Sunteți pe pagina 1din 7

[Type text]

Pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a


legii de catre toate instantele judecatoresti,
Procurorul general a Parchetului de pe langa ICCJ,
din oficiu sau la cererea ministrului de justitie,
precum si colegiul de conducere a ICCJ sau a Curtii
de Apel, au oblig sa ceara ICCJ sa se pronunte
asupra problemelor de drept care au primit
solutionare diferita din partea instantei de judecata.
Recursul in interesul legii este admisibil numai daca
se face dovada ca problemele de drept care fac
obiectul judecatii au fost solutionate diferit prin
hotarari judecatoresti definitive. Aceste hotarari
trebuie anexare cerererii prin care se solicita recursul
in interesul legii.
Copletul competent este format din presedintele
ICCJ (sau, in lipsa acestuia de vicepresedintele
ICCJ), de presedintii de sectii din cadrul ICCJ, din
14 judecatori din sectia care face obiectul recursului
in interesul legii si de catre 2 judecatori din alte
sectii.
Presedintele completului de judecata este
presedintele sau vicepresedintele IC. In situatia in
care recursul in interesul legii vizeaza o problema de
drept pentru doua sau mai multe sectii, atunci
presedintele IC va stabili modul in care se impart
[Type text]

cele 20 de locuri de judecatori care trebuie sa faca
parte din complet.
La primirea cererii, presedintele IC sau
vicepresedintele va desemna un judecator raportor
care va trebui sa faca parte din sectia in a carei
competenta intra problema de drept supusa
recursului in impotriva legii.
In situatia in care problema de drept vizeaza doua
sau mai multe sectii, atunci vor fi desemnnati cate un
raportor din fiecare sectie vizata. Raportorii vizati nu
devin incompativili sa solutioneze recursul in
interesul legii.
In cazul in care cosidera necesar, presedintele
completului poate solicita si opinia unor specialisti
recunoscuti in domeniul spetei.
Raporul intocmit va cuprinde solutiile pronuntate de
catre instantele de judecata, argumentele pe care se
fundamenteaza acestea, jurisprudenta relevanta a
Curtii Constitutionale, a ICCJ, a CEDO, a CJUE,
opinia specialistilor consultati, si, daca este cazul, si
doctina in materie.
Raportorul desemnat va intocmi si proiectul solutiei
recursului in interesul legii.
Sedinta de recurs in interesul legii trebuie convocata
prin instiintarea judecatorului cu cel putin 20 de zile
[Type text]

inainte de data solutionarii. O data cu convocarea,
fiecare judecator va primi o copie dupa raspuns si
dupa solutia propusa.
La sedinta de judecata vor participa toti judecatorii,
iar in masura in care unul din acestea nu e poate
prezent, va fi inlocuit.
Recursul in interesul legii va fi sustinut de catre
procurorul general a Parchetului de pe langa ICCJ
sau de cstre un procurorul desemnat de acesta si de
judecatorul desemnat de Colegiul de Conducere a
ICCJ sau de colegiul de conducere CA.
Potrivit legii recursul in interesul legii trebuie
judecat in timp de 3 luni de la data sesizarii instantei,
cu votul pozitiv a cel putin 2/3 din numarul
judecatoriei din complet, cu precizarea ca nu se
admit abtineri.
Asupra cererii completul se pronunta prin decizii.
Decizia se pronunta in interesul legii si are efecte
numai pentru hotararile ce se vor pronunta dupa
pronuntarea recursului in interesul legii.
Recursul in interesul legii n-are efecte retoactive.
Deciziile pronuntate in recursul impotriva legii sunt
obligatorii pentru instanta de judecata.

Amanarea executarii pedepsei
[Type text]


Executarea pedepsei inchisorii sau a detentiei pe
viata poate fi amanata:

a) cand se constata pe baza unei expertize
medico-legale ca cel condamnat sufera de o boala
grava care face imposibila executarea pedepsei, iar
instanta apreciaza ca amanarea executarii pedepsei si
lasarea in libertate nu prezinta pericol concret pentru
ordinea publica. In acest caz, amanarea executarii
pedepsei se face pana cand starea de sanatate a
condamnatului se va ameliora, astfel incat pedeapsa
sa poata fi pusa in executare. Cererea de amanare va
fi respinsa daca instanta constata ca persoana
condamnata poate fi tratata sub paza permanenta.
b) cand o condamnata este gravida sau are un
copil mai mic de 1 an amanarea pedepsei are loc
pana la incetarea cauzei care a determinat amanarea.
c) Cand din cauza unor imprejurari speciale
executarea imediata a pedepsei ar avea consecinte
imediate grave pentru condamnat, pentru familia
acestuia sau unitatea pentru care lucreaza. In acest
caz, amanarea poate avea loc pe o perioada de
maxim 3 luni si numai o singura data.

[Type text]

Cererea de amanare poate fi introdusa de procuror,
de condamnare, de sotul sau de rudele apropiate, de
reprezentantul sau legal sau de aparatorul acestuia.
Cererea poate fi retrasa de catre cel care a formulata.

Procedura reabilitarii judecatoresti

Cererea de reabilitare poate fi formulata de persoana
condamnata sau de sotul/rudele apropiate ale
acestuia.
Cererea de reabilitare judecatoreasca se adreseaza fie
instantei care a judecat in fond, fie la instanta
echivalenta in grad a acesteia de la domiciliul
acestuia.
Cererea trebuie sa cuprinda numele si domiciliul
petentului, dovada faptului ca a executat pedeapsa ce
i-a fost aplicata si ca a achitat despagubirile civile la
care a fost obligat. Daca a fost in imposibilitate sa
achite, petentul trebuie sa dovedeasca aceasta
imposibilitate.
Instanta de judecata va verifica indeplinirea acestor
conditii de forma, avand posibilitatea fie sa respinga
cererea, fie sa acorde un termen petentului in
vederea completarii cererii. Daca nu face acest lucru
[Type text]

pana la termenul acordat, i se va respinge cererea de
reabilitare.
Pana la primul termen de judecata, instanta va
solicita atasarea la dosarul cauzei a dosarului initial
si va solicita organelor abilitate o copie dupa
cazierul judiciar al acestuia.
La termenul fixat, (cu citarea partilor) instanta va
asculta concluziile petentului si ale procurorului.
Instanta va respinge cererea de reabilitare in cazul in
care este prematur introdusa, situatie in care o noua
cerere poate fi formulata la implinirea termenului.
Deasemenea, daca in urma verificarii indeplinii
conditiilor prevazute de lege, instanta constata ca
petentul nu si-a achitat despagubirile civile la care a
fost obligat, are urmatoarele posibilitati:
- respinge cererea de abilitare
- acorda un termen, care nu poate fi mai mare
de 6 luni, in vederea achitarii de catre petent a
despagubirilor civile in tot sau in parte
- admite cererea de reabilitare daca constata ca
petentul a fost in imposibilitate de a plati
despagubirile civile. In acest caz, admiterea cererii
de reabilitare nu produce nici un fel de efecte cu
privire la drepturile partii civile de a obtine
[Type text]

despagubirea, drepturi rezultate din hotararea de
condamnare.
De asemenea, daca instanta constata ca sunt
indeplinite conditiile prevazute de lege, va admite
cererea de reabilitare, in cuprinsul careia va dispune
ca organele abilitate sa faca mentiune pe hotararea
de condamnare cu privire la intervenirea reabilitarii.
Hotararea pronuntata de instanta de judecata este
supusa recursului.

S-ar putea să vă placă și