CURS 3 / 09. 03.

2018
Fapta savarsita este infractiune numai in masura in care corespunde tiparului
prevazut de legea penala adica indeplineste conditiile cerute de forma de
incriminare pentru a fi socotita ca atare.
Notiunea de infractiune este prevazuta in partea speciala a codului penal , in legile
penale speciale si in legile nepenale cu dipsozitii penale, imbracand diferite forme
cum ar fi tradare, spionaj, omor, furt etc.
In art 5 alin 1 din CP avem def legala a infractiunii in sensul ca aceatst este fapta
prevazuta de legea penala savarsita cu vinovatie, nejustificata si imputabile
persoanei care a savarsit o.
Infractiunea, ca un fenomen ce se petrece in realitatea sociala, imbraca aspect de
tip material, in sensul ca repr o manifestare exterioara a individului:
- uman pt ca reprezinta o activitate omeneasca
- social, pentru ca priveste relatiile sociale
- moral-politic – reprezinta atitudinea morala si politica a faptuitorului data de
valorile
- juridic-reprezinta o incalcare a unei norme juridice penale.
Notiunea generala de infractiune definita de codul penal prezinta importanta sub
trei aspecte:
a. Reprezinta o regula de drept de care legiuitorul se foloseste in stabilirea
faptelor care urmeaza sa fie prevazute in legea penala ca infractiuni;
b. Serveste la delimitarea infractiunilor de alte fapte extra-penale;
c. Pentru practician este un ghid de care se foloseste in cadrul activitatii
Astfel pt ca o fapta sa fie considerata infractiune trebuie sa fie prevazuta de
legea penala, sa fie savarsita cu vinovatie, sa fie nejustificata, sa fie imputabila.
Prevederea in legea penala a faptei periculoase ce se savarseste cu vinovatie
se realizeaza cu diferentierea infractiunii de celelalte forme de ………………juridic

I. Fapta savarsita cu vinovatie

Vinovatia reflecta aspectul subiectiv al infract. Si cuprinde atitudinea psihica a
faptuitorului fata de fapta savarsita si de urmarile acesteia.
Vinovatia ca element in continutul infractiunii, rezulta din trasatura faptei de a
fi prevazuta de legea penala ceea ce presupune ca fapta savarsita indeplineste
formal toate condițiile prevazute in norma incriminatoare inclusiv forma de
vinovatie necesara pt ca fapta respectiva sa constituie infractiune.
Se poate considera ca legiuitorul prin producerea vinovatiei printre trasaturile
esentiale de infractiune a droit sa sublinieze in stabilirea unei fapte ca prin
infractiune trebuie avuta in vedere vinovatia faptuitorului , care se regaseste
sub forma trasaturii imputabilitatii si repr una din cond necesare pt ca fapta
savarsita sa fie prevazuta de legea penala.
Formele vinovatiei
Ca trasatura esentiala a infractiunii, vinovatia imbraca trei forme principale:
-intentia
-culpa
-intentia depasita
Intentia este o forma principal de vinovatie definita la art 16 alin 3 CP si
reprezinta atitudinea psihica a faptuitorului; rezulta din prevederea rezultatului
faptei sale si urmarirea acelui rezultat prin savarsirea faptei ori numai
acceptarea acelui rezultat. Este cunoscuta sub 2 modalitati: directa si indirecta.
Intentia directa se caract prin prevederea rezultatului faptei si urmarirea acelui
rezultat prin savarsirea faptei.
Intentia indirecta se caract prin prevederea rezultatului de catre faptuitor,
rezultat care nu mai este urmarit ci acceptat de eventualitatea producerii lui.
Culpa ca forma a vinovatiei, este definita ca fiind atitudinea psihica a
faptuitorului care prevede rezultatul faptei sale , nu l accepta , socotit fara
temei, ca acesta nu se va produce….
Culpa este cunoscuta sub 2 modalitati:
-cu prevedere
-simpla
Cu prevedere – se caract prin aceea ca faptuitorul prevede rezultatul faptei, pe
care insa nu l urmareste, nu l accepta, considera fara temei ca acesta nu se v a
produce
Simpla – fara prevedere- neglijenta – se caract prin aceea ca faptuitorul nu
prevede rez faptei sale desi trebuia si putea sal prevada
Intentia depasita –este o forma mixta de vinovatie ce cuprinde intentia si culpa
reunite , conform art 16 …, exista intentie depasita cand fapta consta intr o
actiune sau inactiune intentionata, produce un rezultat mai grav care se
datoreaza culpelor…..
II. Fapta sa fie nejustificata presupune conceptul de antijuridicitate adica
existent unei contradictii intre fapta savarsita si exigentele ordinii juridice.
III. Fapta sa fie imputabila persoanei care a savarsit o
Imputabilitatea este capacitatea sau facultatea de a discerne valoarea etica si
sociala a actului său de a aprecia motivele care il stimuleza la acel act sau il retin
de la acel act si de a se determina conform acestei aprecieri.
Continutul infractiunii . Trasaturile esentiale ale infractiunii ofera criteriile
generale de diferentiere ale acesteia de alte forme de …. Juridic , dar nu pot
servi la deosebirea faptelor penale intre ele , la cunoasterea particularitatilor….
Continutul infractiunii este prevazut in norma de incriminare si poate fi definit
ca o totalitate de conditiile prevazute de lege pentru caracterizarea unei fapte
de ……
Continutul infractiunii poate imbraca 2 aspecte:
- Continutul legal- cel descris in norma de incriminare si cuprinde conditiile
obiective si subiective in care o fapta devine infractiune
- Continutul concret- cel al unei fapte determinate savarsite in realitatea
obiectiva de catre o persoana si care se inscrie prin elementele sale in tiparul
abstract prevazut in norma de incriminare

