Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4. În cazul revizuirii:
a) dacă instanţa respinge cererea de suspendare a executării hotărârii, încheierea poate fi contestată
în termen de 48 de ore de la pronunţare pentru cei prezenţi şi de la comunicare pentru cei lipsă;
b) instanţa poate dispune luarea măsurii arestării preventive când, după ce a suspendat executarea
hotărârii supuse revizuirii, nu sunt respectate, cu rea credinţă, obligaţiile impuse;
c) în rejudecarea cauzei, dacă s-a dispus anularea hotărârii, operează efectul extensiv.
5. Prin sentința penală din data de 15.06.2016 a Tribunalului B s-a dispus condamnarea
inculpatului X, arestat preventiv în cauză, la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 236 C.pen. raportat la art. 233 C.pen., faptă comisă în
localitatea Z la data de 23.04.2015. Sentința tribunalului a rămas definitivă la data de
09.11.2016, prin respingerea apelului formulat de inculpat. În tot cursul procesului penal,
inculpatul a declarat că nu a comis fapta dedusă judecății și nu are nicio legătură cu
săvârșirea acesteia. La data de 11.07.2017 condamnatul X, aflat în executarea pedepsei, a
formulat o cerere de revizuire a sentinței penale din data de 15.06.2016 a Tribunalului B,
întemeiată pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) C.pr.pen., arătând că la data și ora comiterii
faptei pentru care s-a dispus condamnarea sa nu se afla în localitatea Z, ci în localitatea T,
împrejurare ce poate fi atestată de numitul D; a mai arătat revizuentul că instanța ce a dispus
condamnarea nu a cunoscut acest aspect, întrucât abia recent șia amintit unde s-a aflat la
data respectivă. În dovedirea cererii, revizuentul a depus un înscris olograf, semnat,
precizând că acesta provine de la numitul D, ce atestă în scris împrejurarea învederată.
Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Tribunalului B, iar instanța învestită a admis
în principiu cererea, potrivit art. 459 alin. (4) C.pr.pen., prin încheiere din data de 26.07.2017,
dispunând totodată și suspendarea hotărârii supuse revizuirii. Procedând la rejudecarea
cauzei, instanța a dispus administrarea din nou a probelor din cursul primei judecăți,
respectiv audierea a 4 martori, precum și audierea numitului D, martor nou propus de
revizuent. Ulterior, instanța a procedat la reaudierea celor 4 martori inițiali, aceștia
menținându-și declarațiile anterioare. Fiind audiat în calitate de martor, numitul D a arătat
că îl cunoaște doar vag pe revizuent, nu știe unde s-a aflat acesta la data de 23.04.2015, iar
scrisul și semnătura de pe înscrisul olograf depus de revizuent nu-i aparțin. Prin sentința din
data de 21.11.2017, instanța a admis cererea de revizuire, a anulat hotărârea penală atacată și
a dispus achitarea revizuentului X, în baza dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. c) C.pr.pen. Soluția
de admitere a cererii de revizuire şi anulare a hotărârii atacate:
a) este legală;
b) este nelegală;
c) încalcă limitele efectului devolutiv al căii de atac.
11. Față de inculpatul X s-a dispus prin sentință penală condamnarea acestuia la pedeapsa de
7 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 218 alin. (1), (3) lit. a) și alin.
