrare. Precedentul judiciar este eficace din punct devedere al pronuntarii unei solutii in baza unor cauze similare examinate anterior. 1.3 Proiectati o situaie n care se cadrul proces p s-ar aplica analogia dreptului sau legii Reine : La analogia dreptului se refer toate principiile La analogia legii o norm apropiat

Subiectul 6 1.1Stabiliti esenta principiului prezumtiei de nevnovatie Persoana acuzat de svrirea unei infraciuni este prezumat nevinovat atta timp ct vinovia sa nu-i va fi dovedit, n modul prevzut de prezentul cod, ntr-un proces judiciar public, n cadrul cruia i vor fi asigurate toate garaniile necesare aprrii sale, i nu va fi constatat printro hotrre judectoreasc de condamnare definitiv. Prezumtia de nevinovatie cuprinde si lipsa obligatieiunei persoane de asi demonstra nevinovatia. Legea procesual penala stabileste ca rasturnarea prezumtiei nevinovatiti sau concluziile despre vinovatia persoanei nu pot fi intemeiate pe presupuneri. Toate dubiile n probarea nvinuirii care nu pot fi nlturate, n condiiile prezentului cod, se interpreteaz n favoarea bnuitului, nvinuitului, inculpatului. 1.2.Generalizati constatarile Cedo in cauza Popovici vs Moldova Petru Popovici (Glc), supranumit Micu, a fost arestat n 2001, fiind nvinuit c ar fi dirijat o organizaie criminal ce ar fi comis zece omoruri, 13 tentative de omor i alte crime grave. Pe parcursul urmarii penale, el a negat categoric c ar cunoate pe cineva dintre membrii gruprii i c ar fi participat la infraciunile incriminate. La 7 octombrie 2003, Curtea de Apel a RM i-a achitat pe Micu i pe Guzun - una dintre persoanele loiale acestuia - pe toate capetele de acuzare, din lips de probe. Procurorii au atacat decizia de achitare la CSJ, care l-a condamnat pe el i pe Guzun la detenie pe via. Ultimul fugise n Germania, ar care refuz pn azi s-l extrdeze. i de data asta, Micu a jucat strlucit - a refuzat s asiste la decizia de condamnare, pentru ca s invoce, mai trziu, la CEDO, c dosarul a fost examinat n lipsa lui. La finele lui 2007, CEDO i d dreptate lui Micu, inclusiv n privina nclcrii confidenialitii dintre el i avocai, a lipsei de imparialitate a judectorilor, a condiiilor de detenie degradante, precum i a lipsei unei audieri n faa CSJ. ntr-adevr, potrivit Conveniei Europene a Drepturilor Omului, dup achitarea unei persoane n prima instan, procurorul trebuie s solicite audierea inculpatului i a principalilor martori n instana de recurs i s prezinte probe noi n susinerea acuzaiilor. n cazul Micu, CSJ l-a condamnat pe via doar n baza recitirii declaraiilor iniiale ale celor audiai. n baza acelorai materiale prin care fusese achitat, CSJ l-a condamnat la detenie pe via. Surprinztor, n ianuarie 2010, aceast instan la achitat pe Micu pe cele mai grave capete de acuzare, nvinuindu-l doar de antaj, samavolnicie i falsificarea de acte. Iar termenul de detenie i-a fost sczut de la nchisoare pe via la 13 ani, pe cnd Guzun a fost achitat totalmente. Hotarirea CtEDO a hotarit ca Popovici se afla in condiii de detenie inumane si degradante n IDP Direciei Generale de Combatere a Crimei Organizate i Corupiei. Lipsa motivelor suficiente si rezonabile pentru detenie, inclcarea dreptului la un proces echitabil pe motiv c CSJ a anulat sentina de achitare dat in prim instan, fr a-l audia, Declaraia lui V. Gurbulea c Dl. Popovici (Micu) este eful unei grupri criminale a constituit o nclcare a prezumiei nevinoviei. Astfel RM a fost condamnata la recuperarea pagubei fata de Popovici in suma de 15.500 euro. 1.3.Compuneti anumite reguli care trebuie respectate deorganul de urmarire penala in relatiile cumass media astfel ca sa nu sa seincalce prezumtia de nevinovatie Organul de urmarire penala in relatiile ku mass media trebuia sa actioneze in asa mod incit sa nu incalce prezumtia de nevinovatie a banuitului, invinuitului, inculpatului. Astfel functionarii organului de urmarire penala nu trebuie sa declare ca banuitul, invinuitul, inculpatul este vinovat de comiterea infractiunii la fazadeurmarire . Aceasta poate fi dovedita numai intr-un proces echitabil si numaide catre instantele de judecata.

Subiect 7 1.1.Reproduceti continutul juridic al cerinte egalitatei tuturor in fatalegii si autoritatilor Conform principiului egalitatii tuturor in fata legii toi snt egali n faa legii, a organelor de urmrire penal i a instanei de judecat fr deosebire de sex, ras, culoare, limb, religie, opinie politic sau orice alt opinie, origine naional sau social, apartenen la o minoritate naional, avere, natere sau orice alt situaie. Autoritatile publice implicate in procesul penal trebuie sa adopte o atitudine egala fata de toate persoanele fara a face vreo discriminare intre ele. Este interzis de aplica un tratament mai rau fata de unele persoane si manifestarea unei atitudini indulgenet fata de altele. Condiiile speciale de urmrire penal i judecare fa de anumite categorii de persoane care beneficiaz, conform legii, de un anumit grad de imunitate se asigur n baza prevederilor Constituiei, tratatelor internaionale, prezentului cod i altor legi. 1.2.Demonstrati esenta principiului egalitatii armelor n jurisprudenta CEDO, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala a partilor pe toata durata desfasurarii procedurii n fata unui tribunal, fara ca una din ele sa fie avantajata n raport cu cealalta parte din proces. Acest principiu nu e prevazut expres de legea interna. El rezulta insa, din art. 6 (1), CEDO, fiind impus de necesitatea respectarii echitatii in procesul penal. Aceasta egalitate de arme inseamna, pentru faza de judecata a procesului, o pozitie procesuala a oricareia dintre partile procesului. Principiul egalitatii de arme obliga la inserarea in legislatia interna a unor dispo-zitii menite sa garanteze exercitarea drepturilor si obligatiilor procesuale. Egalitatea de arme in procesul penal inseamna crearea unor conditii concrete pentru ca oricare dintre partile procesului penal sa aiba posibilitatea de a-si sustine cazul in mod egal cu partea cu interese contrare, adica impune cerinta ca nici una dintre parti sa nu fie pusa in vreo situatie de avantaj sau de dezavantaj fata de partea adversa. O aplicatie practica in materia cailor de atac -; E inechitabil ca o parte sa benefi-cieze de mai multe cai de atac decat cealalta parte. 1.3.Justificati existenta cazurilor de exceptie de la principiul egalitatii In RM ligislatia stabileste mai multe cazuri de aplicare a unui tratament diferentiat. Dat fiind faptul ca anumite persoane in virtutea anumitor circumstante se pot afla intro situatie de inegalitate in comparatie cu altele. De exemplu acelei persoane care nu cunoaste limba in care are lok procesul i se ofera interpret. Exceptiile care fac parte de la regulile generale pentru anumite persoane nu inkalka principiul egalitatii deorece nu au scopul prioritar de astabili privelegii pentru acestea insa urmaresk de a garanta infaptuirea activitatii profesionale a acesteia si a garanta buna infaptuire a justitiei. CPP mentioneaza ca condiiile speciale de urmrire penal i judecare fa de anumite categorii de persoane care beneficiaz, conform legii, de un anumit grad de imunitate se asigur n baza prevederilor Constituiei, tratatelor internaionale, prezentului cod i altor legi. Dupa parerea mea sint justificate aceste exceptii dat fiind faptul ca anumite persoane care dispun de o anumita functie in stat, respectiv pentru acestia lise ofera o imunitate pentru aproteja informatiile pe care acestia le detin si in acelasi timp de a proteja si statul. Subiect 8 1.1.Definiti conceptul de tortura si tratament cu cruzime, inuman si degradant Tortura este un tratament inuman care are ca scop obtinerea informatiei sau a unor marturisiri sau aplicarea unei pedepse. Tratamentul inuman este acel tratament de asha natura incit poate provoca fara a fi evitate grave suferinte mintale sau fizice. Tratamentul degradant este un tratament care umileste grav pe un indivit in fata altora sau care il determina sa actioneze impotriva vointei sale.

1.2.Corsacov vs Moldova Reclamantul s-a plins de incalcarea articolului 3 al Conventiei, care reglementeaza urmatoarele:Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.. (a) Constatarile Curtii cu privire la faptele cauzei 56. Nu poate fi disputat faptul ca in perioada intre arestul reclamantul s-a aflat sub controlul politiei. De asemenea, nu poate fi disputat si faptul ca reclamantul a sustinut ca pe parcursul acelei perioade lui i-au fost cauzate leziuni corporale. 57. Esenta declaratiilor Guvernului este ca leziunile corporale au fost cauzate reclamantului cind el a fost aruncat la pamint in drum spre sectia de politie 58. Curtea nu este convinsa de argumentele prezentate de catre Guvern si considera ca acesta a omis sa prezinte o explicatie plauzibila despre modul cum reclamantului i-au fost cauzate leziuni corporale. Ea noteaza ca expertiza medicala, intocmita de catre o comisie independenta constituita din 4 medici legisti cu experienta, numita de catre procuratura, in mod clar precede faptul ca leziunile corporale ale reclamantului nu puteau fi cauzate printr-o cadere a acestuia, dar prin lovituri cu un obiect contodent. Ea mai noteaza de asemenea ca, constatarile comisiei medicale nu au fost puse la indoiala in procedura nationala si ca Guvernul nu a prezentat nici o proba Curtii, care sa puna la indoiala concluziile clare ale comisiei medicale. Prin urmare, Curtea considera ca acest raport are o valoare probatorie puternica in ceea ce priveste modul in care reclamantului i-au fost cauzate leziunile corporale. 60. In baza tuturor materialelor prezentate, Curtea conchide ca Guvernul nu a reusit sa prezinte probe care sa dovedeasca faptul ca leziunile corporale au fost cauzate reclamantului intr-un alt mod decit aplicarea unui tratament rau pe parcursul aflarii sale in arest. 61. Expertiza medicala arata ca reclamantul a fost batut cu obiecte contodente in cap si la talpa piciorului sau sting. Se pare ca in rezultatul acestor batai reclamantul a suferit o trauma acuta la cap si o contuzie; el avea numeroase vinatai pe fata, in jurul urechii drepte si pe talpa piciorului sau sting; el a avut o perforare a membranei timpanului ca rezultat al leziunilor corporale aplicate care i-au cauzat surzenie brusc instalata si care a avut drept rezultat scaderea capacitatii de auz Se pare ca, leziunile cauzate reclamantului s-au deteriorat pina la invaliditate de gradul II. Curtea a decis ca statul pirit sa achite reclamantului, in decurs de trei luni de la data la care hotarirea devine definitiva in conformitate cu articolul 44 2 al Conventiei 20.000 Euro (douazeci de mii de Euro) in calitate de prejudiciu moral si 1.000 Euro (o mie de Euro) in calitate de costuri si cheltuieli, care sa fie convertite in valuta nationala a statului pirit la rata aplicabila la data executarii hotaririi, plus orice taxa care ar putea fi incasata. 1.3.Redactati in calitate de avocat o plingere pe numele procurorului despre incalcarea art 3 al CEDO in roivinta clientului dvs COnform CPP Plngerea trebuie s cuprind: numele, prenumele, calitatea i domiciliul petiionarului, descrierea faptei care formeaz obiectul plngerii sau denunului, indicarea fptuitorului, dac acesta este cunoscut, i a mijloacelor de prob. Plngerile mpotriva aciunilor i inaciunilor organului de urmrire penal i ale organului care exercit activitate operativ de investigaii se adreseaz procurorului care conduce urmrirea penal. n cazul n care plngerea se refer la procurorul care conduce urmrirea penal sau exercit nemijlocit urmrirea penal n cauza respectiv, acesta este obligat s nainteze plngerea depus, nsoit de explicaiile lui, n termen de pn la 24 de ore, procurorului ierarhic superior.. Orice declaraie, plngere sau alte circumstane ce ofer temei de a presupune c persoana a fost supus aciunilor de tortur, tratament inuman sau degradant urmeaz a fi examinate de ctre procurer n procedur separat. Plngerea se examineaz de ctre procurorul ierarhic superior n termenul i n condiiile prevzute de lege. Subiectul 9 Inviolabilitatea persoanei

1.1.Definiti conceptul de limitare a libertatii indicind conditiile in care limitarea libertatii este legala Orice persoan are dreptul la libertate i la siguran. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepia urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale : a. dac este deinut legal pe baza condamnrii pronunate de un tribunal competent ; b. dac a fcut obiectul unei arestri sau deineri legale pentru nerespectarea unei hotrri pronunate de un tribunal, conform legii, ori n vederea garantrii executrii unei obligaii prevzute de lege ; c. dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n faa autoritii judiciare competente, atunci cnd exist motive verosimile de a se bnui c a svrit o infraciune sau cnd exist motive temeinice ale necesitii de al mpiedica s svreasc o infraciune sau s fug dup svrirea acesteia ; d. dac este vorba de detenia legal a unui minor, hotrt pentru educaia sa sub supraveghere sau despre detenia sa legal, n vederea aducerii sale n faa autoritii competente ; e. dac este vorba despre detenia legal a unei persoane susceptibile s transmit o boal contagioas, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond ; f. dac este vorba despre arestarea sau detenia legale ale unei persoane n scopul mpiedicrii ptrunderii ilegale pe teritoriu sau mpotriva creia se afl n 1.2.Constatrile CEDO Stepuleac vs Moldova n cauza Stepuleac c. Moldovei, reclamantul, Gheorghe STEPULEAC, este directorul Tantal SRL, o companie ce ofer servicii de securitate. Reclamantul a fost arestat, arestul fiind motivat prin faptul c reclamantul a fost identificat de ctre o victim i c el putea influena martorii sau victima. Dup eliberarea sa, reclamantul a dat un interviu n care a menionat c arestul i detenia sa au constituit rezultatul eforturilor Ministerului Afacerilor Interne de a monopoliza piaa serviciilor de securitate.Reclamantul a fost arestat din nou i deinut pn la 23 mai 2006.Curtea a constatat, n unanimitate, violarea art. 3 CEDO n privina condiiilor de detenie n IDP al Direciei Generale de Combatere a Crimei Organizate i Corupiei al MAI, a insuficienei asistenei medicale acordate reclamantului n acest centru de detenie i a lipsei unei anchete adecvate din partea autoritilor privind pretinsa intimidare a reclamantului n celul; i violarea art. 5 1 CEDO (legalitatea deteniei) deoarece cele dou arestri ale reclamantului au avut loc fr a exista motive verosimile c el ar fi comis o infraciune. Curtea a acordat reclamantului EUR 12,000 cu titlu de daune morale i EUR 3,000 cu titlu de costuri i cheltuieli. 1.3 Argumentai care principii asigur inviolabilitatea persoanei .Atit Constitutia cit si CPP stabilesc c libertatea individual i sigurana pers sunt inviolabile.

Subiectul 10. Inviolabilitatea domiciliului 1.1 Definii inviolabilitatea domiciliului i analizai conceptul de domiciliu n ipostazele n care este folosit n cadrul procesului penal. Inviolabilitatea domiciliului este garantat de lege. n cursul procesului penal, nimeni nu este n drept s ptrund n domiciliu contrar voinei persoanelor care locuiesc sau dein sediu n ele, cu excepia cazurilor i modului prevzute de prezentul cod. (2) Percheziiile, cercetrile domiciliului, precum i alte aciuni de urmrire penal la domiciliu, pot fi ordonate i efectuate n baza unui mandat judiciar, cu excepia cazurilor i modului prevzute de prezentul cod. n cazul efecturii aciunilor procesuale fr mandat judiciar, organul abilitat s efectueze aceste aciuni, imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore de la terminarea aciunii, prezint instanei de judecat materialele respective pentru controlul legalitii acestor aciuni. 1.2 Generalizai constatrile CtEDO n cauza Guu .a vs Moldova.
2 n cauza Guu c. Moldovei reclamanta, Tatiana GUU,. Fiul su minor M., care avea 12 ani la acea dat, era adesea bnuit de comiterea unor furturi mici i era des luat la secia de poliie. Nici o procedur penal nu a fost iniiat mpotriva lui din cauza vrstei. El s-a plns de cteva ori c a fost btut de poliiti. i mama sa a depus plngeri contra acestora. Reclamanta a adresat o cerere Procurorului General n care solicita atragerea la rspundere a poliitilor pentru maltratarea fiului su la. Ea susinea c ei au intrat n grdina casei sale i c au supus-o tratamentelor inumane i degradante, solicitnd Procurorului General de a iniia proceduri penale mpotriva acestora. Procurorul General a refuzat iniierea procedurilor penale contra celor doi ofieri de poliie deoarece exista o hotrre judectoreasc definitiv n care a fost constatat comiterea contraveniei administrative prevzut de art. 174 1 al CCA, astfel aciunile poliitilor nu puteau fi considerate ile gale. n faa Curii, reclamanta s-a plns de violarea art. 3 al Conveniei (interzicerea torturii) n urma maltratrii de ctre poliiti care au mpins-o jos n noroi i ulterior au nctuat -o, datorit condiiilor din celula n care a fost reinut i a fost impus de a aprea a doua zi n faa judectorului n aceleai haine murdare. Reclamanta mai pretindea violarea art. 5 1 al Conveniei (dreptul la libertate) deoarece a fost reinut timp de aproximativ 12 ore fr temeiuri legale; a art. 6 1 al Conveniei deoarece nu a fost citat pentru edina de judecat i deoarece pe parcursul procedurii nu i-a fost permis s propun citarea martorilor i nu a fost asigurat cu un avocat. Curtea European a constatat, n unanimitate, violarea art. 5 1 al Conveniei. Curtea a notat c reclamanta a refuzat s-i nsoeasc pe poliiti deoarece nu a fost citat, reclamanta i fiul su puteau fi adui silit la secia de poliie doar dac ei refuzau s se prezinte dup citare. Mai mult, potrivit prevederilor CPP, ancheta preliminar urma s fie efectuat numai dup pornirea procesului penal. Prin urmare, reinerea reclamantei pe motiv c ea nu s-a supus ordinelor legale ale poliitilor nu poate fi considerat legal. Curtea a mai constatat, n unanimitate, violarea art. 6 1 al Conveniei deoarece reclamanta nu a fost citat pentru prezentare la edina; violarea art. 8 al Conveniei deoarece intrarea poliitilor n ograda casei reclamantei a constituit o ingerin n dreptul ei la respectarea domiciliului i nu a urmrit nici un scop legitim. Curtea a mai constatat, n unanimitate, violarea art. 13 al Conveniei n privina drepturilor garantate de art. 5 i 8 ale Conveniei. Preteniile reclamantei privind violarea art. 3 n conjuncie cu art. 13 ale Conveniei i 6 2 al Conveniei au fost respinse ca nentemeiate.Curtea a acordat reclamantei EUR 5,000 cu titlu de daune morale i EUR 1,500 cu titlu de costuri i cheltuieli.