Structura continutului infractiunii

In continutul infractiunii sunt prevazute conditii cu privire la literele ce

privesc fapta faptuitorul, valoarea sociala careia i se aduce atingere,
imprejurarile de timp si de loc in care se savarseste fapta.

Clasificari

Un criteriu de clasificare este alcela al elementelor la care se referă si se

deosebesc:
- conditii cu privire la fapta
- conditii cu privire la faptuitor
- conditii cu privire la obiectul infractiunii
- conditii cu privire la locul savarsirii infractiunii.

Dupa situarea in timp a conditiilor prevazute de lege, fata de savarsirea

faptei se disting:
- conditii preexistente
- conditii concomitente
- conditii subsecvente.
 Conditiile concomitente sunte cele in care se savarseste fapta si pot privi
locul si timpul comiterii actului de conduita
Cond preexistente se situeaza in timp anterior actelor de execttare a faptelor
si se pot referi la obiectul infractiunii, la subiectii infr ori la stare pe care
trebuie sa se grefeze fapta.
Conditiile subsecvente sunt situate in timp dupa comiterea actului
incriminate si pot privi producerea unei anumite urmari.
Mai putem deosebi:
- Conditii esentiale – sau constitutive - realizeaza continutul infractiunii iar
neindelinirea lor conduce la nerealizarea infractiunii
- Conditii circumstantiale sau accidental intra in continutul calificat, agravant
sau atenuat al infractiunii

Factorii infractiunii
Obiectul infr este valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei
valori care sunt …. Ori vatamate prin fapta infractionala.

Obiectul juridic general este format din totalitatea relatiilor sociale ocrotite
prin normale dreptului penal
Obiectul juridic generic – este format din fascculul de valori sociale de
aceeasi natura ocroyiyte prin normele penale
Obiectul juridic specific este valoarea sociala concreta careia I se adduce
atingere prin infractiune
Obiectul direct nemijlocit sau material inseamna valoarea sociala concreta
afectata de savarsirea infractiunii

Subiectii Infracțiunii – prin notiunea de subiecti ai infractiunii se desemneaza

persoanele implicate in savarsirea unei infr prin savarsirea infractiunii fie prin
suportarea consecintelor acesteia.

