4. P.

aflarii adevarului
Adevar = acea reflectare a realitatii obiective in actele pe care organele judiciare le
indeplinesc pentru a determina situatia de fapt pe baza probelor administrate.
Organele de UP au obligatia de a strange probe atat in favoarea, cat si in defavoarea
suspectului/inculpatului.
Exista 3 limite ale acestui principiu:
-

nu se poate stabili adevarul pe baza unor probe nelegal sau neloial administrate;
exista un impediment la punerea in miscare a actiunii penale;
se aplica principiul non reformatio in peius cu ocazia judecarii unei cai de atac.

5. Ne bis in idem (autoritate de lucru judecat)

2 efecte:

pozitiv (hot. jud. definitiva este excutorie)

negativ (se obiectiveaza in existenta unei cauza care impiedica

exercitarea actiunii penale)

-

nicio persoana nu poate fi urmarita, judecata sau pedepsita pentru savarsirea unei
infractiuni aunci cand fata de aceasta persoana s-a pronuntat anterior o hot. penala
definitiva cu privire la aceeasi fapta, chiar si sub alta incadrare juridica.

3 conditii:
a) sa existe o hotarare definitiva;
b) noul proces penal sa se indrepte impotriva aceleiasi persoane;
c) sa priveasca fapte identice sau fapte care sunt in mod substantial aceleasi (?).
A!! CJUE a retinut ca acest principiu, fie ca e aplicat in procedurile de incetare a actiunii
publice care comporta sau nu interventia unei instante, fie ca e aplicat la hotarari judecatoresti,
implica in mod necesar increderea mutuala a statelor membre in sistemele de justitie penala ale
celorlalte state si ca fiecare dintre acestea accepta aplicarea dreptului penal in vigoare in celelalte
state membre, desi aplicarea dreptului sau national ar conduce la o solutie diferita.
In domeniul cooperarii judiciare--> exista 2 exceptii cu privire la aplicarea principiul ne bis
in idem:
-

daca asistenta este solicitata in scopul revizuirii hotararii definitive;

in cazul cand un tratat international la care Romania e parte contine dispozitii mai
favorabile sub aspectul principiului ne bis in idem.

6. P. oficialitatii procesului penal

- nu este prevazut in mod explicit de NCPP, ci se regaseste in art. 7 NCPP, care prevede
obligativitatea punerii in miscare si a exercitarii actiunii penale.
- reprezinta regula potrivit careia actele necesare desfasurarii procesului penal se
indeplinesc din oficiu, independent de vointa partilor procesuale
Atentie!! Regula este ca oficialitatea se aplica cu privire la latura penala si numai prin
exceptie actiunea civila poate fi exercitata din oficiu, de catre procuror.
-

procurorul este obligat sa puna in miscare si sa exercite actiunea penala din oficiu atunci
cand exista probe din care rezulta ca savarsirea unei infractiuni nu exista vreo cauza
legala de impiedicare;

Atentie!! Procurorul NU mai poate pune in miscare actiunea penala direct prin rechizitoriu
(potrivit VCPC), ci are obligatia de a face initial acest lucru prin ordonanta, pentru a putea
proceda ulterior la o legala sesizare a instantei.
-

obligativitatea exercitarii actiunii penale a fost atenuata de principiul oportunitatii UP,

care este inerent activitatii parchetelor; astfel, daca sunt respectate conditiile, procurorul

poate dispune renuntarea la UP;

in toate cazurile, oportunitatea se raporteaza numai la interesul public, in care nu trebuie
sa se regaseasca motive de ,,oportunitate politica.

Incalcarea principiului oficialitatii atrage pentru magistrat sanctiuni disciplinare sau penale
(de ex, prin savarsirea unei infractiuni de serviciu).
Exista 7 exceptii absolute de la acest principiu (cazuri de disponibilitate):
1) in cazul infractiunilor pentru care este necesara plangerea prealabila;
2) in cazul infr. pentru care este posibila impacarea, desi actiunea penala se pune in miscare
din oficiu;
3) in unele cazuri de aplicare a legii penale in spatiu in temeiul personalitatii (art. 9 CP);
4) cand faptuitorul este magistrat (retinerea, arestarea preventiva, perchezitia pot fi dispuse
numai cu incuviintarea prealabila a CSM--> exceptie--> infractiunile flagrante)
5) cand faptuitorul este demnitar (retinerea, arestarea prev, perchezitia-->cu incuviintarea
Camerei din care face parte) sau membru al Guvernului ( cererea de incepere a UP
trebuie formulata de C. Deputatilor, Senat sau de Presedinte)
6) cand faptuitorul se bucura de imunitate de jurisdictie diplomatica sau consulara;
7) pt infr. prevazute de art. 413-417 NCP, AP se pune in miscare la sesizarea comandatului
unitatii militare.