(4) C.pen. Sentința a rămas definitivă prin respingerea apelului procurorului. Inculpatul X nu
a fost găsit în cursul procesului penal, astfel încât nu a dat declarații în cauză, iar procedura
de citare s-a realizat la ultimul domiciliu cunoscut al acestuia. În cursul judecății în primă
instanță s-a emis mandat de aducere pe numele inculpatului, la ultimul domiciliu cunoscut, în
procesul verbal întocmit cu acel prilej menționându-se că numitul X nu mai locuia la acea
adresă de 15 ani. Ulterior, procedura de citare și comunicare a actelor procedurale cu
inculpatul X s-a realizat prin afișare la ușa instanței. Pe parcursul judecății, X a fost
reprezentat de avocat din oficiu. În speță a fost emis mandat european de arestare pe numele
condamnatului X. La data de 15.06.2017, X a fost identificat pe teritoriul Angliei, fiind arestat
în aceeași zi în vederea predării către autoritățile române, în temeiul mandatului european de
arestare sus-menționat. La data de 30.06.2017, autoritățile judiciare din Anglia au refuzat
executarea mandatului european de arestare, X fiind pus în libertate de îndată. La data de
01.08.2017, pe rolul Tribunalului B s-a înregistrat cererea de redeschidere a procesului penal,
formulată de X prin apărător ales. În cuprinsul cererii acesta a arătat că se află în prezent pe
teritoriul Angliei, unde s-a aflat și pe parcursul procesului penal în urma căruia s-a dispus
condamnarea sa, nu a fost citat la proces și nici nu a avut cunoștință despre acesta, solicitând
în consecință rejudecarea cauzei. În această situație, cererea de redeschidere a procesului
penal:
a) va fi respinsă, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege;
b) este admisibilă în principiu;
c) este de competența judecătoriei.
12. În urma admiterii cererii de redeschidere a procesului penal pentru persoana condamnată
în lipsă cauza se reia din faza:
a) procedurii de cameră preliminară, întrucât persoana condamnată nu a fost citată niciodată în
această fază și nici nu a luat cunoștință în alt mod oficial despre procedura desfăşurată de
judecătorul de cameră preliminară;
b) judecății în primă instanță, întrucât persoana condamnată nu a fost citată niciodată în această fază
și nici nu a luat cunoștință în alt mod oficial despre aceasta;
c) urmăririi penale, întrucât persoana condamnată nu a fost citată niciodată în cursul procesului
penal și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta.
14. Contestația în anulare formulată în termenul legal de partea civilă minoră, prin
reprezentant legal, motivată pe faptul că în faţa instanței de apel, care a dispus achitarea
inculpatului, nu a fost asistată de către un apărător:
a) poate fi admisă în principiu și fără a se dispune citarea inculpatului;
b) este admisibilă;
c) este inadmisibilă.
15. Inculpații C.T și M.R. au formulat contestație în anulare împotriva deciziei pronunțată de
instanța de apel prin care au fost condamnați definitiv la pedepse privative de libertate,
invocând incidența prevederilor art. 426 lit. d CPP. În susținerea acestui caz, referitor la
judecătorii din completul investit cu soluționarea apelului, au susținut inculpații că incidența
prevederilor menționate ar rezulta din modul în care a decurs judecata, din motivarea
încheierilor prin care s-a dispus cu privire la anumite cereri și măsuri, precum și din
motivarea deciziei penale. Astfel, inculpații au învederat faptul că judecătorii completului de
apel au respins toate cererile de probe propuse în apărare care tindeau să dovedească o
situație de fapt contrară celei prezentate de martorii acuzării prin simpla indicare a textelor
de lege și a cuprinsului acestora, deși probele cerute aveau o relevanță evidentă, au respins
toate întrebările adresate martorilor audiați. Aceste aspecte au conturat convingerea
inculpaților că încă din cursul cercetării judecătorești opinia judecătorilor asupra vinovăției
și asupra măsurilor ce urmau a fi luate era deja formată, situație care, conform celor
susținute de aceștia evidențiază lipsa de imparțialitate a magistraților în judecarea cauzei
respective. După admiterea în principiu a căii extraordinare de atac, instanța de judecată va
dispune:
a) admiterea contestațiilor în anulare, procedând la rejudecarea apelului;
b) respingerea contestațiilor în anulare ca nefondate;
c) admiterea contestațiilor în anulare, procedând la rejudecarea cauzei.
16. Prin decizia nr.19 din 12.02.2019 a Curții de Apel A, în baza art. 425 indice 1 alin. (7) pct.
1 lit.a)C.proc.pen., s-a respins ca inadmisibilă contestația formulată de contestatorul X
împotriva sentinței penale nr. 285/P/2018 din data de 18.12.2018 pronunțată de Tribunalul A.