Notiunea de subiecti ai infractiunii nu se confunda cu notiunea de subiecti

de drept penal.
Notiunea de subiect activ al infractiunii priveste pers fiz sau juridical ce a
savarsit fapta direct si nemijlocit in calitate de autor ori a participat la
savarsirea infractiunii in calitate de instigator ori complice.
 Persoana fizica – subiect active al infractiunii trebuie sa indeplineasca
anumite conditii, si anume, varsta, rsponsabilitate, libertate de voinţă si
actiune
Varsta ceruta de lege, cf CP, este ca subiectul activ sa aiba 14 ani impliniti.
Pana la 14 ani se prezuma absolut ca minorul nu are discenamant. Pentru
minorul intre 14-16 ani, legiuitorul a prevazut ca va raspunde penal numai
daca se dovedeste ca la savarsirea faptei concrete a avut discernamant.
Responsabilitatea nu este definita in codul penal, care reglementeaza
iresponsabilitatea ca fiind cauza care inlatura trasatura esentiala a
imputabilitatii si este definita ca atitudinea persoanei de a si da seama de
faptele sale, de rezonanta sociala a acestora precum si de a si putea
determina si dirija in mod constient voinţă in raport cu aceste fapte.
CURS 5 / 30.03.2018

Inlăturarea caracterului penal al faptei

Caracterul penal al unei fapte este definit ca o insusire sintetica a faptei ce

decurge din intrunirea trasaturilor esentiale ale infr.
Caracterul infractional al faptei este exclus atunci cand nu sunt indepl cond
prevazute in textul de incriminare pt calificarea faptei respective ca infr ,
acesteia lipsindu i trasatura esentiala a prevederii din legea penala.

Diferentieri ale cauzelor care inlatura caracterul penal al faptei de alte

instit de drept penal cu care se aseamana

Cauzele care inlatura caract penal al faptei nu se confunda cu cauzele

generale care inlatura raspunderea penala care sunt amnisitia, prescriptia
rasp penale, lipsa plangerii prealabile, repragerea plangerii si impacarea,
cazuri in care fapta constituie infr dar consecinta ei si anume rasp penala este
inlaturata.
Cauzale care inlatura caracterul penal al faptei nu se confunda nici cu cauzele
de nepedepsire care sunt cauze subiective si au in vedere conduita
faptuitorului in timpul si dupa sav infr si care inlatura aplicarea pedepsei.

Dupa criteriul trasaturilor esentiale

a. Cauze care privesc lipsa prevederii in legea penala a faptei
b. Cauze justificative
c. Cauze de neimputabilitate

Dupa criteriul sferei de aplicare

a. Cauze generale care inlatura caract penal al feptei care isi au sediul de
reglementare in partea generala a CP si sunt aplicabile oricaror cauze
concrete
b. Cauze speciale care au o aplicare mai restransa la cazutile anume
prevazute de lege
Mai sunt:
Cauze reale – sunt cele privitoare la fapta si care se rasfrang cu efectele
lor asupra tuturor participantilor;
Cauze personale care sunt cele privitoare la persoana faptuitorului si
produc efecte juridice in raport cu persoana care s-a aflat in astfel de
situatii in momentul comiterii faptei.
Cauzele justificative:
Legitima aparare este o cauza care exclude caracterul penal al faptei
datorita lipsei caracterului …al acesteia. Potrivit art 19 CP este in legitima
aparare persoana care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material
direct imediat si injust care pune in pericol persoana sa, a altuia ,
drepturile acestuia sau un interes general daca apararea este
proportionala cu gravitatea atacului. De asemenea se prezuma a fi in
legitima aparare acela care comite fapta pt a respinge patrunderea unei
persoane intr o locuinta, dependinta sau loc imprejmuit tinand de aceasta
fara drept prin violenta, viclenie, efractie sau alte asemena modalitati
nelegale ori in timpul noptii.
Conditiile si efectele legitimei aparari
Acestea privesc pe de o parte atacul, pe de o parte apararea.
Conditiile atacului. Atacul este o comportare violenta a omului ce se
materializeaza de regula intr o actiune indreptata impotriva valorilor
sociale ocrotite de lege. Pt a fi in prezenta unei aparari ….. atacul trebuie
sa intruneasca 3 conditii
-sa fie material, direct, imediat si injust
-sa fie intentat impotriva unei persoane, a drepturilor acesteia sau
impotriva unui interes general
- sa puna in pericol valorile sociale ocrotite de lege.
 De asemenea, se poate adauga si conditia ca atacul sa fie injust, adica sa
nu aiba temei legal in baza careia se efectueaza.
Conditiile apararii.
- Apararea sa se indrepte impotriva agresorului
- Apararea sa fie necesara pt inlaturarea atacului
- ….
- …..