In toate cazurile, dupa indeplinirea conditiilor de punere in miscare a UP, procesul penal isi
reia oficialitatea.
Atentie!! Daca suspectul/inculpatul cere continuarea procesului dupa retragerea plangerii
prealabile, nu se vor aplica din nou regulile oficialitatii, intrucat, daca fapta este constatata a fi
infractiune, nu se va putea dispune trimiterea in judecata sau condamnarea, ci numai
clasarea/incetarea procesului penal, ca efect al cauzei de disponibilitate.
7. Caracterul echitabil si termenul rezonabil al procesului penal
- este si un principiu consitutional
- presupune obligatia organelor judiciare de a desfasura procesul penal cu respectarea garantiilor
procesuale si a drepturilor partilor si subiectilor procesuali principali, in asa fel in cat sa fie
constate la timp si in mod complet faptele care constituie infractiuni, nicio persoana nevinovata
sa nu fie trasa la raspundere penala si orice persoana cara a comis o infractiune sa fie pedepsita
potrivit legii, intr-un termen rezonabil.
Garantiile procedurale:
elementul central al un proces echitabil il reprezinta prezumtia de nevinovatie;
dreptul la un proces echitabil il au atat persoanele care au savarsit infractiunea, cat si
victimele acestora;
cuprinsul dreptului la un proces echitabil: dreptul de acces la o instanta
independenta si impartiala; dreptul de a fi judecat in termen rezonabil; egalitatea
armelor; dr. suspectului/inculpatului/martorului de a pastra tacerea si de a nu se
autoincrimina; dr. la aparare; publicitatea procesului; princ. contradictorialitatii etc.
Termenul rezonabil:
profita tuturor persoanelor implicate intr-o procedura penala si urmareste asigurarea
ca justitia este administrata fara intarzieri, care ar putea sa-i afecteze credibilitatea si
eficienta;
in aprecierea termenului rezonabil se au in vedere: numarul de cauze, resursele
disponibile, durata procedurilor si calitatea hotararilor.
momentul

initial (atunci cand se formuleaza in mod oficial o ,,acuzatie in

materie penala, precum si momentul constituirii ca parte civila sau al introducerii

sau intervenirii partii responsabile civilmente;

final (pronuntarea unei hotarari penale definitive)

termenul rezonabil se apreciaza in concreto, prin raportare la urmatoarele criterii:
a) comportamentul partilor (in functie de buna sau reaua-credinta a p2);
b) importanta pentru p2 a obiectului procedurii (varsta, sanatatea acuzatului,
faptul ca e arestat preventiv, consecintele pe care o procedura indelungata le
produce asupra reclamantului etc.)
c) comportamentul autoritatilor (se are in vedere inertia nejustificata a
organelor judiciare sau a statului privitor la buna functionare a sistemului
judiciar);
d) complexitatea cauzei (volumul dosarului, obiectul, nr. mare al
inculpatilor/martorilor, nr si natura infractiunilor etc.)
Contestatia privind durata rezonabila a procesului penal:
-

institutie noua care se aplica numai proceselor incepute dupa intrarea in vigoare a NCPP

Nu intra in tematica INM 2014

8. Garantarea dreptului la libertate si siguranta

- nicio persoana nu poate fi retinuta, arestata sau privata in alt mod de libertate nici supusa
vreunei forme de restrangere a libertatii, decat in cazurile si conditiile prevazute de lege;
- se intelege dreptul la libertate fizica;
- cu exceptia retinerii, care se poate dispune si de organele de cercetare penala, masurile
preventive pot fi dispuse doar de magistrat;
- orice persoana fata de care sa luat in mod nelegal o masura preventiva are dreptul la
despagubiri potrivit 538-542 NCPP; dreptul de a obtine o reparatie trebuie sa fie concret, cert si
efectiv si poate viza repararea pejudiciului material sau moral.
Atentie!! Prin dispunerea masurii preventive a controlului judiciar sau a CJ pe cautiune
persoana nu este privata de libertate, ci doar ii este restransa libertatea de circulatie.

9. Garantarea dreptului la aparare

- reprezinta ansamblul garantiilor procesuale acordate de lege partilor sau subiectilor procesuali
principali, in vedere apararii eficient a drepturilor si intereselor legitime ale acestora;