1.3 Proiectai o situaie n care cercetarea la domiciliu este posibil fr mandat judiciar. Motivai alegerea Conform CPP in caz de delict flagrant, percheziia se poate efectua n baza unei ordonane motivate fr autorizaia judectorului de instrucie, urmnd ca acestuia s i se prezinte imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore de la terminarea percheziiei, materialele obinute n urma percheziiei efectuate, indicndu-se motivele efecturii ei. Judectorul de instrucie verific legalitatea acestei aciuni procesuale. O situatie in care perkezitia la domiciliului este posibila fara mandat judiciar ar fi cazul kind un functionar al organului de urmarire penala deplasinduse la serviciu a auzit 2 impuskaturi. Convinginduse ca impusakturile proveneau din casa lui X a intrat in domiciliul acestuia cu scopul de a verifica arma din care a fost efectuata impuskatura. In urma perkezitiei s-a constat ca arma lui X nu era inregistrata si ca posesorul o detinea ilegal. In virtutea celor descoperite impotriva lui X a fost pornit un dosarpenal fiind invinuit de comiterea infractiunii prevazaute de art 290 CP si anume Pastrarea si utilizarea ilegalaa armelor. In acest

sens persoana care a efectuat perkezitia in termen de 3 ore a prezentat materialele obtinute in urma perkezitiei judecatorului de instructie. Subiectul 11. Inviolabilitatea proprietii 1.1 Analizai mijloacele procesuale prin intermediul crora persoana poate fi limitat n exercitarea dreputlui la proprietate sau privat de proprietate. Persoana fizic sau juridic nu poate fi lipsit n mod arbitrar de dreptul de proprietate. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa dect din motive de utilitate public i n condiiile CPP i conform principiilor generale ale dreptului internaional. Punerea sub sechestru a bunurilor este o msur procesual de constrngere, care const n inventarierea bunurilor i interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar n caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. Bunurile pot fi puse sub sechestru numai n baza hotrrii judectoreti. Dup punerea sub sechestru a conturilor i a depozitelor bancare snt ncetate orice operaiuni n privina acestora prin care. Prin urmare punerea subseckestru a bunurlor limiteaza dr deproprietate in directia ca se interzice instrainarea acestora iar atuncikind bunurile sechestrate sint ridicate sau sigilate este interdictia de a folosi acestea. Bunurile ridicate n cursul aciunii procesuale se descriu n procesul-verbal al aciunii respective, iar persoanei de la care acestea au fost ridicate i se nmneaz copia de pe procesul-verbal al acestei aciuni. 1.2 Generalizai constatrile CtEDO n cauza Cebotari vs Moldova. n cauza Cebotari c. Moldovei, reclamantul, Mihail CEBOTARI, era directorul ntreprinderii de stat Moldtranselectro. el a fost recunoscut n calitate de bnuit ntr -un dosar penal instrumentat de ctre CCCEC cu privire la pretinsa sustragere a avutului statului n proporii deosebit de mari de ctre SRL Oferta Plus. Reclamantul a fost bnuit de depirea atribuiilor de serviciu prin faptul c a cerut Guvernului Republicii Moldova s emit pe numele SRL Oferta Plus o obligaiune trezorerial nominativ (OTN) n valoare de MDL 20,000,000 pentru energia electric consumat de ctre instituiile bugetare. pe numele reclamantului a fost eliberat mandat de arest i el a fost deinut sub arrest pina, cnd a fost eliberat pe cauiune. O perioad din detenia sa el a fost deinut n Izolatorul de Detenie Provizorie al CCCEC. Camera pentru ntrevederi ntre avocat i client din IDP al CCCEC era dotat cu un perete de sticl care i separa. n timpul ntlnirilor n aceast camer, avocatul nu putea transmite sau primi documente de la client. Datorit imposibilitii de a o semna personal fr a fi citit de angajaii IDP, cererea reclamantului la CtEDO a fost semnat de ctre soia lui. La 27 iulie 2007, dl Cebotari a fost achitat integral de ctre Judectoria Centru. n faa CtEDO, reclamantul pretindea violarea art. 5 1 CEDO (legalitatea deteniei) combinat cu art. 18 CEDO (limitarea drepturilor pentru un alt scop dect cel prevzut de CEDO), deoarece lipsirea sa de libertate a reprezentat o consecin a refuzului su de a da depoziii convenabile urmririi penale i a fost abuziv.
CtEDO a constatat, n unanimitate, violarea art. 5 1 CEDO combinat cu art. 18 CEDO, pe motiv c urmrirea penal mpotriva dlui Cebotari nu putea fi disociat de cea intentat mpotriva directorului SRL Oferta Plus, aceste dou proceduri penale au coincis n timp i au fost instrumentate de aceiai anchetatori penali. Din acest motiv, constatrile din hotrrea Oferta Plus SRL c. Moldovei sunt valabile i pentru aceast cauz. Prin urmare, arestarea reclamantului a fost fcut n lipsa unor motive verosimile de a bnui reclamantul c a svrit o infraciune. n lumina constatrilor prin prisma art. 5 1 CEDO combinat cu art. 18 CEDO, Curtea nu a gsit necesar s examineze separat preteniile reclamantului formulate n temeiul art. 5 3 i 4 CEDO. CtEDO a constatat, n unanimitate, violarea art. 34 CEDO, deoarece prezena peretelui de sticl ddea suficiente temeiuri unui observator independent de a crede c ntrevederile nu erau confideniale (c convorbirile erau interceptate), ceea ce afecta eficiena asistenei avocatului.CtEDO a acordat reclamantului EUR 10,000 cu titlu de daune morale i EUR 2,500 cu titlu de costuri i cheltuieli.

1.3 Considerai oportun includerea regulii inviolabilitii proprietii cu statut de principiu n procesul penal.

Subiectul 12. Secretul corespondenei 1.1 Explicai esena i importana principiului secretului corespondenei.
Dr la respectarea corespundentei este posibiliattea de a comunca cu persoane terte fara a fi intrerupt fara cenzura. Constitutia garanteaza secretul scrisorilor si a telegramelor. Conform CPP dreptul la secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri potale, al convorbirilor telefonice i al celorlalte mijloace legale de comunicare este asigurat de stat. n cursul procesului penal, nimeni nu poate fi lipsit sau limitat n acest drept. In cazde necesitate pt a proteja securitatea nationala, ordinea publica, si pentru a preveni infractiunile se permite sa fie limitat acest drept in conditii legale. 1.2 Generalizai constatrile CtEDO n cauza Ostrovar. Reclamantul, s-a nascut in 1974 si este domiciliat in mun. Chisinau. El a activat in calitate de ajutor superior al Procurorului sectorului Centru mun. Chisinau. reclamantul a fost arestat de Serviciul de Informatie si Securitate al Republicii Moldova, fiind acuzat de luare de mita. Mai tirziu acuzatiile au fost recalificate in trafic de influenta. Tribunalul mun.Chisinau a dispus arestul preventiv al reclamantului pentru o perioada de treizeci de zile. (a) Prezentarile reclamantului 14. Reclamantul pretinde ca a fost detinut intr-o celula de 25 de m2 in acelasi timp impreuna cu mai mult de douazeci de persoane. In celula se gaseau 20 de paturi din metal cu doua nivele, fara saltele sau cuverturi, iar accesul la paturi nu era intotdeauna posibil din cauza suprapopularii. Dupa ce a inaintat cererea sa in fata Curtii, el a fost transferat intr-o celula mai mica de 15 m2, unde, din spusele reclamantului, detinutii trebuiau sa doarma pe rind din cauza suprapopularii si unde conditiile erau mult mai rele decit mai inainte. 16. Nu a existat o asistenta medicala adecvata. 20. Celula era asigurata cu apa doar timp de 10 ore pe zi, uneori chiar si mai putin. Accesul la apa calda eralimitat la doar o singura data in 15 zile. Nu existau locuri amenajate pentru spalatul si uscatul hainelor. Detinutii erau nevoiti sa-si usuce hainele in celula. 22. Veceul era situat la 1,5 m de la masa si era in permanenta descoperit. Era imposibil de a preveni mirosul din cauza lipsei unei asigurari adecvate cu apa si detergenti. I. PRETINSA INCALCARE A ARTICOLULUI 3 DIN CONVENTIE 67. Reclamantul se plinge in temeiul articolului 3 din Conventie, cu privire la conditiile de detentie inIzolatorul anchetei preliminare nr.3 al Ministerului Justitiei. Articolul 3 din Conventie prevede urmatoarele: Nimeni nu poate fi supus unui tratament inuman si degradant, sau unei pedepse .. A. Prezentarile partilor 68. Reclamantul pretinde ca suprapopularea, conditiile sanitare, ventilatia si incalzirea, oportunitatile de recreare, ingrijirea sanatatii si calitatea alimentatiei, conditiile de detentie in izolator, constituie tratament inuman si degradant, caruia el fusese supus atit in prima perioada de detentie, cit si in cea de a doua. II. PRETINSA INCALCARE A ARTICOLULUI 8 DIN CONVENTIE 91. Reclamantul, se plinge de faptul ca administratia penitenciarului a cenzurat corespondenta cu mama sa si au interzis vizitele sotiei si fiicei sale. Articolul 8 din Conventie prevede: 1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale pr ivate si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale. 2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decit in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora.. DIN ACESTE CONSIDERENTE, CURTEA IN UNANIMITATE: 1. Sustine in unanimitate incalcarea articolului 3 din Conventie. 2. Sustine in unanimitate incalcarea articolului 8 din Conventie, referitor la dreptul reclamantului la corespondenta cu mama sa. 3. Sustine in unanimitate ca a existat o incalcare a articolului 8 din Conventie, referitor la refuzul de a acordareclamantului intrevederi cu sotia si fiica sa. 4. Sustine in unanimitate ca a existat o incalcare a articolului 13, luat impreuna cu articolul 3 din Conventie. 6. Declara in unanimitate: 2 (a) ca Statul reclamat trebuie sa achite reclamantului in decurs de trei luni de la data la care hotararea va deveni definitiva in conformitate cu prevederile articolului 44 2 din Conventie, 3000 (trei mii) Euro in calitate de prejudiciu moral, si 1500 (o mie cinci sute) Euro pentru costuri si cheltuieli, care urmeaza sa fie achitate in

valuta nationala a statului reclamat la rata de schimb aplicabila la data executarii hotaririi, plus orice taxa care trebuie incasata; (b) ca din momentul expirarii celor trei luni sus mentionate pana la data executarii trebuie achitata o rata simplaa dobanzii la sumele de mai sus egala cu rata minima de imprumut a Bancii Centrale Europene pentru perioada de intirziere plus trei procente; Intocmita in limba engleza si notificata in scris la 13 septembrie 2005, potrivit Regulii 77 2 si 3 din Regulamentul Curtii.&

1.3 Proiectai o situaie n care considerai c este nevoie de limitat secretul corespondenei. Motivai.
Conform CPP limitarea dreptului lasecretul corespondentei se admite numai n baza unui mandat judiciar. In cadrul unui proces penal necesitatea adcultarii, interceptarii schimbului de informatii dintre persoane seface in legatura cu administrarea probelor in provcesul urmaririi. Un exemplu in care sar permite limitarea ceestui drept ar fi situatia cind organul de urmarire penala cu scopul de a depista reteaua de traficanti si locul aflarii victimelor traficului de fiinte umane adecis interceptarea comnicarilot comunicarilor telefonice a unui din banuiti, asupra caruia exista o banuiala rezonabila ca este traficant. Interceptarea comunicarilor telefonice a fost confirmata de catre judecatorul de instructie printrun mandat.

Subiectul 13. Articolul 15. Inviolabilitatea vieii private 1.1 Explicai i delimitai conceptele de via privat, via intim, via familial
Viata privata este un concept ce include integritatea fizica si morala a persoanei. Respectarea vietii private trebuie sa include dr persoanei de a stabili si dezvolta relatii cu alte fiinte umane cu caracterprofesional sau de afaceri. Viata familiala inclde relatii care apar in cadrul unei familii fondate o data cu casatoria sau acelor relatii ce apar in urma maternitatii sau paternitatii indiferent daca aceste raporturi au aparut in urma unei casatorii legale si indiferent de raporturile care exista intreparinte si copil. Viata intima include acele aspecte ale vietii familiale sau private manifestate prin dr persoanei de a ramine singura.

1.2 Generalizai constatrile CtEDO n cauza Iordache .a vs Moldova.

n aceast cauz, reclamanii sunt 5 membri ai organizaiei non -guvernamentale Juritii pentru drepturile omului (Snejana Chitic, Victor Constantinov, Vladislav Gribincea, Vitalie Iordachi i Vitalie Nagacevschi) o organizaie din Republica Moldova cu sediul n Chiinu specializat n reprezentarea persoanelor n faa Curii.Potrivit reclamanilor, dup venirea la putere a Partidului Comunitilor, numrul violrilor drepturilor omului a crescut semnificativ. n acel context, a fost creat organizaia, a crei scop era protejarea drepturilor omului prin asistena persoanelor care doreau s depun cereri la Curte. Astfel, reclamanii au considerat c ei au cauzat daune serioase Guvernului n urma prejudicierii imaginii sale i a pierderilor financiare ca rezultat al constatrii violrilor n cauzele reprezentate de ei n faa Curii. Reclamanii au susinut c, datorit legislaiei n vigoare i avnd n vedere activitatea acestora, ei erau supui unui risc serios ca convorbirile lor telefonice s fie interceptate. Ei nu au pretins de a fi victime ale unor interceptri concrete, telefonice sau potale, i nici nu au iniiat proceduri judectoreti n acest sens.n faa Curii, reclamanii au invocat violarea art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vieii private i de familie), pretinznd c dreptul lor la respectarea corespondenei nu a fost respectat, deoarece legislaia naional n domeniul interceptrii convorbirilor nu coninea garanii suficiente mpotriva eventualului abuz din partea autoritilor naio nale, precum i violarea art. 13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv), deoarece ei nu dispuneau de un recurs efectiv la nivel naional n privina nclcrii dreptului garantat de art. 8 CEDO. Curtea a constatat, n unanimitate, violarea art. 8 CEDO. Curtea iniial a constatat c a avut loc o ingerin n dreptul reclamantului, iar ulterior a conchis c aceast ingerin nu a fost "prevzut de lege"n baza constatrilor de mai sus, Curtea a constatat c legislaia moldoveneasc nu acord o protecie adecvat mpotriva abuzului puterii de stat n domeniul interceptrii convorbirilor telefonice.n ceea ce privete pretenia reclamanilor n temeiul art. 13 CEDO, Curtea a reiterat c art. 13 nu poate fi interpretat ca cernd existena unui remediu mpotriva legislaiei naionale, or, altfel Curtea ar impune Statelor Contractante cerina de a ncorpora Convenia. Astfel, Curtea nu a constatat violarea art. 13 CEDO combinat cu art. 8 CEDO.Curtea a acordat EUR 3,500 cu titlu de costuri i cheltuieli. Compensaii cu titlu de daune materiale i morale nu au fost solicitate.

1.3 Proiectai o situaie n care considerai c este nevoie de limitat inviolabilitatea vieii private. Motivai.
La efectuarea aciunilor procesuale nu poate fi acumulat fr necesitate informaie despre viaa privat i intim a persoanei. La cererea organului de urmrire penal i a instanei de judecat, participanii la aciunile procesuale snt obligai s nu divulge asemenea informaii i despre aceasta se ia un angajament n scris. Persoan ele de la care organul de urmrire penal cere informaie despre viaa privat i intim snt n drept s se conving c aceast informaie se administreaz ntr-o cauz penal concret. Persoana nu este n drept s refuze de a prezenta informaii despre viaa privat i intim a sa sau a altor persoane sub pretextul inviolabilitii vieii private, ns ea este n drept s cear de la organul de urmrire penal explicaii asupra necesitii obinerii unei asemenea informaii, cu includerea explicaiilor n procesul-verbal al aciunii procesuale respective. O situatie de limitare legala a inviolabilitatii vietii private ar fi cazul cind in procesul acumularii probelor intro cauza privind violul victimei, organul de urmarire penala cere de la aceasta informatii cu privire la relatiile sale ku faptuitorul, daca anterior a mai

intretinut relatii sexuale cu acesta, si alte date personale alevictimei pentru deskoperirea tuturor circumastantelor si solutionare justa a cauzei.

Subiectul 14. Articolul 16. Limba n care se desfoar procesul penal i dreptul la interpret 1.1 Definii i analizai principiul limbii n care se desfoare procesul penal.
Conform CPP in desfurarea procesului penal se utilizeaz limba de stat. Conform CPP si CEDO p ersoana care nu posed sau nu vorbete limba de stat are dreptul s ia cunotin de toate actele i materialele dosarului, s vorbeasc n faa organului de urmrire penal i n instana de judecat prin interpret. Pentru a exclude participarea formala a interpretului in procesul penal este necesar de a face verificarea abilitatea profesionala care tine de calitatea de interpret despre experienta profesionala si aprecierea posibilitatilor sale de a traduce complet si corect. Dr la interpret se extindesi a supra mutilor, surzilor si surdo-mutilor care inteleg limba semnelor. Folosirea interpretului este gratuita daca inculpatul nu cunoaste limba de procedura indiferent de cetatenia lui sau daca este locuitor al statului unde se defsasoara procesul si daca are posibilitatea sa cunoasca mai mult sau mai putin limba respctiva.

1.2 Argumentai necesitatea includerii principiului dat n dreptul la un proces echitabil.

Potrivit art 6 din CEDO orice acuzat are dreptul s fie asistat gratuit de un interpret, dac nu nelege sau nu vorbete limba folosit la audiere. Aceasta prevedere se expune asupra desfasurarii unui proces ekitabil datorita faptului ca inculpatul nu stie limbaincare se desfasoara procesul el este pus la curent cu materialele cauzei in limba pe care o cunoaste, prin aceasta asigurinduse un proces ekitabil. Prin intermediul interpretului inculpatul are posibiliattea de a intelege intrebarile adresate acestuia si de a da raspuns la ele, de a face obiectii impotriva declaratiilor marotrului, partii vatamate si de aduce la cunostina alte circumstante pe care le cunoaste.

1.3 Proiectai o situaie n care asigurarea principiului limbii duce la asigurarea respectrii altor principii procesual penale. Conform CPP in desfurarea procesului penal se utilizeaz limba de stat. Procesul penal se poate, de asemenea, desfura n limba acceptat de majoritatea persoanelor care particip la proces. n acest caz, hotrrile procesuale se ntocmesc n mod obligatoriu i n limba de stat. Un exemplu in care sar face o detasare de la principiul dat ar fi situatia in care in timpul unei sedinte de judecata atit procurorul, martorii, inculpatul cit si partea vatamata cunosc limba rusa. Presedintele sedintei de judecata poate, printro incheiere motivata sa hotarasca desfasurarea procesului in limba cunoscuta de majoritatea participantilor. n acest caz, hotrrile procesuale se ntocmesc n mod obligatoriu i n limba de stat

Subiectul 15. Articolul 17. Asigurarea dreptului la aprare 1.1 Analizai mecanismele procesuale de asigurare a dreptului la aprare. Dreptul la aparare este stipulat expres in Codul de procedura penala a RM shi in Conventia Europeana pt apararea Drepturilor Omului, shi anume ca orice persoana acuzata de o infractiune are dreptul sa se apare singura sau sa fie asistata de un aparator ales de ea, iar daca nu dispune de mijloace necesare pt a-l plati, poate fi asugurata in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cind interesele justitiei o cer. In Hotarirea Plenului Curtii supreme de Justitie cu privire la practica aplicarii legilor pt asigurarea dreptului la aparare in procedura penala a banuitului, invinuitului shi inculpatului sint stabilite criteriile cind interesele justitiei cer prezenta avocatului: a) in caz de complexitate sporita a cauzei b) in functie de capacitatea banuitului, invinuitului,inculpatultui de a se apara singururmeaza a fi luate in consideratie capacitatile ,cunoshtintele shi priceperea fiecarei persoane in parte c) in functie de importanta shi pericolul faptei de comiterea careia este banuita sau invinuita persoana. Princiupiul asigurarii dreptului la aparare obliga organul de urmarire penala si instanta sa asigure banuitului, invinuitului, inculpatului dreptul la asistenta juridica calificata din partea unui

aparator ales de el sau de catre un avocat care acorda asistenta juridica garantata de stat , independent de aceste organe. Acest principiu stabileshte ca partile in tot cursul procesului au dreptul sa fie asistate de un avocat ales sau de un avocat care acorda asistenta juridica garantata de stat Pt a inlatura abuzurile din partea subiectilor oficiali ai procesului penal, procedura interzice organului de urmarire penala sa refuze participarea avocatului la audierea martorului sau partii vatamate shio interzice interogarea in calitate de martor a persoanei fata de care exista anumite probe ca a savirsit o infractiune. Dreptul de aparare implica shi dreptul persoanei de a se apara singur, insa in cod sint enumerate cazurile de participare obligatorie a aparatorului: 1 cind aceasta o cere banuitul,invinuitul,inculpatul 2 cind persoana nu se poate apara singura din cauza unor afectiuni fiziologice sau mintale 3 cind banuitul,invinuitul,inculpatul nu cunoashte limba de procedura, este militar in termen, este minor, cind I se incrimineaza o infractiune grava,deosebit de gravasau exceptional de grava s.a cazuri prev. de lege. Principiul garantarii dr. la aparare este limitat de principiul legalitatii, se coreleaza cu principiul oficialitatii, este garantat de principiile respectarii demnitatii umane shi al folosirii limbii de procedura shi se intemeiaza pe pe principiul prezumtiei de nevinovatie. 1.2 Generalizai constatrile CtEDO n cauza Castrave vs Moldova. In cauza Castravet contra Moldovei CEDO a declarat cererea admisibila 1.3 Proiectai o situai n care n calitate de procuror nu ai accepta renunarea la aprtor chiar dac aceasta formal este posibil.