Apararea trebuie sa fie proportionala cu gravitatea atacului.

Depasirea limitelor limitei apararii poatre conduce la inlaturarea caracterului

penal al faptei cand se intemeiaza pe tulburarea sau temerea in care se gasea
fatuitorul in momentul comiterii faptei.

Efectele legitimei aparari. Fapta savarsita in stare de legitima aparare nu este

infractiune pt ca ii lipseste trasatura esentiala de a fi nejustificata.

Starea de necesitate – art. 20 alin 2 CP - este in stare de necesitate persoana

care savarseste fapta pt a salva de la un pericol imediat si care nu putea fi
inlaturat altfel viata, integritatea corporala sau sanatatea sa sau unei alte
persoane sau un bun imortant al sau sau unei alte persoane sau interes
general, daca urmarile faptei nu sunt vadit mai grave decat cele care s ar fi
putut produce in cazul in care pericolul nu era inlaturat.
Conditiile starii de necesitate
Conditiile privitoare la pericol
- pericolul trebuie sa fie imediat.
- pericolul imediat sa ameninte valorile sociale aratate in art. 20 alin 2 CP,
- sa fie inevitabil.
Conditiile actiunii de salvare
- sa se realizaze prin comiterea unei fapte prev de legea penala
- actiunea de salvare, prin sav faptei prev de legea penala , sa fi constituit
singurul mijloc de inlaturare a pericolului
- prin actiunea de salvare sa nu se cauzaze urmari vadit mai grave decat acelea
care s ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat
- fapta sa nu fie savarsita de catre sau pt a salva o persoana care avea obligatia
de a ….. pericolul.
 Fapta savarsita in stare de necesitate nu are un caracter infractional
deoarece este permisa de lege.
Exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obligatii
Cf art. 21 CP este justificata fapta prevazuta de legea penala constand in
exercitarea unui drept recunoscut de lege sau in indeplinirea unei obligatii
impuse de lege cu respectarea conditiilor si limitelor prevazute de acestea.
Este de asemenea justificata fapta prevazuta de legea penala constand in
indeplinitrea unei obligatii impuse de autoritatea competenta in forma
prevazuta de lege , daca aceasta nu este in mod vadit ilegala.
Cat priveste prima ipoteza, exercitarea unui drept recunoscut de lege,
trebuie sa fie intrunite cumulativ 2 conditii:
a. savarsirea unei fapte prevazute de legea penala – daca fapta savarsita nu
este prevazuta de legea penala
b. exercitatarea deptului sa fie prevazuta de lege

A doua ipoteza, indeplinirea unei obligatii impuse de lege – trebuie

intrunite 2 conditii:
a. savarsirea unei fapte prevazute de legea penala
b. indeplinirea obligatiei trebuie facuta cu respectarea conditiilor si
limitelor prevazute de lege

Indeplinirea unei obligatii impuse de autoritatea competenta trebuie

indeplinite 4 conditii
- savarsitrea unei fapte prevazute de legea penala
- indeplinirea unei obligatii sa fie impusa de autoritatea competenta
- indeplinirea obligatiei sa fie impusa in forma prevazuta de lege
- indeplinirea obligatiei sa nu fie in mod vadit ilegala

Savarsirea unei fapte prevazute de legea penala in exercitarea unui drept sau
indeplinind o obligatie impusa de legiuitor ori de catre autoritatea
competenta este justificata fiind asftel permisa de lege si neconstituind
infractiune, pe cale de consecinta nu este atrasa raspunderea penala.

