CONTESTATIA IN ANULARE

Caracterizare:

Cale de atac extraordinar, de retractare, nedevolutiv, nesuspensiv de executare.

Feluri:

- Obinuit (de drept comun),

- Special.

Contestaia n anulare de drept comun:

Motive:

Contestatorul nu a fost legal citat i nici nu a fost prezent la termenul cnd a avut loc judecata.

Condiii de admisibilitate:

1. mpotriva aceleiai hotrri s nu se fi formulat anterior o contestaie n anulare, chiar dac

s-au invocat alte motive,
2. Hotrrea s fie definitiv,
3. Motivul nu putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului- este vorba de necitarea n
recurs sau n apel, dac nu exist calea de atac a recursului.
Excepie: contestaia este admisibil i n cazul n care motivul a fost invocat prin
cererea de recurs, dar instana l-a respins pentru c avea nevoie de verificri de fapt
incompatibile cu recursul sau dac recursul, fr vina prii, a fost respins fr a fi
cercetat n fond.

2. CONTESTATIA IN ANULARE SPECIALA

Motive
1. Hotararea data in recurs a fost pronuntata de o instanta necompetenta absolut sau
cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei si, desi se invocase
exceptia corespunzatoare, instanta de recurs a omis sa se pronunte asupra acesteia
Nu va fi caz ipoteza in care exceptia nu a fost invocata in recurs, desi ar fi putut fi sau
in cazul in care a fost invocata si instanta a respins-o.
In ceea ce priveste notiune de recurs trebuie sa luam in calcul si instanta de apel,
atunci cand nu exista calea de atac a recursului (art. 504 alin. 3).
Intra in aceasta categorie numai competenta generala care poate fi ivocata pe cale de
exceptie direct in recurs sau exceptia de necompetenta a instantei de recurs, dar care nu
recurge din necompetenta instantelor de fond.
In ceea ce priveste alcatuirea instantei avem in vedere:
numarul de judecatori
participarea procurorului cand legea prevede ca este obligatorie
incompatibilitati (dar trebuie sa fi invocat exceptia de incompatibilitate/cerere
de recuzare si instanta sa nu se fi pronuntat)
cand judecatorii care au pronuntat hotararea nu sunt aceeiasi cu cei care au
asistat la dezbateri (in acest caz, conditia sa exista invocarea exceptiei si instanta de
recurs sa fi omis sa se pronunte, nu mai este ceruta).

1
 2. Dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale
Diferenta intre erori materiale este fundamnetala. La procedura de rectificare a
hotararilor judecatoresti, eroarea materiala nu trebuie sa fi influentat cumva solutia.
Insa, in acest caz, eroarea materiala a generat o schimbare a solutiei.
In acest concept de eroare materiala am putea retine situatii precum:
Judecatorul a anulat recursul ca netimbrat desi dovada platii taxei de timbru se
afla la dosar si nu a fost nicio discutie cum ca taxa ar fi incomplet platita
Ipoteza in care se respinge recursul ca tardiv desi fusese trimis prin posta, iar
judecatorul nu a observat ca exista si plicul care arata ca a fost depus in termen
recursul
Pentru a fi o greseala materiala trebuie ca ea sa fi existat la momentul pronuntarii. Nu
s-ar incadra aici situatiile in care, de exemplu, plata a trimis dovada platii de timbru la
registratura, iar registratura nu a atasat la dosar (nu este o greseala a judecatorului).
Nu intra in aceasta categorie greselile legale de administrarea probelor (judecatorul nu
a citit fila a doua a depozitiei etc.).
Sub aspectul admisibilitatii, hotararea trebuie sa fie data in recurs.
Si aici de aplica regula ca daca hotararea nu este susceptibila de recurs, poate fi si
hotarare data in apel.

3. Instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l in parte, a omis sa

cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent in termen
Conditii:
a. Sa fie vorba de o hotarare data de instanta de recurs.
b. Sa fie vorba de o hotarare prin care s-a respins recursul sau a fost admis numai
o parte
c. Motivul de recurs sa fi fost invocat in termen. Cel care nu a facut motivele de
recurs in termen nu va putea invoca in contestatia in anulare ca instanta de
recurs nu a invocat un motiv de ordine publica. Nu se poate invoca gratitudinea
facuta altuia (decat daca rezulta dintr-un fapt ilicit).
Nu se mai aplica derogarea care spune ca ar putea fi si o instanta de apel, daca nu
exista calea de atac a recursului. Este vorba doar despre motivele de recurs strict si limitativ
prevazute de lege.

4. Instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unuia dintre recursurile delcarate in

cauza
Este o agravanta a punctului 3.
Este vorba si despre recursul facut chiar si in afara termenului, deoarece in aceasta
situatie instanta trebuie sa respinga recursul ca tardiv, nu sa nu se pronunte.

Conditii de admisibilitate
Impotriva aceleiasi hotarari sa nu se fi formulat anterior, de catre aceeasi persoana, o
contestatia in anulare, chiar daca s-au invocat alte motive
Sa aibe ca obiect o hotarare a instantei de recurs sau a instantei de apel (mai putin
punctul 3), in cazurile in care, potrivit legii, nu sunt supuse recursului
Sa nu fie interzisa contestatia in anulare printr-o norma speciala (este cazul divortului,
daca unul dintre soti s-a recasatorit; in materie electorala)

Competenta
Competenta apartine instantei care a pronuntat hotararea.

2
 Daca motivele atrag competente diferite, nu opereaza prorogarea de competenta.

Termenul de exercitare
Este de 15 zile de la comunicare, dar nu mai mult de un an de la ramanerea definitiva.
Motivarea se face in acelasi termen, sub sanctiunea nulitatii. Daca nu ne incadram in
motivele prevazute de lege, calea de atac este nula.
Legiuitorul nu a prevazut solutia in cazul in care hotararea nu se comunica niciodata.
Prof. Briciu considera ca se poate cere repunerea in termen.

Reguli de judecata. Solutii. Cai de atac

Cererea se semneaza de avocat/consilier juridic, cu exceptia art. 13 alin. 2 si atunci
cand este formulata de o instanta sau un parchet
O opinie spune ca pentru toate contestatiile in anulare trebuie sa semneze de avocat
sau consilier juridic.
Alte opinii spun ca, in mod corespunzator, contestatia in anulare se semneaza de
avocat sau consilier juridic numai daca se ataca o hotarare data de instanta de recurs.
Legiuitorul, prin dispozitia care impune ca recursul trebuie semnat de avocat sau
consilier juridic, a avut in vedere recursul in sine sau faptul ca recursul este o cale
extraordinara de atac? Daca a avut in vedere faptul ca este cale extraordinara de atac,
semnarea de catre avocat si consilier juridic se justifica si in cazul contestatiei in anulare sau a
revizuirii, indiferent ce hotarare se ataca, deoarece sunt cai extraordinare de atac.
Prof. Briciu considera ca este obligatorie semnarea indiferent ca este vorba despre o
hotarare a instantei de recurs sau a altei instante, deoarece in toate cazurile am caracteristicile
specifice unei cai extraordinare de atac (considera ca este un punct de vedere minoritar).

Judecata se face de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor

Se aplica regulile judecatii finalizate prin hotararea atacata
Intampinarea este obligatorie, se depune in 5 zile inainte de primul termen de judecata
si NU se comunica. Contestatorul va lua cunostinta despre intampinare din dosar.
Se vor urma regulile aplicabile instantei care a adoptat hotararea atacata (daca hotararea a fost
data de instanta de apel, vor fi 2 judecatori etc.)
Se poate dispune suspendarea executarii hotararii, la cerere, conform regulilor de la
recurs

Daca se admite contestatia:

Instanta va pronunta o singura hotarare prin care va anula hotararea si va solutiona
cauza
Daca solutionarea cauzei la acelasi termen nu este posibila, instanta va pronunta o
hotarare de anulare a hotararii atacate si va fixa termen in vederea solutionarii cauzei
printr-o noua hotarare; hotararea de anulare nu poate fi atacata separat, ci numai odata
cu fondul

Hotararea este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata. De principiu, numai
cu contestatie in anulare sau revizuire, deoarece majoritatea hotararilor sunt definitive.
Exceptie exista in cazul contestatiei in anulare de drept comun, unde hotararea atacata este
data de instanta de apel, deoarece atunci cand s-a facut recurs nu s-a intrat pe fond.

3
 REVIZUIREA

Caracterizare
Cale de atac extraordinara
Cale de atac de retractare
Cale de atac nedevolutiva
Cale de atac nesuspensiva de executare

Motive
1. S-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat
asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut.
Este vorba despre extra petita, minus petita, plus petita => incalcarea principiului
disponibilitatii.
Exemple: se cere anularea, se da rezolutiunea.
Nu ne aflam in cazul unei revizuiri daca altcevaul pe care il da instanta decurge
dintr-o interpretare facuta de instanta, adica recalifica cauza.
Minus petita nu trebuie confundata cu situatia in care instanta admite doar in parte.
Trebuie sa fie vorba despre o omisiune a instantei. Nu se aplica atunci cand instanta a omis sa
se pronunte asupra probelor.
La o cerere de partaj, reclamantul spune ca el vrea 1/3 si restul 2/3. Instanta, conform
regulilor succesiunii, constata ca reclamantului ii revine si restu de celorlalti. In acest caz
nu este vorba despre minut petita, deoarece reclamantul a spus 1/3 pentru ca a crezut ca atat ii
revine.

2. Obiectul pricinii nu se afla in fiinta

Este vorba despre o hotarare care are ca obiect predarea unui bun individual
determinat si, cu ocazia executarii, executarea silita nu mai este posibila in natura, deoarece
bunul a disparut. Executorul judecatoresc va constata ca nu se poate executa hotararea, iar
creditorul va putea cere revizuirea schimbarea obligatiei de a preda un bun intr-o obligatie
de a preda o suma de bani (art. 890 NCPP). Totusi, partea ar fi putut cere de la inceput o
obligatie alternativa.

3. Un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat
definitiv pentru infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in
temeiul unui inscris declarat fals in cursul ori in urma judecatii, cand aceste
imprejurari au influentat solutia pronuntata in cauza. In cazul in care
constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala, instanta
de revizuire se va pronunta mai intai, pe cale incidentala, asupra existentei sau
inexistentei infractiunii invocate. In acest ultim caz, la judecarea cererii va fi citat
si cel invinuit de savarsirea infractiunii.
Este vorba despre doua ipoteze.
a. Descoperirea faptului ca, factori importanti in desfasurarea hotararii finale, nu
au fost nepartinitori. Este vorba de condamnarea acestora la o infractiune
privitoare la pricina
b. Un inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii
Ambele au la baza faptul ca hotararea fie pe sprijina pe probe care nu sunt corecte, fie
au la baza decizii ale unor persoane care nu sunt corecte.

4
 Conditii:
Trebuie o solutie de condamnare pentru judecator, martor, expert
Trebuie o hotarare de declarare ca fals a inscrisului
Trebuie ca judecatorul, martorul, expertul sau inscrisul sa fi fost relevanti in
cauza (legatura de cauzalitate)
Trebuie ca judecatorul, martorul, expertul sa fi luat parte la judecata

Chiar daca hotararea penala nu mai poate fi pronuntata, fapta ce ar fi constituit

infractiunea poate fi cercetata, pe cale incidentala, de instanta de revizuire. La aceasta
cercetare incidentala a ipoteticei infractiuni va trebui citata si persoana care se presupune ca
a savarsit fapta respectiva. Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionalitatea textului in
trecut.