Subiectul 16. Articolul 18. Publicitatea edinei de judecat 1.1 Explicai importana publicitii i a cazurilor cnd poate s se fac excepie de la aceasta. Publicitatea sedintei de judecata este importanta pt a demostra ca in orice situatie cind are loc o infractiune faptuitorul este judecat intotdeauna in conditiile legii. Faptul ca sedintele de judecata sint publice este prevazut shi de Constitutia RM, shi de codul de procedura penala shi de Conventia europeana pt apararea drepturilor omului. Astfel acestea prevad ca orice persoana are dreptul la o judecata echitabila si publica, efectuata de catre o instanta independenta si impartiala si hotarirea trebuie sa fie pronuntata in mod public. Exceptie de la aceasta regula pot fi in cazurile cind este afectata moralitatea, ordinea publica sau securitatea nationala, deasemenea cind o cere interesul minorilor sau protectia vietii private a partilor. Mai sunt si alte cazuri cind sedinta poate avea loc cu usile inchise si anume atunci cind datorita unor imprejurari speciale, publicitatea ar putea prejudicia interesele justitiei, in acest caz aceasta decizie trebuie argumentata fiind respectate toate normele procedurii judiciare. 1.2 Argumentai necesitatea publicitii ca un principiu al procesului penal.

Este necesara prezenta publicitatii ca un principiu al procesului penal fiindca in asa mod este satisfacut interesul membrilor societatii, care este un interes de influenta reciproca si utila pt societate. Prezenta acestui principiu asigura transparenta justitiei intro societate democratica, si are rolul educativ general al procesului de infaptuire a justitiei. Fiind publice sedintele societatea stie ca orice fapta ilegala este sanctionata si poate urmari insushi procesul de infaptuire a justitiei, deasemenea judecatorii acorda o atentie sporita modului in care judeca si motiveaza hotaririle atunci cind sedinta este deschisa sau cind se inregistreaza pt mass-media. 1.3 Proiectai o situaie n care considerai c publicitatea ar putea s duneze intereselor justiiei. Prezentai argumentele pro i contra. Limitarea principiului publicitatii este necesara intro anumita masura pt a asigura inviolabilitatea vietii private a persoanei care nu doreshte sa fie publica pt ca tine exclusiv de viata intima a ei. Sau atunci cind prin publicitatea sedintei se aduce prejudiciu moral minorilor sedinta poate avea loc cu ushile inchise, deasemenea in interesul moralitatii, al ordinii publice sau securitatii nationale. Acest principu necesita a fi limitat si in cazul cind publicitatea sedintei prejudiciaza interesele justitiei, atunci cind devin cunoscute tuturor anumite materiale legate de proces si care in acest fel pericliteaza mersul acestuia. Limitarea acestui principiu este reflectata expres shi in codul de procedura penala unde se stipuleaza ca in procesul in care un minor este victima sau martor, instanta de judecata va asculta declaratiile acestuia intro sedinta inchisa. Subiectul 17. Articolul 19. Accesul liber la justiie 1.1 Descriei aciunea principiului accesului liber la justiie n cadrul procesului penal.
Principiul accesul liber la justitie in procesul penal este prevazut de conventia europ. Pt apararea dr. omului, shi de constitutia RM shi de codul de proced. Penala a Rm shi presupune ca orice persoana are dreptul la examinarea si solutionarea cauzei sale in mod echitabil , in termen rezonabil, de catre o instanta independenta,impartiala, legal constituita care va actiona in conformitate cu legislatia. Dreptul la justitie este un drept fundamental al persoanei, si corespunde obligatiei instantei ca in conditiile legii sa se pronunte asupra cererii. Legea determina cadrul procedural de realizare a accesului liber la justitie, astfel posibilitatea sesizarii instantelor judecatoreshti pt apararea dr.,libertatilor si intereselor legitime se va realiza pe cale inaitarii cererii directe. Accesul liber la justitie se poate realiza integral numai printrun tribunal independent si impartial organizat. Acest principiu este asigurat de institutia incompatibilitatii in procesul penal, scopul acestei institutii este asigurarea impartialitatii instantei de judecata si posibilitatea oferita partilor , invocind cazurile de incompatibilitate, de a exclude prin intermediul recuzarii de la infaptuirea justitiei judecatorul, cit shi procurorul,ofiterul de urmarire penala care este direct sau indirect interesat in solutionarea cauzei.

1.2Generalizai constatrile CtEDO n cauza Ciorap 19 iunie 2007 vs Moldova.

In cauza Ciorap contra Moldovei CEDO a hotarit ca a fost incalcat art. Privind conditiile de detentie a reclamantului shi cel privind alimentarea silita a lui, deasemenea constata ca a fost incalcata cenzura corespondentei sale si conditiile in care trebuia sa se intilneasca cu vizitatorii sai, la fel declara ilegal si refuzul instantei de judecata de a examina recursul reclamantului pe motiv de neplata a taxei de stat. si hotarashte a I se plati de catre stat prejudiciile morale shi cheltuielile de judecata in valoare de aproximativ 22,000 euro

1.3 Apreciai modalitatea de realizare n activitatea organelor de urmrire penal a obligaiei de a lua toate msurile prevzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, complet i obectiv a circumstanelor cauzei n corelaie cu principiul oficialitii, contradictorialitii procesului penal i a respectrii drepturilor, libertilor i demnitii umane.

Subiectul 18. Articolul 20. Desfurarea procesului penal n termen rezonabil 1.1 Analizai importana principiului dat i criteriile dup care se stabilete respectarea lui. Importana acestui p se deduce prin determinarea: Criteriile de apreciere a termenului
rezonabil de soluionare a cauzei penale snt: 1) complexitatea cazului include circumstantele lui atit de fapt cit side drept luate in ansamblu (nr participantilor la proces,nrepisoadelor infrctionale incriminate etc.) 2) comportamentul prilor la proces este aplicat pentru a se stabili existenta vinovatiei statuluiin depasirea termenelor rezonabile si gradul acesteai vinovatii.3) conduita organului de urmrire penal i a instanei de judecat consta in rapiditatea cu care aceastea solutioneza intrebarile si efectuiaza actiunele procesuale necesare pt a misca cauza penala spre o solutionre mai definitiva.Acest criteriu tine si obligtiastatului sa orgnizeze sistemul legal in asa fel incit sa permit organele competente sa asigure termenul rezonabil.4) vrsta de pn la 18 ani a victimei este de a oferi o protectie mai mare acestor persoane ,anume prin accelerarea instrumentari cauzei.Rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie sa fie apreciata prin prisma circumstantelor cauzei concrete tinindu-se cont de criteriile stabilite de lege si anume complexitatea cazului,conduita organului de urmarire penala si a instantei de judecata , comportamentul partilor si virsta de pina la 18 ani a victimei.conduita organului de urmarire penala: tine de rapiditatea cu care acestea solutioneaza intrebarile si efectueaza actiunile proceduale necesare pentru a misca cauza penala spre o solutionare definitive. Statul raspunde atit pentru conduita organelor mentionate , cit si a altor personae care au fost atrase in cadrul procesului pentru a contribui la solutionarea cauzeicomplexitatea cazului: include toate circumstantele lui atit de fapt cit si de drept luate in ansamblu comportamentul partilor este aplicat pentru a se stabili existenta vinovatieie statului in depasirea termenelor rezonabile si gradul acestei vinovatii . virsta victimei a fost introdusa pentru a oferi o protectie mai mare acestor personae anume prin accelerarea instrumentarii cauzei.

1.2Generalizai constatrile CtEDO n cauza Holomiov.

1.3 Proiectai o situaie n care volumul mare de munc a judectorilor ar putea fi ca o justificare a examinrii cauzelor ntr-un termen mai extinse.

Subiectul 19. Articolul 21. Libertatea de mrturisire mpotriva sa 1.1 Explicai esena princpiului libertii de mrturisire mpotriva sa.
Nimeni nu poate fi silit s mrturiseasc mpotriva sa ori mpotriva rudelor sale apropiate, a soului, soiei, logodnicului, logodnicei sau s-i recunoasc vinovia. Persoana creia organul de urmrire penal i propune s fac declaraii demascatoare mpotriva sa ori a rudelor apropiate, a soului, soiei, logodnicului, logodnicei este n drept s refuze de a face asemenea declaraii i nu poate fi tras la rspundere pentru aceasta.Nerespectarea acestor prevederi va duce la faptul ca datele obtinute prin audierea martorului nu va fi admise ca probe si nu vor putea sa fie puse baza sentintei sau altor hotariri judecatoresti.Deasemenea A doua regul se refer la libertatea de mrturisire mpotriva sa sau de a-i recunoate vinovia.Bnuitul, nvinuitul, inculpatul trebuie s fie obligatoriu informat de ctre organul de urmrire penal procuror, instana privitor la dreptul su de a tcea i nu de a mrturisi mpotriva sa, precum i s primeasc explicaii asupra dreptului dat. Persoana creia organul de urmrire penal i propune s fac propuneri demascatoare mpotriva sa este n drept s refuze de a le face. Motivele recunoaterii dreptului de a tcea in n special de protecia acuzatorului mpotriva aplicrii forei coercitive abuzive mpotriva statului. n particular dreptul de a nu contribui la propria sa incriminare presupune c, ntr -o cauz penal acuzaia caut s-i ntemeieze argumentaia fr a recurge la elementele probante, obinute prin constrngere sau presiuni, n pofida voinei acuzatului.

1.2 n care situaii stabilite de CtEDO nu este afectat dreptul la tcere.

De pild dac celui arestat sau reinut i se aduce lacunotin nvinuirea n lipsa aprtorului, atunci invinuitulsau inculpatul are dreptul s nu rspund la nvinuirile ce ise aduc, pentru c singur nu i poate exercita dreptul laaprare. Un drept la tcere al funcionarului public i al autoritii este i acel dreptcare n baza legii i a obligaiei de aprare a secretului economic sau secretului de stat, presupune posibilitateade a refuza motivat comunicarea informaiilor pe care le-a clasificat sau pe care le consider i sunt secrete economice potrivit legii.Dreptul la tcere alfuncionarului public fundat pe secretul de stat, secretul economic i secretul profesional, nu poate fi invocat fa de cei care potrivit legii (ca temei i condiii) au undrept de acces la aceste secrete. Dar aces t drept nu seconfund cu dreptul la tcere pe care l are i funcionarulpublic n calitate de invinuit sau inculpat. n care este prevzut secretulcorespondenei care presupune dreptul de atcea i de a nu divulga secretulcorespondenei al celor care au luat lacunotin legal sau ntmpltor despre acesta;de menionat c un astfel de drept este nacelai timp i o obligaie de serviciu pentrufuncionarul i demnitarul public.

1.3 Analizai lista persoanelor mpotriva crora persoana are dreptul s nu fac declaraii. Considerai c ar trebui modificat? De ce?
Martorul, nu poate fi silit s fac declaraii contrare intereselor sale sau ale rudelor sale apropiate ct i s refuze de a prezenta obiecte, documente, mostre pentru cercetare comparativ sau date dac acestea pot fi folosite ca probe care mrturesesc mpotriva sa sau a rudelor sale apropiate.Martorul este eliberat prin lege de a face declaratii impotriva invinuitului, banuitului, inculpatului daca nu accepta sa faca declaratii in sedinta de judecata. nvinuituli sau Inculpatului i seaduce la cunotin fapta care formeaz obiectul cauzei,dreptul de a avea un aprtor, precum i dreptul de a nuface nici o declaraie, atrgndu-i totodat atenia cceea ce declar poate fi folosit i mpotriva sa.

Subiectul 20. Articolul 22. Dreptul de a nu fi urmrit, judecat sau pedepsit de mai multe ori 1.1 Analizai coninutul principiului dat i sferele de aplicare ale acestuia.
Dreptul de a nu fi urmrit, judecat sau pedepsit de mai multe ori este un principiu al reglementrii raporturilor de Drept i procedur Penal. Este logic ca o persoan care i -a ispit o dat pedeapsa pentru o fapt s nu mai fi pus n situaia de a fi pedepsit nc o dat pentru aceeai fapt. Acest drept include n sine i interdicia urmririi sau judecrii repetate, din motiv c sunt aciuni inseparabile de procedura atragerii la rspundere penal. Este suficient repetarea nentemeiat a urmririi penale n privina unei persoane pentru a fi nclcat acest principiu. Principiul de a nu fi urmrit judecat sau pedepsit de mai multe ori este cuprins i se respect i n cazul cnd o persoan a fost sancionat pentru o infraciune ntr-un stat strin. Problema recunoaterii hotrrilor judectoreti strine implic deducerea termenilor de detenie preventiv dintr-un alt stat, iar n caz de ncepere a executrii pedepsei sau executrii totale a ei persoana nu mai este supus pedepsei repetate pentru aceeai fapt.

1.2 Generalizai hotrrea Curii Constituionale cu privire la constituionalitatea art. 63 CPP.

Curtea Constituional a constatat necorespunderea alin.(6) art.63 CPP cu principiul constituional privind accesul liber la justiie, raportat la victim (partea vtmat). Incertitudinea generat de alin.(6) art.63 CPP i lipsa unui act doveditor privind ncetarea de drept a calitii de bnuit nu permite persoanei-victime de a fi informat cu privire la ncetarea urmririi penale, de a contesta actul inexistent i de a reclama, n caz de necesitate, organul de urmrire penal. De asemenea, nu permite organului statal s constate c s-a desfurat o anchet eficient, exigen naintat fa de orice procedur penal finalizat. n baza celor expuse, Curtea Constituional apreciaz c alin.(6) art.63 CPP ngrdete dreptul de ac ces liber la justiie i este neconform cu art.20 din Constituie. Astfel, Curtea Constituional relev c prin sintagma n cazul acumulrii ulterioare a probelor suficiente din propoziia a doua a alin.(6) art.63 CPP legiuitorul nu numai a neglijat nor mele tehnicii legislative, dar, contrar prevederilor art.22 i art.287 CPP, a permis organelor de urmrire penal s pun persoana sub nvinuire pentru aceeai fapt. Aceast sintagm, fiind mult mai general dup coninut, intr n contradicie cu prevederea apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental n cadrul urmririi precedente de natur s afecteze hotrrea pronunat din art.22 i art.287 CPP. Neavnd ca suport o procedur reglementat clar de CPP, ea permite reluarea urmririi penale i dup ncetarea calitii de bnuit a persoanei, n baza probelor dobndite n procedura precedent deja finalizat. Astfel, dac pentru organul de urmrire penal sintagma n cazul acumulrii ulterioare a probelor suficiente poate nsemna continuarea urmririi penale, pentru persoana suspectat aceasta nseamn urmrire penal repetat, ceea ce este contrar principiului non bis in idem. n baza celor expuse, Curtea Constituional constat c sintagma n cazul acumulrii ulterioare a probelor suficiente ncalc dreptul de a nu fi urmrit sau judecat de mai multe ori pentru aceeai fapt, consacrat de art.21 din Constituie, articol care oblig autoritile publice competente s asigure persoanei suspectate de svrirea unei infraciuni toate garaniile necesare aprrii sale.

1.3 Proiectai o situaie n care n urma unor fapte noi este nevoie de reluat urmrirea penal.In legislatia nationala in ceea ce priveste dr de a fi urmarit , judecat sau pedepsit de mai multe
ori fiind evedentiat in Curtea Suprema de justiei , in Hotarirea Plenului nr 17 ceea ce priveste aplicarea in practia judiciara de catre instantele judecatoresti a unor prevederi ale Conventiei pt apararea dr omului si liberatilor fundamentale.Deasemenea fiind stipulat in noul CPP al RM.ce acorda valoare de principiu

al procedurii penale dreptului de a nu fi urmarit, judecat sau pedepsit de mai multe ori.Deasemenea in legea penala a R.M.acest principiu este cuprin in al.(2) art 7 din C.P. ce prevede ca nimeni nu este supus de doua ori urmariri penale si pedepsei penale pt una si aceeas fapta.In codul de procedura penala 44)art.6 este definit, viciul fundamental in cadrul procedurii precedente, care a afectat hotarirea pronuntata, ca fiind o incalcare esentiala a dr si libertatilor garantate de Conventie pt apararea dr omului si a libertatii fundamentale., de alte tratate internationale, de Constitutia Rm. Si alte legi nationale

Subiectul 21. Articolul 23. Asigurarea drepturilor victimei n urma infraciunilor, abuzurilor de serviciu i erorilor judiciare 1.1 Explicai modalitile de asigurare a drepturilor victimei n urma infraciunilor, abuzurilor de serviciu i erorilor judiciare

1.2 Delimitai noiunea de victim a infraciunii i victim a abuzului n lumina jurisprudenei CtEDO.

1.3 Proiectai o situai n care victima abuzului de serviciu a pierdut i trebuie repus n drepturi persoanale.

Subiectul 22. Articolul 24. Principiul contradictorialitii n procesul penal 1.1 Analizai elementele constitutive ale contradictorialitii procesului penal.
1. Separaia funciilor nvinuirii (i susinerii aciunii civile); aprrii (i respingerii aciunii civile) i judecrii; 2. nzestrarea prilor cu drepturi procesuale egale pentru realizarea funciilor sale; 3. Poziia diriguitoare a instanei de judecat i dreptul exclusiv al acesteia de a lua hotrrea n cauza penal.

1.2Delimitai contradictorialitatea de egalitatea armelor n lumina CEDO.

