CĂILE EXTRAORDINARE DE ATAC ÎN

PROCESUL PENAL

1. Consideraţii generale privind

căile extraordinare de atac
2. Recursul în anulare
3.Revizuire a procesului penal
4. Recursul în interesul legii
1. CONSIDERAŢII GENERALE
 Hotărârile instanţelor judecătoreşti definitive capătă
autoritate de lucru judecat. Odată ce instanţa a hotărât
în mod definitiv, în fapt şi în drept, asupra învinuirii
formulate, nu se mai permite declanşarea unei noi
judecăţi cu privire la aceeaşi faptă şi la aceeaşi
persoană.
 Pornind de la faptul că autoritatea de lucru judecat nu
permite atacarea hotărârii judecătoreşti pe căi
obişnuite, s-a decis că în cazuri excepţionale să se
permită printr-o procedură cu caracter extraordinar de
a reexamina cauza penală rămasă definitivă.
Corelaţia dintre căile ordinare şi
extraordinare de atac prezintă unele
asemănări, dar mai multe deosebiri
între aceste două instituţii.
Deosebirea de esenţă constă în
caracterul hotărârii atacate.
 Căile extraordinare de atac sunt
îndreptate împotriva hotărârilor
irevocabile.
O altă deosebire esenţială constă în aceea că cercul de
titulari ai dreptului de apel şi de recurs este mai larg
faţă de subiecţii cu drept de a exercita căile
extraordinare de atac.
 Termenele legale de exercitare a căilor ordinare de
atac sunt relativ scurte, pe când utilizarea unor căi
extraordinare nu este limitată de termene sau
termenele sunt relativ mai lungi. De exemplu,
revizuirea în favoarea inculpatului nu este limitată de
nici un termen. Motivele care permit utilizarea căilor
ordinare sunt mai numeroase, spre deosebire de
motivele de folosire a căilor extraordinare.
 Diferă competenţa de soluţionare a cauzei.
Apelul şi recursul se judecă întotdeauna de
instanţele ierarhic superioare. Această regulă nu
se aplică în cazul căilor extraordinare de atac,
deoarece sunt valabile alte reguli ce depind de
cazul concret. Revizuirea se soluţionează de
către instanţa de fond, iar recursul în anulare,
de către Curtea Supremă de Justiţie. În funcţie
de caracterul erorii depistate, în procedura
penală a Moldovei există recursul în anulare şi
revizuirea procesului penal.
 2. RECURSUL ÎN ANULARE
 Fiind o cale de atac extraordinară, recursul
în anulare poate fi folosit după ce au fost
epuizate toate căile ordinare de atac.
Erorile care pot provoca folosirea
recursului în anulare pot proveni atât din
încălcări esenţiale ale legii, cât şi din
necunoaşterea sau interpretarea greşită a
legii, aprecierea greşită a probelor etc.
 Recursul în anulare are particularităţi specifice
care îl deosebesc de alte căi extraordinare de
atac, putând fi orientat împotriva hotărârilor
judecătoreşti irevocabile care conţin încălcări
esenţiale ale legii sau soluţii netemeinice. Spre
deosebire de revizuire, care duce la anularea
hotărârilor netemeinice şi nelegale prin
folosirea unui material probator nou, recursul
în anulare are ca scop înlăturarea erorii în baza
probelor din dosarul cauzei.
 Potrivit art. 452 din Codul de procedură
penală al Republicii Moldova, titularii
recursului în anulare sunt procurorul general
şi părţile, care pot ataca prin intermediul
avocatului. Examinarea recursului în anulare
este de competenţa exclusivă a Curţii Supreme
de Justiţie. În ce priveşte subiecţii procesuali,
în recursul în anulare vor participa în faţa
Curţii Supreme de Justiţie acele părţi în
defavoarea sau în favoarea cărora este declarat
recursul, precum şi părţile asupra intereselor
cărora s-ar răsfrânge efectele recursului în
anulare în caz de admitere.
Obiectul recursului în anulare poate fi
orice hotărâre rămasă definitivă.
În această privinţă nu are nici o
importanţă hotărârea cărei instanţe a
rămas definitivă: prima instanţă, apel sau
recurs. De asemenea, nu are importanţă
dacă hotărârea a fost pronunţată în faza
iniţială a procesului sau în desfăşurarea
ulterioară în caz de revizuire.
Potrivit art. 453 Codul de procedură
penală al Republicii Moldova, hotărârile
irevocabile pot fi atacate cu recurs în
anulare în scopul reparării erorilor de