4. Un judecator a fost sanctionat disciplinar definitiv pentru exercitarea functiei cu

rea-credinta sau grava neglijenta, daca aceste imprejurari au influentat solutia
pronuntata in cauza.
Are aceeasi natura ca punctul 3, dar este mai putin grav.
Este ipoteza in care, dupa pronuntare hotararii, se afla ca un judecator a fost partinitor,
dar nu a fost vorba despre o fapta penala, ci despre o fapta disciplinara, dar totusi se impune
nevoia revizuirii hotararii. Trebuie sa exista o legatura de cauzalitate intre grava neglijenta a
judecatorului si solutia data de acesta.
Art. 991 din Legea 304/2004 prevede ce inseamna neglijenta grava.
Este vorba despre o neglijenta pe care nu o urmareste, dar accepta posibilitatea
producerii efectelor acesteia.
Nu mai exista posibilitatea pentru instanta sa se pronunte incidental.
Nu trebuie sa fie vorba neaparat despre judecatorul care a luat parte la judecata, dar
neglijenta lui a influentat solutia (exemplu: cel care pronunta hotararea a fost influentat de un
alt judecator).

5. Dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea

potrivnica sau care nu au putut fi infatisare dintr-o imprejurare mai presupus de
vointa partilor

Obs. (important, poate fi la examen)

Inscrisul nu a fost utilizat
A existat la data pronuntarii hotararii
Nu se accepta in revizuire inscrisuri care nu au existat la momentul judecarii
Se considera existent la data pronuntarii hotararii, atunci cand la arhivele
nationale se cere un act de proprietate foarte vechi, iar arhivele nationale spun
ca nu au gasit acel act. Dupa pronuntare hotararii, arhivele nationale au
descoperit inscrisul (era ascuns bine), deci se poate face cerere de revizuire
Exista o derogare jurisprudentiala. Inscris este si o hotarare judecatoreasca
care schimba perspectiva lucrurilor discutate in cadrul acelui proces, adica
stabileste niste drepturi/situatii de fapt. In acest caz, jurisprudenta deroga de la
regula preexistentei inscrisului, considerand ca procesul din care a rezultat
hotararea sa fi existat anterior momentului pronuntarii hotararii a carei
revizuire se cere. Nu exista insa cerinta ca hotararea sa se fi pronuntat anterior.
Nu a putut fi prezentat in proces deoarece (a) a fost retinut de partea adversa sau (b)
dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii (este vorba despre o imprejurare mai

5
 presus de vointa partii atunci cand arhivele nationale nu i-au predat actul pentru ca au
zis ca nu exista actul, dar mai apoi il gasesc)
Inscrisul sa fie determinant sa poata conduce la alta solutie
Sa fie prezentat de partea care face revizuirea, nu sa se ceara instantei sa oblige partea
adversa, un tert sau o autoritatea de a preda inscrisul

Daca sunt indeplinite conditiile, se poate cere revizuirea, care poate fie sa dea o solutie
diferita, fie sa mentina solutia initiala.

Este vorba despre descoperirea de inscrisuri noi, dar, in realitate, nu este vorba
despre inscrisuri noi.

6. s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat hotrrea unei instane pe care s-a ntemeiat
hotrrea a crei revizuire se cere
Nu se specifica ce fel de hotarare este. Nu trebuie neaparat sa fie o hotarare civila.