Consimtamantul persoanei vatamate. Cf art. 22 CP este justificata fapta prev

de legea penala sav cu consimatamatul pers vatamate daca aceasta putea sa
dispuna in mod legal de valoarea sociala lezata sau produsa in pericol.
Consimtamantul pers vatamate nu produce efecte in cazul infractiunilor
 contra vietii precum si atunci cand legea exclude efectul justificativ al
acesteia.
Conditii de existenta:
- sa se savarseasca o fapta prev de legea penala.
- Pers vatamata sa fie titularul valorii sociale ce urmeaza a fi lezata
- Valoarea sociala lezata sau pusa in pericol sa faca parte dintre acelea de care
titularul poate dispune in mod legal
- Existena consimtamantului persoanei vatamate

Efecte : Fapta prevazuta de legea penala savarsita cu consimtamantul pers

vatamate este justificata si nu are caracter penal

Cauzele de neimputabilitate
Constrangerea fizica este o cauza de neimputabilitate care inlatura
caracterul penal al faptei iar cf art 24 CP nu este imputabila fapta prevazuta
de legea penala savarsita din cauza unei constrangeri fizice careia faptuitorul
nu i a putut rezista.
Conditii:
- Sa existe o constrangere asupra fizicului unei persoane
- Constrangerea la care a fost supusa persoana sa nu i se fi putut rezista
- Sub presiunea constrangerii fizice , persoana sa savarseasca o fapta
prevazuta de legea penala
Constrangerea morala prev de art 25 CP, nu este imputabila fapta prev de legea
penala savarsita cu cauza unei constrangeri morale exercitata prin amenintare ,
prin pericol grav pt persoana……, ori a altuia si care nu putea fi inlaturat in alt mod
Conditii:
- Sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala determinata de o
constrangere exercitata prin amenintare
- Sa existe o actiune de constrangere exercitata prin amenintare cu pericol
grav. Amenintarea poate fi facuta oral, in scris sau in orice mod
- Pericolul grav cu care se ameninta sa nu poata fi inlaturat altfel decat prin
savarsirea faptei pretinse

Excesul neimputabil
Excesul neimputabil in cazul depasirii legitimei aparari. Cf art 26 alin 1 CP,
cand fapta prevazuta de legea penala savarsita de persoana aflata in legitima
aparare care a depasit, din cauza tulburarii sau temerii, limitele unei aparari
proportionale cu gravitatea atacului.
Excesul neimputabil in cazul depasirii limitelor starii de necesitate . In acest
sens art 26 CP statueaza ca nu este imputabila fapta prevazuta de legea
penala , savarsita de persoana aflata in stare de necesitate care nu si a dat
seama ca in momentul comiterii faptei pricinuieste urmari vadit mai grave
decat cele care s ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat.

Minoritatea faptuitorului semnifica imprejurarea ca nu este imputabila fapta

prev de legea penala sav de un minor care la data comiterii acesteia nu
indeplinea cond legale pt a raspunde penal.

CURS 6 / 13. 04.2018

Elemente de drept procesual si procedura penala

Procesul penal si legea procesual penala

…….sistemului national de drept, dreptul procesual penal sau procedura

penala cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza
desfasurarea procesului penal si a altor proceduri judiciare in legatura cu o
cauza penala.
In sens strict, prin proces penal se intelege activitatea judiciara completata
de activitatea desfurata in scop judiciar in urma careia o persoana poate fi
trasa la raspundere penala in conditiile restrictive ale legii.
Atat activitatea desfurata intr o cauza penala, procesul penal in sens strict,
cat si activitatea desfurata in legatura cu o cauza penala, procesul penal in
sens larg, sunt circumscrise in scop general, asa cum este el reglementat in
mod expres de art 1 alin 2 din CPP respectiv asigurarea exercitarii eficiente a
atributiilor organelor judiciare cu garantarea drepturilor partilor si ale
celorlalti participanti in procesul penal a. inat sa fie respectate prevederile
Constitutiei , ale tratatelor constitutive ale UE, ale celorlalte reglementari ale
UE in materie procesual penala precum si ale pactelor privitoare la drepturile
fundamentale ale omului la care Romania este parte.
Procesul penal in sens strict adica activitatea desfasurata intr o cauza penala
are si un scop specific si anume cel prevazut de art. 8 CPP ( si anume
 constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiune
astfel incat nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala
iar orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii
intr un termen rezonabil)