Contradictorialitatea presupune ca orice act al dosarului s ajung la cunotina prilorJosef Fischer c. Austria Contrdictorialitatea ca metoda de reglementare a raporturilor procesuale penale este totalitatea mijloacelor juridice prin care statul reglementeaza conduita subiectilor,participanti la rap. Juridice, contribuind la realizarea procesului penal contradictorial.Pe cind egalitatea armelor re acest principiu nseamn c fiecare parte la un procestrebuie s aib anse egale de a-i susine cauza i niciuna dintre prinu ar trebui s se bucure de vreun avantaj substan ial fa de parteadversAcest principiu se aplic att procedurilor civile, ct i celor penale, inclusiv recursurilor i procedurilor subordonate, cum ar fi cele referitoare la cheltuielile de judecat. n cauzelele penale, dreptul la egalitatea armelor a fost examinat n special cu privire la rolul pe care acest drept l are n jurisdiciilecare utilizeaz un avocat general sau un magistrat similar, mai ales nprocedurile de apel, n faa curilor de casaie i a curilor supreme, situaii n care Curtea European a Drepturilor Omului a constatat nclcareaart. 6.1 din cauza nedezvluirii n avans fie a susinerilor ofieruluirespectiv sau a celor coninute n raportul judectorului ce a avut ca efectincapacitatea persoanelor afectate de a rspunde la acestea. n jurisprudena european, principiul egalitii armelor semnifica tratarea egal a parilor pe toat durata desfurrii procedurii n faa unui tribunal, fr ca una dintre ele s fie avantajata n raport cu cealalt parte sau celelalte pri n proces. Acest principiu decurge n mod direct din faptul c orice persoan are dreptul la soluionarea cauzei sale n mod echitabil. Principiul de egalitate a armelor este deosebit de important ntruct se subnelege respectarea dreptului la aprare sau chiar necesitatea unei dezbateri contradictorii, garanii puternice n care se integreaz din ce n ce mai mult i a cror efectivitate este necesar s fie protejat. Curtea European a Drepturilor Omului a amintit ca elementele de prob trebuie s fie n principiu prezentate n fata justiiabilului, n edina public, n vederea unei dezbateri contradictorii

1.3 Argumentai care principii asigur contradictorialitatea procesului penal.

Unii autori (Daev V.G.) consider c principiul contradictorialitii nu exist de facto, se nglobeaz n coninutul altor principii independente ale procesului penal. Ca exemplu de astfel de principii pot servi: principiul nfptuirii justiiei exclusiv de instanele judectoreti, prezumia nevinoviei, principiului asigurrii dreptului la aprare, principiul egalitii prilor n instana de judecat . Alt opinie se refer la aceea c categoriile de form i principiu a procesului se coraporteaz ca general i special de aceea legea procesual penal trebuie s prevad nu principiul contradictorialitii, ci principiile contradictorialitii n dependen de forma procesului aleas de legiuitor. Aceast opinie argumenteaz prin faptul c contradictorialitatea este modul de realizare a procesului penal, care garanteaz la toate etapele egalitatea acuzrii i aprrii. Acelai autor enumr urmtoarele principii ale contradictorialitii: 1. Principiul realizrii justiiei (inclusiv adoptarea altor hotrri ce influeneaz soluionarea cauzei penale) numai de ctre instana de judecat; 2. Principiul realizrii urmririi penale numai de partea acuzrii; 3. Principiul asigurrii nvinuitului dreptul la aprare; 4. Principiul egalitii prilor. Pentru clarificarea coninutului principiului contradictorialitii este necesar s examinm i legislaia n vigoare care l consacr expres. S examinm Codul de Procedur Penal al RSSM (abrogat deja) care a fost adoptat la 24 martie 1961 i care a reglementat raporturile procesual penale inclusiv i dup un deceniu de la obinerea independenei de ctre Republica Moldova. Acest CPP nu a reglementat expres principiul contradictorialitii. Totui n cap. XXII care se referea la Condiii generale ale dezbaterilor judiciare, n art.215 Egalitatea n drepturi a participanilor n faa judecii era prevzut: Acuzatorul, inculpatul, precum i partea vtmat, partea civil, partea civilmente responsabil i reprezentanii lor se bucur de drepturi egale n faa judecii n ceea ce privete administrarea probelor, participarea la examinarea acestora i formularea cererilor. Dup cum observm, egalitatea n drepturi a prilor era prevzut doar n privina administrrii probelor, examinrii lor i depunerii cererilor n faza judecrii cauzei, n rest este vdit inechitatea dintre poziiile prilor dac nalizm prevederile legale referitoare la faza de urmrire penal. Din moment ce Republica Moldova s-a declarat ca fiind stat de drept au trebuit s fie ntreprinse i unele schimbri

eseniale n cadrul sistemului de drept. Astfel, prin reformele aduse sistemului judectoresc situaia a fost modificat pozitiv i anume: la 06.07.1995 Parlamentul adopt Legea Republicii Moldova cu privire la organizarea judectoreasc nr.514-XIII. Art.10 al acestei legi pentru prima dat n istoria Republicii Moldova prevede expres n al.(3) c: Judecarea cauzelor se efectueaz pe principiul contradictorialitii. Aceast realizare este una care nu poate fi nicidecum neglijat, ns ea nu a fost i una deplin

Subiectul 23. Articolul 26. Independena judectorilor i supunerea lor numai legii 1.1 Analizai coniunutul principiului dat i indicai importana lui.
2 Independena judectorilor nu este o prerogativ sau un privileg iu, n propriul lor interes, ci n interesul statului de drept i al celor care caut i cer nfptuirea justiiei, motiv pentru care aceast valoare pe care o numim independen, reprezint, deopotriv, o condiie obligatorie pentru existena statului de drept i o garanie fundamental a unui proces echitabil. n cadrul activitii lor, judectorii vor asigura dreptul oricrei persoane la un proces echitabil. Acetia vor promova dreptul oricrei persoane la un proces echitabil i public, ntr -o perioad de timp rezonabil, n faa unei instane independente i impariale, constituit conform legii, n vederea stabilirii drepturilor i obligaiilor civile ale acesteia sau n cazul oricrei acuzaii penale mpotriva sa. Independena judectorului este indispensabil unei justiii impariale, n conformitate cu legea. Aceste dou noiuni sunt indivizibile. Toate instituiile i autoritile, naionale sau internaionale, trebuie s respecte, protejeze i apere aceast independen

4 5

1.2 Generalizai cauza Tocono i Fundaia Profesorii Prometeiti. 1.3 Scriei un eseu depsre importana principiului dat pentru existena unui proces echitabil E la general scris.
criteriile care demonstreaza independenta judecatorilor independena funcional; independena material; independena profesional. independena funcional: recrutare, selecie, numire, promovare, delegare, detaare, transfer, eliberare din funcie.La nivel tehic, legislativ, constatm c, factorul politic a fost eliminat din cadrul acestor proceduri. Nici un magistrat nu poate susine astzi, cu temei, imixtiuni de tip politic n sfera competenelor sale.Relativ la independena material a judectorului, prevede c remunerarea judectorilor trebuie garantat prin lege i trebuie s fie corespunztoare demnitii profesiei i responsabilitilor pe care le au. Acestei recomandri i se adaug cele cuprinse n Carta Euronean privind Statutul Judectorilor [4], aprobat de Curtea de Justiie a Comunitilor Europene.Ct privete independena profesional a judectorilor, analiza de coninut se axeaz pe cele trei tipuri de competene pe care trebuie s le posede un judector: competene profesionale, competene sociale i competene umane, cu valoare i pondere egal n configurarea portretului unui magist rat.La nfptuirea justiiei n cauzele penale, judectorii snt independeni i se supun numai legii.Judectorii judec cauzele penale pe baza legii i n condiii care exclud orice presiune asupralor.Judectorul judec materialele i cauzele penale conform legii i propriei convingeri bazate peprobele cercetate n procedura judiciar respectiv.Judectorul nu trebuie s fie predispus s accepte concluziile date de organul de urmrirepenal n defavoarea inculpatului sau s nceap o judecat de la ideea preconceput cacesta a comis o infraciune ce constituie obiectul nvinuirii. Sarcina prezentrii probelornvinuirii i revine procurorului.Justiia penal se nfptuiete fr careva imixtiune. Judectorul este obligat s se opunoricrei ncercri de a exercita presiune asupra sa. Exercitarea de presiune asuprajudectorului la judecarea cauzelor penale cu scopul de a influena emiterea hotrriijudectoreti atrage rspundere conform legii.Judectorul de instrucie este independent n relaiile cu celelalte organe de drept i instanejudectoreti i i exercit atribuiile numai n temeiul legii i n cadrul acesteia.a Independena judectorilor este unul dintre principiile fundamentale ale organizrii i realizrii justiiei. n aplicarea legii, independena judectorilor exclude noiunea de ierarhie, subordonare. Avnd rolul de a trana litigiile n mod obiectiv, conform legii, i fiind o putere prin ei nii, judectorii nu pot primi ordine, instruciuni sau sugestii de nici un fel cu privire la activitatea lor judiciar, nici din interiorul, nici din afara sistemului judiciar Unui judector i se sugereaz de ctre preedintele instanei o anumit soluie care ar trebui pronunat ntr-o cauz aflat pe rol. Dei judectorul cauzei nu este sigur c aceasta ar fi soluia corect i tie c intervenia preedintelui instanei este nelegal, el d curs sugestiei care i se face deoarece nu este sigur cu privire la modul n care trebuie interpretate i aplicate dispoziiile legii n acel dosar.

Subiectul24. Articolul 27. Libera apreciere a probelor 1.1 Descriei mecanismul derulrii liberii aprecieri a probelor la subiecii oficiali a procesului penal.
Legea procesual penala a adoptat regula liberei aprecieri a probelor potrivit careia probele nu au o valoare dinainte stabilita, ci sunt supuse aprecierii organului de urmarire penala si instantei de judecata. Toate probele se apreciaza liber. Aprecierea unei probe se face de organul de urmarire penala si de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate si potrivit convingerii lor si conducandu-se dupa constiinta lor. Intima convingere este garantata de respectarea de catre organele de urmarire penala si instanta de judecata a principiilor si legilor de formare a probelor, de moralitatea si buna credinta, de respectarea principiului separarii puterilor in stat, a inamovibilitatii magistratilor si, nu in ultimul rand, ferirea deliberarii de orice influenta prin desfasurarea ei in secret. Libera apreciere a probelor permite ca un organ judiciar care-i formeaz o convingere s nu fie inut vreodat de evaluarea dat probelor de ctre un alt organ judiciar. A considera convingerea liber, dar a o subordona contiinei generale impuse din afar i de o factur exclusivist presupune o contradicie, care anuleaz n mare parte posibilitatea unei convingeri interne n adevratul sens al cuvntului, aa cum gndirea juridic democrat i liber a conturat acest concept.

5.1 Apreciai semnificarea instituiei propriei convingeri.

Codul de procedura penala a ridicat teoria libera apreciere a probelor la nivel de principiu, prevazind ca judecatorul si persoana care efectueaza urmarirea penala apreciaza probele in conformitate cu propria lor convingere, formata in urma cerecetarilor tuturor problemelor administrate.Astfel instantei de apel nu i se impune convingerea primei instante asupra valorilor probante a unei sau altei probe. . Intima convingere este garantata de respectarea de catre organele de urmarire penala si instanta de judecata a principiilor si legilor de formare a probelor, de moralitatea si buna credinta, de respectarea principiului separarii puterilor in stat, a inamovibilitatii magistratilor si, nu in ultimul rand, ferirea deliberarii de orice influenta prin desfasurarea ei in secret

1.3 Stabilii legtura dintre principiul liberei aprecieri a probelor i principiul prezumiei nevinoviei n cadrul diferitelor forme ale procesului penal.
Principiul liberei aprecieri a probelor se afla in conformitate cu situatia cind anumite circumstante se dovedesc prin anumite mijloace de proba. Legea procesual penala a adoptat regula liberei aprecieri a probelor potrivit careia probele nu au o valoare dinainte stabilita, ci sunt supuse aprecierii organului de urmarire penala si instantei de judecata. Toate probele se apreciaza liber.In cazul cind anumite circumstante se dovedesc prin anumite mijloace de proba care sunt exhaustiv enumerate in in codul de procedura penala releva faptul ca unele circumstante pot fi constatate doar prin anumite mijloace de proba. Odat ajuns cauza la instana de judecat, aceasta este obligat s constate dac nvinuirea adus inculpatului prin actul de sesizare este ntemeiat i, totodat, trebuie s constate toate mprejurrile referitoare la fapt i la inculpat care pot contribui la soluionarea Libera apreciere a probelor permite ca un organ judiciar care-i formeaz o convingere s nu fie inut vreodat de evaluarea dat probelor de ctre un alt organ judiciar. A considera convingerea liber, dar a o subordona contiinei generale impuse din afar i de o factur exclusivist presupune o contradicie, care anuleaz n mare parte posibilitatea unei convingeri interne n adevratul sens al cuvntului, aa cum gndirea juridic democrat i liber a conturat acest concept. Aplicarea cu caracter de generalitate a teoriei liberei aprecieri a probelor are n numeroase legisla ii unele restrngeri n cazurile cnd pentru anumite situaii se admite sistemul probelor legale. Odat ajuns cauza la instana de judecat, aceasta este obligat s constate dac nvinuirea adus inculpatului prin actul de sesizare este ntemeiat i, totodat, trebuie s constate toate mprejurrile referitoare la fapt i la inculpat care pot contribui la soluionarea cauzei potrivit legii i adevrului. Att n faa organelor de urmrire penal, ct i a instanei de judecat prile pot cere constatarea acelor mprejurri de fapt care sunt de natur, fie s susin nvinuirea, fie aprarea, existena sau inexistena daunelor materiale i morale, precum i ntinderea lor. Constatarea acestor fapte i mprejurri de fapt se realizeaz prin activitatea de probaiune, n cursul creia autoritile judiciare, dar i prile din proces se servesc de probe, obinute prin mijloacele de prob.

Subiectul 25. Articolul 28. Oficialitatea procesului penal 1.1 Descriei trsturile definitorii ale principiului oficialitii procesului penal.
2 3 4 5 6 Potrivit acestui principiu desfasurarea procesului trebuie sa fie asigurata pe tot parcursul acestuia , prin interventia activa a organelor judiciare competente. Procurorul i organul de urmrire penal au obligaia, n limitele competenei lor, de a porni urmrirea penal n cazul n care snt sesizate, n modul prevzut de prezentul cod, c s -a svrit o infraciune i de a efectua aciunile necesare n vederea constatrii faptei penale i a persoanei vinovate.Instana de judecat efectueaz aciunile procesuale din oficiu, n limitele competenei sale, n afar de cazul cnd prin lege se dispune efectuarea acestora la cererea prilor.Obligatia de a porni urmarirea penala atunci cind sunt temeiurile si motivele legale de a efectua actiuni necesare pentru constatarea faptei penale si a persoanei vinovate reiese din scopul procesului penal de a proteja persoanele statul de infractiuni. Conform principiului oficialitatii instanta de judecata efectueaza din oficiu actiunile procesuale in limitele competentei sale, in afara de cazul cind prin lege se dispune efectuarea acestora la cererea partilor.

1.2Comparai instituia oficialitii cu cea a disponibilitii n procesul penal.

Principiu de baza al procesului penal, reglementat in cap. I, C. proc. pen., partea generala. Pricipiul este prevazut in toate legislatiile moderne. Potrivit principiului oficialitatii actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel. Principiul obliga, printre altele, ca procurorul si organele de urmarire penala, de indata de au cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, sa efectueze din oficiu urmarirea penala. De asemenea, si instanta de judecata, dupa ce a fost sesizata cu judecarea unei cauze penale, indeplineste din oficiu toate actele ce intra in atributiile ei. Oficialitatea procesului penal nu se aplica in cazul cand legea conditioneaza desfasurarea procesului penal de existenta plangerii prealabile facta de partea vatamata (disponibilitatea actiunii penale sau principiul disponibilitatii). Totodata oficialitatea este stirbita in privinta declansarii procesului penal, in cazul infractiunilor pentru care este necesara autorizarea Procurorului General, sesizarea comandantului sau aprobarea camerei parlamentare ori in privinta desfasurarii procesului penal dupa ce acesata a fost pornit din oficiu, in cazul infractiunii de viol. Procesul penal este guvernat de principiul oficialitatii. Solutionarea actiunii civile in procesul penal este guvernata de principiul disponibilitatii, potrivit caruia persoana pagubita este libera sa decida daca declanseaza actiunea civila. principiul disponibilitii cuprinde n coninutul su prerogativa dreptului prilor de a determina limitele cererii de chemare n judecat sau ale aprrii i obligaia instanei de a se pronuna, n limitele nvestirii, numai cu privire la persoanele care au fost chemate n judecat i asupra obiectului pricinii, stabilite de reclamant prin cererea de chemare n judecat, de prt prin cererea reconvenional, de oricare dintre prile iniiale, prin cererile de intervenie forat ori de terii intervenieni,

prin cererile de intervenie voluntar. 1.3 n bza legislaiei n vigoare indicai dac considerai oportun stabilirea unor altor excepii de la principiul oficialitii dect cele deja stabilite de lege.
Intr-un sir de cazuri legea face exceptii de la pr oficialitatii si anume in acele cazuri indicate in art.276,, urmarirea penala se porneste numai in baza plingerii prealabile a victimei. In aceste cazuri procurorul poate porni urmarirea penala numai daca victima din cauza incapacitatii , a starii de neputinta sau dependenta fata de banuit nu este in stare sa-si apere drepturile si interesele legitime. In toate cazurile prevazute la acest articol este posibila impacarea partii vatamate cu banuitul invinuitul sau inculpatul.Impacarea inlatura raspundere penala si rezulta in obligatia organelor de urmarire penala de a inceta procesul.

Subiectul 26. Instanele judectoreti i competena lor. 1.1. Identificai compunerea instanei de judecat la judecarea cauzei n fond i n cadrul cilor de atac. Art.30 de uitat 1.2. Argumentai regula invariabilitii completului de judecat prin prisma unor principii ale procesului penal.

1.3. Evaluai excepiile de la regula invariabilitii completului de judecat.

Subiectul 27. Instanele judectoreti i competena lor. 1.1.Identificai i definii formele de competen fundamental i subsidiar a instanelor judectoreti. Instituia competenei ordoneaz repartizarea cauzelor penale pe organe judectoreti in f de atrib acestora, de natura faptei p, de persoana invinuitului, de raza teritorial, de comp organ respectiv. Formele competenei reprez criteriul sau modalit in f de care se difereniaz capacit inst j de a judeca diverse cauze penale. Formele fundamentale ale competenei, acestea nelipsind din sfera de competene ale vreunui organ j sunt: competenta functional, material, teritorial. Formelor fundamentale li se altur o form subsidiar cum este competenta personal. Prin competenta- se intelege dr si oblig org de urm p de a proceda la urm p in anumite cauze penale, precum si repartizarea legal a cauzei p in cadrul atributiilor unui anumit organ de urmarire penal. n functie de anumite criterii deosebim: a.competenta functional- cu ajutorul acesteia se determin categoriile de activitate pe care le desfoar fiecare organ j i prevede cadrul de atribuii ce-i revin fiecrui organ de urm p n faza urm p n raport cu atribuiile procurorului i cu atribuiile judectorului de instrucie. b.competena material-prin aceasta se stabilete capacit unui org de a instrumenta anumite cauze p, este determinat de obiectul cauzei p adic de faptul j care a produs conflict de dr.p. c.personal-dup calitatea fptuitorului sau a victimei este prevzut pentru procuror ca organ de urm p, este acea form de compet prin intermediul creia se stabilesc org j care cauze p se solutioneaza in f de calitatea fptuitor sau a victimei. d.teritorial- prin intermediul acesteia se repartiz cauzele p din punct de vedere teritorial pe linie orizontal ntr org j de acelai grad. e.alternativ-este determ de faptul c care organ de urm p a pornit urm p n cazuri speciale prevzute de lege, acel va fi competent s desfoare urm p. f.derogat- este determinat de anumii factori stabilii de ctre procuror general, i adjunctii lui prin care are loc derogarea de la regulile comp menionate anterior.Procurorul G. n caz de necesitate n scop asigur urm p i obiective sub toate aspectele poate dispune prin ordonan motivat efect urm p de ctre orice organ de urm p indiferent de comp. 1.2.Argumentai raiunea reglementrii competenei n caz de indivizibilitate sau conexitate a cauzelor penale. Articolul 42. Competena sau n conexitate caz a de indivizibilitate cauzelor penale

(1) n caz de indivizibilitate sau de conexitate a cauzelor penale, judecata n prim instan, dac are loc n acelai timp pentru toate faptele i pentru toi fptuitorii, se efectueaz de aceeai instan. (2) Constituie indivizibilitate a cauzelor penale cazurile n care la svrirea unei infraciuni au participat mai multe persoane, cnd dou sau mai multe infraciuni au fost svrite prin aceeai fapt ori n cazul unei infraciuni continue sau prelungite. (3) Constituie conexitate a cauzelor penale cazurile: 1) cnd dou sau mai multe infraciuni snt svrite prin fapte diferite de una sau mai multe persoane mpreun, n acelai timp i n acelai loc; 2) cnd dou sau mai multe infraciuni snt svrite de aceeai persoan n timp diferit ori n loc diferit; 3) cnd o infraciune este svrit pentru a pregti, a nlesni sau a ascunde comiterea altei infraciuni ori este svrit pentru a nlesni sau a asigura absolvirea de rspundere penal a fptuitorului altei infraciuni; 4) cnd ntre dou sau mai multe infraciuni exist legtur i conexarea cauzelor se impune pentru buna nfptuire a justiiei. (4) n caz de conexare a unor cauze privitoare la mai multe persoane nvinuite de svrirea infraciunilor n raza de activitate a diferitor instane de grad egal sau privitoare la o singur persoan nvinuit de svrirea ctorva infraciuni, dac aceste cauze snt de competena a dou sau ctorva instane de judecat de grad egal, procesul se judec de instana n raza teritorial a creia a fost terminat urmrirea penal a cauzei. (5) Dac o persoan sau un grup de persoane snt nvinuite de svrirea unei singure sau a ctorva infraciuni i

cauza referitoare la unul din nvinuii sau la una din infraciuni este de competena unei instane ierarhic superioare, procesul se judec n ntregime de instana ierarhic superioar. (6) n cazul n care exist concurs de competen ntre judectoria militar i judectorie, cauza se judec de ctre judectorie. (7) Conexarea cauzelor se admite de ctre instana de judecat respectiv n cazul n care aciunile incriminate nu necesit o ncadrare juridic mai grav, iar la cererea procurorului i n celela lte cazuri pentru modificarea acuzrii n sensul agravrii. (8) n cazul n care infraciunea a fost svrit de dou sau mai multe persoane, instana de judecat poate dispune indivizibilitatea cauzei, dac aceasta este necesar pentru buna nfptuire a justiiei n termene rezonabile i dac aceasta nu va mpiedica respectarea drepturilor prilor.