- este necesar ca acest drept sa se exercite cu buna-credinta, organele judiciare putand sanctiona
abuzul de drept;
- apararea se realizeaza atat personal, cat si prin avocat;
- orice parte sau subiect procesual principal are dreptul sa fie asistat de avocat in orice procedura
penala
- partile, subiectii procesuali principali si avocatul au dreptul sa beneficieze de timpul si
inlesnirile necesare pregatirii apararii;
Drepturile suspectului/inculpatului:
a) dreptul de a nu da nicio declaratie pe parcursul procesului penal;
b) dreptul de a fi informat, de indata, despre fapta pentru care se efectueaza UP si
incadrarea acesteia

sub sanctiunea nulitatii relative a actelor de UP;

c) dreptul de a consulta dosarul;

d) dreptul de a avea un avocat ales, iar daca nu isi desemneaza unul, in cazurile de
asistenta obligatorie, dreptul de a-i desemnat un avocat din oficiu;
e) dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica exceptii si de a pune
concluzii;
f) dreptul de a formula orice alte cereri (pe latura penala si civila);
g) dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret;
h) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;
i) dreptul de a apela la un mediator;
j) luarea unei masuri preventive este conditionata de audierea prealabila a
suspectului/inculpatului, in prezenta avocatului sau;
k) dreptul de a i se comunica o copie certificata a rechizitoriului;
l) dreptul de a fi citat la proces ( obligatia corelativa apartine organelor de UP si
instantei);
m) daca e privat de libertate, citarea si prezenta la judecata sunt obligatorii;
n) dupa incheierea dezbaterilor, are ultimul cuvant, fara sa fie intrerupt sau sa i se puna
intrebari;
o) in cursul judecarii apelului, poate formula cereri, invoca exceptii, solicita noi probe in
aparare, dezabate toate motivele de apel (formulate de el sau redactate de procuror)
etc.

Atentie!! Omisiunea de a da ultimul cuvant inculpatului atrage nulitatea relativa a hotararii.

10. Respectarea demnitatii umane
- nimeni nu poate fi supus la rele tratamente in scopul obtinerii de probe

acestea sunt excluse

in mod automat;
- incalcarea acestui principiu rezida in acte precum: tortura, tratamente degradante, tratamente
inumane, supunerea la rele tratamente;
- instanta asigura respectarea demnitatii umane si prin desfasurarea procesului in sedinta
nepublica, atunci cand prin sedinta publica s-ar aduce atingere demnitatii participantului la
proces;
11. Respectarea vietii private
- priveste respectarea vietii private, inviolabilitatea domiciliului si a secretului corespondentei;
- limitarea exercitiului acestor drepturi poate fi permisa numai in situatiile cand: 1) legea prevede
astfel; 2) este urmarit un scop legitim; 3) este necesara intr-o societae democratica; 4) este
proportionala cu scopul urmarit. Cand nu sunt intrunite aceste conditii--> fapta poate intruni
elementele contitutive ale unor infractiuni (de ex, violarea de domiciliu, violarea sediului
profesional, violarea vietii private).
12. Desfasurarea procedurilor penale in limba romana. Dreptul la asistenta gratuita din
partea unui interpret.
- intreaga activitate procesual penala, scrisa sau orala, trebuie sa se desfasoare in lb romana;
Dreptul la asistenta gratuita din partea unui interpret poate fi exercitat daca:
a) partile si subiectii procesuali nu vorbesc limba romana sau nu inteleg limba romana sau
nu se pot exprima in limba romana;
organele judiciare au obligatia sa verifice acest lucru la inceputul primei audieri;
interpretul poate fi desemnat de instanta/parti/persoana vatamata;
in situatii exceptionale, audierea are loc in prezenta oricarei persoane care poate
comunica cu acea persoana--> mai departe, organul judicare are obligatia sa reia
audierea prin interpret imediat ce aceasta este posibila;

 daca persoana audiata e muta, surda sau surdo-muta, audierea se poate face si in
scris; daca nici in scris nu este posibil--> cu ajutorul oricarei persoane care poate
comunica cu acea persoana--> org judicare trebuie sa reia audierea prin interpret de
indata ce e posibila;
dreptul partilor sau subiectilor procesuali principali de a lua la cunostinta actele
dosarului nu echivaleaza cu dreptul ca toate acestea sa fie traduse;
Atentie!! Doar inculpatul poate beneficia de traducerea autorizata a rechizitoriului, in
schimb, p. civila, p. responsabila civilmente si persoana vatamata pot doar sa ia la cunostinta pur
si simplu, nu beneficiaza de traducerea autorizata gratuita.
b) cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale doresc sa isi exercite dreptul de a se
exprima in limba materna in fata instantelor de judecata;
cererile scrise si actele procedurale--> numai in limba romana;
dezbaterile purtate in limba materna se consemneaza in limba romana;
inculpatul poate solicita traducerea rechizitoriului in limba materna;
A!! Cheltuielile judicare cu interpretul si traducatorul vor ramane in sarcina statului,
indiferent de solutia procurorului sau a instantei.
A!! Nerespectarea acestui drept--> nulitate relativa--> poate fi, deci, invocata incursul
efectuarii actului, cand partea e prezenta, sau la primul termen, cand partea a lipsit de la
efectuarea actului. Invocarea pentru prima oara in apel este tardiva.
Decizie--> cand persoana vatamata este un surdo-mut, valabilitatea retragerii plangerii
prealabile este conditionata de folosirea unui interpret sau printr-un inscris depus la dosar.