drept comise la judecarea cauzei, în cazul
în care un viciu fundamental în cadrul
procedurii precedente a afectat hotărîrea
atacată, iclusiv când Curtea Europeană a
Drepturilor omului informează Guvernul
Republicii Moldova despre depunerea
cererii.
 Termenul de declarare a recursului în anulare
Recursul în anulare poate fi declarat în
termen de 6 luni de la data rămînerii
irevocabile a hotărîrii judecătoreşti sau, în
cazul în care cererea a fost comunicată
Guvernului Republicii Moldova de către
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de
la data comunicării ei.
 Recursul în anulare se declară în scris cu
indicarea motivelor de anulare şi se depune la
Curtea Supremă de Justiţie. Dreptul de a declara
recurs în anulare determină şi dreptul de a-l
retrage.
 La judecarea recursului în anulare participă
Procurorul General sau procurorii investiţi de el
şi apărătorul părţii care a declarat recurs în
anulare sau în privinţa căruia a fost declarat. De
regulă, partea care a declarat recursul este
asistată de apărătorul care a întocmit recursul în
anulare.
 3. INIŢIEREA ŞI REALIZAREA PROCEDURII
DE REVIZUIRE A PROCESULUI PENAL
Revizuirea procesului penal se defineşte ca
mijloc procesual prin folosirea căruia sunt
înlăturate erorile judiciare ce ar putea fi
cuprinse în hotărârile penale definitive.
Totodată, aceste erori de fapt trebuie să
rezulte din împrejurări necunoscute instanţei
care a soluţionat cauza.
 Revizuirea poate fi folosită în orice cauză penală
indiferent de gravitatea faptei la care se referă
hotărârea definitivă.
 Revizuirea este nelimitată, putând fi folosită atât
în favoarea, cât şi în defavoarea unei părţi.
 Revizuirii pot fi supuse hotărârile de
condamnare, achitare sau încetare a procesului
în întregime sau separat, la unele fapte ori numai
la unele persoane. Pot fi supuse revizuirii
hotărârile judecătoreşti pronunţate de oricare
instanţă din Republica Moldova.
Hotărîrile judecătoreşti irevocabile
pot fi supuse revizuirii atît cu privire
la latura penală, cât şi cu privire la
latura civilă.
Dacă hotărîrea judecătorească se
referă la mai multe persoane sau mai
multe infracţiuni, revizuirea se poate
cere pentru fiecare faptă aparte şi
pentru fiecare făptuitor separat.
 Cazurile in care poate fi cerută revizurea procesului penal sunt:
 1. S-a constatat, printr-o sentinţă penală
irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în
timpul urmăririi penale sau în legătură cu
judecarea cauzei (că martorul a făcut cu bună
ştiinţă declaraţii mincinoase sau că expertul a
prezentat cu bună ştiinţă concluzii false, sau că
corpuri delicie, procese-verbale privind acte de
urmărire penală sau judecătoreşti ori alte
documente sunt false, sau că a fost făcută
intenţionat o traducere greşită, ceea ce a avut
ca urmare darea unei sentinţe neîntemeiate sau
contrare legii)
 2.S-au stabilit alte circumstanţe de care
instanţa nu a avut cunoştinţă la emiterea
hotărîrii şi care, independent sau împreună cu
circumstanţele stabilite anterior, dovedesc că
cel condamnat este nevinovat ori a săvîrşit o
infracţiune mai puţin gravă sau mai gravă decît
cea pentru care a fost condamnat sau dovedesc
că cel achitat sau persoana cu privire la care s-a
dispus încetarea procesului penal este vinivat-
vinovată.
 3. Două sau mai multe hotărâri
judecătoreşti irevocabile nu se pot concilia
(împăca) (două hotărâri conţin soluţii asupra
aceloraşi fapte şi persoane care se exclud
reciproc, sau când, prin două hotărâri definitive,
pentru aceeaşi infracţiune care a fost comisă de
un singur făptuitor sunt condamnate două
persoane diferite, dintre care una este, evident,
nevinovată. De asemenea, în situaţia când într-o
cauză se condamnă un inculpat pentru o anumită
faptă, iar în altă cauză se achită cineva din
considerentul că acea faptă este inexistentă.)
4.In cazul cînd Curtea Constituţională a
recunoscut drept neconstituţională prevederea
legii aplicate în cauza respectivă deasemenea
constituie temei de revizuire a procesului penal.