1.3.Decidei, prin prisma atribuiilor pe care le deine, denumirea de judector de instrucie.

dac este sau nu potrivit

Subiectul 28. Instanele judectoreti i competena lor. 1.1.Identificai i descriei competena funcional a instanelor de judecat.
Este determinate de atributiile specifice conferite de lege instantelor judecatoresti in desfasurarea procesului penal si de modul particular in care se realizeaza activitatea procesualain diferite faze ale cauzeiori in raport cu caracterul deosebit al unor institurii.Legiuitorul stabileste categoriile de activitati pe care le descfasoara un anumit organ judecatoresc.Anumite organe judeca o cauza in prima instanta si altele in apel sau recurs.Sunt organe care nu realizeaza decit unele forme procesuale si de ex>judecatoriile nu judica decit prim instanta.dupa cum sunt cazuri cind o anumita activitate este data in competenta functionala exclusive numai unui singur organ ex> judecarea recursului in anulare, in orce cauza, este de componenta exclusive a Curtii Supreme de Justitie.Competenta functionala este criteriul care diferentiaza organelle judecatoresti sub aspectul functilor in procesul penal, si sub aspectul atributilor generale pe care acestea le au indeplinit in acest cadru.Competenta functionala proprie fiecarui organ din sistemul judiciar este strict reglementata prin dispozitiile CPP.

1.2. Determinai diferenele specifice dintre competena material i competena teritorial.

Competenta materiala este determinate de obiectul cauzei penale, este acel fapt juridic care a produs conflictul de drept penal si legatura prin care se desfasoara activitatea judiciara. Pe cind componenta teritorala a unei instante judecatoresti este capacitatea obiectiva a instantei respective de a solutiona cauzele penale in raport cu raza teritoriala in care instanta isi exercita atributiile functionale.Criteriu de baza la ambele componente este diferita, in componenta materiala criterile care se iau in vedere stabilire componentei materiale cum ar fi natura si gravitatea infractiunii ori complexitatea cause, pe cind criteriu de baza a competentei teritoriale este cel territorial, anume ce prevede numarul si localitatile de resedinta a judecatoriilor, judecatoriei militare si a curtii de apel.Deasemenea in vederea stabilirii competentei teritoriale au fost alese repere diferite , in functie de faptul unde a fost savirsita infractiunea, in strainatate ori in tara.Ceea ce priveste competenta materiala din punct de vedere ethnic repartizarea cauzelor penale are loc prin urmatoarele metode 1) determinare abstracta - potrivit caruia judecatoria judeca in prima instanta cauzele penale prevazute in Partea Speciala a C.P. si 2) determinarea concreta . In aceste 2 competente este o diferenta vadita din contextul expus mai sus, chiar si deosebirea din obiectul cauzei si chiar locul , teritoriul unde a fost savirsita infractiunea.

1.3.Decidei asupra importanei instituiei strmutrii judecrii cauzei penale.

parte vtmat considera c exist motive temeinice care s justifice strmutarea judecrii cauzei la o alt instan pentru c la actuala instan se constat existena unei lipse de obiectivitate, de imparialitate mpotriva mea, datorit influenei (temerii sau presiunii) exercitat de climatul n care se desfoar procesul penal, iar fa ptele pe care se sprijin aceast susinere sunt urmtoarele; - mi s-a respins cererea prin care am solicitat s se constate c plngerea prealabil a fost tardiv introdus; martorii au fost intimidai; - s-au fcut consemnri denaturate n ncheierile de edin din data de .......... privind probatoriile administrate cu privire la susinerile pe care le-am fcut;

tolerarea unor nendepliniri de procedur la termenul din data de ........; acordarea de amnri fr real justificare, la cererea celeilalte pri; - ncuviinarea de probe n rate, de natur s duc la tergiversarea judecii, care pun la ndoial obiectivitatea i imparialitatea instanei i face s se nasc inevitabil suspiciunea de nencredere; - instana a mai avut de rezolvat un asemenea caz, (dosar nr. ......... datorit unor influene din afar, a pronunat o soluie nelegal i netemeinic, soluie pe care o ntrevd i n acest dosar. De aceea, consider c n astfel de cazuri strmutarea judecrii cauzei la o alt instan de judecat de acelai grad devine un imperativ

Subiectul 29. Instanele judectoreti i competena lor. 1.1. Definii instituia incompatibilitii i enumerai cazurile de incompatibilitate a judectorului.
Incompatibilitatea const n mprejurarea n care un judector este oprit s participe la judecarea unei cauze n cazurile expres prevzute de lege.

Articolul 33. Incompatibilitatea judectorului (1) Judectorii care snt soi sau rude ntre ei nu pot face parte din acelai complet de judecat. (2) Judectorul nu poate participa la judecarea cauzei i urmeaz a fi recuzat: 1) dac el personal, soul su, ascendenii ori descendenii lor, fraii sau surorile i copiii acestora, afinii i persoanele devenite prin nfiere, potrivit legii, astfel de rude, precum i alte rude ale lui, snt direct sau indirect interesate n proces; 2) dac el este parte vtmat sau reprezentant al ei, parte civil, parte civilmente responsabil, so sau rud cu vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul lor, so sau rud cu nvinuitul, inculpatul n proces ori cu aprtorul acestuia; 3) dac a participat n acest proces n calitate de martor, expert, specialist, interpret, traductor, grefier, persoan care a efectuat urmrirea penal, procuror, judector de instrucie, aprtor, reprezentant legal al nvinuitului, inculpatului, reprezentant al prii vtmate, prii civile sau prii civilmente responsabile; 4) dac a efectuat o cercetare sau un control administrativ al circumstanelor cauzei sau a participat la adoptarea unei hotrri referitoare la aceast cauz n orice organ obtesc sau de stat; 5) dac el a luat n aceast cauz hotrri anterioare judecii n care i -a expus opinia asupra vinoviei sau nevinoviei inculpatului; 6) dac exist alte circumstane care pun la ndoial rezonabil imparialitatea judectorului. (3) Judectorul nu poate participa la o nou judecare a cauzei att n prim instan, cit i pe cale ordinar sau extraordinar de atac i urmeaz a fi recuzat i n cazul n care a mai participat n calitate de judector la examinarea aceleiai cauze n prim instan, pe cale ordinar sau extraordinar de atac, precum i n cazul participrii ca judector de instrucie. Aceast prevedere nu se extinde asupra membrilor Colegiului penal al Curii Supreme de Justiie, precum i asupra judectorilor Curii Supreme de Justiie la rejudecarea cauzelor n baza hotrrii Colegiului penal al Curii Supreme de Justiie. (4) Dispoziiile privind cazurile de incompatibilitate prevzute la alin.(2) pct.5) i la alin.(3) nu se aplic judectorului de instrucie i judectorului instanei de recurs care judec recursul mpotriva hotrrii privind msura preventiv.

1.2.

Comparai procedura de soluionare a abinerii i recuzrii judectorului cu cea de abinere i recuzare a procurorului.

Articolul 34. Abinerea sau recuzarea judectorului (1) n cazul n care exist circumstane prevzute la art.33, judectorul este obligat s fac declaraie de abinere de la judecarea cauzei. (2) Pentru aceleai motive, judectorul poate fi recuzat i de ctre prile n proces. Recuzarea trebuie s fie motivat i poate fi propus, de regul, nainte de nceperea cercetrii judectoreti. Cererea de recuzare poate fi fcut mai trziu numai n cazurile dac cel care face propunerea de recuzare a aflat motivul recuzrii abia dup nceperea cercetrii judectoreti. (3) Recuzarea anticipat a judectorilor care nc nu particip la judecarea cauzei date, precum i a judectorului sau completului de judecat care soluioneaz cererea de recuzare, nu se admite, ns argumentele cererii de recuzare pot fi invocate n apel sau, dup caz, n recurs mpotriva hotrrii n fond. (4) n cazul n care cererea de recuzare se nainteaz n mod repetat cu rea-credin i n mod abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul, de a deruta judecata sau din alte intenii ruvoitoare, instana care

soluioneaz cauza poate aplica fa de persoana vinovat o amend judiciar n condiiile prezentului cod. Procedura soluionrii cererii de recuzare i a declaraiei de abinere (1) Recuzarea sau abinerea judectorului se soluioneaz de un alt judector sau, dup caz, de un alt complet de judecat. La soluionarea recuzrii sau abinerii judectorilor dintr-un complet format din 3 sau 5 judectori, judectorii nerecuzai din acest complet pot fi inclui n noul complet de judecat. (2) Examinarea cererii de recuzare sau a declaraiei de abinere se face n aceeai zi, ascultnd prile i persoana a crei recuzare se cere. n cazul n care nu se poate forma un nou complet de judecat n aceeai instan, recuzarea se soluioneaz, n cel mult 10 zile de la primirea dosarului, de instana ierarhic superioar, care, dac admite recuzarea sau abinerea, desemneaz pentru judecarea cauzei o instan egal n grad cu instana n care s-a produs recuzarea. (3) ncheierea instanei de judecat asupra recuzrii nu este susceptibil de a fi atacat. Articolul 54. Abinerea sau recuzarea procurorului (1) Procurorul nu poate participa la desfurarea procesului n cauza penal: 1) dac exist cel puin una din circumstanele indicate n art.33, care se aplic n mod corespunztor; 2) dac el nu poate fi procuror n baza legii sau a sentinei instanei de judecat. (2) Faptul c procurorul a participat la exercitarea urmririi penale, a condus sau a controlat aciuni de procedur penal sau a reprezentat nvinuirea n faa instanei de judecat nu constituie o piedic pentru participarea lui ulterioar la judecarea aceleiai cauze penale. (3) n cazul n care exist motivele prevzute n alin.(1), procurorul este obligat s fac declaraie de abinere de la participare n cauza respectiv. (4) Pentru aceleai motive, procurorul poate fi recuzat i de ctre ceilali participani la proces n cauza respectiv, investii cu asemenea drept prin prezentul cod. (5) Abinerea sau recuzarea procurorului se soluioneaz: 1) n cursul urmririi penale de ctre procurorul ierarhic superior, iar n privina Procurorului General de ctre un judector al Curii Supreme de Justiie; 2) n cursul judecrii cauzei de ctre instana respectiv. (6) Hotrrea asupra recuzrii nu este susceptibil de a fi atacat.I ART.35 DE VZUT

1.3. Decidei asupra importanei instituiei incompatibilitii pentru atingerea scopului procesului penal i al asigurrii dreptului persoanei la un proces echitabil.

Subiectul 30. Partea acuzrii. 1.1. Descriei atribuiile procurorului n instana de judecat. art.53CPP Articolul 53. Atribuiile procurorului n instana de judecat (1) La examinarea cauzei penale n instana de judecat, procurorul are urmtoarele atribuii: 1) reprezint nvinuirea n numele statului i prezint n edina de judecat probele acuzrii; 2) particip la examinarea probelor prezentate de partea aprrii, prezint noi probe necesare pentru confirmarea acuzrii, face demersuri i i expune prerea asupra chestiunilor ce apar n timpul dezbaterilor judiciare; 3) cere de la instana de judecat cauza penal pentru a formula inculpatului o acuzare mai grav i a administra noi probe dac, n urma cercetrii judectoreti, se constat c inculpatul a svrit i alte infraciuni, iar probele snt insuficiente; 4) modific ncadrarea juridic a infraciunii svrite de inculpat dac cercetrile judiciare confirm c inculpatul a svrit aceast infraciune; 5) face demers n instana de judecat de a ntrerupe examinarea cauzei penale pe u n termen

prevzut de prezentul cod pentru a nainta noi probe care confirm acuzarea adus inculpatului n cazul efecturii incomplete a urmririi penale; 6) d indicaii n scris organului de urmrire penal privitor la efectuarea unor aciuni procesuale asupra probelor suplimentare sau a noilor infraciuni; 7) dispune, printr-o ordonan, aducerea silit n instana de judecat, n condiiile art.199, a persoanelor incluse n lista prezentat instanei, precum i a persoanelor solicitate pentru administrarea probelor noi sau suplimentare; 8) i expune prerea n dezbaterile judiciare asupra faptei infracionale svrite de inculpat, ncadrrii ei n baza legii penale i pedepsei care urmeaz a fi aplicat; 9) declar apel sau, dup caz, recurs privind latura penal i latura civil a cauzei, le retrage n modul prevzut de prezentul cod. (2) La judecarea cauzei penale n instana de judecat, procurorul dispune i de alte drepturi i obligaii prevzute de prezentul cod. 1.2. Comparai atribuiile procurorului cu atribuiile cu titlu de control ierarhic.

1.3. Argumentai oportunitatea completrii art. 51 CPP cu alin. (8).din cpp. Alin (8) prevede: in cazul pornirii neintemeiate a unui proces penal in privinta pers, precum si in cazul pronuntarii unei sentinte de achitare, procurorul care a condus sau a exercitat urmarirea penal ori procurorul ierarhic superior aduce scuze oficiale pers respective.

Subiectul 31. Partea acuzrii. 1.1.Identificai atribuiile conductorului organului de urmrire penal.
Articolul 57. Ofierul de urmrire penal i atribuiile lui (1) Ofierul de urmrire penal este persoana care, n numele statului, n limitele competenei sale, efectueaz urmrirea penal n cauze penale i exercit alte aciuni prevzute expres de lege. (2) Ofierul de urmrire penal are urmtoarele atribuii: 1) asigur nregistrarea, n modul stabilit, a sesizrii privind pregtirea sau svrirea unei infraciuni n cazul n care sesizarea nu a fost nregistrat de conductorul organului de urmrire penal, ncepe urmrirea penal n cazul n care din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare rezult bnuiala rezonabil c a fost svrit o infraciune, propune procurorului ncetarea urmririi penale, clasarea cauzei penale sau refuzul de a ncepe urmrirea penal; 2) propune transmiterea cauzei penale pentru urmrire penal dup competen unui alt organ de urmrire penal; 3) poart rspundere pentru efectuarea legal i la timp a urmririi penale; 4) propune procurorului naintarea n instana de judecat a demersurilor n vederea obinerii autorizaiei de efectuare a aciunilor procesuale penale, a msurilor speciale de investigaii sau a autorizaiei de aplicare a msurilor procesuale de constrngere, care se efectueaz doar cu autorizarea judectorului de instrucie; 5) citeaz i audiaz persoane n calitate de bnuit, parte vtmat, martori; 6) cerceteaz i fixeaz, n modul stabilit, locul svririi infraciunii, efectueaz percheziii, ridic obiecte i documente, realizeaz, conform legii, alte aciuni procesuale; 7) cere documente i materiale care conin date relevante pentru cauza penal; 8) dispune efectuarea reviziei documentare, inventarierii, expertizei departamentale i altor aciuni; 9) conduce, din momentul nregistrrii faptei social periculoase, msurile speciale de investigaii pentru descoperirea infraciunii, cutarea persoanelor disprute fr urm, precum i a bunurilor care s -au pierdut n urma svririi infraciunii; 10) dispune, prin comisie rogatorie, altor organe de urmrire penal efectuarea aciunilor de urmrire penal; 11) d dispoziii organelor de poliie sau altor organe competente cu privire la reinere, aducerea forat, arestare i la alte aciuni procesuale, precum i le solicit ajutor la efectuarea aciunilor de urmrire penal; 12) recunoate persoanele ca parte vtmat, parte civil, parte civilmente responsabil; 13) ntreprinde msuri, prevzute de lege, pentru asigurarea reparrii prejudiciului cauzat prin infraciune; 14) solicit oficiului teritorial al Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat desemnarea avocatului care acord asisten juridic garantat de stat n cauza penal n cazurile prevzute de prezentul cod; 15) soluioneaz recuzarea interpretului, traductorului, specialistului, expertului; 16) adopt ordonane referitor la cererile persoanelor participante la proces n legtur cu cauza penal; 17) propune alegerea, prelungirea, modificarea i revocarea msurilor preventive, eliberarea bnuitului reinut pn la autorizarea arestrii de ctre instan; 18) execut indicaiile scrise ale procurorului; 19) contest, n caz de dezacord, la procurorul ierarhic superior indicaiile procurorului cu privire la efectuarea unor aciuni procesuale; 20) prezint, la cererea procurorului, explicaii n scris; 21) prezint procurorului probele acumulate n cauz, necesare pentru punerea sub nvinuire. (3) n procesul penal, ofierul de urmrire penal are i alte mputerniciri prevzute de prezentul cod. (31) Cerinele ofierului de urmrire penal legate de efectuarea urmririi penale, n condiiile legii, snt obligatorii pentru toate persoanele fizice i juridice. (4) n exercitarea atribuiilor procesuale, ofierul de urmrire penal decide, n mod independent, cu privire la orientarea urmririi penale i efectuarea aciunilor de urmrire penal, cu excepia cazurilor cnd legea prevede ncuviinarea, autorizarea sau confirmarea acestora de ctre procuror ori, dup caz, de ctre judectorul de instrucie. Ofierul de urmrire penal se supune prevederilor prezentului cod i indicaiilor scrise ale procurorului i ale conductorului organului de urmrire penal. Orice imixtiune n activitatea ofierului de urmrire penal este interzis. (41) Dac nu este de acord cu decizia sau indicaia conductorului organului de urmrire penal ori a procurorului privind efectuarea unor aciuni de urmrire penal, ofierul de urmrire penal o va contesta imediat, dar nu mai trziu de 3 zile, naintnd procurorului care conduce urmrirea penal sau, respectiv, procurorului ierarhic superior materialele aferente i obieciile sale scrise. (42) Contestarea indicaiilor prevzute la alin. (41) privind efectuarea unor aciuni de urmrire penal, adresat procurorului care conduce urmrirea penal sau, dup caz, procurorului ierarhic superior, nu suspend executarea lor.

(5) Ofierul de urmrire penal este obligat s asigure protejarea drepturilor i libertilor omului n condiiile legii procesuale penale.

1.2.Comparai atribuiile procurorului cu atribuiile ofierului de urmrire penal n vederea aplicrii msurilor procesuale de constrngere. De uitat art.52,57

1.3.Argumentai dispoziia legal n exercitarea funciilor sale, ofierul de urmrire penal este independent, se supune prevederilor Codului de procedur penal, indicaiilor scrise ale procurorului i conductorului organului de urmrire penal.

Subiectul 32. Partea acuzrii. 1.1.Enumerai condiiile i descriei procedura de constituire n calitate de victim, parte vtmat i parte civil.

1.2.Distingei limitele participrii prii civile n probatoriul penal prin prisma statutului ei procesual.

1.3.Argumentai dreptul victimei traficului de fiine umane la protecie de stat de ndat ce ea a fost identificat.

Subiectul 33. Partea aprrii. 1.1.Identificai momentul ncetrii calitii de bnuit. Calitatea de bnuit nceteaz din momentul eliberrii reinutului, revocrii msurii preventive aplicate n privina lui ori, dup caz, anulrii ordonanei de recunoatere n calitate de bnuit i scoaterii lui de sub urmrire, sau din momentul emiterii de ctre organul de urmrire penal a ordonanei de punere sub nvinuire. 1.2.Determinai drepturile bnuitului reinut i supus unei msuri preventive. 1.3.Argumentai dac a fost oportun reglementarea termenului nuntrul cruia persoana poate deine statutul de bnuit n procesul penal.