7. statul ori alte persoane juridice de drept public, minorii i cei pui sub interdicie
judectoreasc ori cei pui sub curatel nu au fost aprai deloc sau au fost
aprai cu viclenie de cei nsrcinai s i apere
Prof. Briciu considera ca nu se poate pleca de la premisa ca statul are nevoie de
protectie.
Dispozitia este criticabila deoarece nu se refera la imprejurarea ca este vorba despre
bunuri din domeniul public sau servicii publice, ci se refera la tot ce se refera la stat.
Prof. Briciu considera ca se produce o inegalitate.
Curtea Constitutionala a considerat ca statul trebuie protejat, deoarece gestioneaza
bunuri de o anumita valoare.
Nu au fost aparati deloc inseamna ca nu s-a prezentat deloc reprezentantul si nici nu a
depus intampinare (nu a facut nimic, a lipsit total reprezentarea).
In a doua ipoteza, trebuie dovedit ca reprezentantul a facut manevre frauduloase,
impreuna cu partea adversa, ca sa prejudicieze pe cel pe care trebuia sa-l apere.

8. exist hotrri definitive potrivnice, date de instane de acelai grad sau de grade
diferite, care ncalc autoritatea de lucru judecat a primei hotrri
Vizeaza autoritatea de lucru judecat. Este singura declarata prin lege care poate sa
resfranga principiul non refomatio in peius.

Obs.
Hotararile sa fie definitive
Hotararile definitive sa fie contradictorii
Trebuie sa exista identitate de parti, obiect sau cauza
In al doilea proces sa nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat sau instanta sa nu se
fi pronuntat asupra acesteia
Sa se ceara anularea celei de-a doua hotarari

9. partea a fost mpiedicat s se nfieze la judecat i s ntiineze instana

despre aceasta, dintr-o mprejurare mai presus de voina sa
Se regasea si in vechiul cod de procedura civila.

6
 Retinem, in primul rand, o impedicare a partii de a se prezenta la instanta. In al doilea
rand, trebuie sa se demonstreze si ca nu a putut anunta ca nu se poate prezenta (daca a fost
iarna si spune ca nu poate veni de la Constanta la Bucuresti pentru ca s-a inzapezit, este un
motiv pentru neprezentare, dar nu este motiv pentru a nu anunta).
Trebuie sa fie vorba despre motive imposibil de depasit prin diligente obisnuite,
dincolo de vointa partilor, nu despre motive temeinice.

10. Curtea European a Drepturilor Omului a constatat o nclcare a drepturilor

sau libertilor fundamentale datorat unei hotrri judectoreti, iar
consecinele grave ale acestei nclcri continu s se produc
Trebuie sa fi fost o incalcare care sa fi generat solutia.

11. dup ce hotrrea a devenit definitiv, Curtea Constituional s-a pronunat

asupra excepiei invocate n acea cauz, declarnd neconstituional prevederea
care a fcut obiectul acelei excepii.

Obs.
Hotararea trebuie sa fie definitiva
In timpul procesului, partea sa formuleze o exceptie de neconstitutionalitate
S-a decis sesizarea Curtii Constitutionale, dar nu s-a suspendat cauza
Decizia Curtii Constitutionale a fost pronuntata dupa ramanerea definitiva a hotararii

Alte motive de revizuire (prevazute in legi speciale)

Art. 21 alin. 2 din Legea nr 554/2004 Constituie motiv de revizuire, care se adauga la
cele prevazute de Codul de procedura civila, pronuntarea hotararilor ramase definitive prin
incalcarea principiului prioritatii dreptului european, reglementat de art. 148 alin. 2,
coroborat cu art. 20 alin. 2 din Constitutia Romaniei, republicata.

Obs.
Textul a fost declarat neconstitutional de catre Curtea Constitutionala.
Initial, textul a fost abrogat prin Legea nr. 299/2011.
Prin decizia CCR nr. 1039/2012 a declarat neconstitutionala legea de abrogare.

Obiectul revizuirii
Hotarari definitive
Hotarari pronuntate asupra fondului sau care evoca fondul
Exceptie de la regula evocarii fondului
Motivele de la pct. 3, 4, 7-10 si art. 21 alin. 2 din legea nr. 554/2004

Pct. 3 sigur sa se revizuieste hotararea, daca se descopera ca judecatorul a luat mita ca sa

respinga recursul ca nefondat.
Pct. 8 hotararile pot fi potrivnice si una sa nu fie pe fond. Intre o solutie data pe ordonanta
presedentiala si o solutie data pe fond nu exista autoritate de lucru judecat.