Particularitatile si diviziunile procesului penal

Pt ca pe parcursul procesului penal trebuie realizate sarcini multiple,
activitatea pe care o prsupune procesul penal in ansamblul sau este alcatuita
in realitate din mai multe activitati elementare.
In lit. juridica de specialitate s a aratat ca in procesul penal activi pe cate o
implica se desfasoara in mod
- succesiv adica intr o ordine prestabilita,
- progresiv, ca urmare a unor acumulari anterioare
- coordonat, adica interdependent sau conditionat
Activ care alcatuieste procesul penal cunoaste mai multe subdiviziuni si
anume faze, etape, momente sau stadii.
Traditional, procesul penal a fost abordat ca un sistem cu o structura tri…..
formata din clasicele faze procesuale si anume
- urmarirea
- judecata
- punerea in executare
Alti autori considera ca procesul penal este compus din 4 faze si anume
- urmarirea penala
- camera preliminara
- judecata
- punerea in executare
Exista si o a treia opinie, in sensul ca o faza a procesului penal este aceea in
care la final se pronunta o solutie, rezultand doar 2 faze ale procesului penal:
- urmarirea penala care se finalizeaza cu emiterea unui rechizitoriu , se da o
solutie
- judecata care se finalizeaza prin pronuntarea unei hotarari
Camera preliminara si punerea in executare a hot penale definitive sunt doar
etape procesuale, fara a fi insa si faze procesuale intrucat in cadrul lor nu se
dispun si nu se pronunta solutii de stingere a actiunii penale.
 Legea procesual penala
Normele de drept procesual penal

Totalitatea normelor de drept procesual penal alcătuiesc generic legea de

procedura penala. Legea de procedura penala este o lege procesuala si nu se
confunda cu legea penala care este substantiala, fiind guvernata de reguli
diferite atat in ceea ce priveste interpretarea cat si in ceea ce priveste
aplicarea sa.

Principiul constitutional al retroactivitatii legii, consacrat de art 15 alin 2 din

Constitutie priveste doar legea penala substantiala nu si legea de procedura
penala
Normele de drept procesual penal sunt clasif in 2 tipuri:
- norme procesuale care stabilesc 3 reguli pentru activitatea prin care se
declanseaza, desfasoara si se infaptuieste activitatea procesuala
- norme procedurale care stabilesc reguli pt activitatea prin care se aduc la
indeplinire sarcini prevazute de activitatea procesuala
Aceasta calificare sta la baza distinctiei intre notiunea de act procesual si cea
de act procedural.

Legea de procedura ……. cuprinde 3 categorii de norme:

- norme de organizare care stabilesc sarcinile, atributiile si regulile de
functionare ale organelor judiciare
- norme de competenta
- norme de procedura propriu zisa care stabilesc modul de desf a activitatii
procesuale
Mai exista o clasif a normelor de procedura:
- norme absolut imperative
- norme relativ imperative

In functie de sfera lor de aplicare, normele de drept procesual penal sunt:

- norme generale cu caracter de lex generalia
- norme speciale cu caracter de lex specialia

Regulile dupa care se stabileste raportul dintre cele 2 categ de norme sunt:
- norma speciala in concurs cu norma generala se aplica tuturor cauzelor pe
care le prevede prin derogare de la norma generala
 - norma speciala se completeaza cu norma generala in masura in care exista
compatibilitate si nu cu alta norma speciala
- norma speciala noua deroga intotdeauna de la norma generala si speciala
anterioara

Interpretarea legii de procedura penala

In functie de subiectul care o realizeaza:
- interpretare legala sau autentica
- judiciara sau cazuala
- doctrinara sau neoficiala

In functie de metodele folosite

- interpretare gramaticala
- interpretare sistematica adica prin corelarea diverselor norme
- interpretare logica sau rationala caz in care sunt folosite rationamentele
logice stiintei dreptului si anume afortiori cu cele 2 variante ale sale ….. si
……., per a contrario, a pari ceea ce permite spre deosebire de legea penala
o interpretare mai extensiva prin analogie.