Subiectul 34. Partea aprrii. 1.1.Enumerai actele procedurale prin care persoana poate fi recunoscut n calitate de bnuit, nvinuit, inculpat, condamnat, achitat. Banuit-1) procesul-verbal de reinere; 2) ordonana sau ncheierea de aplicare a unei msuri preventive neprivative de libertate; 3) ordonana de recunoatere a persoanei n calitate de bnuit. Invinuit ordonanta de punere sub invinuire Inculpat-din momentul tramsmiterii rechizitoriului in instanta de judecata

1.2. Comparati statutul procesual al nvinuitului de cel al inculpatului.

nvinuitul (inculpatul) este recunoscut figur central" 2 a procesului pe nal, dat fiind c activitatea procesual se desfoar n jurul faptei svrite de aceast persoan i n vederea tragerii sale la rspundere 83 . nvinuit poate fi numai o persoan fizic. Momentul n care persoana fizic capt calitatea de nvinuit este ales de ctre procuror din oficiu sau la propunerea organului de urmrire penal i coincide cu existena temeiurilor care rezult din totalitatea probelor de vinovie administrate n cauz. Actul procedural prin care se confer calitatea de nvinuit este ordonana de pune re sub nvinuire (art. 281 din CPP). De altfel, nu are nici o valoare juridic faptul dac are sau nu are cunotin nvinuitul despre acuzarea naintat, el deve nind nvinuit din momentul semnrii de ctre procuror a ordonanei de pu nere sub nvinuire. Ct privete naintarea acuzrii, aceasta se va face de ctre procuror n prezena avocatului n decurs de 48 de ore din momentul emiterii ordonanei de punere sub nvinuire, dar nu mai trziu de ziua n care nvinui tul s-a prezentat sau a fost adus n mod silit (alin. (1) al art. 282 din CPP). nvinuitul n privina cruia cauza a fost trimis n judecat se numete in culpat. Trimiterea in judecat (art. 297 din CPP) a cauzei se efectueaz de ctre procurorul care a ntocmit rechizitoriul, dar nu nainte de a-i prezenta nvinui tului i aprtorului lui materialele de urmrire penal (art. 293 din CPP) t de a soluiona cererile in legtur cu terminarea urmririi penale (art. 295 din CPP). Sentina de condamnare (art. 389 din CPP) se adopt numai n cond iia c n urma cercetrii judectoreti vinovia inculpatului n svrirea infraciunii a fost confirmat prin ansamblul de probe cercetate de instana de judecat. Sentina poate fi de condamnare pentru unele infraciuni i de achitare pentru altele. S entina integral de condamnare se adopt n cazul n care fapta (faptele) imputat inculpatului prin rechizitoriu a fost pe deplin dovedit. 2) achitat, dac sentina este integral de achitare. Sentina de achitare duce la reabilitarea deplin a inculpatul ui. Persoana pierde calitatea de nvinuit, potrivit alin. (4) al art. 65, din mo mentul dispunerii ncetrii procesului penal sau a scoaterii de sub urmrire penal (a se vedea comentariul la art. 285, 286 din CPP). Pe parcursul procesului penal, nvinuitul (inculpatul) n calitatea sa de subiect al prii aprrii are numeroase drepturi. Printre cele mai importante se nscrie dreptul de a ti pentru ce fapt este nvinuit. Procurorul este obligat n decurs de 48 de ore din momentul emiterii ordona nei de punere sub nvinuire, dar nu mai trziu de.ziua n care nvinuitul s- a prezentat sau a fost adus n mod silit, s - i aduc la cunotin nvinuirea i s - i explice coninutul ei. Acest drept rezult n mod expres din coninutul art. 6, paragraful 3 lit. a) a Conveniei Europene pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, unde se prevede; "Orice acuzat are, n special, dreptul; a) s fie informat, n termenul cel mai scurt, ntr - o limb pe care o nelege i n mod amnunit, asupra naturii i cauzei acuzaiei aduse mpotriva sa"* 4 . dactiloscopia, fotografierea; s accepte s dea posibilitate s i se ia mostre de snge, de eliminri ale corpului; 4) s fie supus, ia cererea organului de urm rire penal sau a instanei, expertizei judiciare; 5) s se supun dispoziiilor legitime ale reprezentantului organului de urmrire penal i ale preedintelui edinei de judecat; 6) s respecte ordinea stabilit n edina de judecat i s nu prseasc sala de edine fr nvoirea preedintelui edinei.nvinuitul (inculpatul) trebuie s fie prezent la desfurarea procesului penal. In cadrul urmririi penale participarea nvinuitului" la aciunile procesuale este lsat la latitudinea organului de urmrire penal" 6 . Excepie fac c azurile de contact obligatoriu prevzute de lege, adic

aciunile procesuale la care prezena nvinuitului este necesar (de exemplu, audierea, confruntarea, prezentarea spre recunoatere .a.). Drepturile nvinuitului i inculpatului minor se exercit conform art. 77-78 din CPP de ctre reprezentantul legal .
1.3.

Decidei argumentat asupra garaniilor dreptului la aprare a bnuitului.

Subiectul 35. Partea aprrii. 1.1.Definii noiunea de aprtor i identificai momentul dobndirii acestei caliti. 1.2.Comparai procedura de renunare la aprtor cu procedura de nlturare a aprtorului din procesul penal.

1.3Decidei argumentat asupra inadmisibilitii renunrii la aprtor n cazurile n care interesele justiiei cer asistena juridic obligatorie

Subiectul 36. Partea aprrii. 1.1.Identificai i descriei procedura de admitere, desemnare i nlocuire a aprtorului. 1.2.Comparai temeiurile de incompatibilitate a procurorului cu cele prevzute de lege pentru aprtor. 1.3.Argumentai oportunitatea instituirii avocailor care acord asisten juridic garantat de stat.

Subiectul 37. Partea aprrii. 1.1.Identificai cazurile de ncetare a calitii de aprtor. 1.2.Analizai drepturile aprtorului la urmrirea penal.

1.3.Apreciai importana caracterului confidenial al raporturilor stabilite ntre aprtor i justiiabil, argumentai prin jurisprudena CEDO n cauzele mpotriva Republicii Moldova. Subiectul 38. Partea aprrii.

1.1.Identificai temeiurile i descriei procedura de recunoatere a prii civilmente responsabile. 1.2.Comparai statutul prii civilmente responsabile cu cel al nvinuitului.

1.3.Decidei argumentat dac prezumia nevinoviei civilmente responsabile.

are aciune i asupra prii

Subiectul 39. Reprezentanii i succesorii n procesul penal. 1.1.Identificai temeiurile pentru intervenia reprezentantului legal i a succesorului. Descriei procedura de constituire. 1.2.Comparai statutul reprezentantului legal cu statutul reprezentantului. 1.3.Argumentai importana reglementrii instituiei succesorilor n procedura penal.

Subiectul 40. Alte persoane participante la procesul penal. 1.1. Identificai persoanele care pot fi ascultate n calitate de martor i descriei procedura de citare a martorului n procesul penal. 1.2. Stabilii deosebirile dintre imunitatea i privilegiul martorului.

1.3. Decidei argumentat asupra garaniilor de asigurare a proteciei de stat a martorilor n procesul penal.

Subiectul 41. Alte persoane participante la procesul penal. 1.1. Identificai persoanele care pot fi antrenate n calitate de asistent procedural i enumerai cazurile n care acestea particip n procesul penal. Asistentul procedural este persoana care nu are interes personal n cauz, nu este angajat al organului de urmrire penal i particip la prezentarea persoanei spre recunoatere. Astfel asistent procesual poate fi orice persoana cu respectarea anumitor conditii : a) persoana sa fie neutra ,sa nu fie interesata in cauza si sa nu fie cunoscut persoanei chemate sa faca recunoasterea,sa nu fie angajat al organului de urmarire penala b) sa fie de acelasi sex si asemanator la exterior cu persoana ce urmeaza a fi recunoscuta. In cazul prezentarii spre recunoastere la aceasta procenura urmeaza a fi antrenati 4 asistenti procedurali care sa corespunda acestor criterii si particularitati.Asistentii procedurali pe linga prezentarea spre recunoastere mai pot participa la reconstituirea faptei sau la efectuarea experimentului cind prezenta acestora este considerata obligatorie. 1.2. Comparai statutul asistentului procedural cu statutul martorului.

Martorul este persoana care poseda informatii cu privire la vreo circumstanta care urmeaza sa fie constatata in cauza. Pe cind asistentul procedural e persoana care nu are nici un interes personal in cauza ,nu e angajat a organului de urmarire penala, si participa ;a prezentarea spre recunoatere de regula. Calitatea de martor se dobindeste numai in prezenta anumitor conditii , si anume: 1 existenta unui proces penal in curs de desfasurare in fata organuluii de urmarire penala sau in instanta;2persoana trebuie sa cunoasca informatii cu privire la circumstantele ce urmeaza a fi constatate in cauza, 3citarea persoanei in calitate de martor de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata sau audierea decatre organele urmaririi pen. cu privire la faptele si imprejurarile pe care le cunoaste. Formal calitatea de martor se dobindeste prin chemarea unei persoane ca martor in procesul penal. Pe cind asistent procedural poate fi orice persoana care nu are interes in cauza si care este de acelasi sex si asemanator la exterior cu persoana ce urmeaza a fi recunoscuta. Statutul martorului se deosebeste de cel al asistentului procedural prin faptul ca are anumite drepturi de care nu se bucura asistentul si anume: are dreptul de a inainta cereri, cere recuzarea persoanelor participante la audierea sa, sa refuze de a da declaratii sau a oferi obiecte, documente daca acestea ar marturisi impotriva sa fie asistat de un avocatcare sa-i reprezinte interesele in fata organului de urmarire penala. Si raspunderea acestor persoane pentru neexecutarea obligatiilor lor e diferita , asistentul procedural pentru neindeplinirea obligatiilor sale poate fi supus unor masurilor procesuale de constringere ca de ex.: oblicarea de a se prezenta,aducerea silita, amenda judiciara. Iar martorulin cazul in care nu-si indeplineste obligatiile poate fi supus unei amende judiciare, in caz de refuz sau eschivare de a face declaratii sau depunerea unor declaratii false poate fi supus raspunderii penale conform art.313 ,312 Cod penal. 1.3. Analizai i apreciai imunitile i privilegiile martorilor n procesul penal. Termenele imunitate si privilegii nu se utilizeaza direct in procedura penala dar totusi aceasta institutie isi gaseste aplicarea si reglementarea in Codul de procedura penal. Conform dictionarului explicativ a limbii romane termenul de imunitati semnifica un ansambu de drepturi sau privelegii de care se bucura o categorie de persoane potrivit aceleeasi surse termenul privilegiu semnifica : avanta, scutire de obligatii, drept sau distinctie sociala care se acorda in situatii speciale unei persoane sau unui grup. Aceste notiuni se mentioneaza in Conventia Europeana a Drepturilor Omului chiar daca au o alta semnificatie.Conventia stabileste ca judecatorii se bucura de un sir de imnutati si prevelegii in timpul exercitarii functiilor sale.In general imunitatile si privilegiile judecatorului tin de imunitatea de arestare sau de detinere si de control sau retinere a bagajelor.Pentru asigurarea aplicarii mai adecvate institutiilor in procesul penal prin care unele persoane nu pot participa in calitate de martor iar altele sunt elibereate de obligatia de a depune marturii, e oportun de a folosi imunitate si privelegiu anume cu aceasta semnificatie, ca si in Conventie. In doctrina procesual penala s-au conturat citeva conditii de exsitenta a privilegiilor si anume:1 procesul penal trebuie efectuat in conditiile sigurantei ca informatiile transmise sunt confidentiale si ca ele nu vor fi date publicitatii:2 Confidentialitatea trebuie sa poarta un caracter esential in relatiile dintre parti. Conform opinii unor autori imunitatea martorilor se manifesta ca o derogare de la o anumita obligatie procesuala. Codul de procedura pen stabileste in art 90 alin 2 faptul ca nici o persoana nu poate fi contra intereselor sale sau a rudelor sale apropiate. Acest drept este ridical la rang de principiu de Cod de proced pen in art.21. Acest privilegiu de anu depune declaratii contra sa sau rudelor apropiate se mentine pe tot parcursul procesului. Daca martorul ce e eliberat prin lege de a face declaratii , nu acceptata sa depuna declaratii in sedinta de judecata , declaratiile lui depuse in cadrul urmaririi penale nu pot fi citate in sedinta. IN alin3 art 90 sunt indicate o serie de imunitati si anume categoriile de persoane care nu pot fi atrase ca martori in proces , printre acestea se enumera: aparatorii ,colaboratorii biroului de avocati; judecatorul procurorul grefierul cu privire la anumite circumstante pe care le-au cunoscut in timpul exercitarii atributiilor de serviciu; jurnalistul ; slujitorul cultelor; medicul de familie; Imunitatiile si privilegiile au drept scop ocrotirea anumitor relatii recunoscute de societate drept cele mai valoroase. Necesitate delimitarii imunitatile de privilegiile e determinate de totalotate drepturilor ce survin in urma aplicarii institutiei.In cazul imunitatiilor persoana nu poate participa

la proces chiar daca doreste acest lucru. Privilegiul acorda persoanei dreptul dicretional de participare in probatoriu. Imunitatiile si privilegiile au anumite elemente comune :caracterul relatiilor scopul comunicarii ,confidentialitatea . Imunitatile si privilegiile apartin persoanei obisnuite care decide de a da sau nu publicitatii continutul comunicarii deoarece secretul i-a apartinut initial.

Subiectul 42. Alte persoane participante la procesul penal. Definii noiunile de expert i specialist i descriei procedura de numire a lor pentru participare n procesul penal. Expertul este persoana care poseda cunostinte temeinice speciale intr-un anumit domeniu si este abilitata de lege sa faca o expertiza. Specialistul este persoana care cunoaste temeinic o disciplina sau o anumita problema si e antrenata in procesul penal,inmodul prevazut delege, pentru a contribui la stabilirea adevarului. 1.1. 1.2. Stabilii asemnrile i deosebirile ntre statutul expertului i statutul specialistului. Prin specialist in cadrul procesului penal se are in vedere persoana fizica: a)care are cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu de activitate umana(tehnica, stiinta , arta) b) care a fost chemata la efectuarea actiunii procesuale in modul prevazut de lege c)ce nu se afla in nici o situatie de incompatibilitate indicate in art 86 C proc pen.. Expert judiciar conform Legei RM cu privire la expertiza judiciara poate fi persoana care : a) are capacitatea de a actiona cu discernamint b) are studii superioare universitare , intr-un anumit domeniu al expertizei si a obtinut calificarea de expert judiciar c) poseda cunostinte speciale in cele mai diverse domenii ale stiintei , tehnicii, artei ,alte domeniiale activitatii umane d) este atestat in calitate de expert judiciar intr-un anumit domeniu e) nu are antecedente penale f) se bucura de o buna reputatie profesionala. Calitatea de expert e incompatibila cu orice alt statut in cauza concreta. Scopul pentru care specialistul se atrage in procedura in cauza penala este acordarea ajutorului necesar organului de urmarire penala sau a instantei , prin ajutor se are in vedere : coribuirea prin sfaturi ,sugestii la descoperirea ridicarea obiectelor sau a documentelor : contribuirea la aplicarea mijloacelor tehnice in cursul actiunii procesuale: ajutorul la formarea intrebarilor pentru expert. Expertul fiind o persoana ce nu are interese in rezultatele cauzei este atras in proces pentru efectuarea unor investigatii si aplicindusi cunostintele din domeniul stiintei , tehnicei ,asrtei sau a altor domenii de activitate umana prezinta rapoarte care sa contina raspunsuri obiective si intemeiate la intrebarile ce li se pun. Astfel am putea spune ca specialistul este implicat in anumite activitati prosesuale pentru acordarea de ajutor organului de urmarire penala in scopul aflarii adevarului. Pe cind Expertul e o persoana cu studii vaste care e atras in proces pentru a confirma anumite circumstante ce au relevanta in proces (ex: verificarea autencitatii unui obiect ). 1.3. Analizai i apreciai raiunea reglementrii incompatibilitilor expertului i a specialistului n procesul penal. Conform CPP Persoana nu poate lua parte la proces n calitate de expert: 1) dac el personal, soul su, ascendenii ori descendenii lor, fraii sau surorile i copiii acestora, afinii i persoanele devenite prin nfiere, potrivit legii, astfel de rude, precum i alte rude ale lui, snt direct sau indirect interesate n proces; 2) dac el este parte vtmat sau reprezentant al ei, parte civil, parte civilmente responsabil, so sau rud cu vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul lor, so sau rud cu nvinuitul, inculpatul n proces ori cu aprtorul acestuia; 3) dac a participat n acest proces n calitate de martor, , interpret, traductor, grefier, persoan care a efectuat urmrirea penal, procuror, judector de instrucie, aprtor, reprezentant legal al nvinuitului, nculpatului, reprezentant al prii vtmate, prii civile sau prii civilmente responsabile; 4) dac a efectuat o cercetare sau un control administrativ al circumstanelor cauzei sau a

participat la adoptarea unei hotrri referitoare la aceast cauz n orice organ obtesc sau de stat; 5) dac el a luat n aceast cauz hotrri anterioare judecii n care i-a expus opinia asupra vinoviei sau nevinoviei inculpatului; 6) dac exist alte circumstane care pun la ndoial rezonabil imparialitatea judectorului. 2) dac se afl n relaii de rudenie sau n alte relaii de dependen de persoana care efectueaz urmrirea penal, de judector sau de vreuna din prile la proces ori, dup caz, de reprezentanii lor; 3) dac nu este n drept s fie n aceast calitate n baza legii sau a sentinei judectoreti; 4) dac a efectuat n cauza respectiv o revizie sau alte aciuni de control, rezultatele crora au servit temei pentru pornirea procesului penal; 5) dac a participat n calitate de specialist n acest proces, cu excepia cazurilor de participare a medicului legist la examinarea exterioar a cadavrului i a cazurilor de participare a specialitilor n materie la cercetarea exploziilor i la demontarea dispozitivelor explozive; 6) dac se constat incompetena ei. (2) Participarea anterioar a persoanei n calitate de expert nu este un obstacol care exclude participarea ei ulterioar n aceeai calitate n procedura dat, cu excepia cazurilor n care expertiza se efectueaz repetat n legtur cu apariia ndoielilor n privina veridicitii concluziilor din raport. (3) Recuzarea expertului se soluioneaz de organul de urmrire penal sau de instan i hotrrea asupra acestei chestiuni nu este susceptibil de a fi atacat.

Subiectul 43. Alte persoane participante la procesul penal. 1.1. Definii noiunea de martor i enumerai-i drepturile n procesul penal. Martorul este persoana citat n aceast calitate de organul de urmrire penal sau de instan, precum i persoana care face declaraii, n modul prevzut de prezentul cod, n calitate de martor. Ca martori pot fi citate persoane care posed informaii cu privire la vreo circumstan care urmeaz s fie constatat n cauz. Calitatea de martor se dobindeste numai in prezenta anumitor conditii , si anume: 1 existenta unui proces penal in curs de desfasurare in fata organuluii de urmarire penala sau in instanta;2persoana trebuie sa cunoasca informatii cu privire la circumstantele ce urmeaza a fi constatate in cauza, 3citarea persoanei in calitate de martor de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata sau audierea decatre organele urmaririi pen. cu privire la faptele si imprejurarile pe care le cunoaste. Formal calitatea de martor se dobindeste prin chemarea unei persoane ca martor in procesul penal. 1.2. Comparai statutul avocatului martorului cu statutul aprtorului bnuitului. Potrivit prevederilor CPP Persoana, fiind citat n calitate de martor, are dreptul s invite un avocat care i va reprezenta interesele n organul de urmrire penal i o va nsoi la aciunile procesuale efectuate cu participarea sa. Avocatul invitat de ctre martor n calitate de reprezentant al su la organul de urmrire penal, dup ce i-a confirmat calitatea i mputernicirile, are dreptul: s tie n care cauz penal este citat persoana pe care o reprezint; s asiste pe tot parcursul desfurrii aciunii procesuale la care particip persoana pe care o reprezint; s cear, n condiiile prevzute de lege, recuzarea interpretului, traductorului care particip la audierea martorului respectiv; s nainteze cereri; s-i explice martorului drepturile lui i s atenioneze persoana care efectueaz aciunea procesual asupra nclcrilor legii comise de ea; s se adreseze, cu permisiunea organului de urmrire penal, persoanei interesele creia le reprezint cu ntrebri, observaii, ndrumri; s fac obiecii mpotriva aciunilor organului de urmrire penal i s cear includerea obieciilor sale n procesul-verbal respectiv; s ia cunotin de procesele-verbale ale aciunilor procesuale la care el mpreun cu persoana interesele creia le reprezint au participat i s cear completarea lor sau includerea obieciilor sale n procesul-verbal respectiv. Avocatul martorului, lund parte la aciunile procesuale, este obligat s se supun dispoziiilor legale ale reprezentantului organului de urmrire penal.