5.Dacă nu se poate da hotărîre din cauza că s-a

împlinit termenul de prescripţie a incriminării
sau s-a declarat un act de amnistie sau din
cauza că unele persoane au fost graţiate,
precum şi din cauza decesului învinuitului.
 Această cale extraordinară de atac nu are un termen
de declanșare deoarece folosirea ei depinde de
întâmplări ulterioare, care iniţial nu pot fi cunoscute.
Termenul de introducere a cererii de revizuire depinde
de faptul dacă aceasta este sau nu în favoarea
condamnatului. Acest fapt condiţionează existenţa a
două reglementări diferite: a) în defavoarea
condamnatului se poate face numai în cadrul
termenului de prescripţie a incriminării, stabilit de
art. 60 din CP şi cel târziu pînă la un an de la
descoperirea circumstanţelor prevăzute de alin. (3) al
art. 458 CPP al Republicii Moldova; b) în favoarea
condamnatului revizuirea poate fi cerută oricând.
Potrivit art. 461CPP al RM,
instanţa competentă să judece
revizuirea este instanţa care a
judecat cauza în fond, adică în
prima instanţă.
 După rejudecare, instanţa pronunţă una din
următoarele soluţii:
 a. Dacă constată că cererea de revizuire este
întemeiată, anulează hotărârea în măsura în care a fost
admisă revizuirea sau hotărârile care nu se pot
concilia şi pronunţă o nouă hotărâre, care se aplică în
mod corespunzător
 b. Dacă după rejudecare instanţa consideră că cererea
este neîntemeiată, o respinge.
 Prin urmare, pot fi supuse căilor de atac atât sentinţele
de respingere a cererii de revizuire, precum şi
respingerea sau admiterea revizuirii după rejudecare.
4.RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII.
Recursul în interesul legii nu
este o cale de atac cu efecte
asupra situaţiei părţilor din
proces, ci pentru a asigura
interpretarea şi aplicarea unitară a
legilor penale şi de procedură
penală pe întreg teritoriul ţării.
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie,
preşedintele Colegiului penal al Curţii
Supreme de Justiţie, Procurorul General
sau Preşedintele Uniunii Avocaţilor poate
să ceară Colegiului penal al Curţii
Supreme de Justiţie să se pronunţe asupra
problemelor de drept care au fost
soluţionate diferit de instanţele
judecătoreşti investite cu soluţionarea
cauzei în ultimă instaţă.
Recursul în interesul legii este
admisibil numai dacă se face
dovadă că problemele de drept
care formează obiectul
judecăţii au fost soluţionate in
mod diferit prin hotărîri
judecătoreşti irevocabile.
Recursul în interesul legii se judecă
de către Colegiul Penal al Curţii
Supreme de Justiţie. La şedinţă
participă toţi judecătorii în funcţie
care fac parte din Colegiul Penal al
Curţii Supreme de Justiţie, cu
excepţia celor care din motive
obiective nu pot participa.
Recursul în interesul legi se judecă în
cel mult 3 luni de la data sesizării
instanţei, iar decizia se adoptă cu
votul majorităţii judecătorilor
prezenţi. Decizia este obligatorie din
ziua pronunţării şi nu are efect asupra
cauzelor deja soluţionate printr-o
hotărâre judecătorească irevocabilă.