Obs.
Nu intereseaza instanta de la care provin hotararile; poate fi hotarare de prima instanta,
apel sau recurs, atunci cand judeca in fond dupa casarea cu retinere.
Nu intereseaza daca s-a formulat sau nu apel in cauza. Nu este ca la contestatia in
anulare, acolo nu trebuie sa se fi formulat apel.
Daca mai e deschisa calea apelului, nu este admisa revizuirea.

7
 Daca exista calea recursului, se va admite si recursul si revizuirea, deoarece sunt cai
extraordinare de atac, dar recursul se va solutiona cu prioritate.
Se poate exercita concomitent cu recurs; solutionarea recursului are prioritate
Revizuirea este inadmisibila in cazuri expres prevazute de lege (ex: in materie de
divort, daca unul dintre soti s-a casatorit; in materie electorala)

Competenta
Regula competenta apartine instantei care a pronuntat hotararea care se ataca
Exceptie in cazul in care se invoca contrarietatea de hotarari, competenta apartine instantei
mai inalte in grad fata de cea care a pronuntat prima hotarare.
Cand sunt competente diferite, NU opereaza prorogarea legala de competenta.

Termenul de exercitare

Termen general
O luna si curge:
Pentru motivul 1, e la comunicarea hotararii
Pentru motivul 2, de la cel din urma act de executare
Pentru motivul 3, din ziua n care partea a luat cunotin de hotrrea instanei
penale de condamnare a judectorului, martorului sau expertului ori de
hotrrea care a declarat fals nscrisul, dar nu mai trziu de un an de la data
rmnerii definitive a hotrrii penale. n lipsa unei astfel de hotrri, termenul
curge de la data cnd partea a luat cunotin de mprejurrile pentru care
constatarea infraciunii nu se mai poate face printr-o hotrre penal, dar nu
mai trziu de 3 ani de la data producerii acestora;
Termenul de 3 ani nu este un termen de decadere.
Pentru motivul 4, din ziua n care partea a luat cunotin de hotrrea prin care
a fost sancionat disciplinar definitiv judectorul, dar nu mai trziu de un an de
la data rmnerii definitive a hotrrii de sancionare disciplinar;
Pentru motivul 5, din ziua n care s-au descoperit nscrisurile ce se invoc;
Pentru motivul 6, din ziua n care partea a luat cunotin de casarea, anularea
sau schimbarea hotrrii pe care s-a ntemeiat hotrrea a crei revizuire se
cere, dar nu mai trziu de un an de la data rmnerii definitive a hotrrii de
casare, anulare sau schimbare;
Pentru motivul 7, din ziua n care statul ori alt persoan de drept public a luat
cunotin de hotrre, dar nu mai trziu de un an de la data rmnerii
definitive a acesteia; n cazul minorilor, persoanelor puse sub interdicie
judectoreasc sau sub curatel termenul de revizuire este de 6 luni Pentru
motivul 8, de la data rmnerii definitive a ultimei hotrri.

Termene speciale

6 luni, in cazul minorilor, de la data la care cel interesat a luat cunotin de hotrre,
dar nu mai trziu de un an de la dobndirea capacitii depline de exerciiu sau, dup
caz, de la nlocuirea tutorelui persoanei puse sub interdicie, de la ncetarea curatelei
ori nlocuirea curatorului
15 zile, in cazul motivului 9, socotindu-se de la incetarea impedicarii
3 luni, in cazul motivelor 10 si 11, de la data publicrii hotrrii Curii Europene a
Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curii Constituionale n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I.

8
Termenul de motivare
Este cel prevazut pentru declararea caii de atac.
Lipsa motivarii sau motivarea tardiva atrage nulitatea caii de atac.

Reguli de judecata
Se aplica regulile judecatii finalizate prin hotararea atacata