Aprtorul este persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezint interesele bnuitului, nvinuitului, inculpatului, i acord asisten juridic prin toate mijloacele i metodele neinterzise de lege. Aprtorul nu poate fi asimilat de ctre organele de stat i persoanele cu funcie de rspundere cu persoana interesele creia le apr i cu caracterul cauzei penale care se examineaz cu participarea lui.Persoanele capt calitatea de aprtor din momentul n care i au asumat angajamentul de a apra interesele persoanei n cauz cu consimmntul acesteia. Aprtorul, dup ce i-a asumat angajamentul de a apra, trebuie s anune despre aceasta organul de urmrire penal sau instana. Avocatul care acord asisten juridic garantat de stat dobndete calitatea de aprtor n momentul n care coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat emite decizie privind acordarea asistenei juridice calificate. Avocatul care acord asisten juridic bnuitului sau nvinuitului la reinere sau arestare se consider aprtorul lor pe aceast perioad de timp i cu consimmntul lor el poate continua participarea n calitate de aprtor pn la terminarea procesului n cauza respectiv sau pn la includerea n proces a unei alte personae.Aparatorul banuitului are dreptul: s cunoasc esena bnuielii sau nvinuirii; s explice persoanei pe care o apr drepturile i s atenioneze persoana care efectueaz aciunea procesual asupra nclcrilor legii comise de ea; s prezinte documente sau alte mijloace de prob pentru a fi anexate la dosarul penal i cercetate n edina de judecat; s cear recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal, a judectorului, procurorului, expertului, interpretului, traductorului, grefierului; s ia cunotin de materialele cauzei penale din momentul terminrii urmririi penale i s noteze orice date din dosar, s fac copii; s participe la edinele de judecat n prim instan, n apel, n recurs, precum i la judecarea cauzei pe cale extraordinar de atac; s participe la mpcarea cu partea oponent dac persoana pe care el o apr particip la mpcare; s fac obiecii mpotriva aciunilor preedintelui edinei de judecat; s i se repare prejudiciul cauzat de aciunile nelegitime ale organului de urmrire penal sau ale instanei. Aprtorul nu este n drept s ntreprind careva aciuni mpotriva intereselor persoanei pe care o apr i s o mpiedice s-i realizeze drepturile. Aprtorul nu poate, contrar poziiei persoanei pe care o apr, s recunoasc participarea ei la infraciune i vinovia de svrirea infraciunii. Aprtorul nu este n drept s destinuiasc informaiile care i-au fost comunicate n legtur cu exercitarea aprrii dac aceste informaii pot fi utilizate n detrimentul persoanei pe care o apr. Avocatul nu este n drept s renune nemotivat la aprare.Aparatorul este obligat sa participle daca banuitul cere acest lucur,banuitul este minor sau militar in termen sau I se incrimineaza o infractiune grav, deosebit de grav sau excepional de grava. 1.3. Decidei asupra oportunitii stabilirii dreptului martorului de a fi asistat de un avocat.

Subiectul 44. Probele 1.1 Definii probele n procesul penal i descriei sarcina probelor. 1.3 Generalizai constatrile CtEDO n cauza Nvoloac a Moldovei.

1.3 Proiectai o situaie cnd n procesul penal o informaie a fost administrat prin alt modalitate dect prin mijlocul legal.

Subiectul 45. Admisibilitatea probelor 1.1 Dai definiia admisibilitii probelor i determinai criteriile de apreciere a admisiilitii probelor. Potrivit prevederilor CPP sunt admisibile probele pertinente,concludente,si utile administrate conform CPP.Pentru ca o proba sa fie admisibila in primul rind ea trebuie sa fie administrata de catre un subiect competent.Adica proba poate fiadministrata de catre organele de urmarire penala,de parti sau de instanta de judecata la cererea partilor.In al doilea rind proba trebuie sa fie administrata prin mijlocul de proba,cum ar fi de exemplu pentru ca o declaratie sa fie ca proba ea trebuie depusa in cadrul procesului penal. In al treilea rind este ca proba pentru a fi admisibila trebuie administrata conform procedurii cuvenite,cum ar fi de exemplu sa se respecte procedura ce tine de termenii procesuali sau de exemplu se interzice de a audia in calitate de invinuit persoana fata de care nu sa emis ordonanta de punere sub invinuire si nu sa inaintat acuzarea.In a paatrulea rind proba nu trebuie sa cada sub incienta prevederii de fructul pomului otravit-este neadmisibila proba care a fost obtinuta din alta proba cu incalcarea procedurii.In al cincilea rind este regula inadmisibilitatii probelor care contin date de provenientanecunoscuta.Aici poate fi considerata proba doar acele date a caror autenticitate poate fi verificata. 1.2 Determinai subiectul procesual n sarcina cruia este pus probarea inadmisibilitii probelor. Chestiunea admisibilitii datelor n calitate de probe o decide organul de urmrire penal, din oficiu sau la cererea prilor, ori, dup caz, instana de judecat. Dac administrarea probelor a fost efectuat cu respectarea dispoziiilor prezentului cod, argumentarea inadmisibilitii probelor se face de ctre partea care cere respingerea lor. n caz contrar, obligaia de a argumenta admiterea lor revine prii care le-a administrat sau prii n favoarea creia au fost administrate probele. 1.3 Inventai un caz prin care se poate observa proba fructul pomului otrvit. Situatia in care la audiere pentru a obtine declaratii de la banuit,invinuit acesta este supus violentei,amenintarilor si a altor mijloace de constringere Subiectul 46. Obiectul probatoriului 1.1 Definii noiunea de obiect al probatoriului i distingei elementele co mponente ale obiectului probatoriului. Prin obiect probatoriu se intelege totaltatea circumstantelor care urmeaza a fi dovedite intr-o cauza penala. Constatarea acestor circumstante nepermite sa efectuam o justa solutionare a cauzei si de a realiza in fiecare caz aparte sarcina unui proces ekitabil. Prin circumstante se intelege potrivit CPP fenomenele lumii materiale, care includ fapte si imprejurari de fapt. 1.2 Determinai situaiile legale prevzute n legea procesual i n practic cnd circumstanele cauzei sunt constatate prin anumite mijloace de prob. n procesul penal se constat, prin anumite mijloace de prob, urmtoarele circumstane: 1) cauza decesului prin raportul expertizei medico-legale; 2) caracterul i gradul leziunilor corporale n cauzele penale privind infraciunile grave, deosebit de grave i excepional de grave prin raportul expertizei medico-legale; 3) incapacitatea persoanei, la momentul svririi faptei prejudiciabile, de a-i da seama de aciunile sau inaciunile sale sau de a le dirija ca urmare a unei boli mintale sau a unei dereglri psihice temporare, a unei alte dereglri a sntii sau debilitii prin raportul expertizei psihiatrice; 4) incapacitatea martorului de a percepe i a reproduce circumstanele, ce urmeaz a fi

constatate n cauza penal, ca urmare a unei boli mintale, unei dereglri psihice temporare, a unei alte dereglri a sntii sau a debilitii prin raportul expertizei psihiatrice; 5) atingerea de ctre partea vtmat, bnuit, nvinuit, inculpat a unei anumite vrste, dac aceasta are importan n cauz prin certificat de vrst, iar n caz de incapacitate legat de vrst prin raportul expertizei medico-legale sau psihiatrice; 6) prezena antecedentelor penale ale bnuitului, nvinuitului, inculpatului prin certificat de cazier judiciar sau, dup caz, prin copii de pe hotrrile judectoreti de condamnare devenite definitive. Fapte i circumstane care nu trebuie dovedite. Se consider fapte i circumstane care nu trebuie dovedite: 1) faptele unanim recunoscute- care sint faptele evidente sau cele notorii. Faptele evidente sint cunostintele din lumea inconjuratoare, dovedite prin experienta vietii si care nu necesita a fi dovedite. De exemplu nu trebuie dovedit ca la un anumit timp este zi sau este noapte. Faptele notorii sunt kunoskute de un cerc larg de personae. De exemplu capitala unei tari, sau strada pe care se afla o anumita institutie. 2) veridicitatea metodelor moderne de cercetare, unanim acceptate, n domeniul tiinei, tehnicii, artei i meseriei. 1.3 Proiectai o situaie i emitei un proiect de ncheiere judectoreasc privind neadmiterea unei metode moderne de cercetare ca i unanim acceptat.

Subiectul 47. Probatoriul 1.1 Definii noiunea de probatoriu i relaii despre elementele probatoriului. Probatoriu este o totalitate de actiuni intreptate spre stabilirea circumstantelor cauzei care sint efectuate de catre instanta si de catreparti. Potrivit CPP probatoriul include invocarea de probe si propunerea lor, admiterea si administrarea lor in skopul de constatare acelor circumstante care sint importante pentru cauza. Probele administrate se verifica si se apreciaza de catre organul de urmarire penala si de catre instanta de judecata. 1.2 Determinai atribuiile subiecilor procesuale n cadrul probatoriului. Conform CPP probele administrate se verific i se apreciaz de ctre organul de urmrire penal sau instan. n scopul administrrii probelor, aprtorul admis n procesul penal, n modul prevzut de prezentul cod, este n drept s solicite i s prezinte obiecte, documente i informaii necesare pentru acordarea asistenei juridice, inclusiv s poarte convorbiri cu persoane fizice dac acestea snt de acord s fie audiate n modul stabilit de lege; s solicite certificate, caracteristici i alte documente din diverse organe i instituii care pot s le elibereze n modul stabilit; n interesul asistenei juridice, s solicite, cu consimmntul persoanei pe care o apr, opinia specialistului pentru explicarea chestiunilor care necesit cunotine speciale. Bnuitul, nvinuitul, inculpatul, aprtorul, acuzatorul, partea vtmat, partea civil, partea civilmente responsabil i reprezentanii lor, precum i alte persoane fizice sau juridice, snt n drept s prezinte informaii orale i scrise, obiecte i documente care pot fi utilizate ca mijloace de prob. Instnta de judecata este limitata in activitatea de stringere a probelor, iar aceasta activitate este posibila de executata doar la cererea partilor. Instanta are obligatia de a verifica probele propuse de catre parti pntru a constata admisibilitatea, pertinenta si concludenta lorFiecare prob urmeaz s fie apreciat din punct de vedere al pertinenei, concludenei, utilitii i veridicitii ei, iar toate probele n ansamblu din punct de vedere al coroborrii lor. Reprezentantul organului de urmrire penal sau judectorul apreciaz probele conform propriei convingeri, formate n urma examinrii lor n ansamblu, sub toate aspectele i n mod obiectiv, cluzindu-se de lege. Nici o prob nu are o valoare dinainte stabilit pentru organul de urmrire penal sau instana de judecat.Instana pune la baza hotrrii sale numai acele probe la cercetarea crora au avut acces toate prile n egal msur.

1.3 Proiectai o cerere la CtEDO n situaia cnd un subiect procesual a nclcat prevederile conveniei datorit depirii atribuiilor sale n cadrul probatoriu. 1. Gheorghita Vasile, sex masculin, cetatean al RM, profesia inginer in constructie, nascut la data de 04.09.1970 in satul Cruzesti raionul Taraclia, cu domiciliul in municipiul Chisinau, stradaFlorilor 4/2, ap 45 tel 022368433 II. Expunerea faptelor La data de 12.06.2009 Eu Gheorghita Vasile am fost supus t torturii si am fost detinut in conditii inume si degradante in timpul arestului preventiv in Procuratura sectorului Centru. Timp de 8 zile am fost detinut intr-o celula care in conditii de umezeala inalta si am fost hranit in decurs de 8 zile doar kite o bukata de piine pe zi. Aceste actiuni indreptate impotriva mea au fost cu scopul de a obitne de la mine recunoasterea vinovatiei asupra unei fapte care in realitate nu am savirsito. III. Expunerea pretinsei sau pretinselor violri ale Conveniei i/sau a Protocoalelor, precum i a argumentele n sprijinul acestor afirmaii In virtutea celor mentionate conform art. 3 din Conventie a fost incalcat principiul interzicerii torturii potrivit caruia Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradanteIV. Expunerea n legtur cu prevederile art. 35/ din convenie Instanta care a examinat cauza in fond a emis o sentinta de conamnare cu pedeapsa inchisorii pe un termen de 12 ani. La examinarea cauzei in Apel instanta nu a anulat decizia instantei de fond raminind aceasi sentinta de condamnare. 18. Decizia intern definitiv a Curtii Supreme de Justitie a fost condamnarea la privatiune de libertate pe o perioda de 10 ani conform art 145 alin 1 CP. Cererea nu a fost examinat anterior de ctre Curte sau supus unei alte instane internaionale. V. Expunerea obiectului cererii i a preteniilor provizorii n vederea unei satisfacii echitabile solicit reexaminarea cauzei si repararea prejudiciului cauzat de organul de urmarire penala in forma de 10.000 euro. VII. Lista documentelor a) buletinul de identitate b) sentinta de condamnare c) raportul de expertiza VIII. Declaraia i semntura 25. Declar pe onoare c informaiile ce figureaz n prezentul formular de cerere sunt exacte. Semntura (reclamantului sau a reprezentantului) [...]

Subiectul 48. Administratea probelor de ctre aprtor 1.1 Identificai atribuiile aprtorului n cadrul probatoriului.

1.3 Determinai modalitile de administrare a probelor de ctre aprtor. 1.3 Argumentai n ce msur atribuiile aprtorului n cadrul probatoriului se conformeaz cu principiul egalitii armelor consfinit de CtEDO.

Subiectul 49. Declaraiile bnuitului, nvinuitului, inculpatului 1.1 Definii declaraiile persoanei acuzate i distingei declaraiile bnuitului, nvinuitului i inculpatului. Declaratiile persoanei acuzate poate fi definita ca o marturisire, o afirmare deskisa a unor convingeri data de catre banuit, invinuit, inculpat. Declaratiile sint depuse incadrul urmaririi penale sijudecarii cauzei sisunt recunoscute ca mijlok de proba doar daca au fost depuse incadrul actiunilor procesuale respective. Declaraiile bnuitului, nvinuitului, inculpatului snt informaiile orale sau scrise, depuse de acetia la audiere n conformitate cu CPP referitor la circumstanele care au servit temei pentru a-i recunoate n aceast calitate, precum i la alte mprejurri ale cauzei pe care le cunosc. 1.2 Argumentai necesitatea confirmrii recunoaterii vinoviei cu alte probe n cauza penal. Recunoastere vinovatiei sint declaratiile in care banuitul invinuitul, inculpatul recunoaste savirsirea faptei imputate, si explica circumstantele comiterii acestei fapte. In acest sens are valoare probanta nu insasi recunoasterea faptei dar dateledefapt pe care le relateaza faptuitorul. Recunoasterea vinovatiei sustinuta de declaratii cu privire la fapta savirsita va avea valoare probanta cindva fi confirmata de totalitatea probelor din cauza penala. Faptulrecunoasterii vinovatiei nu da dreptulperosanei care face mrarireapenala sa intrerupa adiminstrareaprobelor iar instntei sa inceteze examinarea altor probe. Recunoasterea vinovatiei trebuie confirmata cu alte probe in cauza penala pentru a stabili daca intr-adevart persoana care sia recunoskut vinovatia este vinovata de comiterea faptei si daca aceste declaratii au fost expuse fara constringerea sau amenintarea banuitului, invinuitului, inculpatului din partea organului de urmarire penala sau de catre alte persoane interesatein cauza. Recunoasterea vinovatiei trebuie confirmata cu alte probe pentru a stabili adevarul si pentru justa solutionare a cauzei, pentru a pedepsi vinovatul si de a restabili ekitatea sociala. 1.3 Proiectai o situaie cnd Curtea European va constata o violare a drepturilor omului n funcei de aprecierea incorect a declaraiilor persoanei acuzate. Una din modalitatile de apreciare a probelor este veridicitatea acesteia. O situatie de apreciare incorecta a declaratiilor persoanei acuzate ar fi situatia in care banuitul, invinuitul la audieredeclara ca el nu a comis fapta respectiva si ka kunoaste o potenitala persoana care cunoaste informatia necesara despre adevaratul faptuitor. Organul de urmarire penala considerind ca aceste declaratii au fost expuse pentru a scapa de o eventuala raspundere neverificind veridicitatea declaratiilor acestuia a intocmit rekizitoriul si la transmis spre judecare instantei de judecata. Subiectul 50. Audierea bnuitului, nvinuitului, inculpatului 1.1 Descriei procedura de audiere a bnuitului, nvinuitului, inculpatului.

Audierea bnuitului, nvinuitului, inculpatului se face numai n prezena unui aprtor ales sau a unui avocat care acord asisten juridic garantat de stat, imediat dup reinerea bnuitului sau, dup caz, dup punerea sub nvinuire, dac acesta accept s fie audiat. Persoana care efectueaz urmrirea penal, nainte de a-l audia pe bnuit, nvinuit, l ntreab numele, prenumele, data, luna, anul i locul naterii, precizeaz cetenia, studiile, situaia militar, situaia familial i persoanele pe care le ntreine, ocupaia, domiciliul i alt informaie necesar pentru identificarea persoanei lui n cauza respectiv, dup aceea l ntreab dac el accept s fac declaraii asupra bnuielii sau nvinuirii care i se incrimineaz. n cazul n care bnuitul, nvinuitul refuz s fac declaraii, aceasta se menioneaz n procesul-verbal al audierii. Dac bnuitul, nvinuitul accept s fac declaraii, persoana care efectueaz audierea l ntreab dac recunoate bnuiala sau nvinuirea ce i se imput i i propune s fac n scris explicaii asupra acesteia, iar dac bnuitul, nvinuitul nu poate scrie sau refuz s scrie personal declaraia, aceasta se consemneaz n procesul-verbal de ctre persoana care efectueaz audierea. Declaraiile bnuitului, nvinuitului se consemneaz n procesul-verbal al audierii, ntocmit n conformitate cu prevederile. 1.2 Generalizai constatrile CtEDO n cauza Valeiu i Nicolae Roca. Reclamanii Valeriu si Nicolae Rosca s-au plns sub aspectul Articolului 3 din Convenie despre rele tratamente aplicate de poliie i anchetatori la 11 mai 2001 n Comisariatul de poliie a sectorului Centru, precum i despre refuzul procurorilor de a iniia o investigaie penal cu privire la pretinse rele tratamente din acea zi. La fel, reclamanii s-au plns, conform aceluiai Articol, despre rele tratamente din 13 iunie 2001 n Comisariatul de poliie raionului Ialoveni i despre tergiversarea procedurilor referitoare la plngerile acestora despre maltratri din acea dat. Articolul 3 din Convenie declar: Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Reclamanii s-a de asemenea s-au plns sub aspectul Articolelor 3 i 8 din Convenie, referitor la condiiile inumane de detenie precum i de cenzurarea corespondenei lor. Partea relevant a Articolului 8 din Convenie stipuleaz urmtorele: 1. Orice persoan are dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, a domiciliului su i a corespondenei sale.Curtea a hotarit c a avut loc violarea Articolului 3 din Convenie n ce privete rele tratamente aplicate reclamanilor; vizavi de omisiunea Statului de a se conforma obligaiunilor procedurale de investigare a relelor tratamente ale reclamanilor precum i de a asigura o impunere a unei pedepse impaciente asupra persoanelor responsabile; ct i privitor la condiiile de detenie inumane; Curtea constat nclcarea Articolului 3 din Convenie cu privire la condiiile de detenie a reclamanilor n prezenta cauz. Hotrte (a) c statul reclamat trebuie s achite reclamanilor, n decurs de trei luni de la data la care hotrrea va deveni definitiv, potrivit Articolului 44 2 din Convenie, urmtoarele sume, care urmeaz a fi convertite n lei moldoveneti la rata aplicabil la data achitrii: (i) EUR 15,000 (cincisprezece mii) pentru fiecare reclamant, plus orice tax care poate fi aplicat, cu titlu de compensare a prejudiciului moral; (ii) EUR 2,000 (dou mii) ambilor reclamani cu titlu de compensare a costurilor i cheltuielilor, plus orice tax care poate fi aplicat; 1.3 Argumentai necesitatea existenei unor principii la audierea bnuitului, nvinuitului.

Subiectul 51. Declaraiile martorului

1.1 Definii noiunea de declaraii ale martorului i identificai persoanele care nu pot fi audiate n calitate de martor. Declaratiilemartorului sint date depuse de catre acesta in cadrul audierii asupra oricaror circumstante care urmeaza a fi constatate in cauze. Declaraiile martorului snt date orale sau scrise, depuse de acesta n cadrul audierii n condiiile prezentului cod, asupra oricror circumstane care urmeaz s fie constatate n cauz, inclusiv asupra persoanei bnuitului, nvinuitului, inculpatului, prii vtmate i relaiilor sale cu acetia. 1.2 Generalizai erorile care pot influena asupra declaraiilor martorului fidel. In cadrul urmarii penale fidelitatea martorului se efectueaza prin semnarea procesului verbal de audiere de catre acesta iar la faza judecarii martorul este obligat sa depuna juramintul si sa semneze procesul verbal referitor ca a fost prevenit depsre raspunderea pentru declaratiile 1.3 Evaluai corespunderea legislaiei naionale cu standardele CEDO privind declaraiile anonime. Curtea recunoaste ca toate probele trebuie examinate cu prezenta persoanei akuzate in proces public cu repsectarea principiului contradictorialitatii si admite utilizarea declaratiilor martorilor ca probe chiar si in situatia cind aceste declaratii nu sint facute intro sedinta de judecata. Utilizarea declaratiilor obtinute in faza urmaririi penale ca probe nu este incalcare a art 6 CEDO insa cu conditia ca dr apararii se respecta. Aceste dr include ca se acorda posibilitatea de acontesta si interoga martorul opozitiei in momentul depunerii marturiilor sau dupa proces. Conform CEDO sentinta de condamnare nu trebuie sa se intemeieze doar pe declaratiile martorului anonim. Dac exist motive temeinice de a considera c viaa, integritatea corporal sau libertatea martorului ori a unei rude apropiate a lui snt n pericol n legtur cu declaraiile pe care acesta le face ntr-o cauz penal privind o infraciune grav, deosebit de grav sau excepional de grav i dac exist mijloacele tehnice respective, judectorul de instrucie sau, dup caz, instana poate admite ca martorul respectiv s fie audiat fr a fi prezent fizic la locul unde se afl organul de urmrire penal sau n sala n care se desfoar edina de judecat, prin intermediul mijloacelor tehnice prevzute n prezentul articol. Subiectul 52. Declaraiile prii vtmate 1.1 Definii declaraiile prii vtmate i descriei procedura de audiere.