Principiile fundamentale ale procesului penal

Legalitatea procesului penal. Sediul materiei. Art. 2 CPP

Legalitatea presupune ca toate activitatile fragmentare care conduc procesul

penal sa se desfasoare potrivit dispozitiilor legale.
Principiul separarii functiilor judiciare consacrat de art. 3 CPP . Sunt 4 functii
judiciare:
- functia de urmarire penala
- functie de dispozitie a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei
in faza de urmarire penala
- functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata
- functia de judecata
La nivel teoretic, principiul consta in aceea ca, fiecare functie judiciara este
asigurata de organe specializate care nu si pot asuma o alta functie.
Functia de urmarire penala priveste in principal activitatea de starngere a
probelor necesare pentru a se constata daca exista sau nu temeiul de trimitere in
judecata.
 Functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale
persoanei are caracter subsidiar si se exercita tot in faza de urmarire penala.
Functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata se exercita
de judecatorul de camera preliminara si implica verificarea legalitatii probelor
administrate si a actelor efectuate in timpul urm penale, verif legalitatii solutiilor
de netrimitere in judecata dispuse de procuror, precum si verificarea legalitatii si
prelungirii ??? unor acte dispuse de procurori.
Functia de judecata se exercita in faza de judecata de catre instanta sesizata si
investita cf legii in complete legal constituite.

Oficialitatea procesului penal

Potrivit principiului oficialitatii, procesul penal incepe de regula din oficiu, legea
penala permitand chiar autosesizarea organelor de urmarire penala. Actele
adecvate prin care se realizaeaza obiectul functiilor judiciare se efectueaza din
oficiu. In procedura de camera preliminara judecatorul competent poate invoca din
oficiu anumite exceptii . In faza judecatii, instanta de judecata poate administra
probe din oficiu, poate invoca din oficiu exceptii, poate pune din oficiu in discutia
partilor anumite aspecte.
Etapa punerii in executare a hot judecatoresti penale se declanseaza din oficiu.

Prezumtia de nevinovatie.
Vinovatia unei persoane este conditionata de o tripla constatare din partea
instantei de judecata, respectiv ca fapta exista, ca fapta constituie infractiune si ca
fapta a fost savarsita de persoana trimisa in judecata.

Principiul aflarii adevarului. Potrivit art. 5 alin 1 CPP organele judiciare au obligatia
de a asigura pe baza de probe aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile
cauzei, precum si cu privire la persoana suspectului sau inculpatului.

Un principiu foarte cunoscut este ne bis in idem ( ceea ce inseamna: nimeni nu

poate fi judecat de 2 ori pt aceeasi fapta ), specificat la art 6 CPP si reprezinta o
reflectare in legislatia nationala a art. 2 din …..conventiei omului.

Obligativitatea punerii in miscare si a exercitarii a actiunii penale priveste

exclusiv actiunea penala si inseamna ca procurorul este obligat sa puna in .. si sa
exercite actiunea penala din oficiu atunci cand exista probe din care rezulta
savarsirea unei infractiuni si nu exista vreo cauza legala de impiedicare dintre cele
prevazute de art. 16 CPP.

Caracterul echitabil si termenul rezonabil al procesului penal reprezinta o aplicare

in legislatia internationala primara al art. 6 alin 1 din Conventia internat a
drepturilor omului.
Dreptul la libertate si siguranta.
Procesul penal este singurul context judiciar in care poate fi afectata libertatea
individuala.
Dreptul la aparare repr un ansamblu de mijloace destinate a proteja pozitia si
interesele procesuala ale unei parti sau subiect procesual.

CURS 7 / 20.04.2018

Prin participantii in procesul penal se inteleg subiectii rap juridice,procesual penale,