Prin decizia penală nr. 47/C/2019 din 9 aprilie 2019 pronunțată de Curtea de Apel A, în baza
art. 431 C. proc. pen., s-a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de
contestatorul X împotriva deciziei penale nr. 19 din 12.02.2019 a Curții de Apel A. Contestația
formulată de A împotriva deciziei penale nr. 47/C/2019 din 9 aprilie 2019:
a) este admisibilă;
b) este inadmisibilă;
c) va fi calificată ca apel și va fi soluționată în consecință.
17. AB a fost condamnat prin sentința penală din 07 iulie 2017 a Judecătoriei X la 1 an
închisoare pentru complicitate la furt calificat, fiind judecat în lipsă. Hotărârea a fost pusă în
executare, AB fiind prins și încarcerat. La data încarcerării persoanei condamnate i s-a
înmânat hotărârea prin care a fost condamnat. Împotriva sentinței de condamnare AB nu a
declarat apel, sentința penală rămânând definitivă la data de 01.08.2017. AB formulează
cerere de redeschidere a procesului penal. Instanța investită cu soluționarea acestei cereri:
a) o respinge ca inadmisibilă întrucât persoana condamnata nu a apelat la o cale ordinară de atac;
b) o respinge ca nefondată;
c) o admite întrucât persoana condamnată nu a avut deschisă calea apelului peste termen.
24. Revizuirea formulată împotriva încheierii de respingere, potrivit art. 440 alin. (2)
C.proc.pen., a cererii recurs în casație este:
??? a) inadmisibilă, indiferent de cazul de revizuire pe care se fundamentează calea de atac;
b) soluționată prin decizie, în complet format de 3 judecători;
c) urmată, în cazul admiterii revizuirii, de verificarea admisibilității în principiu a cererii de recurs
în casație de către completul care a soluționat cererea de revizuire.
27. Cererea de redeschidere a procesului penal, întemeiată pe dispoziţiile art. 466 Cod
procedură penală:
a) poate fi formulată şi de o persoană faţă de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei;
b) va fi respinsă, în cazul în care vizează judecarea în lipsă în procesul având ca obiect cererea de
revizuire formulată de condamnat împotriva sentinţei de condamnare, cerere care a fost respinsă;
c) poate fi formulată şi oral.
31. Hotărârea prin care a fost admisă cererea de redeschidere a procesului penal în cazul
judecării în lipsa persoanei condamnate:
a) poate fi atacată odată cu fondul;
b) poate fi atacată cu contestație;
c) este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea pronunțată față de persoana condamnată în lipsă.
33. Limitări ale dreptului de a introduce o cerere de contestaţie în anulare pentru vicii de
procedură în ceea ce priveşte citarea
a) cazul de contestaţie în anulare poate fi invocat de fiecare parte în proces, dar numai în legătură cu
nelegalitatea citării sale;
b) încălcarea procedurii de citare a avut loc la judecarea cauzei în recurs;
c) inculpatul poate introduce o cerere de contestaţie în anulare numai pentru condamnări ce privesc
infracţiuni care se urmăresc din oficiu.
34. Inculpatul participă la primul termen al judecăţii în apel. Pentru al doilea termen
inculpatul nu mai este citat. La acest termen se soluţionează apelul. Inculpatul introduce
cerere de contestaţie în anulare, argumentând că nu a fost citat, deşi8instanța avea obligaţia
de a-l cita (art. 426 alin. 1 lit. a C.pr.pen.). Cererea de contestaţie în anulare
a) va fi admisă, deoarece judecata în apel nu se poate desfăşura în lipsa inculpatului;
b) va fi respinsă, deoarece în speţă nu s-au încălcat regulile de citare, instanţa nefiind obligată să-l
citeze pe inculpat, dacă față de acesta nu era dispusă o măsură preventivă;
c) va fi admisă cu condiţia ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiune să fie mai mică de 5
ani.