1.2 Comparai declaraiile prii vtmate cu cele ale martorului.

1.3 Proiectai o situaie cnd n anumite categorii de infraciuni aprrii i se interzice de a pune ntrebri directe prii vtmate.

Subiectul 53. Audierea martorului 1.1 Definii noiunea de audiere a martorului i descriei procedura audierii. Audierea martorului se efectueaza in urma citarii. Citarea se efectueaza conform CPP. In cazul incare persoana executa o pedeapsa privativa de libertate sau este detinuta instare de arest in alta cauza penala se citeaza in calitate de martor prin intermediul administratiei institutiei de detentie care asigura prezenta persoanelor la lokul citarii. Martorul nu trebuie citat in zilele de odihna, noapte cu excceptia cazurilor cind nu sufera aminare. In cazul neprezentarii persoana poate fi adusa silit, insa kind persoana nu poate sa se prezinte in fata organului din anumite motive intemeiate ea trebuie sa informeze aceste organe. Ca motive pot firecunoscute boala, primirea tardiva a citatiei sau alte imprejurari. Minorul este citat prin intermediul parintilor sau reprezentantilor legali. Conform regulii generale audierea se efectueaza in lokul desfasurarii urmaririi penale sau al cercetarii judecatoresti. In caz de necesitate audierea poate fi efectuata la lokul de trai sau la lokul de serviciu. Audierea martorului se face sub prestare de juramint doar in cazul examinarii cauzei in instanta de judecata. In cadrul urmaririi penale asigurarea fidelitatii martorului se efectueaza prin semnatura acestuia in procesul verbal de audiere iar la judecare martorul fiind obligat pe linga juramint sa semneze in procesul verbal mentiunea referitor la prevenire depsre raspunderea penala pentru declaratii false. 1.2 Generalizai constatrile CtEDO n cauza Doorson c. Olandei. In cazul Doorson v. Olanda (Doorson v. Olanda, 29 noiembrie 1993, DR 75, p.231.), Comisia a trebuit sa decida daca ingerinta in viata privata care a rezultat din prezentarea fotografiei (extrase din dosarul politiei) reclamantului tertilor era justificata in sensul articolului 8 (2). Judecatorii de la Strasbourg au estimat ca aceasta ingerinta, care viza prevenirea criminalitatii, era proportionala acestui scop conform urmatoarelor motive: - fotografia nu a fost utilizata decit in cadrul anchetei; - ea nu a fost accesibila publicului larg; - ea a fost facuta legal de catre politie in cursul unei arestari precedente si, in consecinta, fara intruziunea in viata privata a persoanei interesate. 1.3 Evaluai n ce msur legislaia naional corespunde standardelor CEDO n materie de audiere a martorului.

Subiectul 54. Verificarea declaraiilor la faa locului. 1.1 Distingei aciunea de verificare de la faa locului de audiere.

1.3 Stabilii subiecii participante la aciunea procesual i determinai drepturile acestora.

1.3 Proiectai o situaie n care au fost nclcate drepturile nvinuitului participant la verificarea declaraiilor la faa locului. Subiectul 55. Prezentarea spre recunoatere 1.1 Descriei procedura de prezentare spre recunoatere.

1.2 Determinai calitile persoanelor i a obiectelor prezentate spre recunoatere.

1.3 Evaluai legislaia naional n materie de protecie a persoanei n cadrul prezentrii spre recunoatere.

Subiectul 56. Cercetarea la faa locului 1.1 Descriei procedura de cercetare la faa locului. n scopul descoperirii urmelor infraciunii, a mijloacelor materiale de prob pentru a stabili circumstanele infraciunii ori alte circumstane care au importan pentru cauz, organul de urmrire penal efectueaz cercetarea la faa locului a terenurilor, ncperilor, obiectelor, documentelor, animalelor, cadavrelor umane sau de animale.Cercetarea la faa locului la domiciliu fr permisul persoanei creia i se limiteaz dreptul prevzut n art.12 se efectueaz n baza ordonanei motivate a organului de urmrire penal, cu autorizarea judectorului de instrucie. Obiectele descoperite n timpul cercetrii la faa locului se examineaz la locul efecturii acestei aciuni i rezultatele examinrii se consemneaz n procesul-verbal al aciunii respective. Dac pentru examinarea obiectelor i documentelor se cere un timp mai ndelungat, precum i n alte cazuri, persoana care efectueaz urmrirea penal le examineaz n sediul organului de urmrire penal. Pentru aceasta, obiectele i documentele se mpacheteaz, se sigileaz, pachetul se semneaz i despre aceasta se face meniune n procesul-verbal. 1.2 Stabilii n ce msur organul de urmrire are accesul la obiectele cercetate. Conform CPP Organele de urmrire penal au sarcina de a efectua msuri operative de investigaii, inclusiv de a utiliza nregistrri audio i video, filmri, fotografieri, cercetarea lafata locului i de a efectua alte aciuni de urmrire penal, prevzute de prezentul cod, n scopul descoperirii indicilor infraciunii i persoanelor care au svrit-o, constatrii datelor faptice, fixrii procesuale a acestor aciuni, care pot fi folosite n calitate de probe n cauza penal dup verificarea lor n conformitate cu legislaia procesual penal. Organul de urmrire penal cerceteaz obiectele vizibile, iar n caz de necesitate, permite accesul la ele n msura n care nu se nclc drepturile omului. n anumite cazuri, persoana care efectueaz urmrirea penal, dac este necesar, execut diferite msurri, fotografieri,

filmri, ntocmete desene, schie, face mulaje i tipare de pe urme de sine stttor sau cu ajutorul specialistului n materia respectiv. Locul cercetrii poate fi nconjurat de colaboratorii organelor de meninere a ordinii publice. Organul de urmarire penala are dr de a face cercetarea la fata locului nu numa dupa pornirea umraririi penale ci si pina la intentarea acestuia. 1.3 Proiectai o situaie n care la efectuarea cercetrii la faa locului pot fi afectate drepturile protejate de CEDO. Conform CPP in cazul in care la cercetarea lafata locului participa banuitul sau invinuitul participarea aparatorului este obligatorie. O situatie in care sar incalca drepturile garantate de CEDO la efectuarea cercetarii la fata locului si anume dr la aparator sau interpret ar fi cazul kind organul de urmarire penala impreuna cu banuitul, invinuitul sau prezentat pentru a face cercetarea la fata locului in lipsa aparatorului sau interpetului. La solicitarea banuitului, invinuitului de a dispune de un aparator sau un interpret organul de urmarire penala a neglijat cererea acestuia din urma. Astfel a fost incalcat principiul dreptul la un proces echitabil prevazut la art 8 CEDO care prevede ca orice acuzat are, dreptul : a. s fie informat, n termenul cel mai scurt, ntr-o limb pe care o nelege i n mod amnunit, despre natuta i cauza acuzaiei aduse mpotriva sa ; c. s se apere el nsui sau s fie asistat de un aprtor ales de el i, dac nu dispune de mijloacele necesare remunerrii unui aprtor, s poat fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci cnd interesele justiiei o cer ; Subiectul 57. Examinarea corporal 1.1 Definii instituia examinrii corporale i distingei scopul acesteia. Examinarea corporala este o actiune procesuala care in esenta constituie o modaliate a cercetarii insa cu specificul ca obiectul de cercetare este corpul omenesc. Obiect de cercetare poate fi corpul invinuitului, banuitului, inculpatului, martorului sau al partii vatamate. Atit persoanele mentionat cit si aparatorul pot inainta o cerere privind efectuarea examinarii, la efectuarea examinarii corporale se emite o o ordonanta a organului de urmarire penala si se solicita autorizarea judecatorului de instructie. In cazul unui delict flagrant examinarea poate fi efectuata fara autorizatia judecatorului de instructie care este inshtiintat in termen de 24 de ore. In caz de necesitate la examinarea corporala poate participa medicul , participarea medicului este obligatorie in cazul in care va fi supusa examinarii o persoana de sex opus , cind este necesara dezbracarea acesteia. Scopul examinarii corporale este de a constata daca pe corpul persoanei exista urme ale infractiunii sau exista semne particulare. In urma examinarii pot fi descoperite urme de infractiuni, componente chimice, zgirieturi , cicatrici, tatuaje, unele leziuni corporale, unele defecte ale constitutiei corpului , semne congenitale, s.a. Se prezuma ca in cele mai multe cazuri examinarea corporala este o actiune la care persoana participa benevol, dar in unele cazuri exceptionale cind nu exista o alta posibilitate de a obtine date importante pt cauza , examinarea corporala poate fi efectuata fortat. In toate cazurile insa nu se admit actiuni care ar injosi demnitatea persoanei examinate sau ar pune in pericol sanatatea acesteia. 1.2 Stabilii n care situaii poate fi efectuat forat examinarea corporal. Examinarea corporala se face de regula benevol, dar pote fi efectuata fortat in unele cazuri exceptionale , cind nu exista o alta posibilitate de a obtine date importante pt cauza si astfel in urma efectuarii eaminarii corporale vor fi gasite unele urme ale infractiunii, componente chimice, zgirieturi ,cicatrice tatuaje, etc, care ar ajuta organul de urmarire penala . 1.3 Proiectai o situaie cnd pot fi afectate drepturile persoanei participante la examinarea corporal.

Drepturile persoanei care participa la examinarea corporala pot fi incalcate in situatia cind este supusa examinarii o persoana de sex opus si este necesar sa fie dezbracata, iar organul de urmarire penala nu ia asigurat participarea medicului la examinare.

Subiectul 58. Confruntarea 1.1 Distingei cazurile de efectuare a confruntrii. Confruntarea se efectueaza in cazul in care organul de urmarire penala constata ca exista divergente intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza, astfel deasemenea obtininduse noi date utile pentru rezolvarea cauzei penale. 1.2 Comparai instituia confruntrii cu instituia audierii i prezentrii spre recunoastere. Confruntarea consta in audierea concomitenta a doua persoane cu scopul inlaturarii divergentilor in declaratiile anterioare. In legatura cu aceasta este inadmisibil ca la confruntare sa participe o persoana care nu a fost anterior audiata . daca in declaratiile anterioare referitoe la unele shi aceleashi fapte shi circumstante sunt absente divergentele , confruntarea nu se efectueaza. Cu toate ca efectuarea confruntarii este dispusa de organul de urmarire penala sau dupa caz de catre instanta de judecata , efectuarea acesteia o pot cere partile. Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata considera inutila efectuarea confruntarii , cererea poate fi respinsa motivat printro ordonanta a organului de urmarire penala sau printro incheiere judecatoreasca. Confruntarea poate fi efectuata intre oricare subiect care a depus declaratii .totushi in anumite situatii pt a proteja starea emotionala a minorului, se interzice a obliga acesta sa participe la confruntare cu persoana invinuita de infractiuni contra integruitatii lui fizice shi/sau morale. Ordinea de efectuare a confruntarii este stabilita de persoana care efect. Confruntarea, tot ea shi determina consecutivitatea chestiunilor care vor fi puse in fata participantilor la confruntare, inclusiv participantul care va raspunde primul la intrebari. Este important ca intre participanti sa nu existe o comunicare necontrolata in timpul confruntarii, o influenta unul supra altuia , intelegeri prealabile, etc. In timpul confruntarii nu pot fi date citirii declaratiile anterioare ale participantilor sau reproducerea inregistrarilor video sau audio. Aceasta se admite doar dupa ce au fost depuse toate declaratiile shi consemnate in processul-verbal.Dupa terminarea confruntarii persoanele participate ishi pot pune intrebari una alteia , intrebari pot pune deasemenea aparatorulbanuitului,invinuitului,ionculpatului; avocatulpartii vatamate,martorului,pedagogului,psihologului sau reprezentantului legal. Intrucit confruntarea se efectueaza cu respec tarea dispozitiilor referitoare la audiere , pe parcursul acesteia pot fi prezentate de catre persoana care efectueaza confruntarea anumite corpuri delicte, documente shi alte mijloace de proba. La efectuarea confruntarii se intocmeshte un proces-verbal conform prevederilor generale. Audierea este o actiune procesuala care se efectueaza imediat dupa atit dupa retinere sau aplicarea unei masuri preventive sau dupa emiterea unei ordonante de recunoashtere in calitate de banuit, cit shi dupa inaintarea acuzarii invinuitului. Audierea se face numai in prezenta unui aparator ales sau numit din oficiu. Audierea poate avea loc doar cu acordul persoanei, renuntarea la depunerea declaratiilor poate fi determinata nu numai de refuzul de a coopera cu organul de urmarire dar shi de starea de oboseala. De aceea organul de urmarire este obligat sa constate daca persoana accepta sa depuna declaratii si care ar fi motivele neacceptarii. Nu se admite audierea in timpul noptii doar in cazul cind nu sufera aminare, spre exemplu in cazul unui flagrant delict, cind exista tentative de a ascunde sau distruge probele. Audierea persoanei in faza de urmarire penala poate fi efectuata si in alte locuri decit locul de plasament al organului de urmarire, acestea pot fi locul de trai, locul de serviciu sau locul comiterii infractiunii, s.a.

Pina la audiere daca persoana accepta sa fie audiata, este necesar de stabilit limba in care persoana va depune declaratii, iar in caz de necesitate se invita un interpret. Martorul se audiaza la locul desfasurarii urmariri penale,in caz de necesitate poate fi audiat la locul aflarii lui. Prezentarea spre recunoashtere constituie un procedeu de obtinere a declaratiilor pe parcursul caruia unei persoane I se prezinta alte persoane sau obiecte cu scopul constatarii asemanarilor sau deosebirilor cu persoanele sau obiectele observate in imrejurari ce au legatura cu obiectul probatoriului. In calitate de persoana prezentata spre recunoashtere poate fi orice persoana nu numai faptuitorul, in caliatate de persoana chemata spre recunoashtere participa persoana care a urmarit fenomenul infractional in circumstante pertinente pt cauza. Persoana care trebuie recunoscuta este prezentata in afara spatiului vizibilitatii impreuna cu patru asistenti procedurali de acelasi sex, asemanatori la exterior. La prezentarea spre recunoashtere se aplica fotografierea , fotografiile se anexeaza in mod obligatoriu la procesul-verbal al actiunii procesuale. Persoana chemata pt recunoashtere trebuie sa indice particularitatile certe pt identificarea persoanei prezentate,in caz contrar recunoasterea va fi considerata neintemeiata. De remarcat ca prezentarea spre recunoashtere spre deosebire de alte actiuni procesuale poate fi efectuata o singura data cind participa acelleasi persoane. In situatia cind persoana este data in urmarire sau este grav bolnava sau in alte cazuri cind prezentarea acesteia este imposibila se admite prezentarea dupa fotografia acesteia. La prezentarea fotografiilor sint impuse aceleasi reguli ca shi in cazul prezentarii persoanei. Prezentarea obiectelor spre recunoashtere se face in aleleashi conditii ca shi prezentaea persoanei, obiectul se prezinta impreuna cu alte 2 obiecte omogene , daca obiectul nu are anumite particularitati nu se efectueaza prezentarea spre recunoashtere. 1.3 Argumentai n ce msur instituia confruntrii corespunde standardelor CEDO. Subiectul 59. Recunoaterea faptei 1.1 Distingei reconstruirea faptei de experiment i identificai scopul aciunii procesuale. Organul de urmrire penal, din oficiu sau la cererea participanilor n proces, precum iinstana de judecat, la cererea prilor, considernd c este necesar pentru verificarea i preciz area unor date, pot proceda la reconstituirea, integral sau parial, a faptei la faa locului,cu participarea fptuitorului, prin reproducerea aciunilor, situaiei sau a altor circumstanencare sa produs fapta. Cu acest prilej, n cazurile necesare se pot face msurri, film ri, fotografieri, ntocmi desene i schie.n scopul verificrii i precizrii datelor ce au importan pentru cauza penal i care pot fi reproduse n condiiile efecturii unor experimente i a altor activiti de investigaii, organul de urmrire penal este n drept s efectueze un experiment n procedura de urmrire penala. Astfel putem face distinctia intre experiment si reconstituire : reconstituirea este efectuata la locul faptei, iar experimentul poate fi efectuat si in alte locuri ;in cadrul reconstituirii este antrenat in mod activ faptuitorul , adica banuitul sau invinuitul, iar in cadrul experimentului participa si alti subiecti ai procesului penal. Expeeimentul nu presupune reproducerea faptei ci doar a imprejurarilor in care aceasta a avut loc. Reconstituirea shi experimentul aduc un aport semnificativ la solutionarea justa a celor mai variate aspecte legate de infractiune sau de faptuitorul acesteia si anume sub 2 aspecte : 1. ca mijloc de verificare a probelor obtinute prin cele mai variate activitati si mijloace de proba ( cercetari la fata locului, perchezitii, declaratii ale invinuitului, martorului,etc.) ;2. ca mijloc de obtinere a unor probe noi. 1.2 Determinai cercul de subieci care pot participa la reconstruirea faptei n funcie de fazele procesului penal. La reconstituirea faptei in faza de urmarire participa faptuitorul si alti subiecti la discretia organului de urmarire penala. In functie de circumstantele cauzei , procurorul sau ofitarul de urmarire penala constata necesitatea participarii invinuitului,banuitului,martorul cu copul fie a verificarii datelor declarate de catre aceste personae,fie cu alte scopuri.In functie de natura experimentului , organul de urmarire penala poate trage un specialist.In concluzie putem deduce

subiectii fiind procurorul sau ofitarul de urmarire penale si a necesitati de a participa si celelalte categorii de subiectii fiind invinuitul,banuitul, martorul si deasemenea si specialistuldaca e necesar ca organul de urmarire penala de a atrage specialistul. n toate cazurile responsabil pentru efectuarea experimentului este organul de urmrire penal 1.4 Proiectai o situaie i ntocmii o plngere a prii vtmate cu privire la nclcarea drepturilor sale n cadrul reconstituirii.

Subiectul 60. Experimentul n procedura de urmrire penal 1.1Distingei experimentul de reconstruirea faptei. Experimentul se efetuiaza in scopul verificari si precizarii datelor ce au importanta pentru cauza penala si si care pot fi reproduse in conditiile efectuarii unor experimente sau a altor acctivitati de investigatie.spre deosebire de reconstituirea faptei,experimentul se efctuiaza fara restituirea momentelor faptei.In multe cazuri experimentul implica concursul specialistului.La efectuirea experimentului participarea faptuitorului este facultativa.Spre deosebire de reconstituirea faptei, experimentul se face numai in faza de urmarire penalasi consta in actiuni ce au ca scopverificarea si percizarea unor date ce au importantapentru cauza. 1.2 Determinai care subieci pot fi antrenai la efectuarea experimentului. In functie de circumstantele cauzei , procurorul sau ofitarul de urmarire penala constata necesitatea participarii invinuitului,banuitului,martorul cu copul fie a verificarii datelor declarate de catre aceste personae,fie cu alte scopuri.In functie de natura experimentului , organul de urmarire penala poate trage un specialist.In concluzie putem deduce subiectii fiind procurorul sau ofitarul de urmarire penale si a necesitati de a participa si celelalte categorii de subiectii fiind invinuitul,banuitul, martorul si deasemenea si specialistuldaca e necesar ca organul de urmarire penala de a atrage specialistul. n toate cazurile responsabil pentru efectuarea experimentului este organul de urmrire penal 1.3 Proiectai o situaie de nclcare a drepturilor omului n cadrul experimentului.