titulari dupa caz de drepturi, obligatii sau atributii procesuale. Calitatea de
participant ii ofera posibilitatea unei persoane sa se exprime judiciar in procesul
penal. Cf art 29 CPP participantii in procesul penal sunt organele judiciare,
avocatul, partile, subiectii procesuali principali si alti subiecti procesuali cu ar fi
martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de
constatare si altii.
Organele judiciare sunt organele specializate ale statului care realizeaza activitatea
judiciara. Acestea sunt organele de cercetare penala, procurorul, judecatorul de
drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara, instantele judecatoresti.
Avocatul este pers fizica care asista sau repr partile sau subiectii procesuali, in
conditiile legii.
Partile sunt subiectii procesuali care exercita sau impotriva carora se exercita o
actiune judiciara.
Partile in procesul penal sunt inculpatul, partea civila, partea responsabila civila.
Subiectii procesuali principali sunt suspectul si persoana vatamata.
Subiectii particulari care participa la activitatea corespunzatoare si a altor proceduri
judiciare penale pot incadrati in subsidiar in categoria generala prevazuta in art. 34
CPP cu o alta denumire si ei pot fi petenti, intimati, condamnati, contestatori etc.
Organele judiciare
Organele cu atributii jurisdictionale sunt in numar de 3:
- instantele judecatoresti
- judecatorul de drepturi si libertati
- judecatorul de camera preliminara
La nivel general, jurisdictia cuprinde …… de a rezolva si decide dar si puterea de a
face sa fie executata decizia luata. In materie penala, jurisdictia nu mai este
sinonima cu judecata. Astfel, jurisdictia a fost soecializata in 3 mari categorii de
activitati care corespund unor functii judiciare distincte.
Jurisdictia asupra fondului cauzai a fost incredintata instantelor judecatoresti.
Jurisdictia asupra drepturilor si libertatilor fundamentale in cursul urmaririi penala
a fost incredintata judecatorului de drepturi si libertati.
Jurisdictia asupra verificarii trimiterii in judecata a fost incredintata judecatorului
de camera preliminara.
Pentru activitatea desfasurata de organele judiciare cu atributii jurisdictionale,
avem mai multe trasaturi generale:
- decizia prin care statueaza asupra aspectelor cu privire la care au fost
investite, se materializeaza intr o hotarare judecatoreasca
- activitatea care corespunde functiei lor judiciare se desfasoara in sedinta de
judecata publica sau in camera de consiliu. Pt aceasta activ este exclusa de
regula autosesizarea.
Instantele judecatoresti sunt subiectii procesuali oficiali care exercita functia de
judecata in procesul penal.
Modul de rezolvare a cauzei stabilit prin hotarare judecatoreasca capata
autoritatea de lucru judecatoreasca. Justitia penala se realizeaza prin 2 categorii de
instante judecatoresri: civile ( obisnuite) si militare in care activeaza judecatori
militari.
…………. îsi desf activitatea intr un sistem unitar organizat ca o structura piramidala
si avand in varf instanta suprema care este Inalta Curte de Casatie si Justitie si apoi
Curtile de Apel, Tribunalele specializate si militare, judecatoriile.

Instanta de judecata isi exercita functia in complet de judecata a carui compunere

este cea prevazuta de lege. In materie penala completele de judecata se compun
exclusiv din judecatori. Completele de judecata se compun, cf art 54 din L 304/2004
R, dupa cum urmeaza:
- un judecator pt completul care judeca in prima instanta
- doi judecatori pt completul care judeca o cauza in apel
- iar la ICCSJ activitatea de judecata se desfasoara in complete compuse din 3
judecatori pt judecata in prima instanta si pt judecata in apel atunci cand
apelul priveste o hotarare pronuntata de Curtea de Apel si 5 judecatori pt
………….…. apelului declarat impotriva apelurilor pronuntate in prima instanta
chiar de Inalta Curte.

Judecatorul de drepturi si libertati este organul judiciar care exercita functia

de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei in
faza de urmarire penala. Acesta este un judecator din cadrul instantei
propriu zise. Judecatorul de drepturi si libertati are aceeasi competenta
materiala, personala si teritoriala cu cea a instantei din care face parte avand
insa o competenta functionala distincta. Judecatorul de drepturi si libertati
solutioneaza in cursul urmaririi penale cererile , propunerile, plangerile,
contestatiile sau orice alte sesizari privind masurile preventive, masurile
asiguratorii, masurile de siguranta cu caracter provizoriu, actele procurorului
in cazurile expres prevazute de lege, cum ar fi de exemplu contestatia cu
privire la depasirea termenului rezonabil al urmaririi penala, incuvintarea
perchezitiilor, a folosirii metodelor si tehnicilor speciale de supraveghere sau
cercetare si a altor procedee probatorii potrivit legii, procedura audierii
anticipate si alte situatii expres prevazute de lege cum ar fi emiterea
mandatului de aducere, incuviintarea examinarii fizice a persoanei in absenta
consimtamantului, etc. Activitatea judecatorului de drepturi si libertati se
desf in sedinta de judecata nepublica.

Judecatorul de camera preliminara este organul judiciar care exercita functia

de verificare a legalitatii………